8.7.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 184/114

1.

regretă că, spre deosebire de situația din trecut, Comisia nu a oferit niciun răspuns chestiunilor ridicate de Parlament în cadrul rezoluțiilor sale anterioare și, în special, în rezoluția sa din 21 februarie 2008, menționată anterior; constată lipsa unor îmbunătățiri semnificative în privința celor trei aspecte esențiale: transparența, resursele și durata procedurilor;

2.

reamintește Comisiei solicitările din anii precedenți și anume:

3.

prin urmare, invită Comisia:

în plus, invită Comisia să aplice articolul 228 din Tratatul CE în mod hotărât, pentru a asigura că hotărârile judecătorești pronunțate de Curtea de Justiție sunt executate în mod corespunzător;

4.

ia act de faptul că, astfel cum a anunțat în comunicarea sa din 5 septembrie 2007 (3), menționată anterior, Comisia a descris, în cadrul raportului anual care face obiectul examinării, acțiunile prioritare pe care intenționează să le realizeze în anumite sectoare în materie de gestionare a reclamațiilor și a încălcărilor dreptului comunitar; salută declarațiile conform cărora se va acorda în continuare prioritate „problemelor care au consecințe considerabile asupra drepturilor fundamentale și a liberei circulații” (4); subliniază importanța unor acțiuni urgente și ferme în aceste domenii, deoarece actele de violență legate de rasism și xenofobie au devenit frecvente în anumite state membre; salută, de asemenea, prioritatea acordată „încălcărilor care aduc un prejudiciu important sau repetat cetățenilor sau care compromit grav calitatea vieții acestora” (5); solicită Comisiei să accelereze soluționarea și, dacă este cazul, încheierea acelor proceduri de încălcare a dreptului comunitar care împiedică statele membre să realizeze investiții în infrastructurile care ar putea afecta punerea în aplicare a Planului european de redresare economică; invită Comisia să prezinte comisiei parlamentare competente în fond un plan detaliat care să cuprindă termenele și datele - limită pentru acțiunile specifice pe care intenționează să le inițieze în aceste domenii;

5.

ia act de faptul că, dintre noile cazuri de încălcare din 2007, 1 196 privesc lipsa de notificare a măsurilor naționale de transpunere a directivelor comunitare; consideră că este inacceptabil ca Comisia să își acorde un interval de timp de 12 luni (6) pentru abordarea unor simple cazuri de necomunicare de către statele membre a măsurilor de transpunere și invită Comisia să ia măsuri automate și imediate pentru cazurile de această natură, care nu necesită analiză sau evaluare;

6.

consideră că încă nu există proceduri clare prin care să poată fi inițiate acțiuni la Curtea de Justiție împotriva unui stat membru pentru o încălcare a dreptului comunitar care a fost remediată între timp, pentru obținerea de despăgubiri pentru nerespectările și omisiunile anterioare; îndeamnă Comisia să înainteze noi propuneri (până la sfârșitul anului 2010) pentru finalizarea actualei proceduri actuale privind încălcarea dreptului comunitar, astfel încât să se țină seama de această situație inechitabilă;

7.

subliniază că, în conformitate cu noua metodă de lucru propusă de Comisie în comunicarea sa din 2007, cererile de informații și reclamațiile primite de Comisie vor fi transmise direct statelor membre vizate „în cazul în care o anumită problemă necesită clarificarea poziției de fapt sau de drept a unui stat membru. (…) Statul membru respectiv va avea la dispoziție un termen scurt pentru a furniza în mod direct cetățenilor sau întreprinderilor interesate clarificările, informațiile și soluțiile necesare și pentru a informa Comisia” (7);

8.

ia act de faptul că pentru a testa noua metodă de lucru în mai multe state membre, Comisia a lansat proiectul „EU PILOT”, că 15 state membre participă la proiect, care a fost lansat în aprilie 2008 și că, după evaluarea primului an de funcționare, acesta ar putea fi extins în celelalte state membre;

9.

subliniază că este totuși vorba de un proiect care funcționează pe bază de participare voluntară, ale cărui caracteristici au suscitat deja îndoieli și au generat întrebări specifice (după cum se menționează în rezoluția menționată mai sus din 21 februarie 2008);

10.

întreabă Comisia, în special, dacă insuficiența resurselor în statele membre nu constituie un semn îngrijorător în privința existenței unor reale probleme referitoare la monitorizarea aplicării dreptului comunitar; în plus, invită Comisia, în cadrul evaluării proiectului, să prezinte un raport Parlamentului după ce a verificat următoarele aspecte:

11.

întreabă dacă, datorită punerii în aplicare a proiectului EU PILOT și a diminuării volumului de muncă necesar pentru tratarea infracțiunilor, care a fost generată de acesta, Comisia realizează controale mai sistematice și exhaustive referitoare la transpunerea directivelor în sistemele legislative naționale;

12.

întreabă Comisia dacă proiectul EU PILOT a avut un impact asupra desfășurării reuniunilor la pachet'organizate de Comisie pentru statele membre implicate în proiect și pentru celelalte state care nu participă la proiect, astfel de reuniuni fiind considerate un element fundamental în ceea ce privește tratarea și soluționarea procedurilor de încălcare a dreptului comunitar;

13.

consideră că cetățenii UE trebuie să se aștepte la același nivel de transparență din partea Comisiei, indiferent dacă înaintează o plângere oficială sau dacă își exercită dreptul de a adresa petiții în conformitate cu dispozițiile tratatului; solicită, prin urmare, să fie furnizate Comisiei pentru petiții informații periodice clare referitoare la etapele atinse în cadrul procedurilor privind încălcarea dreptului comunitar care sunt vizate, de asemenea, într-o petiție deschisă sau, în caz contrar, Comisia să aibă acces la baza de date relevante, ca și Consiliul;

14.

reamintește Comisiei că orice corespondență care poate conține o reclamație privind o încălcare reală a dreptului comunitar trebuie înregistrată ca și reclamație, cu excepția cazului în care face obiectul circumstanțelor excepționale menționate la punctul 3 din anexa la Comunicarea din 20 martie 2002, menționată anterior;

15.

ia act de declarația Comisiei cu privire la faptul că o directivă fundamentală precum Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora (8) nu a fost, în practică, transpusă corect în niciun stat membru; ia act de faptul că peste 1 800 de reclamații individuale în legătură cu această directivă au fost primite de către Comisie, din care Comisia a înregistrat 115 reclamații și a deschis cinci cazuri de încălcare a dreptului comunitar întemeiate pe neaplicarea corectă a acestei directive (9); recunoaște colaborarea eficientă a Comisiei cu Parlamentul și transparența dovedită, în ceea ce privește aplicarea Directivei 2004/38/CE; susține abordarea propusă de Comisie, care prevede reexaminarea constantă și exhaustivă a directivei, oferirea de sprijin statelor membre pentru a aplica în mod integral și corect directiva, sub forma orientărilor care vor fi publicate în prima jumătate a anului 2009, și deschiderea procedurilor de încălcare a dreptului comunitar împotriva statelor membre a căror legislație nu este conformă cu directiva; totuși, își exprimă preocuparea majoră cu privire la capacitatea Comisiei de a-și îndeplini rolul de „gardian al tratatelor” și la posibilitatea de care dispune Parlamentul pentru a verifica politica de înregistrare a reclamațiilor practicată de diferitele servicii ale Comisiei;

16.

îndeamnă toate serviciile Comisiei să asigure informarea exhaustivă a reclamanților cu privire la modul în care sunt tratate reclamațiile lor la expirarea fiecărui termen (scrisoare de punere în întârziere, aviz motivat, procedura în fața Curții sau închiderea cazului), să ofere, dacă este necesar, recomandări privind tratarea cazului prin mecanisme alternative de soluționare a litigiilor și să își motiveze deciziile și să comunice motivarea detaliat reclamanților, în conformitate cu principiile menționate în comunicarea din 2002;

17.

salută introducerea treptată, de către Comisie, a rezumatelor primite de la cetățeni, publicate împreună cu principalele propuneri ale Comisiei; recomandă punerea la dispoziție a acestor rezumate prin intermediul unui singur punct de acces și consideră că este inacceptabil ca aceste rezumate să dispară după finalizarea procedurii legislative, acel moment fiind cel mai relevant pentru cetățeni și mediul de afaceri;

18.

reamintește angajamentul Consiliului de a încuraja statele membre să întocmească și să publice tabele care să ilustreze corespondența dintre directive și măsurile interne de transpunere; insistă asupra faptului că aceste tabele sunt esențiale pentru a permite Comisiei să desfășoare un control eficient al măsurilor de punere în aplicare în toate statele membre;

19.

costată cu dezamăgire că în cadrul prezentei legislaturi nu s-au înregistrat progrese semnificative privind rolul esențial pe care Parlamentul ar trebui să îl joace în monitorizarea respectării aplicării dreptului comunitar; consideră că acordarea de prioritate de către Comisie procedurilor de încălcare a dreptului comunitar implică decizii politice, și nu simple decizii tehnice, care, în prezent, nu fac obiectul niciunei forme de verificare externă, control sau transparență; solicită aplicarea promptă a reformelor conexe, propuse de Grupul de lucru al Parlamentului European privind reforma parlamentară, care sporesc propria capacitate a Parlamentului de a monitoriza aplicarea dreptului comunitar; sprijină, în acest context, decizia Conferinței președinților de comisii de la 25 martie 2009;

20.

face apel la o mai strânsă cooperare între parlamentele naționale și Parlamentul European, precum și între parlamentari, în scopul promovării și intensificării controlului adecvat la nivel național al aspectelor europene, precum și în scopul facilitării fluxului de informații, în special, în perioada adoptării actelor legislative ale Uniunii Europene; consideră că membrilor parlamentelor naționale le revine un rol important în monitorizarea aplicării dreptului comunitar, putând astfel contribui la creșterea legitimității Uniunii Europene și la apropierea acesteia de cetățeni;

21.

reamintește angajamentul Consiliului de a încuraja statele membre să întocmească și să publice tabele care să ilustreze corespondența dintre directive și măsurile interne de transpunere; subliniază că aceste tabele sunt esențiale pentru a permite Comisiei să monitorizeze în mod eficient măsurile de aplicare în toate statele membre; este decis, în calitate de colegiuitor, să ia toate măsurile necesare pentru a garanta că dispozițiile referitoare la tabelele respective nu sunt eliminate din textul propunerilor Comisiei pe parcursul procesului legislativ;

22.

constată că instanțele judecătorești din statele membre joacă un rol fundamental în aplicarea dreptului comunitar și își afirmă sprijinul fără rezerve față de eforturile Comisiei de a identifica stagii de formare profesională suplimentare, destinate judecătorilor din statele membre, practicienilor dreptului și funcționarilor și angajaților din administrațiile naționale; subliniază că acest sprijin este vital în noile state membre, în special, în ceea ce privește accesul la informațiile și literatura juridică în toate limbile oficiale; subliniază necesitatea de a sprijini îmbunătățirea accesibilității bazelor de date care cuprind hotărârile instanțelor naționale referitoare la dreptul comunitar;

23.

încurajează Comisia să examineze în continuare mecanismele de recurs colectiv pe tot teritoriul UE, cu scopul de a finaliza inițiativele aflate în desfășurare în domeniile dreptului consumatorilor și al concurenței; consideră că aceste mecanisme ar putea fi utilizate de cetățeni, inclusiv de reclamanți, pentru îmbunătățirea aplicării eficiente a dreptului comunitar;

24.

invită Comisia să se asigure că aplicarea dreptului comunitar privind mediul are o prioritate mai mare, ținând cont de tendințele îngrijorătoare dezvăluite în raportul său și de numeroasele petiții adresate în acest domeniu și, în acest context, recomandă consolidarea verificărilor privind aplicarea legislației și atribuirea de resurse corespunzătoare serviciilor relevante; salută comunicarea Comisiei din 18 noiembrie 2008 cu privire la punerea în aplicare a legislației comunitare privind mediul (COM(2008)0773), ca prim pas efectuat în această direcție;

25.

împărtășește opinia Comisiei cu privire la faptul că ar trebui adoptate mai multe măsuri preventive pentru a evita încălcarea legislației comunitare de către statele membre; încurajează Comisia să admită cererile specifice adresate de Comisia pentru petiții în scopul prevenirii deteriorării ireversibile a mediului; regretă că răspunsul Comisiei este de prea multe ori acela că, înainte de a acționa, aceasta trebuie să aștepte decizia definitivă a autorităților naționale competente;

26.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Curții de justiție, Ombudsmanului European, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.