(1)

La 20 decembrie 2023, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de biomotorină originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză”, „RPC” sau „China”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la 7 noiembrie 2023 de Comitetul European pentru Biomotorină (denumit în continuare „reclamantul” sau „CEB”). Plângerea a fost depusă în numele industriei producătoare de biomotorină a Uniunii în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

Importurile de biomotorină fac în prezent obiectul unor măsuri antidumping dacă sunt originare din Statele Unite ale Americii („SUA”) (3) și al unor măsuri compensatorii dacă sunt originare din Argentina (4), Indonezia (5) sau SUA (6).

(4)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, la 19 iulie 2024, Comisia a comunicat părților o sinteză a taxelor propuse și detalii cu privire la calcularea marjelor de dumping și a marjelor adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei Uniunii. Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații privind exactitatea calculelor în termen de trei zile lucrătoare. Toți producătorii-exportatori incluși în eșantion au prezentat observații cu privire la exactitatea calculelor marjei de dumping. Însă observațiile respective se refereau mai degrabă la metodologia utilizată de Comisie decât la erori materiale. Prin urmare, Comisia a informat părțile că observațiile lor vor fi abordate în etapa definitivă a investigației. Un producător-exportator a semnalat o eroare în ceea ce privește formula costurilor ulterioare importului. Comisia a clarificat faptul că nu a existat nicio eroare în formulă, ci într-o rubrică explicativă.

(5)

La 16 august 2024, Comisia a instituit taxe antidumping provizorii la importurile în Uniune de biomotorină originară din Republica Populară Chineză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2163 al Comisiei (7) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”).

(6)

În urma comunicării faptelor și considerațiilor esențiale pe baza cărora a fost instituită o taxă antidumping provizorie (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), reclamantul, producătorul din Uniune Neste, furnizorul european de servicii de stocare a biocarburanților Chane, colectorul european de ulei de gătit uzat (used cooking oil – „UCO”) Quatra N.V., Camera de Comerț a importatorilor și exportatorilor de metale, minerale și produse chimice din China (denumită în continuare „CCCMC”) (8) și cei trei producători-exportatori chinezi incluși în eșantion și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii în termenul prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din regulamentul provizoriu.

(7)

Părților care au adresat o cerere în acest sens li s-a oferit posibilitatea de a fi audiate. Au avut loc audieri (9) cu reclamantul, cu producătorul din Uniune Neste, cu producătorul-exportator chinez inclus în eșantion EcoCeres, cu CCCMC, cu un importator afiliat (Excellence New Energy B.V.) și cu furnizorul european de servicii de stocare a biocarburanților, Chane.

(8)

În urma comunicării constatărilor provizorii, doi producători-exportatori cooperanți neincluși în eșantion au informat Comisia cu privire la erori minore în denumirile lor, astfel cum sunt enumerate în anexa 1. Comisia a examinat afirmațiile și a corectat denumirile societăților respective în consecință.

(9)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale finale. Pentru a-și formula constatările finale, Comisia a examinat observațiile transmise de părțile interesate și și-a revizuit concluziile preliminare, dacă a fost cazul.

(10)

Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de biomotorină originară din China (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la comunicarea constatărilor finale.

(11)

Nicio parte interesată nu a solicitat o audiere nici cu serviciile Comisiei, nici cu consilierul-auditor.

(12)

Analiza unor observații referitoare la comunicarea constatărilor finale a condus la modificări ale calculelor de dumping și ale marjelor de dumping. La 16 decembrie 2024, Comisia a informat toate părțile interesate cu privire la modificări printr-o comunicare suplimentară, limitată la modificările aduse. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care au putut formula observații cu privire la comunicarea constatărilor finale suplimentare.

(13)

În lipsa observațiilor cu privire la eșantionare, considerentele 7-24 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(14)

În considerentul 25 din regulamentul provizoriu se preciza că Comisia va lua o decizie cu privire la oportunitatea acceptării cererii de examinare individuală transmisă de un producător-exportator în etapa definitivă a investigației.

(15)

Având în vedere complexitatea investigației, structura producătorului-exportator care solicita examinarea individuală, precum și termenele statutare aplicabile investigației, Comisia a concluzionat că examinarea individuală ar îngreuna în mod inutil procedura și ar împiedica finalizarea investigației în timp util și a decis să respingă cererea de examinare individuală a părții.

(16)

În lipsa observațiilor referitoare la perioada de investigație și la perioada examinată, considerentul 29 din regulamentul provizoriu a fost confirmat.

(17)

În etapa provizorie, Comisia a acceptat excluderea SAF din domeniul de aplicare al prezentei investigații, astfel cum se menționează în considerentul 41 din regulamentul provizoriu.

(18)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Quatra N.V. și CEB au remarcat că excluderea SAF din domeniul de aplicare al investigației ar contrazice anumite obiective de sustenabilitate ale UE. CEB a adăugat că excluderea ar stimula viitoarele capacități de SAF din China (ajungând la peste 200 % din cererea Uniunii în 2025) și ar descuraja investițiile în producția de SAF din Uniune. Potrivit CEB, producătorii chinezi și-ar putea transforma cu ușurință producția de ulei vegetal hidrotratat (hydrotreated vegetable oil – „HVO”) în producție de SAF, deoarece procesele de producție sunt similare. În plus, CEB a susținut că excluderea SAF ar putea face ca operatorii să îndeplinească obiectivele de decarbonizare în sectorul rutier prin intermediul SAF din China, care se contabilizează de două ori în vederea atingerii obiectivelor UE, mai degrabă decât prin intermediul HVO/EMAG (11) realizați în Uniune, cauzând astfel prejudicii suplimentare industriei Uniunii. În observațiile sale prezentate în urma comunicării constatărilor finale, CEB a insistat asupra observațiilor sale privind creșterea capacităților de producție a SAF în China, privind trecerea industriei chineze de la HVO la SAF și privind reducerea investițiilor în producția de SAF în Uniune.

(19)

Neste a contestat excluderea SAF din domeniul de aplicare al măsurilor motivând că SAF este interschimbabil și în concurență cu HVO. Aceasta a susținut că atât HVO, cât și SAF constituie biomotorină pe bază de hidrocarburi fără conținut de oxigen și că se pot înființa cu ușurință instalații de HVO pentru a produce HEFA-SPK (12). Atât HVO, cât și SAF sunt, la nivel înalt, tipuri de biomotorină, prin urmare au același scop fundamental: de a fi utilizați în sectorul transporturilor de către utilizatorii finali de combustibili rutieri din surse regenerabile drept combustibil de sine stătător sau în amestec cu motorină fosilă, cu standardele EN 590 și EN 15940 care permit utilizarea SAF (HEFA (13)) în amestecuri. În ceea ce privește Neste, din punct de vedere teoretic și tehnic, HEFA-SAF pot fi amestecați în combustibilul rutier și pot înlocui HVO în scopul combustibililor B7 sau B30 etc. fără incompatibilități tehnice. Neste a remarcat, de asemenea, că, în conformitate cu dreptul OMC, nu este necesar ca produsele să fie perfect substituibile pentru a fi „produse similare”.

(20)

În opinia Neste, HVO și HEFA-SAF ar fi în concurență în măsura în care Directivele UE privind energia din surse regenerabile („RED”) (14) prevăd o posibilitate de participare pentru ca statele membre să utilizeze SAF HEFA-SAF/SAF în amestec pentru a îndeplini obligația de amestec pentru transportul rutier.

(21)

Cele de mai sus, combinate cu excluderea SAF din cadrul măsurilor și cu posibilitatea opțională a producătorilor chinezi de a utiliza 100 % din capacitatea lor de producție pentru a produce HEFA-SAF, ar avea ca rezultat un val de SAF din China care să înlocuiască HVO în scopul obligației de amestec rutier în cadrul categoriei de participare și o reducere ulterioară a producției de EMAG, HVO și HEFA-SAF/SAF în amestec în Uniune. Neste a insistat asupra planurilor Chinei de a investi masiv în acest domeniu și asupra faptului că producătorii chinezi de HVO care produc HEFA-SAF ar putea să își maximizeze cu ușurință producția de SAF și chiar să își transfere producția către HEFA-SAF, întrucât ambele produse ar fi fabricate în aceeași instalație.

(22)

În considerentul 40 din regulamentul provizoriu, Comisia a recunoscut variațiile reduse în ceea ce privește procesul de producție și caracteristicile fizice, chimice și tehnice de bază ale (HEFA-)SAF față de HVO. Cu toate acestea, având în vedere argumentele Neste și CEB, SAF nu poate fi considerat ca fiind interschimbabil în mod realist cu biomotorina cu prețuri mai mici utilizată în sectorul transportului rutier sau în concurență cu HVO/EMAG. Se remarcă faptul că chiar Neste a recunoscut că „în prezent, canalele comerciale de distribuție sunt diferite, din cauza utilizatorilor finali diferiți”, că „în prezent, HEFA-SAF/SAF în amestec este produs pentru a fi utilizat drept combustibil de aviație, iar HVO este produs pentru a fi utilizat drept combustibil pentru transportul rutier” și că utilizarea HEFA-SAF drept combustibil rutier nu este urmărită în mod activ în prezent din motive comerciale. În consecință, Comisia și-a confirmat concluzia potrivit căreia, în prezent, SAF are o utilizare diferită și nu poate fi considerat interschimbabil sau în concurență cu HVO/EMAG, prin urmare poate fi exclus din domeniul de aplicare al prezentei investigații.

(23)

În observațiile sale formulate în urma comunicării constatărilor finale, Neste nu a fost de acord cu concluzia de mai sus a Comisiei. Neste a afirmat, de asemenea, că afirmațiile sale citate în considerentul 22 de mai sus au asociat elemente care nu reflectau mesajul general al părții. În ceea ce privește presupusa asociere, Comisia și-a reiterat opinia conform căreia însăși partea a recunoscut că utilizarea HEFA-SAF drept combustibil rutier nu era urmărită în mod activ din motive comerciale la momentul în care Neste a afirmat că „deși utilizarea HEFA-SAF/SAF drept combustibil rutier poate să nu fie urmărită în mod activ în prezent din motive comerciale, aceasta este irelevantă în scopul prezentei analize, întrucât este posibilă din punct de vedere tehnic”. Comisia a considerat că declarația Neste este echivalentă cu o confirmare a faptului că în prezent utilizarea SAF este diferită de utilizarea HVO/EMAG, ceea ce este în sprijinul concluziei generale enunțată de Comisie în considerentul 22. Comisia a considerat că opiniile divergente cu privire la măsura în care proprietățile tehnice ale HVO și EMAG le fac (ne)adecvate pentru a fi utilizate în aviație (15) nu au putut modifica concluzia sa.

(24)

În observațiile sale formulate în urma comunicării constatărilor finale, Neste a reiterat faptul că HVO și SAF sunt mărfuri similare și interschimbabile în sensul obligației privind mandatul rutier și a reiterat observațiile rezumate în considerentele 19-21, remarcând totodată necesitatea de a proteja producția de SAF în Uniune. Neste a adăugat că mecanismul de participare menționat în considerentul 20 a făcut ca utilizările finale ale HVO/EMAG și SAF să fie identice de facto în măsura în care numai părțile care au obligații rutiere pot solicita reduceri de emisii în sensul obligațiilor care decurg din mandatul rutier pentru utilizarea SAF. Neste a afirmat că, atunci când utilizează SAF, o companie aeriană ar putea solicita un certificat de reducere a emisiilor și ar putea obține tichete pe care le-ar vinde părților care au obligații rutiere. Aceste părți ar utiliza tichetele respective pentru a dovedi îndeplinirea obligației care le revine în temeiul mandatului lor rutier. Comisia nu a fost de acord că această practică face ca HVO și SAF să fie interschimbabili în măsura în care, în prezent, SAF fizici nu sunt utilizați drept combustibil pentru transportul rutier și, prin urmare, nu pot fi considerați interschimbabili sau în concurență cu HVO/EMAG. SAF sunt comercializați separat de HVO/EMAG către diferiți utilizatori finali, consolidând diferitele aplicații ale acestora.

(25)

În observațiile pe care le-a transmis în urma comunicării constatărilor finale, Neste a susținut că HVO și SAF sunt mărfuri similare, pe motiv că ambele pot fi declarate la același cod NC și anume la noul cod NC 2710 19 42 pentru combustibilii din surse regenerabile. Comisia a respins observațiile Neste, întrucât clasificarea la același cod NC nu modifică utilizarea diferită a SAF.

(26)

În etapa provizorie, Comisia a respins afirmațiile potrivit cărora HVO ar trebui să fie exclus din domeniul de aplicare al investigației.

(27)

În urma comunicării constatărilor provizorii, EcoCeres a reiterat faptul că HVO ar trebui să fie exclus din domeniul de aplicare al investigației, făcând referire la argumentele respinse în regulamentul provizoriu.

(28)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CCCMC a reiterat faptul că HVO ar trebui să fie exclus din domeniul de aplicare al investigației. Partea respectivă a afirmat că HVO reprezintă un substitut de înaltă calitate al motorinei și o evoluție tehnologică nouă (în comparație cu EMAG) și a reiterat apoi observația cuprinsă în considerentul 48 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia HVO are caracteristici fizice și chimice mai apropiate de motorina convențională decât EMAG, precum și observația cuprinsă în considerentul 53 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia numai HVO poate fi utilizat în formă pură în motoare. CCCMC a adăugat că EMAG a fost utilizat ca substitut pentru motorină doar teoretic și că B100 (16) este rareori utilizat în locul motorinei din cauza puterii sale calorifice (conținut energetic) mai scăzute și deoarece, de regulă, sunt necesare modificări ale motorului pentru B100 (și chiar și pentru amestecurile cu biomotorină peste B7) (17). Pentru CCCMC, utilizarea B100 ar fi o excepție care nu poate susține ideea că EMAG și HVO sunt interschimbabile. Această lipsă de interschimbabilitate ar fi susținută și de faptul că materiile prime ar influența punctul de colmatare a filtrului la rece (cold filter plugging point – „CFPP”) al EMAG, dar nu și CFPP al HVO. În plus, CCCMC a afirmat că EMAG nu poate fi utilizat în toate anotimpurile în toate statele membre și că HVO nu ar trebui să fie comparat (doar) cu EMR (18), astfel cum s-a procedat în regulamentul provizoriu, ci și cu alte tipuri de biocarburanți. CCCMC a afirmat că Comisia nu a furnizat nicio dovadă a afirmației sale potrivit căreia piața percepe EMAG și HVO drept combustibili alternativi durabili pentru motoarele diesel în sectorul transporturilor. CCCMC a reamintit poziția Comisiei în cadrul unui litigiu privind uleiul de palmier din Malaysia (DS600) (19), potrivit căreia producătorii de amestecuri sunt preocupați de biocarburanții pe care îi amestecă, și apoi a concluzionat că consumatorii finali sunt preocupați de materiile prime utilizate în producția de biocarburanți și, de asemenea, de valoarea CFPP.

(29)

Comisia a respins afirmațiile CCCMC de mai sus. Faptul că HVO a ajuns pe piețe mai târziu decât EMAG este irelevant. Observațiile cuprinse în considerentele 48 și 53 din regulamentul provizoriu au fost abordate și respinse în același document. În ceea ce privește afirmația potrivit căreia EMAG este utilizat în mod obișnuit în amestecuri, acest lucru nu subminează faptul că B100 este o alternativă reală în sectorul transporturilor, compatibilă cu majoritatea motoarelor EURO VI (20), astfel cum au recunoscut chiar specialiștii din sectorul transporturilor. Contrar celor menționate de CCCMC, nu întotdeauna sunt necesare modificări ale motorului pentru vehiculele compatibile cu orice amestec peste B7, după cum o arată, de exemplu, lista lungă de vehicule care pot funcționa cu B10 (21) în Franța. EMAG este interschimbabil cu HVO, deoarece EMAG poate fi utilizat în forma sa pură și în amestecuri în toate anotimpurile odată ce CFPP este corectat prin aditivi și/sau alte componente atunci când și în măsura în care este necesar. Chiar dacă Comisia este de acord că producătorii de amestecuri sunt preocupați de caracteristicile biomotorinei manipulate, acest lucru nu subminează interschimbabilitatea dintre EMAG și HVO. Producătorii de amestecuri trebuie să se asigure că producția finală la pompă respectă standardele și alte cerințe, dar totuși consideră EMAG și HVO de orice origine produse generice (în ceea ce privește proprietățile fizice/specificațiile) (22). Comisia a observat că, în cauza DS600, raportul grupului special menționează că EMP (23), EMR și EMS (adică EMAG fabricat din ulei de palmier, ulei de rapiță și, respectiv, ulei de soia), precum și HVO fabricat din ulei de palmier, ulei de rapiță și ulei de soia au proprietăți și utilizări finale similare sau identice și sunt considerați foarte substituibili de către consumatorii relevanți (24). În ceea ce privește afirmația potrivit căreia consumatorii finali sunt preocupați de materiile prime și de valoarea CFPP, Comisia nu a fost de acord cu măsura în care astfel de informații nu sunt, în general, disponibile la stațiile de alimentare cu combustibil.

(30)

În lipsa altor observații, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentele 30-57 din regulamentul provizoriu.

(31)

La 14 august 2024, Comisia a informat Jiaao cu privire la intenția sa de a aplica datele disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(32)

În scrisoarea privind aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază, Comisia a reamintit că a transmis grupului Jiaao rapoartele sale de verificare care descriu, printre altele, problemele întâmpinate în cursul verificărilor la fața locului. Grupul nu și-a exprimat dezacordul cu privire la situația verificărilor la fața locului înregistrată în rapoartele de verificare.

(33)

În plus, Comisia a subliniat că Jiaao a prezentat un număr substanțial de revizuiri ale diferitelor tabele ale chestionarului, în plus față de răspunsul inițial la chestionar și de răspunsul la cererea de clarificare, fie chiar înainte de începerea, fie în cursul verificării la fața locului.

(34)

Cel mai important, Comisia a enumerat inconsecvențele observate în ceea ce privește materiile prime înregistrate în evidențele contabile ale grupului, pe care le-a identificat în documentele referitoare la achiziționarea acestor materii prime și le-a raportat în răspunsul la chestionar, în special în tabelele referitoare la achiziționarea de materii prime, la costul de producție și la vânzările de produse finite.

(35)

Transmiterea cu întârziere a informațiilor revizuite și raportarea inconsecventă a materiilor prime au stânjenit în mod semnificativ investigația. Transmiterea informațiilor revizuite într-un stadiu avansat al investigației a împiedicat Comisia să examineze în mod corespunzător datele transmise, inclusiv printr-o analiză a coerenței interne a informațiilor transmise în diferite părți ale răspunsului la chestionar. Deoarece grupul nu a raportat materiile prime utilizate efectiv în producția de biomotorină, ci a raportat, în schimb, în mare măsură ceea ce părea a fi semiproduse ale acestei producții, Comisiei i-a fost imposibil să stabilească dacă codurile pentru tipurile de produs au fost create în mod corect și consecvent în tabelele utilizate pentru construirea valorii normale, pe de o parte, și în tabelul privind vânzările, pe de altă parte. În plus, nu a fost posibil să se stabilească dacă consumul de materii prime a fost alocat în mod corect și consecvent fiecărui tip de produs. În cele din urmă, a devenit din ce în ce mai dificilă utilizarea unui cost nedistorsionat, deoarece costul factorilor de producție raportat de Jiaao a constat în costul materiilor prime și în costul prelucrării parțiale într-un semiprodus.

(36)

În cele din urmă, s-a constatat că una dintre societățile grupului a furnizat informații înșelătoare cu privire la diferitele tipuri de produs fabricate de societate. Anumite produse au fost raportate inițial ca produs care face obiectul investigației. Cu toate acestea, în cursul verificării la fața locului, societatea respectivă a susținut că unele dintre produse nu pot fi considerate biomotorină. Abia în acel moment, Comisia a obținut o imagine completă asupra activităților societății.

(37)

Societatea a avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la intenția Comisiei de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază.

(38)

În observațiile sale cu privire la scrisoarea în temeiul articolului 18, grupul a confirmat că raportul de verificare a documentat în mod fidel procesul de verificare. Acesta a susținut totuși că motivele inconsecvențelor existente în raportarea materiilor prime au fost explicate în mod adecvat în cursul verificărilor la fața locului și au fost acceptate de echipa responsabilă de caz. Jiaao a insistat asupra faptului că deficiențele nu erau de așa natură încât să creeze dificultăți nejustificate în stabilirea unor marje de dumping și de prejudiciu suficient de precise.

(39)

În plus, grupul a reamintit că revizuirile transmise chiar înainte de începerea verificării la fața locului au fost prezentate în conformitate cu instrucțiunile prealabile verificării. Jiaao a susținut, de asemenea, că revizuirile suplimentare au reflectat situația reală a societăților, astfel cum a fost înțeleasă de Comisie și la cererea acesteia.

(40)

Prin urmare, Comisia nu ar trebui să considere că informațiile revizuite chiar înainte sau în timpul verificării la fața locului au stânjenit în mod semnificativ investigația.

(41)

Comisia nu a fost de acord cu observațiile Jiaao descrise în considerentul 38. Într-adevăr, grupul a explicat modul în care a procedat. Totuși, acest lucru nu a remediat inconsecvențele descrise în considerentul 35.

(42)

În ceea ce privește furnizarea informațiilor revizuite, Comisia a reamintit că Jiaao a prezentat 15 tabele revizuite chiar înainte de începerea verificării la fața locului. În plus, chiar și după primirea tabelelor revizuite, Comisia a fost obligată să solicite revizuiri suplimentare, deoarece s-a constatat că informațiile prezentate erau tot incorecte. În consecință, faptul că Comisia a colectat informațiile revizuite și a înțeles explicațiile furnizate de grup nu a însemnat că echipa responsabilă de caz a acceptat informațiile prezentate ca fiind corecte sau suficiente și nu a remediat faptul că informațiile corectate au fost transmise într-un stadiu atât de avansat al verificării încât nu au mai putut fi verificate și reconciliate cu evidențele grupului și cu datele raportate în alte părți ale răspunsului la chestionar.

(43)

În plus, marja de prejudiciu a putut fi calculată deoarece s-a constatat că tipurile de produs raportate ca fiind vândute în Uniune au fost în concordanță cu documentația de vânzare prezentată. Totuși, acestea au fost parțial inconsecvente cu tipurile de produs raportate ca fiind fabricate. Marja de dumping a fost, de asemenea, stabilită pentru grup. Recurgând la dispozițiile articolului 18 din regulamentul de bază, Comisia a ajustat costul nedistorsionat utilizat pentru a înlocui costul cu materiile prime individuale al grupului pentru a ține seama de faptul că în locul materiilor prime inițiale au fost raportate semiproduse și pentru a evita o subevaluare a valorii normale.

(44)

În consecință, Comisia a considerat că Jiaao nu a furnizat informații sau clarificări suplimentare care să modifice concluziile inițiale ale Comisiei privind aplicarea datelor disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază. Comisia a confirmat aplicarea datelor disponibile în ceea ce privește materiile prime raportate de Jiaao și stabilirea costului nedistorsionat adecvat.

(45)

Comisia a primit observații privind informarea prealabilă și comunicarea constatărilor provizorii care au vizat fie sursele și metodologia de stabilire a costului și profitului nedistorsionat, fie calcularea marjei de dumping specifice fiecărei societăți, de la toți producătorii-exportatori incluși în eșantion și de la reclamant. EcoCeres și CEB și-au reiterat observațiile în cadrul audierilor. În plus, CEB a transmis cu întârziere, depășind toate termenele pentru prezentarea observațiilor, o comunicare cu privire la comunicarea constatărilor provizorii.

(46)

Aceste observații ale părților interesate, inclusiv observațiile tardive ale reclamantului, au fost abordate în mod corespunzător la punctele respective de mai jos. În cazul în care anumite afirmații se refereau la date specifice societății și nu se pretau la un rezumat neconfidențial, afirmațiile respective au fost abordate în comunicările constatărilor finale specifice societății.

(47)

În lipsa observațiilor cu privire la existența în sectorul biomotorinei a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia își confirmă constatările în acest sens, detaliate la punctul 3.2.1 din regulamentul provizoriu.

(48)

În observațiile sale, CEB a reamintit că a favorizat Brazilia ca țară reprezentativă deoarece piața sa nu era afectată de denaturări ale pieței. Partea respectivă a reiterat faptul că, pe baza cunoștințelor sale de piață, dinamica pieței malaysiene este similară celei din Indonezia, cu taxe la export instituite de-a lungul lanțului valoric al biomotorinei și prețuri fixe pentru biomotorina internă, iar piața internă este alocată prin intermediul unui sistem de licențe (25). De asemenea, CEB a acuzat EcoCeres de furnizarea către Comisie a unor informații înșelătoare, în pofida faptului că are o bună cunoaștere a pieței malaysiene, deoarece acest producător-exportator deține o unitate de producție în Malaysia.

(49)

Reclamantul a susținut că, în cazul în care Comisia insistă ca Malaysia să fie considerată țară reprezentativă, este necesar să se ajusteze valorile de referință pentru UCO, efluentul provenit de la fabricile de ulei de palmier (palm oil mill effluent – „POME”) și costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (costurile VAG), precum și pentru profit.

(50)

Comisia a recunoscut că reclamantul a favorizat Brazilia ca țară reprezentativă. În primul rând, Comisia a abordat deja faptul că piețele biomotorinei sunt reglementate prin măsuri guvernamentale la nivel mondial, precum și afirmații specifice privind Malaysia în considerentele 209-214 din regulamentul provizoriu. În ceea ce privește presupusa repartizare a pieței interne către producătorii interni prin intermediul unui sistem de licențe, partea nu a furnizat niciun element de probă. Din informațiile de care dispunea Comisia, aceste licențe nu păreau să aibă ca scop împărțirea pieței între un număr limitat de societăți. Ele erau mai degrabă licențe eliberate de autoritățile malaysiene prin care societățile erau autorizate să desfășoare activități în domeniul producției de biomotorină – un sistem care nu este diferit de autorizațiile eliberate în Brazilia de Agência Nacional do Petróleo, Gás Natural e Biocombustíveis (denumită în continuare „ANP”) (26).

(51)

În al doilea rând, reclamantul nu a prezentat niciun element de probă care să sugereze că utilizarea informațiilor din Brazilia ar conduce la valori de referință semnificativ diferite pentru acele elemente ale valorii normale construite care au fost discutate pe larg de CEB în diferitele sale comunicări. De exemplu, nivelul costurilor VAG și al profitului producătorilor brazilieni de biomotorină pe baza informațiilor financiare disponibile la dosar este similar cu cel al producătorilor malaysieni de biomotorină. În mod similar, informațiile disponibile public (27) indică faptul că prețurile UCO din Brazilia în cursul perioadei de investigație au fost similare cu valoarea de referință utilizată de Comisie în etapa provizorie.

(52)

Comisia a constatat că nu există niciun motiv pentru a respinge Malaysia ca țară reprezentativă. Afirmațiile CEB specifice valorilor de referință individuale au fost abordate la punctele specifice de mai jos.

(53)

În urma comunicării constatărilor provizorii, EcoCeres și Zhuoyue au prezentat observații cu privire la stabilirea costului nedistorsionat pentru UCO și POME. În special, părțile au susținut că excluderea importurilor originare din Indonezia nu era justificată.

(54)

În acest sens, Zhuoyue a susținut că simpla existență a unei taxe la export nu a generat în mod automat un preț distorsionat, iar Comisia nu a furnizat elemente de probă cu privire la o astfel de distorsiune. Pentru a susține acest argument, grupul a oferit exemple în care prețurile de import ale UCO și POME originari din Indonezia erau similare cu prețurile de import ale celor două materii prime originare din alte câteva țări. Grupul a reiterat această afirmație în observațiile sale după comunicarea constatărilor finale.

(55)

EcoCeres a subliniat, de asemenea, că simpla existență a unei taxe de export nu este suficientă pentru a concluziona că prețul de export al Indoneziei pentru UCO și POME era distorsionat. În plus, aceasta a făcut referire la investigații anterioare (28) în care prețul de export al uleiului de palmier brut (crude palm oil – „CPO”) și al uleiului brut din sâmburi de palmier (crude palm kernel oil – „CPKO”), ambele supuse unei taxe la export în Indonezia, a fost considerat o valoare de referință adecvată care reflectă prețul pieței.

(56)

Comisia a observat că, de obicei, existența unei taxe la export afectează în primul rând prețul intern al bunurilor respective, adică prețul UCO și POME pe piața indoneziană internă. Totuși, după perioada de investigație a celor două investigații citate (octombrie 2017-septembrie 2018 pentru investigația antisubvenție privind biomotorina originară din Indonezia, octombrie 2020-septembrie 2021 pentru investigația antidumping privind acizii grași originari din Indonezia), mediul legislativ din Indonezia privind uleiul de palmier și derivații săi s-a schimbat. Concret, în perioada imediat anterioară și care se suprapune parțial cu perioada de investigație a cazului de față, Guvernul Indoneziei a introdus o serie de modificări legislative (de exemplu, o interdicție la export în aprilie și în mai 2022 (29) (30), o suspendare a taxei la export până în octombrie 2022 (31) (32), introducerea unui mecanism care să ajusteze nivelul taxei la export pe baza evoluției prețurilor globale ale CPO în august 2022 (33), reducerea pragului care permite o creștere a taxei la export) (34) care este posibil să fi afectat piața uleiului de palmier și a derivaților săi, inclusiv POME și UCO (35), în perioada respectivă. Nu s-a putut exclude faptul că aceste modificări legislative frecvente au cauzat cel puțin fluctuații și/sau distorsiuni temporare care au afectat atât prețurile interne, cât și prețurile de export din Indonezia, ceea ce a făcut ca aceste prețuri să nu fie adecvate pentru a fi utilizate ca valoare de referință în perioadele respective în aceste circumstanțe specifice și în scopul aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(57)

În plus, trebuie observat că valorile de referință utilizate în cele două investigații menționate de EcoCeres și în prezenta investigație servesc unui scop economic diferit și intră sub incidența unui cadru juridic diferit, cu un context și un scop diferit. În cadrul investigației antisubvenție privind importurile de biomotorină originară din Indonezia, contextul a fost stabilirea unei valori de referință pentru cuantificarea avantajului pentru producători. Scopul valorii de referință a fost de a stabili prețul care ar fi prevalat în Indonezia în absența sistemelor de subvenții în vigoare în cursul perioadei de investigație a investigației respective, care a fost octombrie 2017-septembrie 2018. Prin urmare, tipul diferit de proceduri (prima dintre acestea fiind legată de subvenții), cadrul juridic și contextul diferit, precum și perioadele relevante diferite subminează argumentul prezentat de partea respectivă. În ceea ce privește investigația antidumping privind acizii grași originari din Indonezia, Comisia a examinat dacă materiile prime care fac obiectul unei taxe la export îndeplinesc criteriile privind cota lor din costul de producție în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. Din nou, perioada de investigație a fost diferită în cazul respectiv (octombrie 2020-septembrie 2021). În plus, în cadrul investigației specifice respective, Comisia s-a bazat și pe mai multe alte valori de referință pentru a examina dacă au fost îndeplinite criteriile relevante pentru a stabili prezența distorsiunilor legate de materiile prime în temeiul dispoziției diferite respective din regulamentul de bază. În cadrul investigației de față, scopul exercițiului este de a stabili un preț nedistorsionat al POME și UCO ca fiind predominant într-o altă țară decât Indonezia, și anume în Malaysia ca țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Comisia a observat că EcoCeres nu a prezentat niciun element de probă care să arate că prețurile indoneziene nu au fost afectate de modificările legislative introduse de Guvernul Indoneziei și că, prin urmare, acestea erau cu certitudine adecvate pentru a fi utilizate ca valoare de referință adecvată în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(58)

În final, o comparație între prețul de import al POME și UCO de origine indoneziană și prețurile POME și UCO originari din alte țări terțe poate să nu fie concludentă, deoarece prețurile sunt influențate de numeroși factori, cum ar fi distanța până la țara de origine, cantitatea expedierilor/contractelor individuale, perioada în care sunt livrate mărfurile.

(59)

În consecință, Comisia a respins afirmațiile părților descrise în considerentele 53-55 și a confirmat excluderea originii indoneziene pentru stabilirea costului nedistorsionat al UCO și POME.

(60)

În plus, EcoCeres a reamintit că a furnizat Comisiei prețurile internaționale ale UCO și POME colectate de Argus Biofuels. Partea respectivă a reiterat faptul că a prezentat aceste informații având în vedere cantitățile destul de reduse de import ale acestor două materii prime importante în țările reprezentative potențiale analizate (cu excepția Malaysiei), precum și faptul că nomenclaturile vamale ale majorității țărilor reprezentative potențiale (cu excepția Malaysiei) nu au permis identificarea unor mărfuri care ar fi similare materiilor prime, deoarece codurile SA respective acopereau o gamă largă de mărfuri. EcoCeres a susținut că faptul că nu a fost posibilă stabilirea originii pentru UCO și POME incluși în prețurile internaționale prezentate de Argus Biofuels nu este un motiv suficient pentru a respinge valorile de referință ca sursă de costuri nedistorsionate. Partea a făcut referire la mai multe investigații anterioare (36) în care Comisia a utilizat valori de referință internaționale care indicau prețul unui factor de producție livrat într-un port din China sau în care Comisia nu a efectuat nicio analiză pentru a se asigura că valoarea de referință internațională nu includea factori de producție de origine chineză.

(61)

În primul rând, Comisia a reamintit că motivul principal pentru care nu a utilizat valorile de referință internaționale prezentate de Argus Biofuels a fost acela că ele erau protejate prin drepturi de autor și partea respectivă nu a obținut o autorizație din partea titularului drepturilor de autor pentru ca datele să fie utilizate în cadrul investigației. În al doilea rând, în cazul de față, Comisia a stabilit că, la nivel mondial, RPC este principalul furnizor de UCO, iar Indonezia este unul dintre principalii furnizori de POME. Prin urmare, faptul că s-a constatat că prețurile materiilor prime în cauză erau distorsionate în țările de origine respective nu poate fi ignorat atunci când se selectează cea mai adecvată sursă de costuri nedistorsionate. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(62)

În urma comunicării constatărilor provizorii și în observațiile sale, CEB, deși a sprijinit decizia Comisiei de a exclude UCO și POME de origine indoneziană din stabilirea costului nedistorsionat pe baza datelor privind importurile malaysiene, și-a reiterat sugestia de a utiliza prețurile de import în SUA ca sursă de cost nedistorsionat al UCO și POME în locul datelor privind importurile malaysiene. În sprijinul cererii sale, CEB a susținut că:

(63)

Comisia a explicat că nu există un prag exact în ceea ce privește cantitatea care să facă din importurile de anumiți factori de producție o sursă nefiabilă de costuri nedistorsionate. Într-adevăr, consumul producătorilor-exportatori poate fi considerat un indicator al cantității care ar putea fi respinsă ca nefiind suficient de reprezentativă. În cazul de față, cantitățile totale ale importurilor malaysiene de UCO și POME au arătat că piața din Malaysia a utilizat pe scară largă aceste două materii prime pentru a produce biomotorină. Cantitățile absolute după excluderea originii indoneziene nu au fost considerate atât de scăzute încât să conducă la prețuri unitare de import distorsionate. Întrucât cota de POME importată în Malaysia din Indonezia a fost substanțială, pentru a se asigura că un astfel de volum nu a influențat prețurile celorlalte importuri, Comisia a efectuat o comparație a prețurilor. Comparația prețurilor a arătat că prețurile celorlalte importuri nu au fost aliniate cu prețurile importurilor din Indonezia. O comparație similară a fost efectuată pentru importurile de POME, în cazul cărora proporția importurilor din Indonezia a fost mult mai mică. Comparația prețurilor între importurile indoneziene și alte importuri a arătat că prețurile importurilor din alte țări nu au fost, de asemenea, afectate de prețurile importurilor indoneziene.

(64)

Prin urmare, nu a fost necesară o valoare de referință alternativă. În orice caz, importurile în SUA nu ar fi o sursă adecvată de prețuri, costuri și valori de referință internaționale, în special în ceea ce privește UCO. În primul rând, valorile și volumele de import furnizate de CEB au acoperit codul SA 1518 00 în întregime. Deși partea a prezentat datele ca importuri sub două coduri de mărfuri de 8 cifre, Comisia a constatat că nu au existat alte coduri incluse în nomenclatura vamală a SUA la codul SA 1518 00 . Prin urmare, CEB a prezentat din nou importurile unei game complete de diferite grăsimi și uleiuri animale și vegetale, inclusiv importurile potențiale de biomotorină, ca o sursă adecvată de cost nedistorsionat. Comisia explicase deja (în prima și a doua notă privind sursele pentru stabilirea valorii normale, reamintită în considerentele 223, 224, 227, 228, 233 și 234 din regulamentul provizoriu) că o astfel de abordare nu este acceptabilă, în special pentru un factor de producție care reprezintă o parte importantă din costul de producție al biomotorinei și atunci când există date adecvate mai precise și ușor accesibile într-o țară reprezentativă.

(65)

În al doilea rând, necesitatea de a face diferența între grăsimile și uleiurile comestibile și necomestibile a fost, de asemenea, abordată în prima și a doua notă privind sursele pentru stabilirea valorii normale, în considerentele 223, 227, 228, 233, 224 și 234 din regulamentul provizoriu. După cum a observat în mod corect CEB, UCO este un deșeu. Prin urmare, ar fi incorect să se presupună că prețul mediu al tuturor importurilor de grăsimi și uleiuri animale și vegetale încadrate la codul SA 1518 00 a reflectat prețul nedistorsionat al UCO. Comisia a considerat că reducerea selecției de coduri ale mărfurilor la codurile care acoperă importul de uleiuri necomestibile ar permite identificarea unui preț de import mai apropiat de prețul real al UCO. Comisia nu a putut adopta nicio poziție cu privire la presupusele cantități suspecte de UCO importate și exportate, deoarece nu era clar modul în care a fost efectuată această analiză.

(66)

În final, astfel cum a subliniat în mod corect și EcoCeres în comunicarea obiecțiilor sale, diferențele în ceea ce privește cantitățile de UCO importate și prețurile aferente provin din faptul că, deși datele privind importurile incluse în prima notă acopereau mai multe țări reprezentative potențiale, în a doua notă și în informarea prealabilă acestea au fost limitate la Malaysia ca țară reprezentativă selectată.

(67)

În consecință, Comisia a respins afirmațiile CEB prezentate în considerentul 62.

(68)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Zhuoyue a reiterat faptul că Comisia nu ar fi trebuit să includă codul mărfurilor 3823 19 90 în stabilirea costului nedistorsionat al grăsimii brune (brown grease – „BG”), al deșeurilor alimentare și al pastei de neutralizare (38). Grupul a susținut că, întrucât codul mărfurilor menționat mai sus se referă, printre altele, la „Altele decât uleiurile acide de rafinare, […]”, acesta ar trebui să fie exclus din calculul valorii de referință, deoarece BG, deșeurile alimentare și pasta de neutralizare sunt uleiuri acide obținute din rafinarea resturilor de deșeuri. În final, Zhuoyue a subliniat că valoarea unitară a importurilor încadrate la codul de mărfuri în cauză este mai mare decât costul nedistorsionat stabilit pentru UCO. Potrivit societății, acest lucru dovedește că codul de mărfuri 3823 19 90 nu ar trebui utilizat pentru valoarea de referință pentru BG, deșeurile alimentare și pasta de neutralizare, deoarece UCO este o materie primă de calitate superioară (conținut mai scăzut de acizi grași liberi), prin urmare ar trebui să fie în mod natural mai scumpă.

(69)

Comisia a observat că BG, deșeurile alimentare și pasta de neutralizare nu reprezintă neapărat uleiuri acide rafinate. Acestea sunt mai degrabă deșeuri, care, având în vedere conținutul lor de acizi grași liberi, se aseamănă cel mai mult cu produsele clasificate la codul SA 3823 19 . Pentru identificarea codurilor de mărfuri adecvate cu scopul de a stabili costul nedistorsionat al BG, al deșeurilor alimentare, al pastei de neutralizare și al SBEO, Comisia a eliminat din considerare codurile mărfurilor încadrate la codul SA 3823 19 care acoperă produsele pe bază de palmier. Codul de mărfuri 3823 19 90 este un cod rezidual care include mărfurile care se încadrează la codul SA specific, dar care nu sunt clasificate la niciunul dintre codurile de mărfuri de 8 cifre corespunzătoare. În același timp, el exclude produsele pe bază de palmier.

(70)

În plus, Comisia nu contestă faptul că, având în vedere conținutul său mai mic de acizi grași liberi, UCO este o materie primă de calitate mai bună decât BG, deșeurile alimentare sau pasta de neutralizare. Totuși, grupul a comparat prețul unitar de import al unui singur cod de mărfuri cu prețul mediu de import al tuturor codurilor de mărfuri utilizate pentru a stabili costul nedistorsionat al UCO. Cu toate acestea, valoarea de referință utilizată pentru UCO a fost mai mare decât cea utilizată pentru BG, deșeurile alimentare și pasta de neutralizare. Prin urmare, valorile de referință utilizate de Comisie în etapa provizorie nu contrazic ipoteza potrivit căreia prețul UCO ar trebui, în mod normal, să fie mai mare decât prețul celorlalte materii prime menționate.

(71)

În consecință, Comisia a respins afirmația Zhuoyue descrisă în considerentul 68 și și-a confirmat constatările enunțate în considerentul 240 din regulamentul provizoriu.

(72)

În urma comunicării constatărilor provizorii, EcoCeres a susținut că ajustarea costului nedistorsionat al hidrogenului, astfel cum a fost aplicată de Comisie în etapa provizorie, a fost inadecvată. Ajustarea a condus la o creștere a valorii de referință. Totuși, sursa costului hidrogenului din Malaysia corespundea hidrogenului verde utilizat drept combustibil. Prin urmare, orice ajustare a hidrogenului (cu excepția celui verde) de uz industrial ar trebui să reducă valoarea de referință. Grupul a propus o modificare a metodologiei aplicate de Comisie în etapa provizorie.

(73)

Comisia nu a contestat necesitatea de a ajusta prețul hidrogenului utilizat drept combustibil la prețul hidrogenului de uz industrial. În etapa provizorie, Comisia a utilizat pentru această ajustare statisticile colectate de Parteneriatul pentru hidrogen curat. În urma observațiilor EcoCeres, Comisia și-a ajustat parțial metodologia pentru a stabili ajustarea. Metodologia a fost comunicată părților interesate în nota revizuită privind metodologia de stabilire a costurilor și profiturilor nedistorsionate din cadrul comunicării constatărilor finale. Costul nedistorsionat revizuit al hidrogenului a fost utilizat la calcularea marjei de dumping a grupului în etapa definitivă.

(74)

În urma comunicării constatărilor finale, EcoCeres a salutat revizuirea parțială de către Comisie a metodologiei sale de ajustare a prețului combustibilului hidrogen la nivelul prețului hidrogenului industrial. Cu toate acestea, EcoCeres a susținut, de asemenea, că ajustarea descendentă ar trebui să fie mai semnificativă. În sprijinul afirmației sale, EcoCeres a făcut trimitere la o anchetă realizată de Administrația SUA pentru informații în domeniul energiei (denumită în continuare „EIA”) (39), care a arătat că prețul de achiziție al hidrogenului utilizat de producătorii de substanțe chimice a fost cel mai scăzut dintre toate sectoarele de producție examinate și semnificativ mai mic decât cel mai mare preț plătit de producătorii de echipamente, aparate și componente electrice.

(75)

Comisia a examinat afirmația și a ajuns la concluzia că constatările EIM sunt cel puțin neconcludente în scopul stabilirii costului nedistorsionat al hidrogenului (industrial). Articolul publicat de EIA pe baza datelor colectate nu face distincție între combustibil și hidrogenul industrial. În același timp, datele subiacente (40) se referă la prețurile medii ale surselor de energie achiziționată și, prin urmare, este probabil ca acestea să se refere la combustibilii pe bază de hidrogen. În consecință, Comisia a respins afirmația.

(76)

În urma comunicării constatărilor finale, CEB a susținut că Comisia a utilizat costul nedistorsionat al hidrogenului ca urmare a faptului că nu a calculat prețul mediu de achiziție din statisticile Parteneriatului pentru hidrogenul curat pe baza unei medii ponderate.

(77)

Comisia nu a fost de acord cu aceste afirmații. Statisticile Parteneriatului pentru hidrogenul curat nu au fost prezentate sub forma unui set de date individuale, ci ca o serie de observații referitoare la mai multe intervale de prețuri. Comisia a calculat o limită medie ponderată superioară și inferioară a intervalelor și, ulterior, a stabilit un punct de mijloc printr-o medie simplă. Comisia a considerat că această metodă este cea mai adecvată pentru setul de date disponibil. În consecință, Comisia a respins afirmația.

(78)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CEB a subliniat că prețurile energiei electrice și ale gazelor naturale utilizate de Comisie au fost puse în aplicare în Malaysia în 2014 și, respectiv, în 2021. Partea respectivă a reamintit că, în cadrul unei investigații anterioare (41) în care Comisia a utilizat aceleași surse de costuri nedistorsionate pentru energia electrică și gazele naturale din Malaysia ca țara reprezentativă, a ajustat prețurile în funcție de inflație.

(79)

Comisia a examinat afirmația și a concluzionat că, într-adevăr, a omis din greșeală ajustarea în funcție de inflație în cazul de față. Comisia a utilizat indicele prețurilor de producție (IPP) pentru a calcula costul nedistorsionat revizuit al energiei electrice și al gazelor naturale. Întrucât costul nedistorsionat al aburului a fost calculat pe baza costului nedistorsionat al gazelor naturale, valoarea sa de referință a fost, de asemenea, revizuită în urma revizuirii privind gazele naturale.

(80)

În urma comunicării constatărilor finale, EcoCeres a susținut că Comisia nu ar fi trebuit să utilizeze IPP pentru ajustarea în funcție de inflație, acesta fiind prea general, având în vedere că un indice de preț specific energiei era disponibil în baza de date a Băncii Mondiale (42) utilizată de Comisie. În plus, ajustarea în funcție de inflație nu a fost calculată în mod specific pentru perioada de investigație, care s-a întins pe doi ani, întrucât IPP utilizat de Comisie acoperea ani calendaristici întregi. EcoCeres a subliniat că indicele prețurilor la energie dispunea de date lunare, ceea ce permitea stabilirea ajustării în mod specific pentru perioada de investigație.

(81)

Comisia a examinat afirmația și a constatat că, într-adevăr, baza de date privind inflația a Băncii Mondiale conținea indicele prețurilor la energie pentru Malaysia și pentru perioada necesară pentru ajustarea în funcție de inflație. Cu toate acestea, indicele prețurilor la energie pentru Malaysia s-a bazat pe prețuri estimate. Prin urmare, în cazul de față, baza de date respectivă nu era neapărat o sursă mai fiabilă sau mai adecvată de informații privind inflația în Malaysia. În consecință, Comisia a respins afirmația.

(82)

Cu toate acestea, Comisia a luat în considerare faptul că ajustarea în funcție de inflație efectuată în comunicarea constatărilor finale nu a fost adaptată în mod special pentru perioada de investigație, în special deoarece IPP era disponibil și la nivel trimestrial. Costul nedistorsionat al energiei electrice, al gazelor naturale și al aburului a fost revizuit în continuare, utilizând o ajustare revizuită a inflației în urma observațiilor EcoCeres cu privire la comunicarea constatărilor finale. EcoCeres și părțile interesate au fost informate cu privire la revizuirea ajustării în funcție de inflație într-o comunicare suplimentară și li s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații.

(83)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, EcoCeres a reiterat faptul că Comisia ar fi trebuit să utilizeze indicele prețurilor la energie în loc de IPP. În plus, la calcularea ajustării în funcție de inflație pentru gazele naturale, Comisia ar fi trebuit să utilizeze al patrulea trimestru al anului 2021 ca punct de plecare în locul anului complet 2021, întrucât prețul gazelor naturale utilizat ca valoare de referință era aplicabil în Malaysia în trimestrul respectiv.

(84)

Comisia a respins afirmațiile. În primul rând, EcoCeres nu a furnizat nicio justificare sau motivare suplimentară pentru utilizarea indicelui prețurilor la energie în loc de IPP. În al doilea rând, Comisia a constatat că utilizarea IPP pentru întregul an 2021 a fost mai adecvată. Perioada de investigație a acoperit un an întreg și, prin urmare, ajustarea în funcție de inflație a fost calculată prin compararea indicelui prețurilor pentru o perioadă de patru trimestre cu o perioadă anterioară de aceeași durată.

(85)

În observațiile sale cu privire la informarea prealabilă, EcoCeres a prezentat trei afirmații referitoare la costul nedistorsionat al forței de muncă. Grupul și-a reiterat afirmațiile după comunicarea constatărilor provizorii:

(86)

În primul rând, pe baza informațiilor colectate în timpul verificărilor la fața locului, Comisia a stabilit că cea mai mare parte a personalului care lucrează în producție (de exemplu în camere de comandă, laboratoare) are studii la nivel de colegiu, ceea ce corespunde învățământului terțiar fără diplomă universitară, adică sub nivelul unei diplome de licență. Conform Clasificării standard a ocupațiilor din Malaysia (43), ocupațiile care necesită, printre altele, studii terțiare care conduc la obținerea unei diplome care nu este echivalentă cu o diplomă de licență sunt clasificate în categoria „tehnicieni și profesioniști asociați”. În consecință, Comisia a considerat oportun să utilizeze datele referitoare la tehnicieni și profesioniști asociați din Malaysia ca fiind costul nedistorsionat al forței de muncă.

(87)

În al doilea rând, site-ul ILMIA oferă informații cu privire la indicele național al salariilor numai până în septembrie 2018. Totuși, costul forței de muncă trebuia să fie ajustat în funcție de inflație pentru perioada 2016-2023. Prin urmare, Comisia a confirmat că este adecvat să se utilizeze indicele prețurilor de producție în scopul ajustării în funcție de inflație.

(88)

În final, Comisia a considerat că determinarea costului orar al forței de muncă din Malaysia a fost suficient de precisă, ținând seama de faptul că forța de muncă a contribuit la costul total de producție cu mai puțin de 1,7 % și că o recalculare a valorii de referință pe baza sugestiei grupului descrise în considerentul 85 litera (c) ar avea un impact neglijabil asupra valorii normale construite.

(89)

Luând în considerare motivele explicate în considerentele 86-88, Comisia a respins afirmațiile EcoCeres descrise în considerentul 85 și și-a confirmat constatările enunțate în considerentul 270 din regulamentul provizoriu.

(90)

În urma comunicării constatărilor finale, EcoCeres a reiterat faptul că costul nedistorsionat al forței de muncă utilizat la calcularea dumpingului ar trebui să fie aplicat proporțional pe baza nivelului de educație și/sau de competențe al personalului, în conformitate cu afirmația descrisă în considerentul 85 litera (a).

(91)

În plus, EcoCeres a subliniat că costul nedistorsionat al forței de muncă din Malaysia utilizat de Comisie în comunicarea constatărilor finale nu era fiabil, deoarece s-a bazat (a) pe informații depășite care necesitau o ajustare în funcție de inflație, (b) pe o sursă care oferă informații privind costul forței de muncă într-un mod prea general, fără a face distincție în funcție de sectorul industrial și de activitatea economică. În plus, ajustarea în funcție de inflație nu a fost stabilită pentru o perioadă care ar corespunde exact perioadei de investigație. În cele din urmă, societatea a susținut că utilizarea a două surse diferite pentru costul forței de muncă [Institutul malaysian de informare și analiză a pieței forței de muncă (denumit în continuare „ILMIA”)] și pentru orele lucrate [Organizația Internațională a Muncii (OIM)] a scăzut și mai mult fiabilitatea valorii de referință.

(92)

În acest sens, EcoCeres a observat că, într-o investigație anterioară (44), Comisia s-a bazat pe datele furnizate de Departamentul de Statistică din Malaysia (denumit în continuare „DOSM”) în ceea ce privește salariile și orele lucrate. Societatea a furnizat, de asemenea, un calcul al costului nedistorsionat al forței de muncă pe baza (a) datelor furnizate de DOSM pentru salariul orar și (b) a informațiilor din diverse surse publice privind costul suplimentar al forței de muncă, în special diferitele tipuri de contribuții sociale.

(93)

Comisia a examinat această afirmație. Ținând seama de faptul că datele din DOSM au fost disponibile pentru perioada de investigație și, în special, pentru sectorul industrial căruia îi aparține producția de biomotorină, precum și de faptul că informațiile privind costurile suplimentare cu forța de muncă erau, de asemenea, disponibile, a fost, într-adevăr, mai adecvat să se utilizeze sursele propuse de EcoCeres pentru stabilirea costului nedistorsionat al forței de muncă. Aceste informații suplimentare furnizate de societate conțineau toate elementele necesare pentru a construi costul orar nedistorsionat al forței de muncă, cum ar fi salariile, orele lucrate, contribuțiile sociale și alte costuri ale forței de muncă suportate de angajator. În consecință, Comisia a revizuit costul nedistorsionat al forței de muncă.

(94)

Având în vedere concluziile Comisiei cu privire la afirmația EcoCeres descrise în considerentele 91 și 92, afirmația societății descrisă în considerentul 90 a rămas fără obiect. Criteriul de referință revizuit ia în considerare sectorul industrial, dar nu și nivelul de educație și de calificare al angajaților. EcoCeres și părțile interesate au fost informate cu privire la valoarea de referință revizuită printr-o comunicare suplimentară și li s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații.

(95)

În urma comunicării constatărilor finale suplimentare, EcoCeres a formulat observații cu privire la calculul revizuit al costului forței de muncă. Unul dintre elementele luate în considerare a fost indemnizația de concediere, la care un angajat are dreptul dacă a fost angajat timp de cel puțin 12 luni și salariul său lunar a fost de până la 4 000 MYR. În funcție de durata contractului de muncă, angajatul avea dreptul la 10, 15 sau 20 de zile de indemnizație de concediere. Întrucât salariul lunar calculat a fost cu puțin peste 4 000 MYR, partea a susținut că Comisia ar trebui să utilizeze o abordare prudentă și să includă în calculul valorii de referință costul indemnizației de concediere pentru 10 zile.

(96)

Comisia a confirmat metodologia utilizată în urma comunicării constatărilor finale. Comisia a adoptat o abordare echilibrată și a inclus în calculul valorii de referință o indemnizație de concediere pentru 15 zile. Salariul mediu lunar nu a făcut diferența între diferitele locuri de muncă (producție, administrație, management) din industria chimică. Comisia a considerat că e foarte probabil ca majoritatea angajaților să fi avut un salariu mai mic de 4 000 MYR și, prin urmare, să aibă dreptul la o indemnizație de concediere în temeiul legii.

(97)

În urma observațiilor privind comunicarea constatărilor provizorii și a celor finale descrise și abordate în considerentele 48-94, Comisia a revizuit costul nedistorsionat al anumitor factori de producție după cum urmează:

Tabelul 1

Costul nedistorsionat revizuit al anumitor factori de producție

(98)

În urma comunicării constatărilor provizorii, EcoCeres și Zhuoyue au prezentat observații privind stabilirea costurilor VAG și a profiturilor nedistorsionate, în special includerea a încă trei societăți malaysiene care își desfășoară activitatea în sectorul produselor chimice organice în coșul de societăți utilizat pentru a stabili costurile VAG și profiturile nedistorsionate.

(99)

Ambele părți au subliniat că cei trei producători de produse chimice organice fabrică produse care sunt prea diverse pentru a reflecta datele financiare ale unui producător de biomotorină. În plus, nu a fost clar modul în care datele lor financiare reprezentau procesul de producție lipsă, și anume producția de biomotorină prin hidrogenare, deoarece niciuna dintre societățile adăugate nu producea biomotorină.

(100)

În plus, EcoCeres a susținut că Comisia nu a explicat de ce procesul de producție a avut un impact semnificativ asupra costurilor VAG și asupra profitului.

(101)

EcoCeres a mai susținut că, prin utilizarea datelor financiare ale producătorilor malaysieni de produse chimice organice din baza de date Orbis, Comisia și-a contrazis raționamentul anterior din cadrul prezentei investigații, prin care respinsese informații financiare care nu erau suficient de detaliate pentru a identifica, de exemplu, rezultatele financiare ale unei societăți dintr-un segment direct legat de producția de biomotorină. Grupul a observat că nici datele financiare din Orbis nu au furnizat informații detaliate privind segmentul respectiv.

(102)

În plus, EcoCeres a făcut trimitere la investigații anterioare (45) în care Comisia a utilizat informații financiare referitoare la alte produse decât produsul care făcea obiectul investigației numai în cazul în care nu existau date financiare disponibile ale producătorilor produsului care făcea obiectul investigației.

(103)

De asemenea, EcoCeres a susținut că, în cazul în care Comisia insistă asupra extinderii coșului de societăți utilizat pentru a stabili costurile VAG și profiturile nedistorsionate, aceasta ar trebui să urmeze una dintre opțiunile de mai jos (în ordinea preferințelor):

(104)

În final, în urma informării prealabile, EcoCeres a prezentat situații financiare actualizate ale unui număr de patru producători de biomotorină din Malaysia pentru exercițiul financiar 2023 (informațiile furnizate anterior vizau exercițiul financiar 2022). Situațiile financiare au fost obținute de grup de la registrul malaysian local.

(105)

Comisia a confirmat că este într-adevăr necesar să se extindă coșul de societăți ale căror date financiare sunt utilizate pentru a stabili costurile VAG și profiturile nedistorsionate, astfel încât să reflecte diferențele dintre diferitele procese de producție, în special în ceea ce privește profitabilitatea acestora. Într-adevăr, marja vânzărilor Neste, producătorul de biomotorină din Uniune prin hidrotratarea uleiurilor vegetale, a ajuns la 730-880 EUR/tonă în cursul perioadei de investigație (49), în timp ce profitul indicativ al biomotorinei produse prin transesterificare (realizat în mod ideal în situația în care nu există niciun prejudiciu pentru producătorii din Uniune), astfel cum a fost comunicat în etapa provizorie, a fost semnificativ mai mic (aproximativ 200 EUR/tonă). În consecință, Comisia și-a reiterat constatările enunțate în considerentul 282 din regulamentul provizoriu, potrivit cărora trebuie să stabilească valori nedistorsionate și rezonabile ale costurilor VAG și ale profitului din Malaysia, care să reflecte diferitele tipuri de procese de producție. Având în vedere diferențele de costuri și de profitabilitate asociate celor două metode de producție, pentru a fi considerate rezonabile în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valorile costurilor VAG și ale profitului utilizate la stabilirea valorii normale trebuiau să fie o combinație între: (i) costurile VAG și profitul aferente biomotorinei produse prin transesterificare și (ii) costurile VAG și profitul aferente biomotorinei produse prin hidrotratarea uleiurilor vegetale. În ceea ce privește cele dintâi, astfel cum se explică în considerentul 279 din regulamentul provizoriu, Comisia a reușit să găsească date ușor accesibile referitoare la producătorii relevanți de biomotorină prin metoda transesterificării. În ceea ce privește producerea prin hidrotratarea uleiurilor vegetale, nu au fost ușor accesibile astfel de date referitoare la producătorii de biomotorină din Malaysia. Acesta este motivul pentru care Comisia a luat în considerare costurile VAG înregistrate și profitul generat de producători malaysieni din sectorul similar cu cel al producătorilor de biomotorină prin hidrotratarea uleiurilor vegetale.

(106)

Comisia nu a fost de acord cu EcoCeres în privința codului NACE care este adecvat pentru identificarea societăților dintr-un sector similar, și anume un sector căruia îi aparține producția de biomotorină. Codul NACE 10.41 se încadrează la diviziunea 10 – Fabricarea produselor alimentare. Prin urmare, nu s-a putut considera adecvat să se reflecte costurile VAG și profitul sectorului similar producției de biomotorină.

(107)

În consecință, Comisia și-a confirmat abordarea descrisă în considerentele 279-284 din regulamentul provizoriu, conform căreia datele financiare ale producătorilor malaysieni de biomotorină trebuie să fie completate de datele financiare ale producătorilor de produse chimice organice din Malaysia.

(108)

Totuși, Comisia a luat în considerare situațiile financiare suplimentare prezentate de EcoCeres pentru producătorii malaysieni de biomotorină și pentru producătorii malaysieni de produse chimice organice.

(109)

În acest sens, baza de date Orbis a furnizat date financiare pentru peste 80 de societăți din Malaysia încadrate la codul NACE 20.14. EcoCeres a furnizat situații financiare numai pentru șase astfel de societăți. În primul rând, Comisia a observat că informațiile financiare cuprinse în situațiile financiare corespund cifrelor din baza de date Orbis. În al doilea rând, întrucât societățile clasificate la codul NACE 20.14 nu produc neapărat biomotorină, ci mai degrabă reprezintă un substituent pentru costurile VAG și profit într-un sector mai larg, nu este necesară o analiză detaliată suplimentară, cum ar fi identificarea segmentului direct legat de produsul care face obiectul investigației. În al treilea rând, având în vedere numărul mare de producători de produse chimice organice din Malaysia, nu se poate exclude posibilitatea ca partea respectivă să fi furnizat doar situații financiare care ar conduce la costuri VAG și profituri nedistorsionate favorabile părții. În consecință, Comisia a decis să utilizeze toate informațiile financiare ușor accesibile de mai sus: situațiile financiare ale producătorilor de biomotorină, situațiile financiare ale producătorilor de produse chimice organice și informațiile financiare din baza de date Orbis ale producătorilor de produse chimice organice din Malaysia.

(110)

În plus, Comisia dorește să clarifice faptul că informațiile financiare din baza de date Orbis nu sunt inadecvate. În procesul de selecție a unei țări reprezentative, disponibilitatea unor situații financiare mai detaliate poate fi un motiv pentru selectarea unei țări în detrimentul alteia. Totuși, acest lucru nu înseamnă că informațiile financiare din baza de date Orbis nu sunt acceptabile pentru stabilirea costurilor VAG și a profiturilor nedistorsionate.

(111)

Comisia și-a reexaminat cercetarea privind producătorii de substanțe chimice organice din Malaysia din baza de date Orbis. Comisia a constatat că a utilizat din greșeală nu numai codul NACE 20.14, ci și coduri similare din cadrul altor clasificări industriale disponibile în Orbis.

(112)

Pentru a simplifica stabilirea costurilor VAG și a profiturilor nedistorsionate, în special coșul de producători de produse chimice organice din Malaysia, Comisia și-a revizuit interogarea în Orbis. În etapa definitivă, Comisia a luat în considerare doar societățile care au utilizat codul NACE 20.14 drept unul dintre codurile lor primare din cadrul acestei clasificări a industriei și, de asemenea, a selectat numai societăți cu situații financiare neconsolidate disponibile pentru 2022 sau 2023, cu următoarele informații financiare disponibile: cifra de afaceri, costul bunurilor vândute și profitul. În cazul în care această interogare a returnat o societate pentru care EcoCeres a prezentat situații financiare din registrul malaysian local, au fost utilizate situațiile financiare, în detrimentul datelor din baza de date Orbis. În acest sens, s-a constatat că unul dintre presupușii producători de substanțe chimice organice cu situații financiare prezentate de EcoCeres (Pacific Oleochemicals Sdn Bhd) nu era clasificat la codul NACE 20.14 în Orbis. Această societate nu a fost luată în considerare la stabilirea costurilor VAG și a profiturilor nedistorsionate.

(113)

Comisia a respins solicitarea EcoCeres de a ajusta ponderea producătorilor de produse chimice organice în calculul mediei ponderate a costurilor VAG și a profitului. Valoarea totală a costului bunurilor vândute de producătorii de produse chimice organice a fost, într-adevăr, mai mare decât valoarea totală a costului bunurilor vândute de producătorii de biomotorină. Cu toate acestea, Comisia a considerat că producătorii de biomotorină au fost reprezentați suficient în calculul mediei ponderate, deoarece erau, în mod individual, societăți mult mai mari decât producătorii de produse chimice organice.

(114)

Totuși, Comisia a ajustat ponderea societăților individuale în calculul mediei ponderate a costurilor VAG și a profitului. În ceea ce privește societățile pentru care au fost disponibile informații financiare pentru ambele exerciții financiare (2022 și 2023), Comisia a utilizat media celor doi ani în loc să însumeze pur și simplu cifrele pentru cei doi ani, pentru a evita o situație în care datele financiare ale unei societăți s-ar contabiliza de două ori în media ponderată.

(115)

În urma comunicării constatărilor provizorii, în comunicarea sa, CEB a salutat includerea producătorilor de produse chimice organice în stabilirea costurilor VAG și a profiturilor nedistorsionate și a susținut că Comisia ar trebui să se bazeze exclusiv pe datele financiare ale acestora. În acest sens, reclamantul a reiterat faptul că costurile VAG și profitul aferente biomotorinei malaysiene au fost distorsionate prin intermediul mecanismului automat de stabilire a prețurilor (Automatic Pricing Mechanism – „APM”) aplicabil motorinei vândute cu amănuntul și prin faptul că prețul biomotorinei a fost stabilit de guvern.

(116)

În ceea ce privește APM, CEB a făcut referire la un raport al Institutului Internațional pentru Dezvoltare Durabilă („IISD”) (50), care ar indica faptul că APM nu a avut un impact doar asupra prețului cu amănuntul, ci și asupra întregului lanț de producție. Reclamantul a acuzat EcoCeres că a prezentat în mod eronat funcționarea APM în comunicările sale, în special deoarece a susținut că APM stabilește doar prețul combustibilului la nivelul comerțului cu amănuntul și că prețurile fixe ale combustibilului sunt disponibile doar pentru consumatori și pentru anumite sectoare ale economiei.

(117)

În ceea ce privește prețul fix al biomotorinei, CEB a făcut referire la următoarele informații:

(118)

În ceea ce privește APM, Comisia a considerat că CEB nu a furnizat niciun element de probă al distribuirii subvenției de-a lungul întregului lanț valoric. În primul rând, raportul IISD se limitează să afirme că mecanismul APM nu doar determină prețul combustibilului pentru client, ci și reglementează profiturile și utilitățile în ceea ce privește producția (adică pentru comerciantul cu amănuntul, prin formula APM aplicată la construirea prețului cu amănuntul). În al doilea rând, studiul realizat de UTM a calculat modul în care prețul biomotorinei, care era mai mare decât prețul combustibilului fosil, a contribuit la creșterea subvenției necesare pentru a acoperi diferența dintre prețul cu amănuntul fix al combustibilului și costul real al unui comerciant cu amănuntul. Chiar dacă Comisia a recunoscut că subvenția plătită comerciantului cu amănuntul oferă o anumită garanție a unui preț de vânzare favorabil pentru un producător de biomotorină, trebuie să se țină seama de faptul că finanțarea amestecului B10, estimată la 9,7 milioane USD pentru 2023, ar reprezenta o subvenție de 0,005 MYR pe litru de astfel de amestec (56). Efectul asupra producătorului de biomotorină este, prin urmare, nesemnificativ.

(119)

În ceea ce privește presupusul preț fix al biomotorinei, Comisia a observat că CEB nu a furnizat suficiente elemente de probă. Sursele citate de partea respectivă provin din anii 2015 și 2017, adică cu mult înainte de perioada de investigație a prezentei investigații. În plus, Comisia nu a fost în măsură să stabilească nicio sursă oficială contemporană care să confirme existența unui mecanism de stabilire a prețurilor pentru biomotorină reglementat de Guvernul Malaysiei.

(120)

În consecință, Comisia a respins afirmațiile CEB descrise în considerentele 115-117.

(121)

În urma comunicării constatărilor finale, EcoCeres a reiterat faptul că categoria substanțelor chimice organice este prea largă. Deși producția de biomotorină prin hidrotratare a fost mai profitabilă decât producția acesteia prin transesterificare, EcoCeres a susținut că Comisia nu a explicat de ce categoria largă de producători de produse chimice organice era mai reprezentativă pentru hidrotratare decât producția unui produs similar (biomotorină produsă prin transesterificare). În acest sens, EcoCeres a susținut că, în cazul în care Comisia insistă să extindă domeniul de aplicare dincolo de producătorii de biomotorină, ea ar trebui să utilizeze codul NACE 10.14, care include în mod direct hidrotratarea uleiurilor vegetale.

(122)

Comisia a reamintit că, astfel cum se explică în considerentul 105, toți producătorii de biomotorină pentru care au fost disponibile informații financiare au fabricat biomotorină prin transesterificare. În plus, informațiile din dosarul investigației au arătat în mod clar că producătorii care au produs biomotorină prin hidrotratare au obținut niveluri diferite de profitabilitate în comparație cu nivelurile obținute de producătorii care au produs biomotorină prin transesterificare. Prin urmare, includerea unor societăți suplimentare a fost necesară pentru a stabili cu precizie o sumă corespunzătoare, nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profit, care să fie reprezentativă pentru întreaga industrie a biomotorinei, indiferent de procesul de producție utilizat. Comisia nu este de acord cu EcoCeres în ceea ce privește codul NACE propus de societate. Astfel cum se explică în considerentul 106, codul NACE 10.14 se referă la hidrogenarea uleiurilor vegetale în industria alimentară. Prin urmare, profitabilitatea societăților din sectorul alimentar nu poate fi utilizată ca indicator al profitabilității societăților producătoare de combustibil. În această situație, rezultatele financiare ale societăților care își desfășoară activitatea în același sector industrial (producția de substanțe chimice organice) ca și producătorii de biomotorină reprezintă în mod clar cel mai adecvat indicator pentru costurile VAG și pentru profitul producătorilor care utilizează metoda hidrotratării.

(123)

În consecință, Comisia a respins afirmația.

(124)

În urma comunicării constatărilor finale, EcoCeres și-a reiterat afirmația privind greutatea producătorilor de produse chimice organice în determinarea costurilor VAG nedistorsionate și a profitului [a se vedea considerentul 103 litera (d)]. În special, societatea a subliniat numărul de producători de produse chimice organice (93 de societăți) în comparație cu numărul de producători de biomotorină (7) din setul de date.

(125)

Comisia a respins afirmația și și-a confirmat concluziile formulate în considerentul 113. În special, Comisia a considerat că numărul de societăți este irelevant. Elementul care a determinat reprezentativitatea a fost mai degrabă ponderea în calcul a costului bunurilor vândute de producătorii de biomotorină.

(126)

În cele din urmă, în observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, EcoCeres a formulat următoarele observații cu privire la societățile incluse în calculul de stabilire a costurilor VAG nedistorsionate și a profitului:

(127)

Comisia a examinat observațiile și, după caz, a revizuit determinarea costurilor VAG nedistorsionate și a profitului după cum urmează:

(128)

EcoCeres și părțile interesate au fost informate cu privire la modificările de mai sus într-o comunicare suplimentară și li s-a acordat posibilitatea de a prezenta observații.

(129)

Comisia a respins cererea de a include societatea Pacific Oleochemicals Sdn Bhd în calculul costurilor VAG nedistorsionate și al profitului. Într-adevăr, societatea a fost clasificată la un alt cod de activitate, iar Comisia nu a dispus de niciun element de probă la dosar care să demonstreze cu certitudine că activitățile principale ale societății ar trebui clasificate la codul NACE 20.14, și anume fabricarea altor produse chimice organice, de bază.

(130)

În urma comunicării constatărilor provizorii, EcoCeres și-a reiterat afirmația privind costurile de transport incluse în costurile VAG nedistorsionate utilizate de Comisie. În acest sens, EcoCeres a făcut referire la faptul că comparația dintre valoarea normală și prețul de export a fost efectuată la nivel franco fabrică, precum și la Decizia Tribunalului în cauza Sinopec Chongqing SVW Chemical (57), în care Tribunalul a confirmat că Comisia trebuie să se asigure că costurile de transport au fost deduse din costurile VAG ale societăților utilizate pentru calcularea valorii de referință.

(131)

Comisia a utilizat o combinație de situații financiare din registrul local și date financiare din baza de date Orbis. Faptul că „cheltuielile de vânzare” din situațiile financiare sau „alte cheltuieli de funcționare” din Orbis pot include costurile de transport nu înseamnă neapărat că societățile în cauză au suportat astfel de costuri. De fapt, din cele 19 seturi de situații financiare care au fost ușor accesibile în cadrul prezentei investigații, o singură societate a raportat în notele la situațiile sale financiare că a suportat costuri de transport. Astfel cum s-a explicat deja în considerentul 280 din regulamentul provizoriu, în cazul acestei societăți, Comisia a dedus costurile de transport din costurile VAG ale societății utilizate la calcularea costurilor VAG nedistorsionate.

(132)

În plus, astfel cum se explică în considerentul 295 din regulamentul provizoriu, Comisia a ales să compare prețul de export și valoarea normală la nivelul comercial franco fabrică. Astfel cum se explică în considerentele 291 și 296 din regulamentul provizoriu, valoarea normală a fost stabilită la nivelul comercial franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acel nivel comercial. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul franco fabrică.

(133)

În hotărârea pronunțată în cauza CCCME, care a fost ulterioară hotărârii în cauza Sinopec, Tribunalul a reamintit mai întâi că, în conformitate cu jurisprudența, dacă o parte solicită, în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, ajustări pentru ca valoarea normală și prețul de export să devină comparabile în vederea stabilirii marjei de dumping, partea respectivă trebuie să facă dovada faptului că cererea sa este justificată. Sarcina de a dovedi că trebuie operate ajustările specifice enumerate la articolul 2 alineatul (10) literele (a)-(k) din regulamentul de bază trebuie efectuate revine celor care doresc să se prevaleze de acestea (58). Rezultă că, în speța menționată, ca și în prezenta investigație, revine părților interesate, în temeiul acestei jurisprudențe, sarcina de a demonstra necesitatea ajustării solicitate în sprijinul dovezilor pe care le-au adus în cursul investigației (59).

(134)

În continuare, Tribunalul a considerat că trebuie arătat că, deși practica ajustărilor se poate dovedi necesară, în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, pentru a ține seama de diferențele dintre prețul de export și valoarea normală care afectează comparabilitatea acestora, astfel de deduceri nu pot fi realizate asupra unei valori care a fost construită și care, prin urmare, nu este reală. Această valoare nu este în principiu afectată de elemente care ar putea prejudicia comparabilitatea sa, întrucât ea a fost determinată în mod artificial (60). În plus, la fel ca în cazul CCCME, în cazul de față, construirea valorii normale pe tip de produs pe o bază „franco fabrică” a inclus o sumă rezonabilă pentru costurile VAG și nu au fost disponibile informații care să arate că costurile VAG ale societăților malaysiene în cauză includeau cheltuielile de transport pentru livrarea către clienți. Astfel cum se explică în considerentul 131, ori de câte ori au fost prezentate astfel de elemente de probă, datele au fost ajustate în consecință. Prin urmare, având în vedere puterea largă de apreciere de care Comisia dispune în aplicarea articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază (61), abordarea Comisiei a respectat cea mai recentă jurisprudență privind afirmațiile nefondate potrivit cărora sumele pentru costurile VAG utilizate la construirea valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a), care sunt considerate de Comisie ca fiind rezonabile pentru nivelul comercial franco fabrică, conțin costurile de transport. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(135)

Având în vedere observațiile referitoare la comunicarea constatărilor provizorii abordate în considerentele 98-134, costurile VAG nedistorsionate revizuite și profitul au fost de 5,88 % și, respectiv, 11,78 %. Comisia a considerat că sumele pentru costurile VAG și pentru profit bazate pe aceste procentaje sunt rezonabile pentru nivelul de comercializare franco fabrică.

(136)

În etapa provizorie, Comisia a acceptat anumite cereri ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion de a utiliza costurile acestora pentru construirea valorii normale în cazul în care societățile puteau să demonstreze că anumiți factori de producție au fost achiziționați în condiții de piață, de exemplu dacă acești factori de producție au fost importați direct dintr-o țară terță, fără implicarea unui intermediar chinez, furnizorii nu erau afiliați producătorilor-exportatori, prețurile au fost negociate și plătite într-o monedă străină.

(137)

Cu toate acestea, Comisia nu a acceptat costul pentru UCO și POME originari din Indonezia, în conformitate cu concluziile sale privind stabilirea costului nedistorsionat al UCO și POME care au fost discutate în considerentele 232, 238 și 263 din regulamentul provizoriu.

(138)

În urma comunicării constatărilor provizorii, producătorii-exportatori incluși în eșantion au reiterat faptul că o astfel de abordare nu este justificată. Întrucât raționamentul detaliat se referea la informații specifice societății, Comisia a abordat observațiile în comunicarea constatărilor finale specifice societății respective.

(139)

Ținând seama de considerațiile descrise în considerentele 56-59 privind stabilirea costului nedistorsionat al UCO și POME, Comisia a respins afirmațiile menționate în considerentul 138.

(140)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Jiaao a formulat observații cu privire la metodologia aplicată de Comisie atunci când a înlocuit costul diferitelor tipuri de materii prime utilizate de grup cu costul nedistorsionat. Grupul a făcut sugestii cu privire la valoarea de referință care ar trebui aplicată pentru a reflecta costul nedistorsionat al materiilor prime respective. În același timp, grupul a descris aceste materii prime ca fiind diferite tipuri de UCO.

(141)

Comisia a respins afirmația, deoarece, în perioada de investigație, grupul a vândut în Uniune biomotorină produsă din diverse materii prime. Acest lucru a fost susținut de documentația de vânzare corespunzătoare, precum și de certificarea de sustenabilitate obținută de Jiaao (62). Prin urmare, nu era adecvat să se utilizeze o singură valoare de referință pentru toate tipurile de materii prime. Astfel cum s-a explicat la punctul 3.1, Comisia a observat neconcordanțe legate de materiile prime înregistrate în contabilitatea grupului, cu privire la documentele de achiziție respective, și raportate în informațiile furnizate în cadrul prezentei investigații. Comisia a utilizat datele disponibile și a aplicat costul nedistorsionat din țara reprezentativă astfel încât să elimine riscul de subevaluare a valorii normale.

(142)

Detaliile afirmației Jiaao descrise în considerentul 140 au fost prezentate numai în versiunea cu caracter sensibil a observațiilor grupului cu privire la comunicarea constatărilor provizorii. Prin urmare, Comisia a abordat observațiile în detaliu în comunicarea constatărilor finale specifice societății.

(143)

În urma comunicării constatărilor provizorii, EcoCeres a susținut că abordarea adoptată de Comisie în cazul specific al grupului a condus la dubla contabilizare a costurilor VAG și a profitului. Detaliile afirmației au fost prezentate numai în versiunea sensibilă a comunicării grupului. Prin urmare, afirmația a fost abordată în detaliu în comunicarea constatărilor finale specifice societății.

(144)

În acest sens, Comisia a concluzionat că a reflectat pe deplin toate elementele de cost relevante pentru nivelul comercial franco fabrică la care a fost construită valoarea normală, precum și profitul obținut din construirea valorii normale, fără nicio dublă contabilizare a acestor elemente de cost și profit. În consecință, Comisia a respins afirmația părții respective descrisă în considerentul 143.

(145)

În urma comunicării constatărilor provizorii, unii producători-exportatori au formulat observații și cu privire la metodologia aplicată de Comisie pentru a stabili valoarea costului nedistorsionat la poarta unei fabrici din țara reprezentativă, în ceea ce privește costul de transport al anumitor factori de producție de la frontieră la poarta fabricii.

(146)

În situațiile justificate, Comisia a luat în considerare aceste observații și a revizuit calculul costului de transport. Având în vedere caracterul sensibil și specific al acestor informații, detaliile au fost comunicate producătorilor-exportatori afectați în comunicările constatărilor finale specifice societăților.

(147)

La stabilirea valorii normale în etapa provizorie, Comisia a ajustat valoarea normală pentru o valoare nedistorsionată a produselor secundare, după caz. În cazul de față, produsele secundare erau de așa natură încât nu au fost reutilizate în producția de biomotorină, ci vândute unor terți. Prin urmare, valoarea nedistorsionată a produselor secundare a fost dedusă din valoarea normală, nu din valoarea nedistorsionată a materialelor utilizate în producția de biomotorină.

(148)

În observațiile sale cu privire la informarea prealabilă și la comunicarea constatărilor provizorii, Jiaao a susținut că:

(149)

În primul rând, Comisia dorește să sublinieze incoerența raționamentului Jiaao, prin care grupul a susținut, pe de o parte, că consumul de factori de producție este irelevant pentru vânzările de produse secundare, deoarece factorii de producție sunt utilizați simultan în producția de biomotorină. Totuși, pe de altă parte, grupul a susținut că Comisia ar fi trebuit să deducă cantitatea de factori de producție consumată în producerea produselor secundare din cantitatea totală consumată raportată.

(150)

În orice caz, Comisia a urmat practica sa consacrată atunci când a aplicat ajustarea pentru produsele secundare. În cazul în care un produs secundar este vândut unor părți terțe, afiliate sau neafiliate, valoarea sa nedistorsionată dintr-o țară reprezentativă constituie valoarea de vânzare a produsului secundar, nu costul acestuia. Această valoare nedistorsionată de vânzare este compusă din costul de producție, costurile VAG și profitul producătorului unui astfel de produs secundar. Prin urmare, valoarea nedistorsionată a unui astfel de produs secundar trebuie dedusă din valoarea totală a valorii normale construite.

(151)

În consecință, Comisia a respins afirmațiile Jiaao referitoare la ajustarea pentru produsele secundar.

(152)

Astfel cum se descrie în considerentele 48-151 și în urma afirmațiilor părților interesate, Comisia a revizuit marjele de dumping.

(153)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul pentru cost, asigurare și navlu (CIF) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(154)

În urma comunicării constatărilor provizorii, EcoCeres a observat modificări ale macrodatelor CEB (și anume o scădere a volumului vânzărilor) și a susținut că, prin extrapolarea cifrelor macroeconomice pe baza exclusivă a datelor membrilor și/sau ale clienților CEB prezentate de reprezentanții legali ai CEB, macrodatele au fost nereprezentative pentru industria Uniunii în ansamblu și părtinitoare.

(155)

Comisia a observat că CEB a actualizat macrodatele ca urmare a erorilor identificate în cursul vizitei de verificare. Comisia a concluzionat că aceste macrodate au fost reprezentative pentru industria Uniunii. În primul rând, EcoCeres nu a pus sub semnul întrebării considerentul 2 din regulamentul provizoriu referitor la reprezentativitatea CEB pentru industria producătoare de biomotorină a Uniunii. În al doilea rând, în ceea ce privește extrapolările CEB, acestea s-au bazat pe un eșantion de societăți reprezentând peste 40 % din producția Uniunii și au vizat doar doi indicatori. Aceștia erau indicatori pentru care CEB nu a găsit date alternative, și anume ocuparea forței de muncă și volumul vânzărilor în Uniune (63).

(156)

După comunicarea constatărilor provizorii, CCCMC nu a fost de acord cu faptul că răspunsul CEB la chestionarul macro ar fi un element de probă cert și conform cu normele OMC. Partea respectivă a susținut că prezentul caz este similar cu cauza UE-Biomotorină (Argentina) (DS473 (64)) și că nimic nu sugerează că Comisia a dat dovadă de o „atenție deosebită” pentru a se asigura că datele CEB sunt exacte. CCCMC a criticat afirmația Comisiei enunțată în considerentul 308 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia nicio parte nu a formulat observații cu privire la cifra CEB privind producția Uniunii, motivând că ultima versiune a fost prezentată cu mult după expirarea termenului de prezentare a informațiilor relevante pentru etapa provizorie (și, prin urmare, CCCMC nu avea nicio asigurare că Comisia ar fi luat în considerare observațiile în sensul regulamentului provizoriu). CCCMC a criticat absența detaliilor privind estimările Comisiei pentru SAF și modul în care furnizorul de informații de piață Stratas a colectat date, și anume ținând seama de decalajul dintre consumul total la nivelul Uniunii stabilit de Stratas (disponibil în t24.004736) și de Comisie (a se vedea tabelul 2 din regulamentul provizoriu).

(157)

Comisia a observat că considerentul 308 din regulamentul provizoriu constată un fapt și că, într-adevăr, nicio parte nu a formulat observații cu privire la cifra CEB privind producția Uniunii în niciun stadiu al procedurii. CCCMC nu a propus niciodată cifre (alternative) pentru producția de biomotorină din Uniune. În schimb, CCCMC s-a bazat pe cele prezentate de Comisie, astfel cum se arată în observațiile CCCMC cu privire la comunicarea constatărilor provizorii (65). Comisia a verificat încrucișat toate datele privind producția Uniunii disponibile la dosar în etapa definitivă și a confirmat că producția totală a Uniunii în cursul perioadei de investigație s-a ridicat la 14 775 455 de tone.

(158)

Detalii cu privire la estimările Comisiei privind SAF sunt furnizate la punctul 4.5.2.1.

(159)

În lipsa altor observații, au fost confirmate considerentele 305-309 din regulamentul provizoriu.

(160)

După comunicarea constatărilor provizorii, EcoCeres a făcut o declarație generală prin care și-a exprimat dezacordul față de refuzul Comisiei de a efectua o analiză segmentată care să facă distincția între EMAG și HVO și a reamintit observațiile sale în acest sens din 2 ianuarie 2024 (66).

(161)

După comunicarea constatărilor provizorii, CCCMC și-a reiterat cererea ca, în cazul în care HVO nu ar fi exclus din domeniul de aplicare al investigației, HVO și EMAG să fie examinați separat. Potrivit CCCMC, Comisia a încălcat dreptul OMC în măsura în care regulamentul provizoriu a motivat sau a explicat în mod inadecvat motivele refuzului de a efectua o analiză segmentată a prejudiciului. În plus, CCCMC a susținut că absența unei analize segmentate a făcut constatările privind prejudiciul incompatibile cu obligația care îi revine Comisiei în temeiul dreptului OMC de a efectua o examinare obiectivă pe baza unor elemente de probă certe.

(162)

Comisia a reamintit că regulamentul provizoriu a examinat condiție cu condiție dacă o analiză segmentată a prejudiciului ar fi justificată în acest caz. Afirmațiile EcoCeres și ale CCCMC sunt de natură generală și nu pot infirma argumentele detaliate din cadrul fiecărei condiții analizate în regulamentul provizoriu. Circumstanțele investigației efectuate de autoritățile din Regatul Unit în cauza TD0004 (67), la care a făcut referire EcoCeres, nu pot fi extrapolate la cazul de față, întrucât nu a existat producție de HVO în Regatul Unit. În consecință, Comisia a respins cererea privind o analiză segmentată a prejudiciului cauzat de EMAG și HVO și a confirmat considerațiile din regulamentul provizoriu conform cărora nu există niciun motiv pentru care o analiză segmentată a prejudiciului ar fi justificată în acest caz.

(163)

În lipsa altor observații, au fost confirmate considerentele 310-317 din regulamentul provizoriu.

(164)

Corectarea tabelului 6 menționat la punctul 4.5.2.2 de mai jos a avut un impact ușor asupra tabelului 2 din regulamentul provizoriu. Tabelul 2 definitiv este următorul:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(165)

După comunicarea constatărilor provizorii, CCCMC a afirmat că consumul ar trebui calculat însumând vânzările totale ale industriei Uniunii cu importurile în Uniune și scăzând exporturile totale de biomotorină ale Uniunii. Comisia a respins propunerea deoarece nimic nu punea sub semnul întrebării fiabilitatea metodologiei descrise în considerentul 318 din regulamentul provizoriu.

(166)

Corectarea tabelului 6 menționat la punctul 4.5.2.2 de mai jos a avut un impact minor asupra cotei de piață din cursul perioadei de investigație publicate în tabelul 3 din regulamentul provizoriu. Tabelul 3 definitiv este următorul:

Tabelul 3

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(167)

Într-o comunicare din 26 ianuarie 2024 (68), CCCMC a solicitat Comisiei să pună la dispoziția părții și în dosarul neconfidențial datele de monitorizare privind importurile referitoare la întreaga perioadă de investigație. În opinia părții, furnizarea datelor anuale privind importurile în regulamentul provizoriu nu ar putea constitui (i) disponibilitatea promptă/accesul în timp util la informațiile solicitate într-un stadiu incipient al procedurii sau (ii) o oportunitate adecvată pentru părțile interesate de a utiliza informațiile în susținerea poziției lor. În urma comunicării constatărilor provizorii, CCCMC și-a reiterat solicitarea ca datele lunare privind importurile să fie puse la dispoziție de către Comisie în dosarul neconfidențial. Comisia a pus la dispoziția CCCMC volumele lunare ale importurilor de biomotorină din China la 1 octombrie 2024.

(168)

În lipsa altor observații și ținând seama de tabelul 2 definitiv, au fost confirmate considerentele 321-325 din regulamentul provizoriu.

(169)

Potrivit CCCMC, Comisia a încălcat dreptul OMC deoarece regulamentul provizoriu a motivat sau a explicat în mod inadecvat motivele respingerii cererii CCCMC de a nu concentra analiza efectelor asupra prețurilor/subcotării prețurilor pe un singur an din perioada examinată. CCCMC a adăugat că Comisia are o obligație de a face constând în efectuarea unei evaluări dinamice a tendințelor în ceea ce privește relația dintre prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping și produsele similare interne (și că, prin urmare, CCCMC nu trebuie să justifice o cerere privind tendințele de subcotare pe parcursul întregii perioade examinate) și jurisprudența OMC, și că autoritatea de investigație marocană a fost acuzată că a colectat date referitoare la o perioadă de patru ani în scopul evaluării prejudiciului, dar a limitat subcotarea la ultimele douăsprezece luni (DS578) (69). CCCMC a susținut că nu este de așteptat ca părțile interesate să efectueze calcule retrospective, a pretins că nu este în măsură să prezinte observații semnificative cu privire la analiza subcotării și a solicitat o versiune neconfidențială detaliată care să arate că s-a constatat subcotarea pentru 100 % din volumele importate de la societățile incluse în eșantion. În acest sens, CCCMC a invocat o neconcordanță între coșurile de importuri vizate și produsele similare din Uniune menționate în considerentul 329 din regulamentul provizoriu și faptul că prețurile importurilor din China prezentate în tabelul 4 sunt mai mari decât prețurile de vânzare practicate de producătorii din Uniune prezentate în tabelul 8 din regulamentul provizoriu.

(170)

Comisia a respins afirmațiile CCCMC. Comisia a observat că datele colectate în cursul investigației au permis calcularea detaliată a subcotării numai pentru perioada de investigație. Acest fapt nu a împiedicat Comisia să evalueze tendințele în ceea ce privește relația dintre prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping și prețurile produselor similare interne pe parcursul întregii perioade examinate, în măsura în care Comisia a colectat date de la societățile incluse în eșantion pentru întreaga perioadă examinată și a prezentat și explicat tabelele 4 și 8 din regulamentul provizoriu. Gama de produse și volumele relative de vânzări ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost consecvente pe parcursul perioadei examinate și nu există niciun indiciu la dosar că gama de produse a importurilor din China a făcut obiectul unei modificări semnificative în perioada respectivă. Deși gama de produse a producătorilor din Uniune a fost diferită de cea a producătorilor-exportatori chinezi pe tot parcursul perioadei de investigație și, prin urmare, cele două nu pot fi comparate în mod direct, o comparație a prețurilor de vânzare menționate în tabelele 4 și 8 arată că diferența dintre prețurile medii de vânzare chineze și europene fluctuează între 170 EUR/tonă și 200 EUR/tonă, cu excepția anului 2022, când această diferență a fost mult mai mică. Este important de remarcat faptul că prețul unitar mediu al industriei Uniunii din tabelul 8 a cuprins toate tipurile de produs vândute de industria Uniunii pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Nu toate aceste tipuri de produs erau direct comparabile cu cele vândute de producătorii-exportatori chinezi și doar tipurile de produs direct comparabile au fost luate în considerare la calcularea subcotării. Atunci când comparația a fost efectuată la nivelul tipului de produs pentru produse direct comparabile, s-a observat un nivel mediu de subcotare de 10,1 %.

(171)

Având în vedere că gama de produse a rămas relativ stabilă pe parcursul perioadei examinate atât pentru industria Uniunii, cât și pentru producătorii-exportatori chinezi, o diferență de preț similară sau mai mică în favoarea industriei Uniunii (atunci când prețul unitar mediu se bazează pe toate tipurile de produs vândute pe piața Uniunii) față de cea observată în perioada de investigație ar avea totuși ca rezultat probabil subcotarea de către producătorii-exportatori chinezi atunci când sunt luate în considerare numai tipurile de produs direct comparabile. Pe această bază, este probabil ca subcotarea să fi avut loc și în cei trei ani anteriori perioadei de investigație, la niveluri comparabile în 2020 și 2021 și probabil la un nivel mult mai ridicat în 2022. Rezultă că, contrar celor afirmate, Comisia a realizat o evaluare dinamică a efectelor asupra prețurilor pe parcursul întregii perioade examinate. Cu toate acestea, având în vedere că datele pentru perioada de investigație sunt mult mai detaliate decât datele pentru anii precedenți, evaluarea respectivă pentru anii anteriori perioadei de investigație s-a bazat pe extrapolări rezonabile, întemeiate pe datele și informațiile de care dispunea Comisia la momentul investigației.

(172)

În ceea ce privește comunicarea calculelor detaliate ale subcotării, Comisia le-a comunicat părților care puteau prezenta observații semnificative cu privire la producție (întrucât marja de subcotare este rezultatul unei consolidări a datelor transmise doar cu titlu confidențial Comisiei). Comisia a confirmat că, astfel cum se menționează în considerentul 332 din regulamentul provizoriu, s-a constatat o subcotare pentru 100 % din volumele importate de la societățile incluse în eșantion, ceea ce nu înseamnă că 100 % din produsele similare fabricate de industria Uniunii au fost comparate. Calculele detaliate ale subcotării au arătat că, în cursul perioadei de investigație, prețul mediu de vânzare al biomotorinei produse în Uniune care a fost comparată cu importurile din China a fost semnificativ mai mare decât prețul de vânzare din tabelul 8 din regulamentul provizoriu, situându-se în intervalul 1 590-2 400 EUR/tonă.

(173)

Grupul Jiaao a susținut că costurile ulterioare importului utilizate de Comisie nu erau de actualitate și, de asemenea, erau mai mici decât în trei investigații antidumping anterioare (70). În cazul în care Comisia insistă să se recurgă la costurile ulterioare importului stabilite în investigațiile antidumping anterioare privind biomotorina, partea respectivă a propus ca raportul dintre costurile ulterioare importului și prețul CIF, adică 14,08 EUR/tonă (71), să fie o valoare de referință mai adecvată.

(174)

Comisia a considerat că nivelul costurilor ulterioare importului este specific cazului și produsului. În lipsa unor date verificate fiabile în contextul prezentei proceduri, Comisia a confirmat oportunitatea recurgerii la costurile ulterioare importului dintr-o investigație anterioară privind biomotorina (72). Afirmațiile grupului Jiaao au fost respinse.

(175)

În urma comunicării constatărilor provizorii, grupul EcoCeres a solicitat o ajustare a costurilor ulterioare importului de la 8,5 EUR/tonă la cel puțin 10 EUR/tonă pentru a reflecta inflația apărută în zona euro începând din 2018. În lipsa unei dovezi a faptului că modificările prețurilor pentru gospodării au avut un impact asupra costurilor non-casnice, cum sunt costurile ulterioare importului, și a nivelului acestui impact, Comisia a respins afirmația EcoCeres.

(176)

În plus, pe lângă stabilirea subcotării, Comisia a mai stabilit, în considerentul 365 din regulamentul provizoriu, că importurile din China exercită o blocare a prețurilor pentru prețurile industriei Uniunii, obligând astfel industria Uniunii să vândă doar cu puțin peste costuri și, ca urmare, să nu realizeze un profit sănătos. Constatările privind blocarea prețurilor la nivel macro au fost confirmate și de constatările privind o subcotare semnificativă a prețurilor indicative în ceea ce privește fiecare producător-exportator inclus în eșantion în cursul perioadei de investigație. Astfel cum se prevede în considerentul 232, marjele de subcotare a prețurilor indicative s-au situat între 16,4 % și 44,3 %. În consecință, din cauza blocării prețurilor, industria Uniunii a vândut la prețuri care nu au acoperit nici măcar costul de producție, cu atât mai puțin o marjă normală de profit. Prin urmare, constatările privind blocarea prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză au fost confirmate în etapa definitivă.

(177)

În lipsa altor observații, au fost confirmate considerentele 326-332 din regulamentul provizoriu.

(178)

În lipsa altor observații, au fost confirmate considerentele 333-337 din regulamentul provizoriu.

(179)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CCCMC a susținut că Comisia și-a încălcat angajamentele asumate în cadrul OMC (73), deoarece regulamentul provizoriu a motivat sau a explicat în mod inadecvat baza pentru determinarea cantității de producție și a capacității de producție a SAF din Uniune menționate în nota de subsol 167 din regulamentul provizoriu. Pentru claritate, Comisia a reamintit textul notei de subsol respective, care este următorul: „Astfel cum s-a menționat în considerentul 57, SAF a fost exclus din definiția produsului, iar volumele de SAF au fost excluse. Prin urmare, din răspunsul CEB la chestionarul macro, Comisia a dedus producția estimată de SAF (și anume 75 000 de tone în 2022 și 150 000 de tone în perioada de investigație) și capacitatea estimată pentru SAF”. Comisia a considerat afirmația CCCMC nejustificată. Metodologia Comisiei a constat în deducerea unei cantități rezonabile (și anume 150 000 de tone) din răspunsul CEB la chestionarul macro, care a indicat un volum de producție de 14 925 455 de tone în perioada de investigație, rezultatul fiind de 14 775 455 de tone, adică cifra relevantă din tabelul 5 din regulamentul provizoriu. Cantitățile deduse s-au bazat pe cele mai bune informații de care dispunea Comisia cu privire la producția de SAF din Uniune, inclusiv pe informații de piață, pe datele producătorilor din Uniune, pe estimările EcoCeres (74) și pe cunoașterea comună a faptului că producția de SAF a crescut în apropierea începutului obligației pentru 2025. Se remarcă faptul că nici CCCMC, nici alte părți nu au propus o metodologie alternativă pentru stabilirea volumelor de SAF care să fie excluse din macrodatele CEB.

(180)

Potrivit CCCMC, afirmația din regulamentul provizoriu potrivit căreia volumele de producție „au scăzut semnificativ” în perioada de investigație nu a fost susținută de elemente de probă. CCCMC a mai susținut că, în orice caz, scăderea nu poate fi imputată importurilor din China. Comisia a observat că scăderea producției între 2022 și perioada de investigație a fost evidentă (-3 %) și în mod cert în contradicție cu creșterea consumului. Cauza scăderii a fost analizată la punctul 5 din regulamentul provizoriu.

(181)

În lipsa altor observații cu privire la acest punct, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentele 338-339 din regulamentul provizoriu.

(182)

După publicarea regulamentului provizoriu, Comisia a identificat erori materiale în tabelul 6. Tabelul 6 se rectifică după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(183)

În observațiile formulate după comunicarea constatărilor provizorii, CCCMC a observat că importurile din China din 2022 au fost la nivelul din 2020 și a adăugat că nivelul vânzărilor producătorilor din Uniune a început să scadă atunci când importurile din China erau la fel de scăzute ca în 2020. Axându-se exclusiv pe anii 2022 și 2020, CCCMC a prezentat în mod eronat corelația dintre evoluția importurilor din țara în cauză și nivelul vânzărilor industriei Uniunii. Luând în considerare evoluția acestor doi indicatori de prejudiciu pe parcursul perioadei examinate, este evident că nivelul vânzărilor producătorilor din Uniune a scăzut atunci când importurile din China au crescut (de exemplu, +52 % între 2022 și perioada de investigație). În consecință, Comisia a respins această afirmație.

(184)

În observațiile formulate după comunicarea constatărilor provizorii, CCCMC a susținut că producătorii din Uniune au pierdut cel mai mult din cota de piață atunci când importurile din China aveau o cotă de piață de numai 2,8 %. Comisia a respins această afirmație, deoarece cota de piață a producătorilor din Uniune a scăzut cel mai mult între 2021 și 2022, când importurile din China au început să crească semnificativ (+96 % între 2021 și 2022).

(185)

În lipsa altor observații cu privire la acest punct și ținând seama de versiunea corectată a tabelului 6, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentele 340-341 din regulamentul provizoriu.

(186)

În observațiile sale formulate după comunicarea constatărilor provizorii, CCCMC a contestat concluzia Comisiei potrivit căreia nu s-a înregistrat nicio creștere motivând că tabelul 11 din regulamentul provizoriu arată o creștere generală a investițiilor de +14 % și că informațiile disponibile public ilustrează, în general, rezultate bune pentru toți producătorii din Uniune incluși în eșantion, plus producătorul din Uniune Astra Bioplant. Comisia a observat că informațiile disponibile public furnizate de parte includeau un comunicat de presă publicat după perioada de investigație și rapoartele anuale pe 2023 pentru întregul grup Eni și pentru Chevron Corporation (75), prin urmare nu puteau fi reprezentative pentru situația producției de biomotorină din Uniune în cursul perioadei de investigație. Comisia a respins afirmațiile CCCMC.

(187)

În lipsa altor observații cu privire la acest punct, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentul 342 din regulamentul provizoriu.

(188)

În observațiile formulate după comunicarea constatărilor provizorii, CCCMC a susținut că Comisia și-a încălcat angajamentele asumate în cadrul OMC (76), deoarece nu a justificat în ce fel numărul estimat de angajați prezentat în tabelul 7 din regulamentul provizoriu, în pofida deficiențelor, era rezonabil de precis și adecvat în scopul prezentei investigații. Comisia nu a fost de acord cu CCCMC. Tabelul 7 din regulamentul provizoriu reflectă datele privind ocuparea forței de muncă astfel cum au fost raportate reclamantului de către 31 de producători de biomotorină, plus o extrapolare pentru a ține seama de nerespondenți pe baza cifrelor privind ocuparea forței de muncă furnizate de respondenți. Regulamentul provizoriu a remarcat că nu toți producătorii din Uniune au raportat către CEB date privind ocuparea forței de muncă cu aceeași abordare și că au fost necesare unele estimări pentru societățile care nu au raportat date. Comisia nu a considerat că această situație echivalează cu invalidarea cifrelor privind ocuparea forței de muncă prezentate de CEB, în special deoarece o parte semnificativă a cifrelor au fost verificate încrucișat chiar de către Comisie în cursul vizitelor de verificare efectuate la sediul producătorilor din Uniune incluși în eșantion și la sediul reclamantului. Nicio parte interesată nu a furnizat alte seturi de date care ar putea să pună sub semnul întrebării sau înlocui cifrele privind ocuparea forței de muncă prezentate de CEB și care ar putea să modifice concluziile Comisiei.

(189)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CCCMC a reiterat faptul că creșterea ocupării forței de muncă este un semn clar al unei industrii sănătoase, iar ulterior a contestat considerațiile Comisiei enunțate în considerentul 345 din regulamentul provizoriu referitoare la raționamentul CCCMC cu privire la scăderea productivității. CCCMC a susținut că scăderea productivității nu poate fi atribuită importurilor din China, întrucât productivitatea a scăzut cel mai mult (cu 5 %) în 2021, adică în anul în care importurile din China au fost cele mai scăzute din perioada examinată. Comisia a observat corelația clară dintre productivitatea mai scăzută din a doua parte a perioadei examinate și creșterea importurilor din China între anul 2022 și perioada de investigație (+55 %) și a respins afirmațiile CCCMC.

(190)

În lipsa altor observații cu privire la acest punct, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentele 343-345 din regulamentul provizoriu.

(191)

În lipsa observațiilor cu privire la acest punct, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentele 346-348 din regulamentul provizoriu.

(192)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CCCMC a afirmat că constatările Comisiei nu sunt valabile fără o analiză segmentată a prejudiciului și apoi a subliniat creșterea semnificativă a prețurilor de vânzare ale producătorilor din Uniune (+69 %) în general, în pofida creșterii importurilor din China. În plus, CCCMC a afirmat că importurile din China nu pot fi blamate pentru diferența fluctuantă dintre prețurile de vânzare și costul unitar de producție din tabelul 8 din regulamentul provizoriu. CCCMC a invocat, de asemenea, o evaluare insuficientă a factorilor care afectează prețurile, cum ar fi capacitatea de a transfera costurile asupra consumatorilor și costurile fixe ridicate din cauza supracapacității și a nivelului ridicat de ocupare a forței de muncă.

(193)

Comisia a observat că, chiar dacă prețurile din Uniune au crescut, iar diferența dintre prețurile medii de vânzare din Uniune și costul unitar mediu de producție a fluctuat, în perioada de investigație, când nivelul importurilor din China și, de asemenea, consumul din Uniune erau la nivelul cel mai înalt, prețurile medii de vânzare ale industriei Uniunii au fost cu doar 2 EUR (sau 0,1 %) mai mari decât costurile, ceea ce este nesustenabil. În contextul unei cereri ridicate și al unei piețe speciale care trebuie să respecte obiectivele de sustenabilitate și decarbonizare, Comisia nu a fost de acord cu faptul că clienții nu ar accepta transferul costurilor de la producători. Comisia a fost de acord că costurile fixe ar crește odată cu scăderea volumului producției; totuși, acest volum de producție mai mic nu a fost o opțiune, ci un răspuns necesar din partea producătorilor din Uniune la afluxul de importuri la prețuri scăzute din China, care s-au contabilizat de două ori în vederea atingerii anumitor obiective ale UE privind energia din surse regenerabile, astfel cum se explică în considerentul 329 din regulamentul provizoriu.

(194)

În lipsa altor observații cu privire la acest punct, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentele 349-351 din regulamentul provizoriu.

(195)

În lipsa observațiilor cu privire la acest punct, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentele 352-353 din regulamentul provizoriu.

(196)

În lipsa unor observații noi cu privire la acest punct, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentele 354-355 din regulamentul provizoriu.

(197)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CCCMC a remarcat absența unei evaluări a capacității industriei Uniunii de a atrage capital. CCCMC a invocat și absența unei corelații între importurile din China și prejudiciul suferit de producătorii din Uniune, întrucât în 2021, când importurile din China au scăzut, profitabilitatea producătorilor din Uniune și alți indicatori au scăzut de asemenea, iar în 2022, când importurile din China au crescut, producătorii din Uniune au înregistrat rezultate mai bune. În plus, partea respectivă a susținut că Comisia nu a luat în considerare factorii de prejudiciu în context și în legătură unii cu alții, cum ar fi faptul că investițiile suplimentare ar fi avut un impact negativ asupra profitabilității industriei Uniunii, și că Comisia nu a luat în considerare elementele de probă care păreau să intre în conflict cu ipotezele sale.

(198)

În ceea ce privește capacitatea industriei Uniunii de a atrage capital, Comisia a observat că aceasta a fost împiedicată de fluxul de trezorerie extrem de negativ începând din 2021.

(199)

Presupusa lipsă a corelării între importurile din China și prejudiciul suferit de producătorii din Uniune a fost nefondată. Comisia a reamintit că cea mai mare scădere a profitabilității a fost între 2022 și perioada de investigație, adică atunci când importurile din China au atins cel mai înalt nivel. La momentul respectiv, profitabilitatea industriei Uniunii a ajuns la un nivel de doar 0,1 %, ceea ce este cu mult sub orice profit indicativ rezonabil.

(200)

Comisia a contestat faptul că a neglijat elementele de probă care contraziceau analizele sale. Comisia nu a putut fi de acord cu faptul că elementele aduse de CCCMC ar fi fost relevante pentru investigație, și anume extrapolarea de către CCCMC a rezultatelor din 2023 ale Chevron Corporation, o corporație energetică multinațională americană specializată în petrol și gaze care își desfășoară activitatea în peste 180 de țări, la activitățile legate de biomotorină ale producătorului din Uniune inclus în eșantion, Chevron; sau extrapolarea de către CCCMC a rezultatelor din 2023 ale corporației energetice multinaționale italiene Eni, specializată în petrol, care își desfășoară activitatea în peste 60 de țări, la activitățile legate de biomotorină ale producătorului din Uniune inclus în eșantion (Bio)raffineria di Gela. Comisia a luat în considerare factorii de prejudiciu în contextul și în legătură unii cu alții și, în acest sens, nu a putut concluziona că investițiile suplimentare au avut un efect negativ asupra profitabilității industriei Uniunii, în măsura în care noile investiții pe termen lung au avut un impact mai degrabă asupra bilanțului, iar costurile de amortizare pentru investițiile respective au fost inițial scăzute.

(201)

În lipsa altor observații cu privire la acest punct, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentele 356-360 din regulamentul provizoriu.

(202)

În concluzia sa la observațiile referitoare la comunicarea constatărilor provizorii, CCCMC nu a negat faptul că anumiți indicatori de prejudiciu privind industria Uniunii par să se fi deteriorat în cursul perioadei examinate.

(203)

În lipsa altor observații cu privire la acest punct, Comisia și-a confirmat concluzia prezentată în considerentele 361-362 din regulamentul provizoriu și a concluzionat în mod definitiv că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(204)

Importatorul afiliat Excellence New Energy B.V. a susținut că prețurile EMAG au scăzut după instituirea măsurilor provizorii nu din cauza biomotorinei din China, ci din alte motive diverse, cum ar fi fluctuațiile în ciclu mare de pe piața produselor petroliere, schimbările geopolitice care continuau să influențeze cererea/oferta, un declin al uleiului vegetal și creșterea pieței de HVO. Comisia a observat că evenimentele ulterioare perioadei de investigație nu au putut submina concluzia potrivit căreia importurile care fac obiectul unui dumping din China au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii în cursul perioadei de investigație, prin urmare instituirea de măsuri antidumping a fost justificată.

(205)

În observațiile formulate în urma comunicării constatărilor provizorii, CCCMC a afirmat că Comisia trebuia să se asigure că importurile din China și produsele interne similare (în principal EMAG pe bază de culturi și furaje) sunt suficient de substituibile înainte de a stabili o relație de cauzalitate între importurile din China și prejudiciul important suferit de producătorii din Uniune. Comisia a făcut trimitere la punctele 2.3 și 2.4 din regulamentul provizoriu, care au confirmat că importurile din China și produsele interne erau produse similare și substituibile.

(206)

În pofida concluziei Comisiei menționate la punctul 4.5.4 din regulamentul provizoriu, CCCMC a susținut că importurile de biomotorină din China nu au avut o valoare explicativă în ceea ce privește tendințele negative evidențiate de anumiți indicatori de prejudiciu. CCCMC a afirmat că criteriul atribuirii certe nu a fost îndeplinit, întrucât Comisia nu a explicat de ce scăderea cotei de piață a industriei Uniunii putea fi atribuită importurilor din China, a căror cotă de piață era scăzută și care erau mai scumpe decât alte importuri. CCCMC a susținut că Comisia a încălcat dreptul OMC (77) deoarece regulamentul provizoriu nu conținea nicio evaluare independentă și niciun raționament (suficient) potrivit căruia nivelul presupus „scăzut” al prețurilor importurilor din China „a dus la scăderea prețurilor pe piața Uniunii, ceea ce a avut drept consecință faptul că industria Uniunii nu a reușit să obțină profituri solide”. CCCMC a susținut că nu poate fi presupusă o constatare privind blocarea prețurilor și că prețurile de vânzare, prețurile de import, volumele și diferitele tendințe prezentate în regulamentul provizoriu au arătat că importurile din China nu ar fi putut cauza niciodată subcotarea sau blocarea prețurilor, deoarece prețurile de import ale biomotorinei din China au rămas mai mari decât prețurile din Uniune și au crescut cu 53 % în cursul perioadei examinate. Potrivit CCCMC, având în vedere că prețurile medii de import din China au fost mult mai mari decât prețurile medii de vânzare practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion, nu era clar în ce mod importurile vizate „au subcotat”, „au blocat” sau au împiedicat prețurile unitare medii de pe piața internă să crească.

(207)

Comisia a respins afirmațiile CCCMC de mai sus. Prețurile de vânzare din tabelele 4 și 8 din regulamentul provizoriu se referă la game de produse diferite (78), astfel cum se subliniază în considerentul 370 din regulamentul provizoriu, și nu sunt direct comparabile. Într-adevăr, în cursul perioadei de investigație, prețul mediu de vânzare al biomotorinei produse în Uniune, care a fost comparat în ultimă instanță cu prețul importurilor din China, a fost mai mare decât prețul de vânzare din tabelul 8 din regulamentul provizoriu, și anume în intervalul 1 590-2 400 EUR/tonă, adică cu siguranță mai mare decât prețul importurilor din China. În pofida acestui fapt, atunci când a luat în considerare gama de produse vândute de producătorii-exportatori incluși în eșantion și de producătorii din Uniune, Comisia a stabilit atât subcotarea, cât și blocarea prețurilor. În plus, astfel cum s-a explicat în considerentul 171 de mai sus, este probabil ca subcotarea să se fi produs pe tot parcursul perioadei examinate, deoarece nu a existat niciun element de probă la dosar care să arate că gama de produse importate și vânzările industriei Uniunii s-au modificat în cursul perioadei respective. În perioada de investigație, pentru tipurile de produs comparabile, prețurile importurilor din China au subcotat prețurile industriei Uniunii cu 5,3 % până la 13,8 %, iar prețurile de vânzare ale industriei Uniunii nu au putut crește la niveluri suficiente pentru a obține profituri solide. Pentru identificarea blocării prețurilor, Comisia a pornit de la o situație de fapt observabilă (calculele în funcție de tip au stabilit că prețurile industriei Uniunii au fost subcotate de prețurile biomotorinei din China), a observat că prețurile generale medii ale industriei Uniunii au fost doar cu puțin peste costul său mediu de producție și a concluzionat că, dacă nu ar fi existat o subcotare din partea Chinei, prețurile producătorilor din Uniune ar fi crescut în mod natural mai mult decât au reușit să crească. În contextul unei cereri solide și în creștere, Comisia se aștepta ca diferența dintre prețul mediu de vânzare și costul de producție al Uniunii să fi crescut, însă aceasta a scăzut de la 26 EUR/tonă în 2022 la 2 EUR/tonă în perioada de investigație. Comisia a observat că nivelul subcotării a fost confirmat în etapa definitivă a procedurii, un nivel considerat a fi substanțial în contextul unui produs de bază. În plus, astfel cum s-a explicat în considerentul 176 de mai sus, constatările privind blocarea prețurilor au fost coroborate cu marjele de subcotare a prețurilor indicative stabilite pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion.

(208)

În plus față de cele de mai sus, Comisia a observat că imaginea prezentată în tabelul 3 de mai sus nu reflectă faptul că biomotorina din China a redus cererea fizică de alte tipuri de biomotorină, și anume biomotorina pe bază de culturi fabricată în Uniune, cu dublul cantităților din tabelul 3 ca urmare a „dublei contabilizări” a biomotorinei din China, care este explicată mai detaliat la punctul următor.

(209)

În lipsa altor observații cu privire la acest punct, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentele 364-367 din regulamentul provizoriu.

(210)

Corectarea tabelului 6 menționat la punctul 4.5.2.2 de mai sus a avut un impact minor asupra unora dintre cotele de piață publicate în tabelul 12 din regulamentul provizoriu. Tabelul 12 definitiv este următorul:

Tabelul 12

Importurile din țări terțe

(211)

În observațiile formulate după comunicarea constatărilor provizorii, CCCMC a insistat asupra faptului că producătorii din Uniune au pierdut cel mai mult din cota de piață atunci când importurile din țări terțe au crescut. CCCMC a susținut că, în timp ce cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu aproape 10 puncte procentuale în cursul perioadei examinate, cota de piață a Chinei a crescut cu 2,6 puncte procentuale, așadar cu mult mai puțin decât importurile din țări terțe. CCCMC a reclamat faptul că, în lipsa informațiilor privind materiile prime ale importurilor din țări terțe, Comisia nu a ajuns la o concluzie semnificativă cu privire la impactul acestor importuri și că Comisia a formulat ipoteze care au rămas neexplicate, potrivit cărora importurile din țări terțe nu atrag în mod obișnuit prețuri mai mari pe piață.

(212)

Comisia a confirmat că, potrivit informațiilor de care dispune, o mare parte a importurilor din alte țări terțe decât China era bazată pe culturi, astfel cum a confirmat, printre altele, raportul statistic 2023 al CEB (81), rapoartele GAIN privind China (82) și Uniunea Europeană (83), informațiile de piață (84) și o serie de investigații de apărare comercială efectuate de Comisie (85). În legătură cu importurile din Singapore, Comisia a colectat elemente de probă care indică faptul că prețurile acestor importuri nu reflectau condițiile reale de piață. În ceea ce privește importurile în Uniune originare din Regatul Unit (86), acestea au constat în cea mai mare parte în mărfuri comercializate (87), eventual incluzând echilibrarea pozițiilor la producătorii transfrontalieri din Regatul Unit (88)/UE la prețuri de transfer, pe care Comisia nu le-a putut urmări mai departe. În plus, există indicii ale unor practici comerciale anormale în acest sector în Regatul Unit în cursul perioadei examinate (89). În al treilea rând, autoritățile relevante din Regatul Unit au acordat societăților petroliere autorizații de perfecționare activă pentru importurile de biomotorină, ceea ce a facilitat comercializarea biomotorinei care nu este originară din Regatul Unit în Uniune prin Regatul Unit, estompând statisticile. Aceste practici nu au încetat decât recent (90) (91).

(213)

Comisia a confirmat că, în cursul perioadei de investigație, UCO/biomotorina pe bază de deșeuri din China a facilitat îndeplinirea mai rapidă a anumitor obligații naționale prin scăderea volumelor fizice de biomotorină și a atras o primă pe piața Uniunii. Conform directivelor privind energia din surse regenerabile, statele membre trebuie să atingă o anumită pondere a surselor regenerabile de energie în consumul lor de energie. Pentru a-și atinge obiectivul global, statele membre au obiective/obligații secundare diferite. În sectorul transporturilor, biocarburanții avansați, și anume biomotorina fabricată din UCO și anumite grăsimi reziduale, pot fi contabilizați de două ori în vederea atingerii obiectivelor naționale. Această dublă contabilizare limitează efectul creșterii obligațiilor asupra volumelor fizice de amestec, deoarece pentru îndeplinirea obligației este nevoie de mai puțin (mai precis, jumătate) biocarburant.

(214)

Comisia a observat că operatorii nu ar fi putut să își atingă obiectivul la fel de rapid (ca în cazul biomotorinei din China) prin majoritatea importurilor din alte țări terțe, deoarece acestea erau bazate pe culturi. În consecință, Comisia a concluzionat că o comparație semnificativă a prețurilor, volumelor și cotelor de piață ale biomotorinei de diferite origini poate fi efectuată numai dacă se recunoaște gama de produse în cauză. Importurile de biomotorină pe bază de culturi din alte țări terțe nu au înlocuit biomotorina din Uniune în aceeași (dublă) măsură cu biomotorina din China și nu ar fi putut cauza un prejudiciu care să atenueze legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și situația prejudiciabilă a producătorilor din Uniune.

(215)

În lipsa altor observații cu privire la acest punct, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentele 368-372 din regulamentul provizoriu ținând seama de tabelul definitiv 12 de mai sus.

(216)

În lipsa observațiilor cu privire la acest punct, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentele 373-376 din regulamentul provizoriu.

(217)

În urma comunicării constatărilor provizorii, CCCMC a susținut că creșterea costului de producție și a costurilor cu forța de muncă și scăderea productivității au reprezentat o cauză potențială a prejudiciului suferit de industria Uniunii. Comisia a respins afirmațiile CCCMC deoarece presiunea asupra prețurilor exercitată de biomotorina din China a fost cea care a împiedicat industria Uniunii să reflecte creșterile costurilor în prețuri. Prin urmare, creșterea costurilor nu a atenuat legătura de cauzalitate constatată.

(218)

În lipsa altor observații cu privire la acest punct, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentul 377 din regulamentul provizoriu.

(219)

CCCMC a susținut că producătorii din Uniune au suferit un prejudiciu autoprovocat, având în vedere incapacitatea acestora de a produce biomotorină, care a atras o primă de dublă contabilizare.

(220)

Comisia nu a fost de acord cu faptul că producătorii din Uniune nu au fost capabili să producă biomotorină, atrăgând o primă de dublă contabilizare. Comisia a reamintit considerentul 57 din regulamentul provizoriu și faptul că stabilirea subcotării prețurilor explicată la punctul 4.4.2 din regulamentul provizoriu a fost efectuată în funcție de tip și că biomotorina din China a fost comparată cu biomotorina produsă în Uniune din aceleași materii prime, care atrag același tip de primă (de dublă contabilizare).

(221)

CCCMC a susținut că producătorii din Uniune au suferit un prejudiciu autoprovocat din cauza investițiilor masive care au condus la un flux de trezorerie negativ și la o rentabilitate redusă a investițiilor.

(222)

Punctul referitor la legătura dintre profitabilitatea scăzută și investițiile producătorilor din Uniune a fost abordat în considerentele 197-201 de mai sus. Comisia a reamintit că importurile din China au redus profitabilitatea producătorilor din Uniune. Astfel cum se arată în chestionarele necompletate destinate producătorilor din Uniune, profitabilitatea este principalul factor determinant în formula utilizată pentru a stabili cifrele referitoare la fluxul de trezorerie și randamentul investițiilor. Considerentul 359 din regulamentul provizoriu menționează că investițiile semnificative din ultima parte a perioadei examinate au constat în proiecte prevăzute cu mult timp înainte și au vizat doar două societăți.

(223)

Excellence New Energy B.V. a susținut că, un preț indicativ de 1 900-2 200 EUR/tonă fiind mult mai mare decât prețurile de import, industria Uniunii nu a reușit să concureze cu importurile. Comisia a clarificat faptul că prețul indicativ de 1 900-2 200 EUR/tonă reflectă doar o gamă de produse foarte specifică cu care au fost comparate modelele chineze și, prin urmare, nu putea pune sub semnul întrebării competitivitatea industriei Uniunii. Importurile din tabelul 12 din regulamentul provizoriu au vizat diferite game de produse, astfel cum se subliniază în considerentul 370 din regulamentul provizoriu.

(224)

În lipsa altor observații cu privire la acest punct, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentele 378-380 din regulamentul provizoriu.

(225)

După cum se prevede la articolul 9 alineatul (4) al treilea paragraf din regulamentul de bază și având în vedere că Comisia nu a înregistrat importurile în perioada de informare prealabilă, aceasta a analizat evoluția volumelor importurilor pentru a stabili dacă a existat o nouă creștere substanțială a importurilor care fac obiectul investigației în perioada de informare prealabilă descrisă în considerentul 4 și, prin urmare, dacă aceasta reflectă prejudiciul suplimentar care rezultă din creșterea respectivă în determinarea marjei de prejudiciu.

(226)

Pe baza informațiilor din baza de date „Surveillance 2”, volumele importurilor din China în perioada de informare prealabilă de patru săptămâni au fost cu 58 % mai mici decât volumele medii ale importurilor din perioada de investigație pe o bază de patru săptămâni. Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu a existat o creștere substanțială a importurilor care fac obiectul investigației în perioada de informare prealabilă.

(227)

În consecință, Comisia nu a ajustat nivelul de eliminare a prejudiciului în acest sens.

(228)

Mai multe părți chineze au contestat profitul indicativ de 11 % utilizat pentru calcularea marjei de prejudiciu, motivând că o astfel de marjă de profit este nerealistă și/sau lipsită de sens în urma evoluțiilor pieței și a altor elemente (de exemplu, modificări de reglementare, aspecte legate de costuri) apărute începând cu 2013, anul în care s-a stabilit în ultimă instanță procentul de 11 %. Părțile au solicitat Comisiei să caute un profit indicativ mai recent/semnificativ, CCCMC susținând că profitul ar trebui să fie realizabil pentru industria Uniunii. Grupul Jiaao se aștepta la un profit indicativ mai mic de 11 %, deoarece, în opinia sa, marjele de profit vor scădea în timp în majoritatea sectoarelor industriale din cauza concurenței pe piață și a progresului tehnologic. Pentru grupul Zhuoyue ar trebui găsit un nou profit indicativ după încheierea investigațiilor antidumping împotriva Argentinei și a Indoneziei în 2018, pe motiv că aceste încheieri au însemnat că industria Uniunii nu a mai fost prejudiciată. În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor finale, grupul Zhuoyue a reiterat aceste observații pe motiv că se aștepta ca nivelul profitabilității din ultimii ani să fie în condiții normale de concurență.

(229)

Astfel cum se menționează în considerentul 384 din regulamentul provizoriu, Comisia nu a putut stabili o marjă de profit pe baza niciunuia dintre anii anteriori creșterii importurilor din China, deoarece industria Uniunii a suferit timp de mai mulți ani de pe urma unui aflux de importuri care fac obiectul unui dumping sau subvenționate, prin urmare nicio perioadă nu putea fi considerată ca referindu-se la o situație concurențială normală pe piața Uniunii. În consecință, Comisia a recurs la profitul stabilit pentru acest tip de industrie în investigațiile anterioare, inclusiv într-o investigație încheiată în 2019. Profitul de bază a fost stabilit la 11 % (92). Afirmația grupului Jiaao potrivit căreia marjele de profit ar scădea în timp din cauza concurenței pe piață și a progresului tehnologic nu a fost justificată, și anume în ceea ce privește sectorul biomotorinei. În afară de procentul de 6 % stabilit la articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, sugerat de grupul Jiaao, nicio parte nu a propus un profit de bază care ar fi (mai) rezonabil în opinia sa. Afirmațiile potrivit cărora 11 % este un profit indicativ neadecvat au fost respinse.

(230)

O parte chineză a susținut că prețul neprejudiciabil calculat în considerentul 387 din regulamentul provizoriu nu ar trebui să se bazeze pe costul de producție din tabelul 8 din regulamentul provizoriu, tendință considerată anormală, și a solicitat o ajustare în scopul calculării prețului neprejudiciabil (deși fără a explica în ce mod sau în ce măsură) pentru a corecta presupuse anomalii, cum ar fi prețurile ridicate la energie din cauza războiului. Comisia a respins afirmațiile și a reamintit că tabelul 8 din regulamentul provizoriu prezintă un cost de producție pentru o gamă mai largă de produse decât produsele cu care au fost comparate, în ultimă instanță, importurile.

(231)

Importatorul afiliat Excellence New Energy B.V. a pus sub semnul întrebării prețul indicativ la care a ajuns Comisia, motivând că adăugarea unui profit indicativ de 11 % plus costurile de conformare la costul de producție din tabelul 8 din regulamentul provizoriu a condus la o sumă de doar 1 508 EUR/tonă. Comisia a clarificat faptul că costul de producție din tabelul 8 din regulamentul provizoriu reflectă o gamă mai largă decât costul de producție cu care au fost comparate modelele chineze.

(232)

În lipsa oricăror observații, se confirmă considerentul 389 din regulamentul provizoriu. Nivelul final de eliminare a prejudiciului pentru producătorii-exportatori cooperanți și pentru toate celelalte societăți este următorul:

(233)

În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping definitive ar trebui stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază:

(234)

CEB (în numele membrilor săi) și Neste au considerat că măsurile sunt în interesul industriei Uniunii.

(235)

CCCMC a susținut că considerațiile Comisiei din această secțiune a regulamentului provizoriu nu sunt convingătoare, deoarece concurența cu importurile din țări terțe va continua, iar materiile prime pentru producerea biomotorinei vor fi, de asemenea, importate. Comisia a observat că o concurență solidă pe piață este binevenită și a respins afirmațiile CCCMC.

(236)

În lipsa altor observații cu privire la acest punct, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentele 392-394 din regulamentul provizoriu.

(237)

În lipsa observațiilor cu privire la acest punct, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentele 395-398 din regulamentul provizoriu.

(238)

Quatra, un colector de UCO, a susținut că excluderea SAF și a UCO de la măsuri ar genera importuri de astfel de mărfuri în Uniune și ar afecta în mod negativ eforturile Uniunii în materie de durabilitate prin descurajarea aprovizionării interne cu UCO/materii prime. Comisia a respins afirmațiile, deoarece UCO este în afara domeniului de aplicare al investigației.

(239)

Chane, un mare furnizor de servicii de stocare a biocarburanților din Europa care prelucra și SAF, a susținut că măsurile ar periclita ambițiile sale în materie de durabilitate și ar crea provocări pentru dinamica lanțului de aprovizionare, ceea ce ar putea afecta disponibilitatea și accesibilitatea surselor regenerabile de energie. Chane a afirmat că se teme de perturbări, ineficiența instalațiilor de stocare, posibila subutilizare și implicații financiare negative. Comisia a observat că, deși măsurile ar putea afecta anumite fluxuri din lanțul de aprovizionare, disponibilitatea biomotorinei este asigurată având în vedere capacitatea de producție a producătorilor din Uniune și numeroasele importuri. Măsurile nu sunt menite să împiedice importurile, ci să restabilească condițiile de concurență loială pe piața biomotorinei din Uniune.

(240)

În lipsa altor observații cu privire la acest punct, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentele 399-400 din regulamentul provizoriu.

(241)

CCCMC a contestat afirmația Comisiei enunțată în această secțiune din regulamentul provizoriu, potrivit căreia industria Uniunii avea suficientă capacitate pentru a satisface cererea, motivând că industria Uniunii nu înregistra rezultate bune în perioada de investigație și avea perspective negative în privința producției de rapiță. Comisia nu a fost de acord, având în vedere constatările sale privind capacitatea neutilizată de la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion, constatările sale generale referitoare la industria Uniunii și multiplele materii prime din care poate fi fabricată biomotorina.

(242)

CCCMC a contestat afirmația Comisiei enunțată în considerentul 402 din regulamentul provizoriu potrivit căreia instituirea de măsuri ar avea un efect pozitiv asupra sustenabilității și a emisiilor de GES (93). Comisia a subliniat rolul pe care bunele practici agricole prezentate de unii producători din Uniune îl au în ceea ce privește sechestrarea carbonului în sol (94) și a respins afirmațiile CCCMC.

(243)

În urma comunicării constatărilor provizorii, importatorul afiliat Excellence New Energy B.V. a contestat taxele prohibitive ca fiind contraproductive pentru obiectivele mai ample de decarbonizare și, la fel ca CCCMC, a pus sub semnul întrebării oportunitatea măsurilor antidumping în contextul mai larg al acțiunii internaționale de combatere a schimbărilor climatice. CCCMC a adăugat că incertitudinea politicii de mediu a inhibat investițiile verzi ale întreprinderilor și inovarea verde și că măsurile ar afecta tipul de biomotorină pe care legiuitorul UE l-a favorizat cel mai mult.

(244)

Comisia a observat că nivelul taxelor nu este prohibitiv și că măsurile nu sunt menite să împiedice importurile, ci să restabilească condițiile de concurență loială pe piața biomotorinei din Uniune. Angajamentul Comisiei de a combate schimbările climatice nu poate fi pus sub semnul întrebării de instituirea de măsuri antidumping atunci când acestea sunt justificate din punct de vedere juridic. Constatările au fost clare cu privire la necesitatea justificată de a restabili condițiile de concurență echitabile în Uniune. S-a observat că dispariția producătorilor de biomotorină din Uniune ar crește dependența de biomotorina din țări terțe depărtate, ceea ce este contraproductiv pentru reducerea amprentei de carbon a Uniunii. Comisia a respins afirmațiile formulate de Excellence New Energy B.V. și CCCMC.

(245)

Excellence New Energy B.V. a invocat apariția unor perturbări în terminale și porturi în cazul în care ar fi impuse măsuri. Afirmația, nefondată, a fost respinsă.

(246)

În lipsa altor observații privind interesul Uniunii, au fost confirmate concluziile prezentate în considerentele 404-405 din regulamentul provizoriu.

(247)

Având în vedere concluziile formulate privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate, nivelul măsurilor și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, este necesar să se instituie măsuri antidumping definitive pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de către importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping.

(248)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping definitive, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie să fie după cum urmează:

(249)

CEB a afirmat că utilizarea sistemului RED de echilibrare a masei de către unii operatori a constituit o eludare a taxelor antidumping pentru biomotorina din China. CEB a observat că comercianții ar putea să schimbe certificatele de „dovadă a sustenabilității” între produsele din UE și cele din afara UE expediind în T1 (adică înainte de vămuire) biomotorină din afara UE pentru care „dovada sustenabilității” ar fi vândută în Uniune (mai precis în cazul materialelor care sunt contabilizate de două ori în vederea atingerii obiectivelor UE privind energia din surse regenerabile) și trimițând biomotorina fizică în afara Uniunii. Comisia nu a fost de acord cu faptul că activitățile respective ar putea fi considerate practici de circumvenție care trebuie abordate în cadrul prezentei investigații.

(250)

Neste și CEB au afirmat că excluderea HEFA-SPK/SAF în amestec din cadrul măsurilor ar crește riscul de circumvenție a măsurilor antidumping privind biomotorina din China și ar submina efectul corectiv al măsurilor. În acest sens, Neste a subliniat lipsa unor coduri NC separate specifice pentru majoritatea combustibililor din surse regenerabile și faptul că HEFA-SPK și HVO se pot încadra la același cod de mărfuri atunci când îndeplinesc aceleași specificații de distilare. CEB a susținut că este dificil să se diferențieze SAF de HVO la frontieră.

(251)

În observațiile prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Neste și CEB au reiterat, în esență, observațiile rezumate în considerentul de mai sus. CEB a susținut că industria chineză ar trece rapid de la HVO la SAF, evitând astfel plata taxelor antidumping pentru HVO. Grupul EcoCeres nu a fost de acord că trecerea la SAF ar putea fi efectuată rapid. CEB a solicitat Comisiei să adopte o abordare proactivă în ceea ce privește un nou mecanism pentru taxele la export pentru UCO din China, despre care se afirmă că este un fel de sprijin pentru absorbția taxelor antidumping și, în același timp, o subvenție pasibilă de măsuri compensatorii care ar fi menită să reducă prețurile de export ale EMAG, HVO și SAF din China către Uniune în viitorul apropiat. CEB a solicitat în mod special crearea de noi coduri TARIC specifice SAF în scopul monitorizării, precum și o monitorizare atentă a prețului de import al biomotorinei în Uniune și, de asemenea, deschiderea din oficiu a unei investigații de reexaminare a marjelor de dumping din cadrul prezentei investigații. Grupul EcoCeres a reamintit instrumentele deja existente pentru monitorizarea circulației biocarburanților, și anume Baza de date a Uniunii privind biocombustibilii, stabilită de Comisie și care este operațională din 2024.

(252)

Comisia a luat act de aspectele evidențiate de părți și s-a angajat să monitorizeze fluxurile de biomotorină și de SAF după instituirea măsurilor antidumping privind biomotorina din China, astfel cum este definită la articolul 1 din prezentul regulament. Prin urmare, au fost stabilite, în scopul monitorizării, coduri TARIC separate pentru combustibilii de aviație durabili, astfel cum sunt definiți la articolul 1 din prezentul regulament, originari din Republica Populară Chineză.

(253)

CCCMC a pus sub semnul întrebării forma măsurilor. Comisia a respins afirmația CCCMC, care a fost nefondată.

(254)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta investigație. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul prezentei investigații în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt, prin urmare, aplicabile exclusiv importurilor produsului care face obiectul investigației originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.

(255)

O întreprindere care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (95). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament vizând schimbarea denumirii.

(256)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor antidumping individuale. Aplicarea taxelor antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile trebuie să fie supuse taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.

(257)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, este necesar ca autoritățile vamale ale statelor membre să efectueze verificările lor obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a nivelului respectiv al taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(258)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, poate fi deschisă o investigație anticircumvenție, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare în acest sens. Investigația poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelurile individuale ale taxelor și, prin urmare, de a institui o taxă la scară națională.

(259)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, este necesar ca taxa antidumping pentru toate celelalte importuri din China să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei investigații, ci și producătorilor care nu au avut exporturi către Uniune în cursul perioadei de investigație.

(260)

Producătorii-exportatori care nu au exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație ar trebui să poată solicita Comisiei să fie supuși nivelului taxei antidumping care se aplică în cazul societăților cooperante neincluse în eșantion. Comisia ar trebui să aprobe o astfel de cerere în condițiile în care sunt îndeplinite trei condiții. Noul producător-exportator ar trebui să facă dovada că: (i) nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei de investigație; (ii) nu este afiliat unui producător-exportator care a făcut acest lucru și (iii) a exportat ulterior produsul în cauză ori face obiectul unei obligații contractuale irevocabile de exportare a unor cantități substanțiale.

(261)

Având în vedere marjele de dumping constatate și dat fiind nivelul prejudiciului cauzat industriei Uniunii, cuantumurile plătite cu titlu de taxe antidumping provizorii, instituite prin regulamentul provizoriu, ar trebui să fie percepute definitiv la nivelurile stabilite în regulamentul provizoriu și până la nivelul stabilit în prezentul regulament.

(262)

Potrivit articolului 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului (96), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(263)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,