(1)

Pe lângă misiunea sa principală de finanțare a investițiilor în Uniunea Europeană Banca Europeană de Investiții (BEI) a derulat, începând din 1963, operațiuni de finanțare în afara Uniunii Europene, în sprijinul politicilor externe ale Uniunii. Astfel, fondurilor bugetare ale UE aflate la dispoziția regiunilor externe li se adaugă forța financiară a BEI, în folosul țărilor beneficiare. Efectuând astfel de operațiuni financiare, BEI contribuie la realizarea principiilor directoare generale și a obiectivelor de politică ale Uniunii, inclusiv la dezvoltarea țărilor terțe și la prosperitatea Uniunii în noile circumstanțe economice mondiale. Operațiunile desfășurate de BEI în sprijinul politicilor externe ale Uniunii trebuie să respecte în continuare principiile bunei gestiuni bancare.

(2)

La articolul 209 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) coroborat cu articolul 208 din TFUE, se prevede că BEI contribuie, conform condițiilor prevăzute de statutul său, la punerea în aplicare a măsurilor necesare realizării obiectivelor politicii Uniunii în materie de cooperare pentru dezvoltare.

(3)

Pentru a sprijini acțiunea externă a Uniunii și a permite ca BEI să finanțeze investiții în afara Uniunii fără a afecta calitatea creditului BEI, majoritatea operațiunilor sale derulate în regiunile externe au beneficiat de o garanție bugetară a UE, administrată de Comisie.

(4)

Cel mai recent, garanția UE a fost stabilită pentru perioada 2007-2011 prin Decizia nr. 633/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 de acordare a unei garanții comunitare Băncii Europene de Investiții pentru pierderile rezultate din împrumuturi și garanții la împrumuturi acordate unor proiecte din afara Comunității (2).

(5)

Fondul de garantare pentru acțiuni externe („Fondul de garantare”), instituit prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind constituirea Fondului de garantare pentru acțiuni externe (versiune codificată) (3) asigură o rezervă de lichidități pentru bugetul UE în caz de pierderi rezultate din operațiuni de finanțare ale BEI sau din alte acțiuni externe ale UE.

(6)

Conform Deciziei nr. 633/2009/CE, Comisia și BEI au efectuat o evaluare intermediară a finanțărilor externe ale BEI, pe baza unei evaluări externe independente, efectuate sub supravegherea unui comitet director al „înțelepților”, a unei revizuiri efectuate de un consultant extern și a evaluărilor specifice furnizate de BEI. La 12 februarie 2010, comitetul director a prezentat un raport Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și BEI, conținând concluziile și recomandările sale.

(7)

Raportul comitetului director a concluzionat că garanția UE acordată BEI este un instrument puternic și eficace, cu mare influență financiară și politică și că acesta trebuie menținut în vederea acoperirii riscurilor de natură politică și suverană. Au fost propuse anumite modificări ale Deciziei nr. 633/2009/CE, pentru a garanta o valoare adăugată și o eficacitate de cel mai înalt nivel a operațiunilor externe ale BEI.

(8)

În momentul elaborării noului cadru financiar multianual, ar trebui mărite substanțial sumele acoperite de garanțiile Uniunii pentru a spori eficacitatea și vizibilitatea acțiunii Uniunii în afara granițelor sale, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona; Amendamentul 2A

(9)

Lista țărilor eligibile sau potențial eligibile pentru finanțările BEI acoperite de garanția UE este prevăzută în anexa II la prezenta decizie și a fost prelungită în comparație cu lista din anexa I la Decizia nr. 633/2009/CE.

(10)

Sumele acoperite de garanția UE în fiecare regiune trebuie să reprezinte în continuare plafoane de finanțare ale BEI în temeiul garanției UE și nu obiective pe care BEI trebuie să le atingă.

(11)

Extinderea mandatului extern al BEI la țări noi fără revizuirea plafoanelor finanțărilor BEI acoperite de garanția UE ar reduce de facto suma împrumuturilor BEI pe țară în cadrul mandatului său extern. Pentru a se evita slăbirea acțiunii BEI în țările în care BEI intervine, aceste plafoane ar trebui ajustate în consecință.

(12)

Pe lângă plafoanele regionale, mandatul opțional („mandatul privind schimbările climatice”) de 2 000 000 000 de euro trebuie activat și alocat drept portofoliu de sprijin pentru operațiunile de finanțare ale BEI în ceea ce privește măsurile de atenuare și de adaptare referitoare la schimbările climatice în toate regiunile aflate sub acoperirea mandatului. Datorită competenței și resurselor sale, BEI poate contribui – în strânsă cooperare cu Comisia – la sprijinirea autorităților publice și a sectorului privat în privința combaterii schimbărilor climatice și a folosirii cât mai judicioase a resurselor financiare disponibile. Pentru proiectele de atenuare și de adaptare, resursele BEI ar trebui completate, în măsura în care este posibil, cu fonduri concesionale disponibilizate conform din bugetul Uniunii, prin intermediul îmbinării eficace și coerente a granturilor și împrumuturilor acordate pentru finanțarea măsurilor de luptă împotriva schimbărilor climatice, în contextul asistenței externe a Uniunii. În acest sens, raportul anual al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu ar trebui să conțină o informare detaliată cu privire la instrumentele financiare utilizate pentru finanțarea acestor proiecte, în care să se precizeze cuantumurile finanțărilor EIB acordate în temeiul mandatului opțional și valoarea granturilor corespunzătoare.

(13)

Eligibilitatea de a primi finanțare din partea BEI pentru măsuri de atenuare a schimbărilor climatice în condițiile garanției acordate de UE ar putea fi restricționată în cazul țărilor care, în opinia Consiliului, nu și-au fixat obiective corespunzătoare legate de schimbările climatice. Consiliul poate impune astfel de restricții înainte ca BEI să angajeze fonduri pentru țările respective în cadrul mandatului privind schimbările climatice. Înainte de a lua o decizie de impunere a restricțiilor, Consiliul ar trebui să consulte Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Comisia.

(14)

BEI ar trebui să se pregătească pentru posibila punere în aplicare, începând cu 2014, a finanțării microcreditelor pentru a îmbunătăți accesul celor mai săraci la finanțarea bancară, în scopul dezvoltării microproiectelor care creează prosperitate și al reducerii sărăciei. [Amendamentul 3]

(15)

Ar trebui să i se permită BEI să reinvestească capitalul de risc și restituirile de împrumuturi speciale provenite din operațiuni anterioare (reflows), cu acordul Comisiei, pentru a finanța noi operațiuni de aceleași tip în beneficiul țărilor partenere, astfel cum a propus Comisia în propunerea sa de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1638/2006 de stabilire a dispozițiilor generale privind instituirea unui instrument european de vecinătate și de parteneriat (4).

(16)

Ar trebui să existe o anumită flexibilitate în ceea ce privește alocările regionale în cadrul mandatului referitor la schimbările climatice, pentru a permite asimilarea cât mai rapidă și mai eficace a finanțărilor disponibile pe parcursul perioadei de trei ani 2011-2013, asigurându-se totodată o distribuire uniformă în toate regiunile în această perioadă , bazată pe prioritățile stabilite pentru ajutorul extern în cadrul mandatului general.

(17)

▐ În urma evaluării s-a constatat că, deși operațiunile BEI efectuate în cursul perioadei acoperite de evaluare (2000-2009) au fost în general conforme cu politicile externe ale UE, legătura dintre obiectivele de politică ale UE și implementarea lor operațională de către BEI trebuie întărită și trebuie făcută mai explicită și mai structurată.

(18)

În vederea ameliorării coerenței mandatului, a direcționării și mai precise a activității de finanțare externă a BEI înspre sprijinirea politicilor UE și a garantării unui profit maxim beneficiarilor, prezenta decizie trebuie să stabilească obiective orizontale de înalt nivel în cadrul mandatului referitor la operațiunile de finanțare ale BEI din toate țările eligibile, bazându-se pe atuurile comparative ale BEI în domeniile în care aceasta a obținut deja succese indiscutabile. În toate regiunile vizate de prezenta decizie, BEI trebuie prin urmare să finanțeze proiecte în domeniile atenuării și adaptării în materie de schimbări climatice, infrastructurii sociale și economice [în special în ceea ce privește transportul, energia (inclusiv energia regenerabilă), cercetarea și dezvoltarea (C-D) în domeniul noilor surse de energie, securitatea energetică, infrastructura energetică, infrastructura de mediu (inclusiv apa și canalizarea), precum și tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC)] și dezvoltării sectorului privat local, în mod particular în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Ar trebui reamintit faptul că îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare poate avea un rol esențial în stimularea dezvoltării economice și în lupta împotriva șomajului. În aceste domenii, integrarea regională între țările partenere, în special integrarea economică între țările în fază de preaderare, țările vecine și Uniune, trebuie să constituie un obiectiv subiacent pentru operațiunile de finanțare ale BEI. BEI poate sprijini prezența UE în țările partenere prin investiții străine directe care contribuie la promovarea transferului de tehnologie și de cunoștințe, fie în temeiul garanției UE pentru investiții în domeniile menționate anterior, fie pe riscul său propriu.

(19)

Pentru a ajunge efectiv la IMM-uri, BEI ar trebui să coopereze cu instituțiile locale de intermediere financiară din țările eligibile, în special pentru a asigura faptul că o parte a beneficiilor financiare vor fi transferate clienților, pentru a verifica proiectele clienților în raport cu obiectivele de dezvoltare ale UE și pentru a asigura o valoare adăugată comparativ cu finanțarea de pe piață. Activitățile intermediarilor financiari de sprijinire a IMM-urilor ar trebui să fie complet transparente și să fie raportate periodic BEI. ▐

(20)

În timp ce atuul BEI rămâne caracterul său distinctiv de bancă de investiții, în temeiul prezentei decizii, BEI ar trebui să stabilească impactul asupra dezvoltării pe care îl au operațiunile sale externe , în strânsă coordonare cu Comisia și sub controlul democratic al Parlamentului European în conformitate cu principiile Consensului european privind dezvoltarea , cu principiile prevăzute la articolul 208 din TFUE și cu principiile legate de eficacitatea ajutorului enunțate în Declarația de la Paris din 2005 și în Agenda de acțiune de la Accra din 2008 . În acest sens, sunt necesare câteva măsuri concrete, în mod particular prin întărirea capacității sale de a evalua aspectele de mediu, sociale și de dezvoltare ale proiectelor, inclusiv drepturile omului și riscurile legate de conflicte și prin încurajarea consultărilor la nivel local cu autoritățile publice și cu societatea civilă . În cadrul procedurii de due diligence pentru un proiect, BEI ar trebui să oblige conducătorul proiectului să efectueze consultări la nivel local și să dea publicității rezultatele acestora. În plus, BEI ar trebui să pună un mai mare accent pe domeniile în care posedă competențe solide, dobândite în cadrul operațiunilor de finanțare realizate pe teritoriul Uniunii și care vor favoriza dezvoltarea țării în cauză, cum ar fi , printre altele, accesul la servicii financiare pentru IMM-uri și microentități, infrastructura de mediu (inclusiv apa și canalizarea), transportul sustenabil și măsurile de atenuare în materie de schimbări climatice, în mod particular în ceea ce privește energia regenerabilă. Finanțarea ar putea să includă, de asemenea, proiecte în sprijinul sănătății și al educației, în special în materie de infrastructură, în cazul în care există o valoare adăugată clară. BEI ar trebui de asemenea să-și intensifice progresiv activitatea în sprijinul măsurilor de adaptare la schimbările climatice, cooperând cu ▐ instituții financiare internaționale (IFI) și instituții financiare bilaterale europene (IFBE), acolo unde este cazul. Acest lucru va necesita accesul la resurse concesionale și o creștere , într-un interval rezonabil de timp, a resurselor umane specializate, consacrate activităților externe ale BEI. Activitatea BEI trebuie de asemenea să fie complementară obiectivelor și priorităților UE referitoare la consolidarea instituțiilor și reformele sectoriale. În sfârșit, BEI trebuie să definească un set de indicatori de performanță care să evalueze acele aspecte ale proiectelor legate de dezvoltare și de mediu, precum și rezultatele acestora.

(21)

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/ Vicepreședinte al Comisiei pentru relații externe (Înalt Reprezentant), a fost creată cu scopul de a mări impactul și coerența relațiilor externe ale Uniunii ▐.

(22)

În ultimii ani s-a înregistrat, de asemenea, o lărgire și o întărire a politicilor de relații externe ale Uniunii. Acest lucru este în special valabil în cazul strategiei de preaderare, al politicii europene de vecinătate, al strategiei Uniunii pentru Asia Centrală, al parteneriatelor reînnoite cu America Latină și Asia de Sud-Est și al parteneriatelor strategice ale Uniunii Europene cu Rusia, China și India. Acest lucru este valabil, de asemenea, în cazul politicilor de dezvoltare ale Uniunii, care au fost în prezent extinse pentru a include toate țările în curs de dezvoltare. Începând cu 2007, relațiile externe ale Uniunii au fost sprijinite și prin noi instrumente financiare, cum ar fi Instrumentul pentru asistența de preaderare (IPA), Instrumentul european de vecinătate și parteneriat (IEVP), Instrumentul de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (ICD), Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) și Instrumentul pentru stabilitate.

(23)

În contextul înființării SEAE și după intrarea în vigoare a prezentei decizii, Comisia și BEI ar trebui să modifice memorandumul de înțelegere privind cooperarea și coordonarea în regiunile vizate prin Decizia 2006/1016/CE din 19 decembrie 2006 a Consiliului, acordând o garanție comunitară Băncii Europene de Investiții în cazul pierderilor rezultate din împrumuturi și garanții pentru împrumuturi în favoarea proiectelor din afara Comunității (5), și, după caz și cu acordul Înaltului Reprezentant, să extindă memorandumul de înțelegere la SEAE, în special în ceea ce privește dialogul regulat și sistematic între BEI și Comisie la nivel strategic, care ar trebui să includă și SEAE, precum și alte aspecte care țin de competența SEAE.

(24)

Activitatea BEI în țările în fază de preaderare se desfășoară în cadrul stabilit prin parteneriatele pentru aderare și parteneriatele europene care definesc prioritățile pentru fiecare țară în parte și pentru Kosovo (6), în vederea realizării de progrese pe calea apropierii de UE și care oferă un cadru pentru asistența UE. Procesul de stabilizare și asociere (PSA) reprezintă cadrul politic al Uniunii pentru Balcanii de Vest. Acesta se bazează pe un parteneriat progresiv, în cadrul căruia Uniunea oferă concesii comerciale, asistență economică și financiară și relații contractuale prin intermediul Acordurilor de stabilizare și asociere (ASA). Asistența financiară de preaderare, acordată prin intermediul IPA, permite candidaților și candidaților potențiali să se pregătească în perspectiva obligațiilor și a provocărilor impuse de aderarea la Uniune. Această asistență vine în sprijinul procesului de reformă, inclusiv al pregătirilor în vederea aderării. Ea pune accentul pe consolidarea instituțiilor, alinierea la acquis-ul Uniunii , pregătirea în vederea implementării politicilor și instrumentelor UE și promovarea măsurilor menite să asigure convergența economică .

(25)

Pentru a respecta dispozițiile de la articolul 209 alineatul (3) din TFUE, BEI ar trebui să depună eforturi pentru a sprijini realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului stabilite pentru 2015, în toate regiunile în care își desfășoară activitatea.

(26)

Activitatea BEI în țările vecine ar trebui să se desfășoare în cadrul politicii europene de vecinătate, în temeiul căreia Uniunea vizează dezvoltarea unor relații speciale cu țările vecine, în vederea stabilirii unei zone de prosperitate și de bună vecinătate, fondate pe valorile Uniunii , cum ar fi democrația, statul de drept, buna guvernanță și respectarea drepturilor omului, și caracterizate prin relații pașnice și apropiate bazate pe cooperare. Pentru atingerea acestor obiective, Uniunea și partenerii săi implementează planuri de acțiune bilaterale elaborate de comun acord, definind un set de priorități care privesc în principal chestiuni de politică și de securitate, aspecte economice și comerciale, preocupări de mediu și sociale și integrarea rețelelor de transport și de energie , precum proiectul conductei de gaz Nabucco și alte proiecte referitoare la conducte de gaz, care prezintă un interes deosebit pentru Uniune . Uniunea pentru Mediterana, Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice, Parteneriatul estic și Sinergia Mării Negre sunt inițiative regionale și multilaterale complementare politicii europene de vecinătate, care au ca scop încurajarea cooperării dintre Uniunea Europeană și respectivul grup de țări partenere vecine, care se confruntă cu provocări comune și/sau împart un spațiu geografic comun. Uniunea pentru Mediterana urmărește să relanseze procesul de integrare euro-mediteraneeană sprijinind dezvoltarea în comun pe plan economic, social și ecologic pe ambele maluri ale Mediteranei și sprijină ameliorarea dezvoltării socio-economice, solidaritatea, integrarea regională, dezvoltarea durabilă și consolidarea cunoștințelor, subliniind nevoia de a spori cooperarea financiară în sprijinul proiectelor regionale și transnaționale. Uniunea pentru Mediterana sprijină în mod deosebit crearea unor autostrăzi maritime și terestre, depoluarea Mediteranei, planul mediteraneean de energie solară, inițiativa mediteraneeană de dezvoltare a întreprinderilor, inițiativele de protecție civilă și Universitatea euro-mediteraneeană. Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice sprijină un mediu durabil și o dezvoltare economică și socială optimă în regiunea Mării Baltice. Parteneriatul estic vizează crearea condițiilor necesare pentru accelerarea asocierii politice și promovarea integrării economice dintre Uniune și țările partenere din Est , obiectiv care nu poate fi realizat decât dacă toate țările participante la Parteneriatul estic aderă la principiile democrației, statului de drept și respectării drepturilor omului . Federația Rusă și Uniunea sunt angajate într-un amplu parteneriat strategic, diferit de Politica europeană de vecinătate și concretizat prin Spații comune și Foi de parcurs. Acestea sunt completate la nivel multilateral de către Dimensiunea nordică, care oferă un cadru pentru cooperarea dintre Uniune, Rusia, Norvegia și Islanda.

(27)

Activitatea BEI în America Latină trebuie să se înscrie în cadrul parteneriatului strategic Uniune-America Latină-Caraibe. Așa cum se subliniază în Comunicarea Comisiei din septembrie 2009, intitulată „Uniunea Europeană și America Latină: un parteneriat între actori globali” (7), prioritățile Uniunii din domeniul cooperării cu America Latină sunt promovarea integrării regionale și eradicarea sărăciei și a inegalităților sociale, în vederea promovării unei dezvoltări economice și sociale durabile. Aceste obiective politice trebuie încurajate, luând în considerare nivelul de dezvoltare diferit al țărilor din America Latină. Trebuie urmărit dialogul bilateral în domeniile de interes comun pentru Uniune și America Latină, cum ar fi mediul, schimbările climatice, reducerea riscului de catastrofe naturale și energia, știința, cercetarea, învățământul superior, tehnologia și inovația.

(28)

BEI trebuie să fie activă în Asia, atât în economiile emergente dinamice, cât și în țările mai puțin prospere. În această regiune diversificată, Uniunea aprofundează parteneriatele sale strategice cu China și India și negocierile progresează în ceea ce privește noi parteneriate și acorduri de parteneriat și de liber schimb cu țările din Asia de Sud-Est. În același timp, cooperarea în materie de dezvoltare rămâne un punct central pe agenda Uniunii. Strategia de dezvoltare a UE pentru regiunea asiatică vizează eradicarea sărăciei prin sprijinirea creșterii economice sustenabile și diversificate, promovarea unui mediu propice și a unor condiții favorabile comerțului și integrării în regiune, ameliorarea guvernanței, sporirea stabilității politice și sociale și sprijinirea atingerii Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului din 2015. Se instituie, de comun acord, politici care vizează abordarea provocărilor comune, cum ar fi schimbările climatice, dezvoltarea durabilă, securitatea și stabilitatea, guvernanța și drepturile omului, precum și prevenirea și capacitatea de răspuns în materie de catastrofe naturale și umane.

(29)

Strategia UE pentru un nou parteneriat cu Asia Centrală, adoptată de Consiliul European în iunie 2007, a întărit dialogul regional și bilateral și cooperarea UE cu țările din Asia Centrală în ceea ce privește chestiunile majore cu care se confruntă regiunea, cum ar fi reducerea sărăciei, dezvoltarea durabilă și stabilitatea. Implementarea strategiei a condus la obținerea de progrese importante în domeniile drepturilor omului, al statului de drept, al democrației și bunei guvernanțe, al educației, dezvoltării economice, investițiilor și comerțului, al energiei, transportului și politicilor de mediu.

(30)

Activitatea BEI în Africa de Sud trebuie să se desfășoare în cadrul documentului strategic de țară UE-Africa de Sud (EU-South Africa Country Strategy Paper). Domeniile prioritare identificate în documentul strategic sunt crearea de locuri de muncă și dezvoltarea capacității în materie de prestare de servicii și coeziune socială. Activitățile BEI în Africa de Sud s-au desfășurat la un înalt nivel de complementaritate cu programul de cooperare pentru dezvoltare al Comisiei, în special datorită accentului pus de BEI pe sprijinirea sectorului privat și a investițiilor în extinderea infrastructurii și a serviciilor sociale (construcția de locuințe, electricitatea , proiectele de epurare a apei potabile și infrastructurile municipale). Evaluarea intermediară a documentului strategic de țară pentru Africa de Sud propune intensificarea acțiunilor în domeniul schimbărilor climatice, prin activități de sprijinire a creării de locuri de muncă „verzi”.

(31)

În vederea sporirii coerenței sprijinului global al UE în favoarea regiunilor în cauză, trebuie găsite posibilități de combinare a finanțării BEI cu resursele bugetare ale UE, atunci când este necesar, de exemplu sub formă de garanții, capital de risc și subvenții la dobândă, cofinanțarea investițiilor, alături de asistența tehnică pentru pregătirea și implementarea proiectelor, prin intermediul IPA, IEVP, ICD, IEDDO și al Instrumentului pentru stabilitate. Ori de câte ori se utilizează o astfel de combinație de finanțare acordată de BEI cu alte resurse bugetare ale UE, toate deciziile de finanțare ar trebui să precizeze în mod clar resursele care urmează să fie angajate. Raportul anual al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu cu privire la operațiunile de finanțare ale BEI desfășurate în temeiul prezentei decizii ar trebui să conțină o defalcare detaliată a resurselor bugetare și a instrumentelor financiare utilizate în combinație cu finanțarea acordată de BEI. În următorul cadru financiar multianual, ar trebui creată o mai mare sinergie între aceste instrumente de finanțare ale UE și mandatul extern al BEI.

(32)

La toate nivelurile, de la planificarea strategică în amonte, la dezvoltarea proiectelor în aval, trebuie garantat faptul că operațiunile de finanțare externă ale BEI respectă și vin în sprijinul politicilor de relații externe ale UE precum și al obiectivelor de nivel înalt stabilite în această decizie. În vederea sporirii coerenței acțiunilor externe ale UE, trebuie intensificat dialogul dintre Comisie, SEAE și BEI privind politica și strategia. În același scop, între Comisie , BEI și SEAE trebuie să existe o cooperare sporită și un schimb mutual de informații într-un stadiu timpuriu la nivel operațional. Birourile BEI din afara Uniunii ar trebui, acolo unde este cazul, să fie situate în interiorul delegațiilor Uniunii, pentru a sprijini această cooperare, împărțind, în același timp, costurile de funcționare. Este deosebit de important să existe un schimb de opinii într-un stadiu timpuriu între BEI, Comisie și SEAE, atunci când este cazul, în cadrul procesului de elaborare a documentelor de programare, pentru a crea un maximum de sinergie între activitățile acestor trei organe ale UE .

(33)

Măsurile concrete de asigurare a unei legături între obiectivele generale ale mandatului și implementarea lor ar trebui stabilite în orientările operaționale regionale ▐. Pentru a elabora aceste orientări, care sunt de aplicare generală și completează prezenta decizie, Comisia ar trebui mandatată să adopte, în strânsă colaborare cu BEI și cu SEAE, în domeniile care se află în competența acestuia din urmă, acte delegate în conformitate cu articolul 290 din TFUE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Aceste orientări trebuie să aibă ca punct de plecare cadrul politic extins al UE pentru fiecare regiune și să reflecte strategiile de țară ale UE; ele trebuie să aibă ca obiectiv garantarea complementarității finanțării BEI cu politicile de asistență, programele și instrumentele de asistență corespunzătoare ale UE în diferitele regiuni. Orientările trebuie prezentate Parlamentului European și Consiliului în cadrul exercițiului anual de raportare al Comisiei privind mandatul extern al BEI.

(34)

BEI ar trebui să elaboreze, prin consultare cu Comisia, un program multianual orientativ al volumului planificat de semnături pentru operațiunile de finanțare ale BEI, astfel încât să se asigure o planificare bugetară corespunzătoare pentru provizionarea Fondului de garantare și compatibilitatea previziunilor de finanțare ale BEI cu plafoanele stabilite în prezenta decizie . Comisia trebuie să țină seama de această planificare în programarea sa bugetară regulată transmisă autorității bugetare.

(35)

Comisia ar trebui să propună, până la mijlocul lui 2012, pe baza experienței pozitive existente, înființarea unei „platforme a UE pentru cooperare și dezvoltare” în vederea optimizării și raționalizării funcționării mecanismelor pentru o mai mare combinare a granturilor și a împrumuturilor în regiunile externe. Această propunere ar trebui să se bazeze pe o evaluare de impact care să prezinte costurile și beneficiile unei astfel de platforme. În cadrul reflecțiilor sale, Comisia trebuie să consulte BEI, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și alte instituții financiare multilaterale sau bilaterale europene. În acest scop, Comisia ar trebui să înființeze un grup de lucru compus din reprezentanți ai statelor membre, deputați în Parlamentul European, reprezentanți ai BEI și, dacă este cazul, ai altor instituții care își desfășoară activitatea în domeniul cooperării și dezvoltării UE. Această platformă ar trebui să promoveze , sub direcția Comisiei, sinergiile, schimburile de informații referitoare la proiectele în pregătire, acordurile de încredere reciprocă, bazate pe avantajul comparativ al diferitelor instituții și respectând rolul și prerogativele instituțiilor UE în execuția bugetului UE și a împrumuturilor acordate de instituțiile de finanțare . O astfel de platformă va fi în mod special utilă la finanțarea de proiecte orientate spre dezvoltare sau de proiecte ce au drept scop atenuarea impactului schimbărilor climatice.

(36)

BEI ar trebui încurajată să efectueze o analiză cost-beneficiu pentru a-și distribui treptat toate activitățile sale externe pe criterii geografice, astfel încât să se poată adapta mai bine la cerințele specifice ale fiecărei zone și să promoveze participarea și responsabilitatea comună ale țărilor partenere în ceea ce privește gestiunea practică a fondurilor și monitorizarea financiară a proiectelor participante. În funcție de rezultatele analizei menționate mai sus, BEI ar trebui să examineze posibilitatea de a începe acest proces prin divizarea activităților sale din zona mediteraneeană, grupate până acum în Facilitatea euro-mediteraneeană de investiții și parteneriat (FEMIP), și de a crea o instituție financiară euro-mediteraneeană de codezvoltare, BEI rămânând principalul acționar al acesteia. În cazul specific al Mediteranei, această transformare instituțională ar permite BEI să îmbunătățească eficacitatea măsurilor sale din țările mediteraneene, să-și accentueze vizibilitatea și să ofere un mai mare sprijin financiar inițiativelor prioritare ale Uniunii în zona Mediteranei. De asemenea, BEI ar trebui să beneficieze de sprijinul programului Invest in Med, care permite crearea de rețele eficiente cu întreprinderile și actorii societății civile din țările partenere.

(37)

BEI ar trebui încurajată să-și amplifice operațiunile și să își diversifice instrumentele financiare în afara Uniunii, fără a recurge la garanția UE, astfel încât folosirea garanției să poată fi încurajată pentru țările și proiectele care au cel mai slab acces la piață și unde garanția are deci o valoare adăugată mai mare. În consecință, și tot cu scopul de a sprijini obiectivele politicii legate de relațiile externe ale Uniunii , BEI ar trebui să mărească sumele împrumutate cu riscuri proprii, în mod particular în țările în fază de preaderare, în țările vecine și în țări cu calificativ investment grade din alte regiuni, dar și în țări cu calificativ sub-investment grade, atunci când BEI dispune de garanții adecvate din partea unor terți. De comun acord cu Comisia, BEI ar trebui să elaboreze o politică de reglementare a deciziei de alocare a proiectelor fie mandatului din cadrul garanției UE, fie operațiunilor de finanțare pe risc propriu al BEI. Această politică trebuie să ia în mod special în considerare bonitatea țărilor și a proiectelor în cauză. Atunci când mandatul extern este prelungit pentru perioada de după 2013, această politică ar trebui revizuită, iar lista țărilor eligibile pentru garanție ar trebui să fie reexaminată ținându-se seama de implicațiile provizionării Fondului de garantare.

(38)

În condițiile în care dispune de garanțiile adecvate, BEI ar trebui încurajată să-și mărească operațiunile destinate entităților publice subsuverane din țările în care își desfășoară activitatea.

(39)

BEI trebuie să ofere o gamă tot mai largă de instrumente de finanțare noi și inovatoare, punând în principal accentul pe dezvoltarea instrumentelor de garantare. În plus, BEI trebuie încurajată să ofere împrumuturi în moneda locală și să emită obligațiuni pe piețele locale, cu condiția ca țările partenere să instituie reformele structurale necesare, în special în sectorul financiar, precum și alte măsuri vizând facilitarea activității BEI.

(40)

Pentru ca BEI să poată satisface exigențele mandatului în toate regiunile și subregiunile vizate, un număr suficient de resurse umane și financiare ar trebui consacrate activităților sale externe , într-un interval de timp rezonabil . Acest fapt presupune în principal să se dispună de suficiente capacități pentru a sprijini obiectivele de cooperare în materie de dezvoltare ale UE, pentru a acorda o mai mare atenție evaluării ex-ante a anumitor aspecte ale activităților sale (sociale, de mediu și de dezvoltare) și pentru a asigura o monitorizare eficace a proiectelor, pe parcursul procesului de implementare a acestora. Oportunitățile de creștere a eficienței și eficacității ar trebui menținute, iar sinergiile ar trebui urmărite în mod activ.

(41)

În cadrul operațiunilor sale de finanțare din afara Uniunii care intră sub incidența prezentei decizii, BEI ar trebui să depună și mai multe eforturi pentru a intensifica coordonarea și cooperarea cu IFI și cu IFBE ▐, incluzând, după caz, cooperarea în ceea ce privește condițiile sectoriale și adoptarea reciprocă a procedurilor, utilizarea cofinanțării mixte și a participarea la inițiative la scară mondială, precum cele care promovează coordonarea și eficiența ajutorului. O astfel de coordonare și cooperare ar trebui să facă posibilă evitarea suprapunerii proiectelor și a concurenței nedorite legate de proiectele finanțate de UE. Aceste eforturi trebuie să se bazeze pe reciprocitate ▐ . Finanțarea acordată de BEI și implementată prin acorduri de cooperare cu alte IFI și cu instituții financiare bilaterale trebuie să respecte principiile prevăzute în prezenta decizie.

(42)

În special, în țările din afara Uniunii în care desfășoară operațiuni comune, BEI ar trebui să-și îmbunătățească cooperarea cu celelalte instituții de finanțare europene. Comisia, BEI și BERD au încheiat un memorandum de înțelegere tripartit care vizează toate țările din afara Uniunii în care se desfășoară operațiuni comune. Se preconizează ca acest memorandum să prevină apariția unei concurențe între BEI și BERD, iar acesta ar trebui să le permită celor două instituții să acționeze în mod complementar, fiecare dintre ele maximizându-și avantajele competitive respective. De asemenea, memorandumul ar trebui să conducă la convergența procedurilor celor două bănci într-un interval rezonabil de timp. Ar trebui acordată atenție stabilirii, în timp, a unor legături mai strânse între aceste două bănci cu capital majoritar european, în scopul optimizării instrumentelor europene de finanțare a acțiunii externe.

(43)

BEI trebuie să-și consolideze procedura de raportare și de transmitere a informațiilor către Comisie, pentru a permite Comisiei să optimizeze raportul anual prezentat Parlamentului European și Consiliului referitor la operațiunile de finanțare ale BEI realizate în temeiul prezentei decizii. Raportul ar trebui să evalueze în principal conformitatea operațiunilor financiare ale BEI cu prezenta decizie, ținând cont de orientările operaționale și să includă secțiuni referitoare la valoarea adăugată corespunzătoare politicilor BEI, cum ar fi sprijinirea politicilor externe ale UE și cerințele mandatului, calitatea operațiunilor finanțate și transferul beneficiilor financiare către beneficiari, precum și secțiuni privind cooperarea cu Comisia, cu BERD, cu alte IFI și cu donatorii bilaterali, inclusiv cofinanțarea. Raportul ar trebui să evalueze, de asemenea, măsura în care BEI a ținut seama de durabilitatea economică, financiară, ecologică și socială în conceperea și monitorizarea proiectelor finanțate. Raportul ar trebui să conțină și o secțiune specifică dedicată evaluării detaliate a măsurilor luate de BEI pentru a se conforma actualului mandat, astfel cum a fost stabilit prin Decizia nr. 633/2009/CE, acordând o atenție deosebită operațiunilor BEI care utilizează vehicule financiare situate în centrele financiare offshore. BEI ar trebui să se asigure în cadrul operațiunilor sale de finanțare că politicile practicate față de jurisdicțiile slab reglementate sau necooperante sunt puse în aplicare în mod corespunzător pentru a contribui la lupta internațională împotriva fraudei fiscale și a evaziunii fiscale. Raportul ar trebui să includă o evaluare a aspectelor sociale și de dezvoltare ale proiectelor. Raportul ar trebui dat publicității, ceea ce ar permite societății civile și țărilor beneficiare să își exprime punctele de vedere. Acolo unde este necesar, raportul trebuie să includă referințe la schimbări semnificative ale circumstanțelor, care ar justifica modificări ulterioare ale mandatului, înainte de încheierea perioadei. Acest raport ar trebui să includă în special o defalcare detaliată a finanțării acordate de BEI în temeiul prezentei decizii în combinație cu toate resursele financiare ale UE și cu finanțarea acordată de alți donatori, oferind astfel o imagine detaliată a expunerii financiare aferente operațiunilor de finanțare.

(44)

Operațiunile de finanțare ale BEI trebuie să continue să fie gestionate în conformitate cu normele și procedurile proprii ale BEI, incluzând măsurile corespunzătoare de control și măsurile de combatere a evaziunii fiscale, precum și în conformitate cu normele și procedurile relevante privind Curtea de Conturi și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF),

(a)

un mandat general, în valoare de 27 567 000 000 EUR ;

(b)

un mandat referitor la schimbările climatice, în valoare de 2 000 000 000 EUR.

(a)

dezvoltarea sectorului privat la nivel local, în special sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii;

(b)

dezvoltarea infrastructurii sociale și economice, inclusiv a infrastructurii de transport, energie, mediu și tehnologie a informației și a comunicațiilor (TIC);

(c)

atenuarea și adaptarea în domeniul schimbărilor climatice, așa cum sunt definite la articolul 2 alineatul (4).

(a)

documentele strategice elaborate de Comisie și/sau de SEAE, după caz, cum ar fi documentele strategice de țară și de regiune, programele indicative, planurile de acțiune și documentele de preaderare;

(b)

documentele de planificare strategică ale BEI și proiectele în pregătire;

(c)

alte aspecte politice și operaționale.

(a)

netransferarea valutei;

(b)

expropriere;

(c)

război sau tulburări civile;

(d)

denegare de dreptate în caz de încălcare a contractului.

A.

Țări aflate în faza de preaderare: EUR 9 166 000 000 ;

B.

Țări vizate de politica de vecinătate și de parteneriat: EUR 13 664 000 000 ;

defalcat în următoarele subplafoane indicative:

C.

Asia și America Latină: EUR 3 837 000 000 ;

defalcat în următoarele subplafoane indicative:

D.

Republica Africa de Sud: EUR 900 000 000.