52007PC0717

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 13.11.2007

COM(2007) 717 final

2007/0250 (ACC)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

privind aplicarea acordurilor pentru mărfuri provenite din anumite state care fac parte din Grupul statelor din Africa, Caraibe şi Pacific (ACP) astfel cum este prevăzut în acordurile care stabilesc sau duc la stabilirea Acordurilor de parteneriat economic

(prezentată de Comisie)

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta propunere de regulament al Consiliului privind aplicarea acordurilor pentru mărfuri provenite din anumite state care fac parte din Grupul statelor din Africa, Caraibe şi Pacific (ACP) astfel cum este prevăzut în acordurile care stabilesc sau duc la stabilirea Acordurilor de parteneriat economic, rezultă din comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European cu privire la Acordurile de parteneriat economic (APE), adoptată de către Comisie la 23 octombrie 2007 (COM(2007) 635).

Comunicarea respectivă stabileşte modul în care obiectivele principale ale APE complete şi globale cu toate regiunile ACP pot fi realizate prin reducerea, pe cât posibil, a riscurilor de întrerupere a schimburilor pentru acele regiuni sau sub-regiuni din Africa, Caraibe şi Pacific (ACP) care încheie negocieri referitoare la acordurile care stabilesc sau duc la stabilirea APE, înainte de expirarea actualului regim comercial la 31 decembrie 2007 şi conform obligaţiilor internaţionale ale Comunităţii. Prezentul regulament face acest lucru, stabilind o bază legală pentru acordurile pentru mărfuri astfel cum este prevăzut în acordurile care stabilesc sau duc la stabilirea Acordurilor de parteneriat economic.

Prezentul regulament va avea la bază dispoziţiile acordurilor care permit aplicarea acordurilor, în măsura în care este fezabil, înainte de aplicarea provizorie, pe bază reciprocă, a acordurilor. Prin urmare, va continua să fie în vigoare odată ce acordurile sunt aplicate provizoriu şi au intrat în vigoare şi va fi modificat sau depăşit pentru a deveni conform cu acele menţiuni din acorduri pentru care nu a fost fezabil să fie inclus în prezentul regulament. Aşadar, prezentul regulament nu aduce atingere procedurilor relevante pentru încheierea şi intrarea în vigoare a acordurilor.

2007/0250 (ACC)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

privind aplicarea acordurilor pentru mărfuri provenite din anumite state care fac parte din Grupul statelor din Africa, Caraibe şi Pacific (ACP) astfel cum este prevăzut în acordurile care stabilesc sau duc la stabilirea Acordurilor de parteneriat economic

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 133,

având în vedere propunerea Comisiei[1],

întrucât:

(1) Articolul 37 alineatul (1) din Acordul de parteneriat dintre membrii grupului de state din Africa, Caraibe şi Pacific, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană (CE) şi statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000[2] (denumit în continuare „Acordul de parteneriat ACP-CE”), prevede că Acordurile de parteneriat economic (APE) intră în vigoare până la data de 1 ianuarie 2008.

(2) Articolul 36 alineatul (3) din Acordul de la Cotonou prevede menţinerea preferinţelor comerciale, cuprinse în anexa V la acel acord, până la data de 31 decembrie 2007.

(3) Începând cu anul 2002, Comunitatea a negociat Acorduri de parteneriat economic cu grupul statelor ACP sub forma a şase regiuni care cuprindeau statele din Caraibe, Africa Centrală, Africa de Est şi Sud, Pacific, Comunitatea de Dezvoltare Sud-Africană şi Africa de Vest.

(4) Acele acorduri care stabilesc sau duc la stabilirea Acordurilor de parteneriat economic pentru care negocierile au fost încheiate prevăd că părţile pot întreprinde acţiuni în vederea aplicării acordului, anterior aplicării provizorii, pe bază reciprocă, într-o măsură fezabilă. Este necesară întreprinderea de acţiuni pentru aplicarea acordurilor pe baza acestor dispoziţii.

(5) Acordurile incluse în prezentul regulament urmează să fie modificate, după caz, în conformitate cu acordurile care stabilesc sau duc la stabilirea Acordurilor de parteneriat economic, cum şi când aceste acorduri sunt semnate şi încheiate în temeiul articolului 300 din Tratat şi sunt în vigoare. Termenii se reziliază în totalitate sau în parte în cazul în care acordurile respective nu intră în vigoare într-o perioadă de timp rezonabilă în conformitate cu Convenţia de la Viena privind dreptul tratatelor.

(6) Pentru Comunitate, dispoziţiile acordurilor care stabilesc sau duc la stabilirea Acordurilor de parteneriat economic prevăd accesul fără taxe şi contingente tarifare pentru toate produsele cu excepţia armelor, supuse perioadelor de tranziţie şi dispoziţiilor privind anumite produse sensibile, dispoziţii specifice pentru departamentele franceze de peste mări. Având în vedere particularităţile situaţiei din Africa de Sud, produsele provenite din Africa de Sud vor beneficia în continuare de dispoziţiile relevante ale Acordului pentru comerț, dezvoltare și cooperare dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Africa de Sud, pe de altă parte[3], până în momentul în care un acord care stabileşte sau duce la stabilirea Acordurilor de parteneriat economic dintre Comunitate şi Africa de Sud intră în vigoare.

(7) Este preferabil ca, în loc să se bazeze pe dispoziţii speciale pentru statele cel mai puţin dezvoltate, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 980/2005 din 27 iunie 2005 de aplicare a unui sistem de preferinţe tarifare generalizate[4], statele cel mai puţin dezvoltate care sunt, de asemenea, state ACP, să-şi bazeze relaţia comercială viitoare cu Comunitatea pe Acordurile de parteneriat economic. Pentru a facilita o astfel de dezvoltare, este necesar să se asigure că statele care au încheiat negocieri privind acordurile care stabilesc sau duc la stabilirea Acordurilor de parteneriat economic şi care beneficiază de dispoziţiile prezentului regulament, pot beneficia în continuare, pentru o perioadă limitată, de dispoziţiile speciale pentru statele cel mai puţin dezvoltate prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 980/2005[5], cu privire la acele produse pentru care dispoziţiile tranzitorii stabilite în prezentul regulament sunt mai puţin favorabile.

(8) Regulile de origine aplicabile importurilor efectuate în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament trebuie, pentru o perioadă tranzitorie, să fie cele prevăzute în anexa II la prezentul regulament. Acele reguli de origine sunt înlocuite treptat pe baza Acordului de parteneriat economic relevant.

(9) Este necesar să se asigure posibilitatea de a suspenda temporar dispoziţiile din prezentul regulament, în eventualitatea nerespectării obligaţiei de a furniza cooperare administrativă, a neregulilor sau a fraudei. Atunci când un stat membru furnizează informaţii Comisiei despre o posibilă fraudă sau lipsă a cooperării administrative, se aplică dreptul comunitar relevant, în special Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistenţa reciprocă între autorităţile administrative ale statelor membre şi cooperarea dintre acestea şi Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislaţiei din domeniile vamal şi agricol[6].

(10) Este necesar ca prezentul regulament să cuprindă dispoziţii tranzitorii pentru zahăr şi orez, precum şi mecanisme tranzitorii speciale de salvgardare şi supraveghere aplicabile după încheierea dispoziţiilor tranzitorii.

(11) În contextul dispoziţiilor tranzitorii pentru zahăr, Protocolul 3 din anexa V la Acordul de la Cotonou (care cuprinde textul Protocolului 3 privind zahărul în ACP) încetează să se mai aplice de la data de 1 octombrie 2009[7].

(12) Până la finalizarea Protocolului 3 şi având în vedere sensibilitatea specială a pieţei zahărului, este necesară adoptarea de măsuri tranzitorii pentru produsul respectiv. În acelaşi timp, este necesară adoptarea unor măsuri tranzitorii specifice de supraveghere şi salvgardare pentru anumite produse agricole prelucrate cu un conţinut ridicat de zahăr care ar putea fi comercializat în vederea eludării măsurilor tranzitorii specifice de salvgardare pentru importurile de zahăr pe teritoriul CE.

(13) De asemenea, este necesară adoptarea de măsuri generale de salvgardare pentru produsele prevăzute de prezentul regulament.

(14) În vederea sensibilităţii speciale a produselor agricole, este necesar ca măsurile bilaterale de salvgardare să fie întreprinse în cazul în care importurile provoacă sau riscă să provoace disfuncţionalităţi pe pieţe pentru astfel de produse sau disfuncţionalităţi ale mecanismelor care reglementează acele pieţe.

(15) În conformitate cu articolul 299 alineatul (2) din Tratat, în toate politicile comunitare ar trebui să se ţină cont de situaţia structurală, socială şi economică specială a regiunilor ultraperiferice ale Comunităţii, în special în ceea ce priveşte politicile în domeniile vamal şi comercial.

(16) Prin urmare, ar trebui avute în vedere atât sensibilitatea produselor agricole, în special zahăr, cât şi vulnerabilitatea şi interesele regiunilor ultraperiferice ale Comunităţii în stabilirea normelor de aplicare a prevederilor privind salvgardările bilaterale într-o manieră eficientă.

(17) Măsurile necesare pentru aplicarea prezentului regulament se adoptă în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a atribuţiilor de punere în aplicare conferite Comisiei[8].

(18) Prezentul regulament impune abrogarea setului actual de regulamente adoptate în contextul anexei V la Acordul de parteneriat ACP-CE, în special a Regulamentului (CE) nr. 2285/2002 privind măsurile de salvgardare prevăzute la Acordul de parteneriat ACP-CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3705/90[9], a Regulamentului (CE) nr. 2286/2002 din 10 decembrie 2002 de stabilire a regimului aplicabil produselor agricole şi mărfurilor rezultate din transformarea acestora, originare din ţările din Africa, zona Caraibelor şi Pacific (statele ACP) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1706/98 şi a articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1964/2005 din 29 noiembrie 2005 privind taxele vamale aplicabile bananelor[10]. Prin urmare, toate măsurile de punere în aplicare care au la bază acele dispoziţii care sunt abrogate devin caduce.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul 1 Obiect, sferă de aplicare şi acces la piaţă

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament aplică dispoziţiile pentru mărfuri provenite din anumite state care fac parte din Grupul statelor din Africa, Caraibe şi Pacific (ACP) astfel cum este prevăzut în acordurile care stabilesc sau duc la stabilirea Acordurilor de parteneriat economic.

Articolul 2

Sferă de aplicare

1. Prezentul regulament se aplică bunurilor provenite din regiunile şi statele menţionate în anexa I.

2. Consiliul, în urma propunerii Comisiei, modifică anexa I pentru a adăuga regiuni sau state din grupul statelor ACP care au încheiat negocieri privind un acord între Comunitate şi regiunea respectivă sau statul respectiv care îndeplineşte cel puţin cerinţele articolului XXIV GATT 1994.

3. Statul sau regiunea rămân în anexa I în cazul în care Consiliul, la propunerea Comisiei, nu modifică anexa I pentru a elimina o regiune sau stat din acea anexă, în special dacă:

(a) regiunea sau statul îşi semnalează intenţia de a nu ratifica un acord care i-a permis să fie inclus(ă) în anexa I;

(b) ratificarea unui acord care i-a permis unei regiuni sau unui stat să fie inclus(ă) în anexa I nu a fost efectuată într-un termen rezonabil astfel încât intrarea în vigoare a acordului este întârziată în mod nejustificat; sau,

(c) acordul este reziliat sau regiunea sau statul respectiv(ă) îşi reziliază drepturile şi obligaţiile în cadrul acordului, însă acordul rămâne în vigoare.

Articolul 3

Accesul la piaţă pentru bunuri provenite din regiuni sau state menţionate în anexa I

1. Sub rezerva articolelor 6, 7 şi 8, taxele la import sunt eliminate pentru toate produsele prevăzute la capitolele 1-97, însă nu şi 93, din Sistemul armonizat provenit dintr-o regiune sau stat menţionat(ă) în anexa I. O astfel de eliminare este supusă mecanismelor tranzitorii de salvgardare şi supraveghere prevăzute la articolele 9 şi 10 şi mecanismului general de salvgardări prevăzut la articolele 11-22.

2. Pentru produsele prevăzute la capitolul 93 din Sistemul armonizat provenite din regiuni sau state menţionate în anexa I, taxele aplicate naţiunii celei mai favorizate (MFN) se aplică în continuare.

3. Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 980/2005, bunurile provenite din statele cel mai puţin dezvoltate menţionate în anexa I la prezentul regulament, pe lângă aranjamentele prevăzute în prezentul regulament, continuă să beneficieze de preferinţele prevăzute în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 980/2005 cu privire la produsele:

(a) din poziţia tarifară 1006, cu excepţia subpoziţiei 10061010, până la 31 decembrie 2009; precum şi

(b) din poziţia tarifară 1701, până la 30 septembrie 2009.

4. Alineatul (1) şi articolele 6, 7 şi 8 nu se aplică produselor provenite din Africa de Sud. Astfel de produse sunt supuse prevederilor relevante din Acordul pentru comerţ, dezvoltare şi cooperare dintre Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Africa de Sud, pe de altă parte[11]. În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (3), la prezentul regulament se adaugă o anexă care stabileşte regimul aplicabil produselor provenite din Africa de Sud odată ce dispoziţiile comerciale relevante ale Acordului pentru comerţ, dezvoltare şi cooperare sunt înlocuite cu dispoziţiile relevante ale unui acord care stabileşte sau duce la stabilirea unui Acord de parteneriat economic.

5. Alineatul (1) şi articolul 7 nu se aplică produselor înscrise fie la poziţia tarifară 1701, fie la poziţia tarifară 0803 0019, provenite dintr-o regiune sau dintr-un stat menţionat(ă) la anexa I şi puse în liberă circulaţie în departamentele franceze de peste mări până la 1 ianuarie 2018. Această perioadă este extinsă până la 1 ianuarie 2023, cu excepţia cazurilor în care se convine altfel cu regiunile sau statele menţionate în anexa I, astfel cum este prevăzut în acordurile relevante. Comisia publică un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, informând părţile cu privire la rezilierea acestei prevederi.

Capitolul IIReguli de origine şi cooperare administrativă

Articolul 4

Regulile de origine

1. Regulile de origine prevăzute în anexa II se aplică pentru a stabili dacă produsele provin din regiuni sau state menţionate în anexa I.

2. Regulile de origine prevăzute în anexa II sunt înlocuite de cele anexate oricărui acord cu statele menţionate în anexa I atunci când acel acord este fie aplicat provizoriu, fie intră în vigoare, luându-se în considerare acea dată care este mai apropiată. Comisia publică un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pentru a informa agenţii. Avizul specifică data aplicării provizorii sau a intrării în vigoare, care este data de la care regulile de origine din acord se aplică produselor prevăzute de prezentul regulament.

3. Comisia, asistată de Comitetul Codului Vamal înfiinţat prin Regulamentul (CEE) 2913/92 monitorizează punerea în aplicare a prevederilor anexei II. Modificările tehnice şi deciziile privind gestionarea anexei II pot fi adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 247 şi 247A din Regulamentul (CE) nr. 2913/92.

Articolul 5

Cooperare administrativă

1. În cazul în care Comisia a făcut o constatare, pe baza informaţiilor obiective, a lipsei cooperării administrative şi/sau a neregulilor sau fraudei, aceasta poate suspenda temporar eliminarea taxelor din articolele 3, 6 şi 7 (denumit în continuare „tratament corespunzător”), în conformitate cu prezentul articol.

2. În sensul prezentului articol, prin lipsa cooperării administrative se înţelege , inter alia :

(a) nerespectarea repetată a obligaţiilor de a verifica originea produsului (produselor) în cauză;

(b) refuzul repetat sau întârzierea nejustificată în ceea ce priveşte efectuarea verificărilor ulterioare ale dovezii de origine şi/sau comunicarea rezultatelor acestora;

(c) refuzul repetat sau întârzierea nejustificată în ceea ce priveşte obţinerea autorizaţiei de a realiza misiuni de cooperare administrativă pentru a verifica autenticitatea documentelor sau acurateţea informaţiilor necesare pentru acordarea tratamentului corespunzător prevăzut de prezentul regulament.

În sensul prezentului articol, pot fi constatate nereguli sau fraudă, inter alia, atunci când are loc o creştere rapidă, fără o explicaţie satisfăcătoare, a importurilor de mărfuri care depăşesc nivelul obişnuit al capacităţii de producţie şi export a regiunii sau statului în cauză.

3. În cazul în care Comisia, pe baza informaţiilor furnizate de un stat membru sau din proprie iniţiativă, constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alineatele (1) şi (2) de mai sus, Comisia poate suspenda tratamentul corespunzător în conformitate cu procedura menţionată la articolul 24 alineatul (2), cu condiţia ca mai întâi:

(a) să fi informat Comitetul în conformitate cu prevederile articolului 24;

(b) să fi notificat regiunea sau statul în cauză în conformitate cu procedurile relevante aplicabile între Comunitate şi statul sau regiunea respectiv(ă); precum şi

(c) să fi publicat un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, potrivit căruia s-a constatat lipsa cooperării administrative, precum şi nereguli şi fraudă.

4. Perioada de suspendare prevăzută de prezentul articol este limitată la perioada necesară protejării intereselor financiare ale Comunităţii. Aceasta nu poate depăşi şase luni, cu posibilitate de reînnoire. La încheierea acesteia, Comisia decide fie să ridice suspendarea, după informarea Comitetului, astfel cum este prevăzut la articolul 24, fie să prelungească suspendarea în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (3).

5. Procedurile de suspendare temporară prevăzute la alineatele (2)-(4) din prezentul articol sunt înlocuite de cele existente în orice acord cu statele menţionate în anexa I atunci când acel acord este fie aplicat provizoriu, fie intră în vigoare, luându-se în considerare acea dată care este mai apropiată. Comisia publică un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pentru a informa agenţii. Avizul specifică data aplicării provizorii sau a intrării în vigoare, care este data de la care procedurile de suspendare temporară din acord se aplică produselor prevăzute de prezentul regulament.

6. Pentru a pune în aplicare suspendarea temporară prevăzută în orice acord cu statele menţionate la anexa I, Comisia, fără întârziere:

(a) informează Comitetul prevăzut la articolul 24 cu privire la constatarea lipsei cooperării administrative, precum şi la constatarea neregulilor sau a fraudei; precum şi

(b) publică un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, potrivit căruia s-a constatat lipsa cooperării administrative, precum şi nereguli sau fraudă.

Comisia adoptă o decizie de suspendare a tratamentului corespunzător, în conformitate cu procedura menţionată la articolul 24 alineatul (2) din prezentul regulament.

Capitolul IIIDispoziţii tranzitorii

Secţiunea 1Orez

ARTICOLUL 6

Contingent tarifar scutit de taxe vamale şi eliminarea eventuală a taxelor vamale

1. Taxele la import asupra produselor înscrise la poziţia tarifară 1006 se elimină de la 1 ianuarie 2010, cu excepţia taxelor la import asupra produselor înscrise la subpoziţia tarifară 1006 10 10, care se elimină de la 1 ianuarie 2008.

2. Următorul contingent tarifar scutit de taxe/drepturi vamale se deschide pentru produsele înscrise la poziţia tarifară 1006, cu excepţia celor înscrise la subpoziţia 1006 10 10, provenite din statele menţionate la anexa I, care fac parte din regiunea CARIFORUM:

(a) 187 000 de tone, exprimate în echivalent orez decorticat, pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 31 decembrie 2008;

(b) 250 000 de tone, exprimate în echivalent orez decorticat, pentru perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2009.

3. Normele detaliate pentru punerea în aplicare a contingentelor tarifare prevăzute la alineatul (2) sunt stabilite în conformitate cu procedurile prevăzute la articolele 13 şi 26 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1785/2003[12].

SECţIUNEA 2 ZAHăR

ARTICOLUL 7

Contingent tarifar scutit de taxe vamale şi eliminarea eventuală a taxelor vamale

1. Taxele la import asupra produselor înscrise la poziţia tarifară 1701 se elimină de la 1 octombrie 2009.

2. Pe lângă contingentele tarifare deschise şi administrate în conformitate cu articolul 28 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006[13], se deschid următoarele contingente tarifare pentru produsele înscrise la subpoziţia tarifară 1701 11 10 pentru perioada 1 octombrie 2008-30 septembrie 2009:

(a) 150 000 de tone, exprimate în echivalent de zahăr alb, scutit de taxe vamale pentru produsele provenite din ţările cel mai puţin dezvoltate, astfel cum sunt menţionate în anexa I (Regulamentul (CE) nr. 980/20058). Prezentul contingent tarifar este împărţit între regiuni conform cantităţilor stabilite în conformitate cu acordurile care permit regiunilor sau statelor să fie incluse în anexa I; precum şi

(b) 80 000 de tone, exprimate în echivalent de zahăr alb, scutit de taxe vamale pentru produsele provenite din regiunile sau ţările care nu sunt cel mai puţin dezvoltate, astfel cum sunt menţionate în anexa I. Prezentul contingent tarifar este împărţit între regiuni conform cantităţilor stabilite în conformitate cu acordurile care permit regiunilor sau statelor să fie incluse în anexa I.

3. Articolul 30 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006 se aplică importurilor înscrise în contingentele tarifare menţionate la alineatul anterior.

4. Normele detaliate pentru împărţirea pe regiune şi punerea în aplicare a contingentelor tarifare prevăzute în prezentul articol sunt stabilite de către Comisie, în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 39 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 318/2006.

Articolul 8

Dispoziţii tranzitorii

Pentru perioada 1 octombrie 2009-30 septembrie 2012, articolul 7 alineatul (1) nu se aplică importurilor de produse înscrise la codul NC 1701, decât în cazul în care importatorul se angajează să achiziţioneze astfel de produse la un preţ de minim 90% din preţul de referinţă (pe bază c.i.f.) prevăzut la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006 pentru anul de comercializare relevant.

Articolul 9

Mecanism de salvgardare tranzitoriu aplicabil zahărului

1. Pentru perioada 1 octombrie 2009-30 septembrie 2015, tratamentul acordat la articolul 7 alineatul (1) pentru importurile de produse înscrise la poziţia tarifară 1701 provenite din regiunile sau statele menţionate la anexa I şi care nu sunt state cel mai puţin dezvoltate menţionate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 980/2005, poate fi suspendat în cazul în care:

(a) importurile provenite din regiuni sau state care fac parte din statele ACP şi care nu sunt statele cel mai puţin dezvoltate menţionate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 980/2005, depăşesc următoarele cantităţi:

(i) 1,38 milioane de tone pentru anul de comercializare 2009-2010,

(ii) 1,45 milioane de tone pentru anul de comercializare 2010-2011,

(iii) 1,6 milioane de tone pentru anii de comercializare 2011/2012-2014/2015; precum şi

(b) importurile provenite din toate statele ACP depăşesc 3,5 milioane de tone.

2. Cantităţile menţionate la alineatul (1) litera (a) pot fi subdivizate pe regiune.

3. Pe perioada aplicării prezentului articol, importurile de produse înscrise la poziţia tarifară 1701 provenite din regiuni sau state menţionate în anexa I, vor necesita licenţă de import.

4. Suspendarea tratamentului acordat la articolul 7 alineatul (1) se încheie la sfârşitul anului de comercializare în care a fost introdusă.

5. Regulile detaliate privind subdivizarea cantităţilor prevăzute la alineatul (1) pentru gestionarea sistemului prevăzut la alineatele (1), (3) şi (4) se adoptă în conformitate cu procedura vizată la articolul 39 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 318/2006.

Articolul 10

Mecanism de supraveghere tranzitoriu

1. Pentru perioada 1 ianuarie 2008-30 septembrie 2015, importurile de produse înscrise la poziţiile tarifare 17049099, 18061030, 18061090, 21069059, 21069098, provenite din regiuni sau state menţionate în anexa I sunt supuse mecanismului de supraveghere prevăzut la articolul 308d din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar[14].

2. Pe baza acelei supravegheri, Comisia va verifica dacă există o creştere cumulativă a importurilor pentru unul sau mai multe din aceste produse provenite dintr-o anumită regiune cu un volum de peste 20% într-o perioadă de douăsprezece luni consecutive, în comparaţie cu media importurilor anuale pentru cele trei perioade anterioare de câte douăsprezece luni.

3. În cazul în care este atins nivelul prevăzut la alineatul (2), Comisia analizează configuraţia schimburilor, justificarea economică şi conţinutul de zahăr al acestor importuri. În cazul în care Comisia decide că astfel de importuri sunt utilizate pentru a eluda contingentele tarifare şi mecanismul de salvgardare special prevăzut la articolele 7, 8 şi 9, aceasta poate suspenda aplicarea articolului 3 alineatul (1) pentru importurile de produse înscrise la poziţiile tarifare 17049099, 18061030, 18061090, 21069059, 21069098, provenite din regiuni sau state menţionate la anexa I, care nu sunt statele cel mai puţin dezvoltate menţionate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 980/2005, până la sfârşitul anului de comercializare respectiv.

4. Normele detaliate pentru gestionarea prezentului sistem şi deciziile de suspendare se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 3448/93[15].

Capitolul IV Dispoziţii de salvgardare generale

Articolul 11

Definiţii

În sensul prezentului capitol:

(a) „Industria comunitară” reprezintă totalitatea producătorilor comunitari de produse similare sau direct competitive, aflaţi în activitate pe teritoriul Comunităţii sau producătorii comunitari ale căror producţii colective de produse similare sau direct competitive constituie o proporţie majoră a producţiei comunitare totale a produselor respective;

(b) „prejudiciu grav” reprezintă o deteriorare generală gravă a situaţiei producătorilor comunitari;

(c) „ameninţarea cu producerea unui prejudiciu grav” se referă la iminenţa evidentă a prejudiciul grav;

(d) „disfuncţionalităţi” se referă la problemele dintr-un sector sau o industrie;

(e) „ameninţarea cu producerea unor disfuncţionalităţi” se referă la iminenţa evidentă a disfuncţionalităţilor.

Articolul 12

Principii

1. O măsură de salvgardare poate fi impusă în conformitate cu dispoziţiile stabilite în prezentul capitol, atunci când produsele provenite din statele menţionate în anexa I sunt importate în Comunitate în cantităţi atât de mari şi în astfel de condiţii încât să provoace sau să ameninţe provocarea unuia din următoarele elemente:

(a) prejudiciu grav industriei comunitare

(b) disfuncţionalităţi într-un sector al economiei, în special acolo unde aceste disfuncţionalităţi produc probleme sau dificultăţi sociale majore care ar putea cauza o gravă deteriorare a situaţiei economice a Comunităţii sau

(c) disfuncţionalităţi pe pieţele produselor agricole[16] sau în cadrul mecanismelor de reglementare a acelor pieţe.

2. O măsură de salvgardare poate fi impusă în conformitate cu dispoziţiile stabilite în prezentul capitol, atunci când produsele provenite din statele menţionate în anexa I sunt importate în Comunitate în cantităţi atât de mari şi în astfel de condiţii încât să provoace sau să ameninţe cu producerea unor disfuncţionalităţi ale situaţiei economice în una sau mai multe regiuni comunitare ultraperiferice.

Articolul 13

Stabilirea condiţiilor pentru impunerea măsurilor de salvgardare

1. Stabilirea prejudiciului grav sau a unei ameninţări cu producerea unui prejudiciu grav cuprinde, printre altele, următorii factori:

(a) volumul importurilor, în special în cazul în care s-a înregistrat o creştere semnificativă, fie în termeni absoluţi, fie relativi pentru producţia sau consumul în Comunitate;

(b) preţul importurilor, în special în cazul în care s-a înregistrat o subcotare a preţurilor în comparaţie cu preţul unui produs similar în Comunitate;

(c) impactul ulterior asupra producătorilor comunitari, astfel cum este indicat de evoluţiile anumitor factori economici, precum producţia, utilizarea capacităţii, stocurile, vânzările, cota de piaţă, deprecierea preţurilor sau prevenirea creşterilor de preţuri care s-ar fi înregistrat în mod normal, profitul, randamentul capitalului investit, fluxul de numerar, ocuparea forţei de muncă;

(d) factori diferiţi de evoluţiile la importuri care produc sau este posibil să fi produs un prejudiciu producătorilor comunitari vizaţi.

2. Stabilirea disfuncţionalităţilor sau a unei ameninţări cu producerea unor disfuncţionalităţi se bazează pe factori obiectivi, cuprinzând următoarele elemente:

(a) creşterea volumului importurilor în termeni absoluţi sau relativi pentru producţia comunitară şi importurile din alte surse şi

(b) efectul unor astfel de importuri asupra preţurilor sau

(c) efectul unor astfel de importuri asupra situaţiei industriei comunitare sau sectorului economic vizat, inclusiv, printre altele, asupra nivelurilor vânzărilor, producţiei, situaţiei financiare şi ocupării forţei de muncă.

3. Pentru a stabili dacă importurile sunt efectuate în condiţii care să provoace sau să ameninţe cu provocarea unor disfuncţionalităţi pe pieţele produselor agricole sau în cadrul mecanismelor de reglementare a acelor pieţe, inclusiv regulamentele privind organizarea comună a pieţelor, trebuie luaţi în considerare toţi factorii obiectivi relevanţi, inclusiv unul sau mai multe din următoarele elemente:

(a) volumul importurilor în comparaţie cu calendarul sau nivelurile anilor de comercializare anteriori, după caz, producţia şi consumul interne, nivelurile viitoare planificate în conformitate cu reforma organizării pieţei comune;

(b) nivelul preţurilor interne în comparaţie cu preţurile de referinţă sau ţintă după caz, iar în caz contrar, în comparaţie cu preţurile medii ale pieţei interne din aceeaşi perioadă a anilor de comercializare anteriori;

(c) de la 1 octombrie 2015, în pieţele de produse înscrise la poziţia tarifară 1701: Situaţii în care preţul mediu pentru zahăr alb pe piaţa comunitară scade timp de două luni consecutive sub 80% din preţul mediu pentru zahăr alb pe piaţa comunitară înregistrat în anul de comercializare anterior.

4. Pentru a stabili dacă condiţiile mai sus sunt îndeplinite în cazul regiunilor ultraperiferice ale Comunităţii, analizele se limitează la teritoriul regiunii (regiunilor) ultraperiferice în cauză. O atenţie deosebită se acordă dimensiunii industriei locale, situaţiei sale financiare şi situaţiei ocupării forţei de muncă.

Articolul 14

Iniţierea procedurii

1. O anchetă se deschide la cererea unui stat membru sau la iniţiativa Comisiei, în cazul în care Comisia consideră că există probe suficiente care să justifice deschiderea unei anchete.

2. Statele membre informează Comisia în cazul în care evoluţiile importurilor din oricare din statele menţionate în anexa I pot necesita măsuri de salvgardare. Această informare trebuie să cuprindă probele disponibile, stabilite pe baza criteriilor definite la articolul 13. Comisia transmite aceste informaţii tuturor statelor membre în termen de trei zile lucrătoare.

3. Consultările cu statele membre au loc în termen de opt zile lucrătoare de la data transmiterii de către Comisie a informaţiilor către statele membre, astfel cum este prevăzut la alineatul (2). În cazul în care, în urma consultărilor, există suficiente dovezi pentru a justifica începerea procedurii, Comisia publică un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . Începerea procedurii se realizează în termen de o lună de la data primirii informaţiilor din partea unui stat membru.

4. În cazul în care Comisia, în urma consultărilor cu statele membre, consideră că circumstanţele prevăzute la articolul 12 există, aceasta notifică imediat regiunea sau statele din anexa I vizată (vizate) de intenţia sa de a începe o anchetă. Notificarea poate fi însoţită de o invitaţie la consultări, în scopul clarificării situaţiei şi identificării unei soluţii reciproc satisfăcătoare.

Articolul 15

Ancheta

1. După iniţierea procedurii, Comisia deschide o anchetă.

2. Comisia le poate cere statelor membre să îi furnizeze informaţii, caz în care statele membre iau toate măsurile necesare pentru a da curs unei astfel de cereri. În cazul în care aceste informaţii sunt de interes general sau în cazul în care transmiterea lor a fost solicitată de un stat membru, Comisia transmite informaţiile tuturor statelor membre, cu condiţia ca acestea să nu fie confidenţiale, caz în care se transmite un rezumat neconfidenţial.

3. În cazul unei anchete care se limitează la o regiune ultraperiferică, Comisia poate solicita autorităţilor locale competente să furnizeze informaţiile menţionate la alineatul (2) de mai sus, prin intermediul statului membru vizat.

4. Ancheta, atunci când este posibil, se finalizează în termen de şase luni de la începere. În circumstanţe excepţionale, acest termen poate fi prelungit cu trei luni.

Articolul 16

Instituirea de măsuri de salvgardare provizorii

1. Măsurile de salvgardare provizorii se aplică în circumstanţe critice, în cazul în care o întârziere ar provoca un prejudiciu dificil de recuperat, în conformitate cu o determinare preliminară potrivit căreia circumstanţele prevăzute la articolul 12 există. Comisia adoptă aceste măsuri provizorii după consultarea statelor membre sau, în caz de extremă urgenţă, după informarea statelor membre. În acest din urmă caz, au loc consultări în cel mult zece zile de la notificarea statelor membre cu privire la măsura luată de Comisie.

2. Având în vedere situaţia specială a regiunilor ultraperiferice şi vulnerabilitatea acestora în faţa unei creşteri bruşte a importurilor, măsurile de salvgardare provizorii se aplică în proceduri care le privesc, atunci când o determinare preliminară a demonstrat că importurile au crescut. În acest caz, Comisia informează statele membre cu privire la luarea de măsuri, iar consultările se desfăşoară în termen de zece zile de la notificarea statelor membre cu privire la măsura luată de Comisie.

3. În cazul în care un stat membru solicită intervenţia imediată a Comisiei şi în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alineatul (1) sau (2) din prezentul articol, Comisia ia o decizie în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la primirea cererii.

4. Comisia informează de îndată Consiliul şi statele membre cu privire la orice decizie luată în temeiul alineatelor (1), (2) şi (3). Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate lua o decizie diferită în termen de o lună de la data la care a fost informat de către Comisie în temeiul prezentului alineat.

5. Măsurile provizorii pot fi sub forma unei creşteri a taxelor vamale asupra produsului vizat până la un nivel care nu depăşeşte taxele vamale aplicate altor membri OMC sau nivelul de taxe al contingentelor tarifare.

6. Durata măsurilor provizorii nu poate depăşi 180 de zile. În cazurile în care măsurile provizorii se limitează la regiunile ultraperiferice, durata acestora nu poate depăşi 200 de zile.

7. În cazul în care măsurile de salvgardare provizorii sunt anulate deoarece nu au fost îndeplinite condiţiile prevăzute la articolele 12 şi13, taxele percepute în temeiul măsurilor provizorii sunt rambursate automat.

Articolul 17

Finalizarea anchetei şi procedura fără măsuri

În cazul în care măsurile de salvgardare bilaterale nu sunt necesare şi nu există nicio obiecţie în cadrul Comitetului Consultativ prevăzut la articolul 21, ancheta şi procedura se încheie prin decizia Comisiei. În toate celelalte cazuri, Comisia prezintă de îndată Consiliului un raport cu privire la rezultatele consultărilor, însoţit de o propunere de regulament al Consiliului de încheiere a procedurii. Procedura este considerată încheiată în cazul în care Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, nu ia altă decizie în termen de o lună.

Articolul 18

Impunerea de măsuri definitive

1. În cazul în care faptele, astfel cum au fost stabilite în final, arată că circumstanţele stabilite la articolul 12, sunt îndeplinite, după caz, Comisia solicită consultări cu regiunea sau statul în cauză, în contextul aranjamentului instituţional corespunzător stabilit în acordurile relevante care permit unei regiuni sau unui stat să fie inclus(ă) în anexa I în vederea găsirii unei soluţii reciproc acceptabile.

2. În cazul în care în termen de treizeci de zile de la data sesizării regiunii sau statului în cauză consultările prevăzute la alineatul (1) nu conduc la o soluţie reciproc satisfăcătoare, Comisia, în consultare cu statele membre, ia decizia de impunere a măsurilor de salvgardare bilaterale definitive în termen de douăzeci de zile lucrătoare de la data finalizării perioadei de consultări.

3. Orice decizie luată de Comisie în temeiul prezentului articol este comunicată Consiliului şi statelor membre. Orice stat membru poate, în termen de zece zile lucrătoare de la ziua comunicării, înainta decizia Consiliului.

4. În cazul în care un stat membru înaintează Consiliului decizia Comisiei, acesta, hotărând cu majoritate calificată, poate confirma, modifica sau abroga decizia. În cazul în care Consiliul nu hotărăşte în termen de o lună de la sesizarea sa, decizia Comisiei se consideră confirmată.

5. Măsurile definitive pot avea una din următoarele forme:

- o suspendare a reducerii ratei taxei la import pentru produsul vizat provenit din regiunea sau statul în cauză,

- o creştere a taxelor vamale asupra produsului vizat până la un nivel care nu depăşeşte taxele vamale aplicate altor membri OMC,

- un contingent tarifar.

6. Măsurile de salvgardare bilaterale nu se aplică aceluiaşi produs din aceeaşi regiune sau stat pentru o perioadă mai scurtă de un an, după ce astfel de măsuri au devenit caduce sau au fost eliminate.

Articolul 19

Durata şi reexaminarea măsurilor de salvgardare

1. O măsură de salvgardare rămâne în vigoare numai în perioada necesară pentru a preveni sau remedia prejudiciul grav sau disfuncţionalităţile. Această perioadă nu depăşeşte doi ani, în afara cazului în care este prelungită, în conformitate cu alineatul (2). În cazul în care măsura se limitează la una sau mai multe regiuni ultraperiferice ale Comunităţii, perioada de aplicare nu poate depăşi patru ani.

2. Durata iniţială a măsurii de salvgardare poate fi prelungită, în mod excepţional, cu condiţia stabilirii faptului că măsura de salvgardare este necesară în continuare pentru prevenirea sau remedierea prejudiciului grav sau a disfuncţionalităţilor.

3. Prelungirile se decid în conformitate cu procedurile prevăzute în prezentul regulament aplicabil anchetelor şi aplicând aceleaşi proceduri precum cele utilizate la instituirea măsurilor iniţiale.

Durata totală a unei măsuri de salvgardare nu poate depăşi patru ani, inclusiv orice altă măsură provizorie. În cazul unei măsuri limitate la regiunile ultraperiferice, această limită se prelungeşte până la o perioadă de opt ani.

4. În cazul în care durata măsurii de salvgardare depăşeşte un an, aceasta este liberalizată treptat, la intervale periodice, pe perioada aplicării, incluzând orice prelungire.

Consultările cu regiunea sau statul în cauză au loc periodic în cadrul organismelor instituţionale relevante prevăzute de acorduri în vederea stabilirii unui calendar privind eliminarea lor, de îndată ce circumstanţele permit acest lucru.

Articolul 20

Măsuri de supraveghere

1. Atunci când evoluţia importurilor unui produs provenit dintr-un stat ACP este de aşa manieră încât acestea pot duce la una din situaţiile menţionate la articolul 12, importurile produsului respectiv pot fi supuse unei supravegheri comunitare prealabile.

2. Decizia de impunere a supravegherii este luată de Comisie.

Orice decizie luată de Comisie în temeiul prezentului articol este comunicată Consiliului şi statelor membre. Orice stat membru poate, în termen de zece zile lucrătoare de la ziua comunicării, înainta decizia Consiliului.

În cazul în care un stat membru înaintează Consiliului decizia Comisiei, acesta, hotărând cu majoritate calificată, poate confirma, modifica sau abroga decizia. În cazul în care Consiliul nu hotărăşte în termen de o lună de la sesizarea sa, decizia Comisiei se consideră confirmată.

3. Măsurile de supraveghere au o perioadă limitată de valabilitate. În lipsa unor dispoziţii contrare, acestea nu mai sunt valabile la sfârşitul celei de a doua perioade de şase luni care urmează primei perioade de şase luni de la introducerea măsurilor.

4. Măsurile de supraveghere pot fi limitate la teritoriul uneia sau mai multor regiuni ultraperiferice ale Comunităţii, după caz.

5. Decizia de impunere a măsurilor de supraveghere este comunicată de îndată organismului instituţional corespunzător stabilit în acordurile relevante care permit unei regiuni sau unui stat să fie inclus(ă) în anexa I pentru informare.

Articolul 21

Consultări

Comitetul consultativ competent în temeiul prezentului capitol este Comitetul consultativ prevăzut la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 3285/94. În cazul produselor înscrise la codul NC 1701, comitetul competent este asistat de comitetul stabilit în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul (CE) nr. 318/2006.

Articolul 22

Măsuri excepţionale cu aplicare teritorială limitată

În cazul în care rezultă că condiţiile prevăzute pentru adoptarea măsurilor de salvgardare bilaterale sunt îndeplinite într-unul sau mai multe state membre ale Comunităţii, Comisia, în urma examinării soluţiilor alternative, poate, în mod excepţional, în conformitate cu articolul 134 din Tratat, autoriza aplicarea măsurilor de supraveghere sau salvgardare limitate la statul membru sau statele membre în cauză, în cazul în care consideră că măsurile aplicate la acel nivel sunt mai adecvate decât măsurile aplicate pe teritoriul Comunităţii. Aceste măsuri trebuie limitate strict în timp şi trebuie să afecteze funcţionarea pieţei interne cât mai puţin posibil.

Capitolul V Dispoziţii procedurale

Articolul 23

Adaptarea la progresul tehnic

Prezentul regulament este modificat în conformitate cu prevederile articolului 24 alineatul (3), pentru a se lua în considerare orice modificări tehnice care pot fi necesare în lumina acordurilor încheiate cu regiuni sau state menţionate în anexa I.

Articolul 24

Comitetul

1. Comisia este asistată de Comitetul APE de punere în aplicare (denumit în continuare „Comitetul”).

2. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 3 şi 7 din Decizia 1999/468/CE.

3. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 şi 7 din Decizia 1999/468/CE.

4. Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabileşte la trei luni.

Capitolul VIDispoziţii finale

Articolul 25

Modificări

Articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1964/2005 se elimină.

Articolul 26

Abrogări ale actelor în vigoare

Următoarele regulamente se abrogă:

(a) Regulamentul (CE) nr. 2285/2002

(b) Regulamentul (CE) nr. 2286/2002

Articolul 27

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi se aplică de la data de 1 ianuarie 2008.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Consiliu

Preşedintele

ANEXA 1

Lista regiunilor sau statelor care au finalizat negocierile

ANEXA 2

Reguli de origine

Prezenta anexă este prezentată ca document separat.

FIŞĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERILE CU IMPACT BUGETAR STRICT LIMITAT LA VENITURI

1. DENUMIREA PROPUNERII:

Regulamentul Consiliului de aplicare a dispoziţiilor pentru mărfuri provenite din anumite state care fac parte din Grupul statelor din Africa, Caraibe şi Pacific (ACP) astfel cum este prevăzut în acordurile care stabilesc sau duc la stabilirea Acordurilor de parteneriat economic.

2. LINII BUGETARE:

Capitol şi articol: 12/120

Suma înscrisă în buget pentru exerciţiul financiar respectiv: 16 431 900 000 (PPB 2008)

3. INCIDENŢĂ FINANCIARĂ

( Propunere fără impact financiar

( Propunere fără impact financiar asupra cheltuielilor, dar cu impact financiar asupra veniturilor – efectul este următorul:

Propunerea elimină toate tarifele vamale rămase pentru produsele provenite din acele regiuni sau state ACP care încheie negocieri privind Acordurile de parteneriat economic sau acordurile care includ aranjamente comerciale compatibile cu normele OMC. În 2006, taxele maxime teoretice plătibile pentru produsele provenite din statele ACP au fost de 17,3 milioane de euro, ceea ce reprezintă un venit net de 13,0 milioane de euro.

Singura excepţie este Africa de Sud, parte la negocierile pentru Acordul de parteneriat economic, dar căreia i se va oferi un acord comercial separat care reţine tarifele vamale pentru anumite produse importate pe teritoriul Comunităţii. Acest acord comercial este în curs de negociere, iar o evaluare financiară va fi inclusă la propunerea către Consiliu pentru o decizie care să autorizeze semnarea Acordului de parteneriat economic relevant.

În conformitate cu prevederile Acordului de la Cotonou şi ale Acordului „Totul în afară de arme” (EBA) al Sistemului de preferinţe generalizate, peste 99% din bunurile provenite din statele ACP intră pe teritoriul Comunităţii scutite de tarife vamale. Trebuie menţionat că 95% din bunurile provenite din Africa de Sud intră, de asemenea, pe teritoriul Comunităţii scutite de tarife vamale, în conformitate cu prevederile Acordului pentru comerț, dezvoltare și cooperare (ACDC).

Nu se prevăd cheltuieli suplimentare.

(milioane de euro cu o zecimală)

Linia bugetară | Venituri | Perioadă de 12 luni, de la data 1.1.2008 | 2008 |

Articolul 3, capitolul 1, titlul I | Impact asupra resurselor proprii | 13.0 | 13.0 |

Situaţia după acţiune |

2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 |

Articolul 3, capitolul 1, titlul I | 13.0 | 13.0 | 13.0 | 13.0 | 13.0 |

4. MĂSURI DE LUPTĂ ANTIFRAUDĂ

Pentru a proteja interesele financiare ale Comunităţii împotriva fraudei şi a altor nereguli, Comisia poate desfăşura verificări la faţa locului, în conformitate cu articolul 5, capitolul II din prezentul regulament. După caz, aceste anchete sunt efectuate de către OLAF şi reglementate de Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului. Comisia va desfăşura verificări periodice documentare şi la faţa locului.

[1] JO C, p. .

[2] JO L 317, 15.12.2000, p. 3. Acord, astfel cum a fost rectificat prin JO L 385, 29.12.2004, p. 88.

[3] JO L 311, 4.12.1999, p. 1.

[4] JO L 169, 30.6.2005, p. 1.

[5] JO L 169, 30.6.2005, p. 1.

[6] JO L 82, 22.3.1997, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 807/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 36).

[7] Decizia 2007/627/CE a Consiliului din 28 septembrie 2007 (JO L 255, 29.9.2007, p. 38).

[8] JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

[9] JO L 348, 21.12.2002, p. 3.

[10] JO L 316, 2.12.2005, p. 1.

[11] JO L 311, 4.12.1999, p. 1.

[12] JO L 270, 21.10.2003, p. 96.

[13] JO L 58, 28.2.2006, p. 1.

[14] JO L 253, 11.10.1993, p. 1.

[15] JO L 318, 20.12.1993, p. 18.

[16] În sensul prezentului articol, produsele agricole sunt acele produse incluse în anexa I la Acordul OMC pentru agricultură.