(1)

Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european” constituie strategia Europei menită să asigure, până în 2050, o economie neutră din punct de vedere climatic, curată și circulară, optimizând utilizarea, reutilizarea și gestionarea resurselor și reducând la minimum poluarea, recunoscând totodată necesitatea elaborării unor politici profund transformatoare, precum și necesitatea de a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor și efectelor asupra mediului. Totodată, Comunicarea menționată vizează să asigure faptul că tranziția este justă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă. De asemenea, Uniunea se angajează să respecte Acordul de la Paris (4), Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și obiectivele sale de dezvoltare durabilă, precum și implicarea sa în Organizația Mondială a Sănătății. Strategia Uniunii pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice din octombrie 2020 și Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării adoptat în mai 2021 abordează în mod specific aspectele legate de poluare prevăzute în Pactul verde european. În paralel, noua Strategie industrială pentru Europa subliniază și mai mult rolul pe care îl pot avea tehnologiile transformatoare. Printre politicile deosebit de relevante care privesc revizuirea Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5) se numără Legea europeană a climei (6), pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, Strategia privind metanul și Angajamentul privind metanul de la Glasgow, Strategia privind adaptarea la schimbările climatice, Strategia privind biodiversitatea, Strategia „De la fermă la consumator”, Strategia privind solul și Inițiativa privind produsele durabile. În plus, în contextul răspunsului UE la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, REPowerEU propune o acțiune europeană comună pentru a sprijini diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică, pentru a accelera tranziția către energia din surse regenerabile, precum și pentru a îmbunătăți eficiența energetică.

(2)

Prin Pactul verde european, Comisia a anunțat o revizuire a măsurilor Uniunii în vederea combaterii poluării provenite de la instalațiile industriale de mari dimensiuni, inclusiv o reexaminare a domeniului de aplicare sectorial al legislației și a modului prin care acesta poate fi pe deplin corelat cu politicile privind clima, energia și economia circulară. În plus, Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, Planul de acțiune privind economia circulară și Strategia „De la fermă la consumator” urmăresc, de asemenea, îmbunătățirea utilizării eficiente a resurselor și a reutilizării, concomitent cu reducerea emisiilor de poluanți la sursă, inclusiv în cazul surselor care nu intră în prezent în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE. Combaterea poluării provenite de la anumite activități agroindustriale, promovând în același timp practici agricole sustenabile care au multiple beneficii conexe pentru obiectivele de mediu și climatice ale Pactului verde european, necesită includerea activităților respective în domeniul de aplicare al directivei menționate.

(3)

Industria extractivă a Uniunii are un rol esențial în realizarea obiectivelor Pactului verde european și ale Strategiei Uniunii pentru politica industrială, inclusiv a celor actualizate ale respectivei strategii. Metalele au o importanță strategică pentru tranziția digitală și tranziția verde, pentru transformarea energetică, a materialelor și a economiei circulare, precum și pentru consolidarea rezilienței economice și a autonomiei Uniunii. În scopul realizării obiectivelor menționate, se impune dezvoltarea în continuare a capacităților și aprovizionării interne durabile, în special având în vedere cererea în creștere la nivel mondial, vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare și tensiunile geopolitice. În acest sens se impun măsuri eficace, adaptate și armonizate pentru a se asigura elaborarea și utilizarea celor mai bune tehnici disponibile, aplicându-se astfel cele mai eficiente procese și care, totodată, au cel mai mic impact posibil asupra sănătății umane și asupra mediului. Mecanismele de guvernanță prevăzute în Directiva 2010/75/UE, care stabilesc o legătură strânsă între experții din domeniul industriei și procesul de elaborare a unor cerințe de mediu consensuale și adaptate, vor sprijini creșterea durabilă a activităților respective în Uniune. Elaborarea și disponibilitatea unor standarde convenite de comun acord vor asigura condiții de concurență echitabile în Uniune și, în același timp, un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului. Prin urmare, este oportun ca aceste activități să fie incluse în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE, fără a aduce atingere Regulamentului (UE) 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului (7). Directiva privind emisiile industriale va sprijini dezvoltarea de proiecte de către industria Uniunii și va facilita creșterea durabilă și consensuală a activităților miniere în Uniune, corelat cu indicii de referință pentru 2030 prevăzuți în Regulamentul privind materiile prime critice. Directiva privind emisiile industriale va contribui la realizarea obiectivelor pentru procesul simplificat de acordare a autorizațiilor prevăzut în Regulamentul privind materiile prime critice, venind în sprijinul statelor membre în ceea ce privește stabilirea condițiilor de autorizare de funcționare și acordarea rapidă a autorizațiilor.

(4)

Prin prezentul act de modificare ar trebui să se clarifice faptul că poluarea olfactivă ar trebui luată în considerare atunci când se definesc cele mai bune tehnici disponibile (BAT) și se acordă sau se revizuiesc autorizații.

(5)

Potențiala agravare a impactului deversărilor industriale asupra stării corpurilor de apă din cauza variațiilor dinamicii debitului de apă ar trebui luată în considerare în mod explicit în cadrul procesului de acordare sau de revizuire a autorizațiilor.

(6)

Activitățile de creștere a animalelor generează eliberarea de emisii semnificative de poluanți în aer și în apă. Pentru a reduce respectivele emisii, inclusiv cele de amoniac, metan, nitrați și gaze cu efect de seră, îmbunătățind astfel calitatea aerului, a apei și a solului, este necesar să se reducă pragul a cărui depășire de către instalațiile pentru creșterea porcinelor și a păsărilor de curte determină includerea acestora în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE. Prin urmare, Comisia ar trebui să evalueze necesitatea unei acțiuni la nivelul Uniunii pentru a răspunde în mod cuprinzător problemei emisiilor provenite din creșterea animalelor, în special a bovinelor, ținând seama de gama de instrumente disponibile și de particularitățile sectorului, și să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport în acest sens. În paralel, Comisia ar trebui, de asemenea, să evalueze, pe baza dovezilor, necesitatea unei acțiuni la nivelul Uniunii pentru realizarea obiectivului de protecție a mediului la nivel global în ceea ce privește produsele introduse pe piața internă, prin prevenirea și controlul emisiilor provenite din creșterea animalelor, într-un mod care să fie corelat cu obligațiile internaționale ale Uniunii, și să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport în acest sens.

(7)

Cerințele BAT relevante pentru tipul de instalații au în vedere natura, dimensiunea, densitatea efectivelor și complexitatea respectivelor instalații, inclusiv particularitățile sistemelor de creștere, precum și gama de efecte asupra mediului pe care acestea le pot avea. Cerințele de proporționalitate din cadrul BAT urmăresc să stimuleze fermierii să realizeze tranziția necesară către practici agricole care respectă tot mai mult mediul.

(8)

Creșterea porcinelor în instalații care funcționează în regim de producție ecologică sau cu densitate scăzută a efectivelor ar trebui să fie exclusă din domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE, deoarece aduce o contribuție pozitivă la conservarea peisajelor, la prevenirea incendiilor forestiere și la protejarea diversității biologice și a habitatelor. Excluderea ar trebui să vizeze instalațiile cu creștere pe bază de pășunat a porcinelor cu o densitate scăzută a efectivelor, în care animalele sunt crescute în exterior pentru o perioadă semnificativă dintr-un an, în special în timpul zilei, și atunci când condițiile meteorologice și de siguranță asigură calitatea vieții animalelor sau atunci când animalele sunt crescute sezonier în exterior. Suprafața utilizată pentru calcularea densității efectivelor ar trebui să fie suprafața folosită de animale pentru pășunat în instalație sau suprafața folosită pentru producerea furajelor sau a nutrețurilor utilizate pentru hrănirea animalelor din instalație.

(9)

Uniunea are responsabilitatea de a continua să îndeplinească un rol de lider în acțiunile climatice la nivel mondial, inclusiv prin îndeplinirea obiectivului unei Uniuni neutre climatic cel târziu până în 2050, în conformitate cu Acordul de la Paris. Abordarea la nivel mondial a emisiilor de metan generate de creșterea animalelor ar contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Respectiva reducere este imperios necesară pentru a se menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 oC în raport cu nivelurile din perioada preindustrială, precum și pentru a continua eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 oC în raport cu nivelurile din perioada preindustrială.

(10)

Strategia „De la fermă la consumator” (F2F) prevede angajamentul de a promova în cadrul organismelor de standardizare tranziția mondială către sisteme alimentare durabile și de a fi lider în ceea ce privește lucrările privind standardele internaționale de durabilitate. Uniunea va continua să depună eforturi în cadrul organismelor internaționale relevante pentru a promova standarde internaționale și pentru a încuraja producția de produse agroalimentare care respectă standarde ridicate de siguranță și durabilitate. În plus, astfel cum se menționează în raportul Comisiei intitulat „Aplicarea standardelor UE în materie de sănătate și mediu produselor agricole și agroalimentare importate”, standardele și obiectivele ambițioase în materie de sănătate și de mediu și alte standarde și obiective de sustenabilitate contribuie la realizarea obiectivelor legitime legate de preocupările mondiale, în conformitate și cu abordarea „O singură sănătate”. Uniunea își va continua eforturile la nivel multilateral în vederea ajungerii la un consens mondial cu privire la nevoia de acțiune și de standarde convenite la nivel internațional.

(11)

Uniunea ar trebui, de asemenea, să preia inițiativa în ceea ce privește cooperarea internațională pentru a crea un sistem multilateral deschis și echitabil, în care comerțul sustenabil să acționeze ca un factor-cheie al tranziției verzi. În conformitate cu revizuirea politicii comerciale și de dezvoltare durabilă a Uniunii și cu Comunicarea Comisiei intitulată „Puterea parteneriatelor comerciale: împreună pentru o creștere economică verde și justă”, este esențial să se colaboreze cu partenerii într-un proces de cooperare pentru a promova guvernanța internațională în materie de mediu și respectarea standardelor internaționale de mediu.

(12)

Pentru a preîntâmpina divizarea artificială a fermelor, care ar putea duce la reducerea capacității, măsurată în unitate vită mare (UVM), a fermei până la un nivel inferior pragului stabilit în Anexa Ia pentru aplicarea prezentei directive, statele membre ar trebui să adopte măsuri pentru a se asigura că, dacă două sau mai multe instalații sunt situate aproape una de cealaltă, iar operatorul lor este același sau dacă instalațiile se află sub controlul unor operatori aflați într-o relație economică sau juridică, autoritatea competentă poate considera instalațiile respective ca fiind o singură unitate în scopul calculării pragului de capacitate pentru efectivul de animale. Pragul pentru ferma mixtă nu ar trebui să fie folosit pentru a eluda pragul pentru fiecare efectiv în parte.

(13)

Până în 2030 și ulterior, probabil în Uniune va avea loc o creștere semnificativă a numărului de instalații de mari dimensiuni pentru producția de baterii pentru vehicule electrice, crescând ponderea Uniunii în producția mondială de baterii. O serie de activități din lanțul valoric al bateriilor sunt deja reglementate de Directiva 2010/75/UE, iar bateriile sunt reglementate ca produse de Regulamentul (UE) 2023/1542 al Parlamentului European și al Consiliului (8). Cu toate acestea, este necesar să fie incluse în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE instalațiile de mari dimensiuni producătoare de baterii, pentru a se asigura faptul că acestora li se aplică, în egală măsură, cerințele prevăzute în Directiva 2010/75/UE. Includerea instalațiilor de mari dimensiuni producătoare de baterii, spre deosebire de instalațiile care doar asamblează bateriile, în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE va îmbunătăți din perspectivă globală sustenabilitatea bateriilor și va reduce la minimum impactul acestora asupra mediului pe parcursul întregului lor ciclu de viață. Acest lucru va contribui la o creștere mai sustenabilă a producției de baterii.

(14)

În vederea consolidării în continuare a accesului publicului la informațiile despre mediu, este necesar să se clarifice faptul că autorizațiile pentru instalații acordate în temeiul Directivei 2010/75/UE sunt puse la dispoziția publicului pe internet, în mod gratuit și fără a limita accesul doar la utilizatorii înregistrați, asigurând, în același timp, protecția informațiilor comerciale confidențiale.

(15)

Statele membre ar trebui să dezvolte sisteme electronice de autorizare care să reducă sarcina administrativă pentru operatori și pentru autoritățile competente, să îmbunătățească accesul publicului la informații și să faciliteze participarea publicului la procedurile de autorizare. Comisia ar trebui să sprijine statele membre în dezvoltarea sistemelor electronice de autorizare prin organizarea schimbului de informații între statele membre și prin furnizarea de orientări cu privire la cele mai bune practici.

(16)

Impactul poluării, inclusiv atunci când este cauzat de incidente sau accidente, se poate extinde dincolo de teritoriul unui stat membru. În astfel de cazuri, fără a aduce atingere Directivei 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9), limitarea consecințelor incidentelor sau accidentelor asupra sănătății umane și a mediului și prevenirea altor posibile incidente sau accidente necesită un schimb de informații prompt și o coordonare strânsă între autoritățile competente ale statelor membre care sunt sau ar putea fi afectate de astfel de evenimente. Prin urmare, în cazul oricărui incident sau accident care afectează în mod semnificativ mediul sau sănătatea umană într-un alt stat membru, ar trebui încurajat schimbul de informații și cooperarea transfrontalieră și multidisciplinară între statele membre afectate, pentru a limita consecințele asupra mediului și a sănătății umane, precum și pentru a preveni alte posibile incidente sau accidente.

(17)

De asemenea, statele membre ar trebui să adopte măsuri de asigurare a conformității în vederea promovării, monitorizării și asigurării respectării obligațiilor impuse persoanelor fizice sau juridice în temeiul Directivei 2010/75/UE. În cadrul măsurilor de asigurare a conformității, statele membre ar trebui să se asigure că autoritățile naționale responsabile cu punerea în aplicare și cu asigurarea respectării prezentei directive dispun de personal calificat suficient și de suficiente resurse financiare, tehnice și tehnologice pentru îndeplinirea efectivă a funcțiilor legate de punerea în aplicare a prezentei directive.

(18)

De asemenea, în cadrul măsurilor de asigurare a conformității, autoritățile competente ar trebui să poată suspenda funcționarea unei instalații în cazul în care încălcarea repetată a condițiilor de autorizare și nepunerea în aplicare a constatărilor din raportul de inspecție reprezintă un pericol pentru sănătatea umană sau riscă să cauzeze un efect negativ semnificativ asupra mediului, pentru a îndepărta pericolul respectiv.

(19)

În cazul poluării care afectează resursele de apă potabilă, inclusiv resursele transfrontaliere, sau care afectează infrastructura apelor uzate, autoritatea competentă ar trebui să informeze operatorii de apă potabilă și de ape uzate afectați cu privire la măsurile luate pentru a preveni sau a remedia daunele cauzate de poluarea respectivă sănătății umane sau mediului.

(20)

Evaluarea Directivei 2010/75/UE a concluzionat că se impune consolidarea legăturilor dintre respectiva directivă și Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (10), pentru a aborda mai eficient riscurile utilizării substanțelor chimice în instalațiile care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE. În vederea dezvoltării sinergiilor între activitatea desfășurată de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) cu privire la substanțele chimice și elaborarea documentelor de referință privind BAT în temeiul Directivei 2010/75/UE, se impune ca ECHA să îi fie conferit un rol oficial în elaborarea documentelor de referință BAT.

(21)

Comisia ar trebui să încurajeze participarea în cadrul forumului pentru schimbul de informații a părților interesate și a reprezentanților societății civile, inclusiv a ONG-urilor implicate în promovarea protecției sănătății umane sau a mediului. Comisia ar trebui să se asigure că Agenția Europeană de Mediu participă la schimbul de informații, atunci când schimbul de informații, cunoștințe de specialitate și experiența Agenției i-ar putea fi benefice. Având în vedere extinderea domeniului de aplicare și creșterea volumului de lucru al forumului pentru schimbul de informații și al grupului de lucru tehnic, Comisia ar trebui să aloce resurse adecvate și să adopte modificările necesare, inclusiv prin modificarea Deciziei de punere în aplicare 2012/119/UE a Comisiei (11), pentru a asigura funcționarea forumului și a grupului de lucru tehnic.

(22)

Pentru a facilita schimbul de informații care sprijină determinarea nivelurilor de emisii și a nivelurilor de performanță de mediu asociate celor mai bune tehnici disponibile, menținând în același timp integritatea informațiilor comerciale confidențiale, ar trebui să fie precizate procedurile de tratare a informațiilor care se califică drept informații comerciale confidențiale sau informații sensibile din punct de vedere comercial, inclusiv condițiile cu privire la anonimizare pentru anumite categorii de părți interesate, și a informațiilor colectate la nivelul industriei în contextul schimbului de informații organizat de Comisie în scopul elaborării, revizuirii sau actualizării documentelor de referință BAT. Ar trebui să se asigure faptul că persoanele care participă la schimbul de informații nu partajează informații care se califică drept informații comerciale confidențiale sau informații sensibile din punct de vedere comercial cu reprezentanți ai întreprinderilor sau ai asociațiilor profesionale care au un interes economic în activitățile industriale în cauză și piețele conexe. Un astfel de schimb de informații nu aduce atingere dreptului Uniunii în materie de concurență, în special articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(23)

Prezenta directivă nu creează nicio obligație de a divulga publicului informații comerciale confidențiale, în mod suplimentar față de cele prevăzute de Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului (12) și de Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului (13).

(24)

Pentru a asigura protecția sănătății umane și a mediului în ansamblu, sunt necesare sinergii și coordonarea cu alte acte legislative relevante ale Uniunii în domeniul mediului, în toate etapele punerii în aplicare a Directivei 2010/75/UE. Prin urmare, toate autoritățile competente relevante responsabile de respectarea legislației relevante a Uniunii privind mediul ar trebui să fie consultate în mod corespunzător înainte de acordarea unei autorizații în temeiul Directivei menționate.

(25)

În vederea îmbunătățirii continue a performanței de mediu și a siguranței instalațiilor, inclusiv prin prevenirea generării de deșeuri, prin optimizarea utilizării resurselor și a reutilizării apei, precum și prin prevenirea sau reducerea riscurilor asociate utilizării substanțelor periculoase, operatorii instalațiilor ar trebui să instituie și să pună în aplicare un sistem de management de mediu în conformitate cu prezenta directivă și cu concluziile BAT relevante și să pună la dispoziția publicului părțile relevante. Înainte de a pune la dispoziția publicului părțile relevante ale sistemului său de management de mediu, operatorii ar trebui să aibă posibilitatea de a anonimiza sau de a exclude informațiile comerciale confidențiale. O astfel de posibilitate ar trebui să se aplice în mod restrictiv, ținând seama în cazul respectiv de interesul public căruia îi servește divulgarea. Sistemul de management de mediu ar trebui să vizeze, de asemenea, gestionarea riscurilor legate de utilizarea substanțelor periculoase și o analiză a posibilei înlocuiri a substanțelor periculoase cu alternative mai sigure.

(26)

Pentru a se asigura faptul că sistemul de management de mediu respectă cerințele Directivei 2010/75/UE, sistemul de management de mediu ar trebui să fie revizuit de operator și auditat de un auditor extern contractat de operator. Auditorul ar trebui să fie un organism de evaluare a conformității acreditat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (14), astfel cum se prevede în standardul ISO 17021, sau orice persoană fizică sau juridică care a obținut o autorizație de verificator de mediu în sensul articolului 2 punctul 20 din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (15).

(27)

Pentru a sprijini decarbonizarea, utilizarea eficientă a resurselor și economia circulară, concluziile BAT ar trebui să includă niveluri obligatorii de performanță de mediu asociate cu BAT, precum și niveluri orientative de performanță de mediu asociate tehnicilor emergente, pentru procese individuale care au caracteristici similare, precum vectori de energie, materii prime, unități de producție și produse finite, și un grad ridicat de omogenitate în întreaga Uniune, în cazurile în care datele puse la dispoziție în cadrul schimbului de informații care sprijină determinarea BAT sunt suficient de solide. Concluziile BAT ar trebui să includă și valori de referință orientative pentru alte cazuri care trebuie să fie cuprinse de operatori în sistemele lor de management de mediu, în cazurile în care performanța de mediu depinde în mare măsură de circumstanțe specifice ale proceselor. Nivelurile de performanță de mediu asociate BAT și valorile de referință ar putea include niveluri de consum, niveluri de eficiență a utilizării resurselor și niveluri de reutilizare cu privire la materiale, apă și resurse energetice, precum și niveluri ale deșeurilor și alte niveluri obținute în condiții de referință specificate. Nivelurile de performanță de mediu și valorile de referință ar trebui să fie stabilite ținând seama de resursele necesare pentru transformarea instalațiilor care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de variațiile nevoilor de resurse determinate de cerere pentru anumite produse, cum ar fi variațiile consumului de apă. Autoritatea competentă ar trebui să stabilească în autorizație intervale obligatorii pentru performanța de mediu, astfel cum se prevede în concluziile BAT, precum și valori limită obligatorii de performanță de mediu privind apa și niveluri orientative de performanță de mediu privind deșeurile și resursele, altele decât apa, care să nu fie mai puțin stricte din punctul de vedere al mediului decât intervalele obligatorii, cu condiția să se asigure acoperirea limitei inferioare a intervalului obligatoriu. Operatorul ar trebui să includă valorile de referință în sistemul de management de mediu.

(28)

Se impune precizarea în detaliu a condițiilor în care, atunci când stabilește valorile limită de emisie aplicabile emisiilor de poluanți în apă în cadrul unei autorizații acordate în temeiul Directivei 2010/75/UE, autoritatea competentă poate lua în considerare procesele de epurare din aval într-o stație de epurare a apelor uzate. Valorile limită de emisie ar trebui să fie precizate într-un mod care să asigure faptul că astfel de emisii nu conduc la creșterea cantității de poluanți în corpurile de apă receptoare sau nu afectează capacitatea sau potențialul de recuperare a resurselor din fluxul de epurare a apelor uzate, în comparație cu situația în care instalația aplică BAT și respectă nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile pentru evacuări directe.

(29)

Asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului în ansamblu necesită, printre altele, stabilirea în autorizații a unor valori limită de emisie la un nivel care să asigure conformitatea cu nivelurile de emisie aplicabile asociate celor mai bune tehnici disponibile stabilite în concluziile BAT. Nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) sunt de obicei exprimate ca intervale, mai degrabă decât ca valori unice, pentru a reflecta diferențele din cadrul unui anumit tip de instalații care conduc la variații ale performanțelor de mediu obținute în contextul aplicării BAT. De exemplu, o anumită BAT nu va oferi aceeași performanță pentru instalații diferite, este posibil ca unele BAT să nu fie adecvate pentru utilizare în anumite instalații sau o asociere de BAT poate fi mai eficace în cazul anumitor poluanți sau tipuri de mediu decât altele. Atingerea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului în ansamblul său a fost periclitată de practica stabilirii unor valori limită de emisie la limita cea mai permisivă a intervalului de niveluri de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, fără a lua în considerare potențialul unei anumite instalații de a atinge niveluri mai scăzute de emisii prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile. O astfel de practică descurajează pionierii în domeniu să pună în aplicare tehnici mai eficace și împiedică realizarea unor condiții de concurență echitabile care asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului. Pentru ca emisiile să fie reduse, autoritatea competentă ar trebui să stabilească valori limită de emisie la nivelul cel mai strict care poate fi atins pentru instalația respectivă, luând în considerare întreaga gamă a BAT-AEL, precum și efectele intersectoriale. Valorile limită de emisie ar trebui să se bazeze pe o evaluare a operatorului care analizează fezabilitatea atingerii limitei celei mai stricte a intervalului BAT-AEL și să vizeze cea mai bună performanță de mediu posibilă pentru instalațiile respective, cu excepția cazului în care operatorul demonstrează că aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, astfel cum se descrie în concluziile BAT, permite instalației în cauză să respecte doar valori limită de emisie mai puțin stricte. Pentru a sprijini stabilirea valorilor limită de emisie în autorizații și adoptarea unor reguli generale obligatorii, concluziile BAT ar trebui să conțină informații privind circumstanțele care permit atingerea unor niveluri de emisie mai scăzute în intervalul BAT-AEL stabilit pentru categorii de instalații cu caracteristici similare. La stabilirea unor valori limită de emisie în intervalul BAT-AEL, procedura derogării nu ar trebui să fie aplicabilă.

(30)

Concluziile BAT ar trebui să identifice tehnicile emergente și cele mai bune tehnici disponibile pe care operatorii industriali le pot pune în aplicare pentru a transforma instalațiile astfel încât să fie în concordanță cu obiectivul Uniunii privind o economie sustenabilă, curată, circulară și neutră climatic. Autorităților competente ar trebui să li se permită să acorde operatorilor industriali suficient timp pentru a pune în aplicare o transformare industrială profundă care să necesite investiții substanțiale prin intermediul BAT sau al unor tehnici emergente care implică o schimbare majoră în ceea ce privește proiectarea sau tehnologia, sau înlocuirea unei instalații existente, astfel cum se descrie în concluziile BAT și se prevede într-un plan de transformare.

(31)

În ultimii ani situații de criză excepționale au afectat Uniunea și statele sale membre, cum ar fi pandemia de COVID-19 și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Respectivele crize au afectat brusc și direct aprovizionarea cu energie și cu resurse, materiale sau echipamente critice din punct de vedere social, conducând la penurii și perturbări grave, cu privire la care este necesar să se acționeze rapid. În cazurile în care crizele necesită astfel de reacție, ar putea fi necesar să se stabilească valori limită de emisie și valori limită de performanță de mediu care să fie mai puțin stricte decât nivelurile din concluziile BAT, pentru a menține producția de energie sau producția de alte echipamente de importanță critică sau pentru a permite continuitatea operațiunilor instalațiilor critice. Necesitatea de a stabili valori limită de emisie sau valori limită de performanță de mediu mai puțin stricte trebuie echilibrată cu necesitatea de a proteja mediul și sănătatea umană, precum și de a asigura condiții de concurență echitabile și integritatea pieței interne. În consecință, limite mai puțin stricte pot fi stabilite numai ca măsură de ultimă instanță, atunci când toate măsurile care au ca rezultat mai puțină poluare au fost epuizate. Autoritatea competentă ar trebui să se asigure că nu se produce nicio poluare semnificativă cauzată de emisii din instalație. Pentru a supraveghea impactul asupra mediului și a sănătății publice, emisiile ar trebui să fie monitorizate. Pentru a asigura că există condiții de concurență echitabile și pentru a proteja integritatea pieței interne, Comisia ar trebui să poată să ofere orientări stricte privind situațiile de criză excepționale și circumstanțele acestora care ar putea fi luate în considerare. Comisia ar trebui să verifice dacă astfel de derogări acordate de statele membre sunt justificate și să formuleze obiecții atunci când ajunge la concluzia că o derogare nu este justificată, caz în care statul membru ar trebui să revizuiască derogarea în cel mai scurt timp.

(32)

Statele membre ar trebui să poată opta pentru exceptarea anumitor unități de ardere sau unități care emit dioxid de carbon enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (16) de la îndeplinirea cerințelor privind eficiența energetică prevăzute în condițiile de autorizare.

(33)

Pentru a preveni sau a reduce la minimum emisiile de poluanți provenind de la instalațiile care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE și pentru a asigura condiții de concurență echitabile în întreaga Uniune, condițiile în care se pot acorda derogări de la valorile limită de emisie ar trebui să fie mai bine definite în baza unor principii generale, incluzând o cerință de reevaluare periodică, pentru a asigura că punerea în aplicare a acestor derogări în întreaga Uniune este mai armonizată. În plus, nu ar trebui acordate derogări de la valorile limită de emisie în cazul în care acestea ar putea periclita respectarea standardelor de calitate a mediului.

(34)

Evaluarea Directivei 2010/75/UE a concluzionat că există unele disparități în ceea ce privește abordările în materie de evaluare a conformității pentru instalațiile care intră sub incidența capitolului II din directiva menționată. Pentru a atinge un nivel ridicat de protecție a mediului în ansamblul său, pentru a asigura punerea în aplicare coerentă a dreptului Uniunii și condiții de concurență echitabile în întreaga Uniune, reducând în același timp la minimum sarcina administrativă a întreprinderilor și a autorităților publice, Comisia ar trebui să stabilească norme comune pentru evaluarea conformității cu valorile limită de emisie și validarea nivelurilor măsurate atât pentru emisiile în aer, cât și pentru emisiile în apă, pe baza celor mai bune tehnici disponibile. Respectivele norme de evaluare a conformității ar trebui să prevaleze asupra normelor prevăzute în capitolele III și IV privind evaluarea conformității cu valorile limită de emisie cuprinse în anexele V și VI la Directiva 2010/75/UE.

(35)

Standardele de calitate a mediului ar trebui înțelese ca referindu-se la toate cerințele prevăzute în dreptul Uniunii, cum ar fi legislația Uniunii privind aerul și apa, care trebuie îndeplinite la un moment dat de un anumit mediu sau de către o anumită parte a acestuia. Prin urmare, este oportun să se clarifice faptul că, atunci când acordă o autorizație unei instalații, autoritățile competente ar trebui nu numai să stabilească condiții pentru a asigura conformitatea operațiunilor instalației cu folosirea concluziilor BAT, ci ar trebui de asemenea, după caz, în vederea reducerii contribuției specifice a instalației la poluarea care are loc în zona relevantă, și ținând seama de concentrația poluanților în cauză în mediul receptor, să includă în autorizație condiții suplimentare specifice care să fie mai stricte decât cele stabilite în concluziile BAT relevante, astfel încât să se asigure conformitatea instalației cu standardele de calitate a mediului. Aceste condiții ar putea consta în stabilirea unor valori limită de emisie mai stricte, în stabilirea unor limite ale încărcăturii de emisii de poluanți sau în limitarea funcționării sau a capacității instalației.

(36)

Condițiile de autorizare ar trebui să fie revizuite periodic și, dacă este necesar, să fie actualizate de către autoritatea competentă pentru a asigura conformitatea cu legislația relevantă. Astfel de revizuiri sau actualizări ar trebui să aibă loc, de asemenea, în cazul în care este necesar ca instalația să respecte un standard de calitate a mediului, inclusiv în cazul unui standard de calitate a mediului nou sau revizuit sau în cazul în care starea mediului receptor necesită o revizuire a autorizației, pentru a asigura conformitatea cu planurile și programele stabilite în temeiul legislației Uniunii, cum ar fi planurile de management al bazinelor hidrografice în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (17).

(37)

Părțile la Convenția de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, în cadrul celei de a șaptea sesiuni a reuniunii acestora, au aprobat constatările comitetului pentru examinarea conformității cu dispozițiile convenției în cauza ACCC/C/2014/121, conform cărora, prin instituirea unui cadru juridic care nu prevede nicio posibilitate de participare a publicului în ceea ce privește reexaminările și actualizările în temeiul articolului 21 alineatele (3) și (4) și alineatul (5) literele (b) și (c) din Directiva 2010/75/UE, Uniunea Europeană nu respectă articolul 6 alineatul (10) din convenție. Respectivele constatări au fost aprobate de Uniune și de statele sale membre și, în vederea asigurării conformității depline cu Convenția de la Aarhus, este necesar să se precizeze că membrilor publicului interesat ar trebui să li se ofere din timp posibilități efective de a participa la acordarea autorizației sau actualizarea condițiilor de autorizare stabilite de autoritatea competentă și atunci când condițiile de autorizare sunt reexaminate în urma publicării deciziilor privind concluziile BAT referitoare la activitatea principală a instalației, atunci când evoluția celor mai bune tehnici disponibile permite reducerea considerabilă a emisiilor, atunci când este necesară utilizarea unor alte tehnici din motive de siguranță operațională, precum și atunci când este necesară respectarea unui standard nou sau revizuit de calitate a mediului.

(38)

Astfel cum se precizează în jurisprudența Curții de Justiție (18), statele membre nu pot limita un drept legal de a contesta o decizie a unei autorități publice la acei membri ai publicului interesat care au intervenit în procedura administrativă anterioară prin care s-a adoptat o astfel de decizie. Astfel cum se mai precizează în jurisprudența Curții de Justiție (19), accesul efectiv la justiție în probleme de mediu și la căi de atac eficiente impune, printre altele, ca membrii publicului interesat să aibă dreptul să solicite instanței sau organismului competent independent și imparțial să adopte măsuri provizorii de natură să prevină un anumit caz de poluare, inclusiv, dacă este cazul, prin suspendarea temporară a autorizației contestate. Prin urmare, ar trebui să se precizeze că, în ceea ce privește calitatea procesuală activă, aceasta nu ar trebui să fie condiționată de rolul pe care acel membru al publicului interesat l-a avut în cursul unei etape participative a procedurilor decizionale, în special în ceea ce privește acordarea de autorizații și închiderea de amplasamente, în temeiul prezentei directive. În plus, orice cale de atac ar trebui să fie corectă, echitabilă, rapidă și cu un cost care nu este prohibitiv, precum și să prevadă căi de atac adecvate și efective, inclusiv prin măsuri provizorii, după caz. În ceea ce privește fermele de creștere a animalelor, suspendarea funcționării nu ar trebui să aducă în niciun caz atingere continuării activităților necesare pentru calitatea vieții animalelor.

(39)

Cooperarea transfrontalieră ar trebui să aibă loc înainte de acordarea autorizațiilor în cazul în care mai multe state membre ar putea fi afectate de funcționarea unei instalații și ar trebui să includă informarea și consultarea prealabilă a membrilor publicului interesat și a autorităților competente din celelalte state membre care ar putea fi afectate.

(40)

La evaluarea Directivei 2010/75/UE s-a constatat că deși urmărește să promoveze transformarea industriei europene, aceasta nu este suficient de dinamică și nu sprijină în mod suficient implementarea proceselor și tehnologiilor inovatoare, inclusiv a celor care sunt esențiale pentru dubla tranziție, verde și digitală, și pentru realizarea obiectivelor Legii europene a climei. Fără a impune utilizarea unei anumite tehnici sau tehnologii specifice, prin urmare, ar trebui să fie facilitată testarea și implementarea tehnicilor emergente cu performanțe de mediu îmbunătățite, cooperarea cu cercetătorii și industriile în cadrul proiectelor de cercetare finanțate din fonduri publice, sub rezerva condițiilor prevăzute în instrumentele de finanțare europene și naționale relevante, precum și înființarea unui centru dedicat de sprijinire a inovării prin colectarea și analizarea informațiilor privind tehnicile emergente, relevante pentru activitățile care intră în domeniul de aplicare al directivei respective, inclusiv creșterea păsărilor de curte și a porcinelor, și să se caracterizeze nivelul de dezvoltare al respectivelor tehnici de la cercetare la implementare utilizând nivelul de maturitate tehnologică (technology readiness level – TRL) sau scala TRL și să evalueze nivelul lor de performanță de mediu, ținând seama de orice eventuală limitare în ceea ce privește disponibilitatea și fiabilitatea datelor. Prin aceasta se va contribui, de asemenea, la schimbul de informații privind elaborarea, revizuirea și actualizarea documentelor de referință BAT. Tehnicile emergente care urmează să fie analizate de centru ar trebui să fie cel puțin la nivelul TRL 6-7, și anume al tehnologiei demonstrate în mediul relevant (mediu relevant din punct de vedere industrial în cazul tehnologiilor generice esențiale) sau al demonstrației prototipului sistemului în mediul de operare.

(41)

Realizarea obiectivelor Uniunii privind o economie curată, circulară și neutră din punctul de vedere al impactului climatic până în 2050 implică o transformare profundă a economiei Uniunii. Prin urmare, în conformitate cu cel de al optulea program de acțiune pentru mediu, operatorii instalațiilor care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE ar trebui să aibă obligația de a include planuri de transformare în sistemele lor de management de mediu. Astfel de planuri de transformare vor completa, de asemenea, cerințele de raportare privind durabilitatea de către întreprinderi în temeiul Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (20), oferind un mijloc de punere în aplicare a respectivelor cerințe la nivel de instalație. Prima prioritate ar trebui să fie transformarea activităților mari consumatoare de energie enumerate în anexa I. Prin urmare, operatorii instalațiilor mari consumatoare de energie ar trebui să elaboreze planuri de transformare până la 30 iunie 2030. Operatorii instalațiilor care desfășoară alte activități enumerate în anexa I ar trebui să aibă obligația de a elabora planuri de transformare ca parte a reexaminării și actualizării autorizației în urma publicării deciziilor privind concluziile BAT publicate după 1 ianuarie 2030. Operatorilor ar trebui să li se permită să elaboreze un plan de transformare unic care să acopere toate instalațiile aflate sub controlul lor într-un stat membru și, atunci când au fost deja elaborate elemente ale planurilor de transformare în alte documente iar acestea respectă cerințele Directivei 2010/75/UE, operatorilor ar trebui să li se permită să includă în planul de transformare o trimitere la documentele relevante. Deși planurile de transformare ar trebui să rămână documente orientative elaborate sub responsabilitatea operatorilor, organismul de evaluare a conformității sau verificatorul de mediu contractat de operatori în cadrul sistemelor lor de management de mediu ar trebui să verifice dacă acestea conțin informațiile minime necesare în temeiul unui act delegat care urmează să fie adoptat de către Comisie, iar operatorii ar trebui să facă publice planurile de transformare.

(42)

Instrumentele digitale, cum ar fi sistemele de management digitalizate, ar putea contribui la evaluarea cantitativă și calitativă, la gestionarea riscurilor legate de poluare și la sprijinirea operatorilor în transformarea instalațiilor lor.

(43)

Se impune mai multă claritate în ceea ce privește criteriile în funcție de care se evaluează dacă gazele sau lichidele epurate, rezultate din gazeificarea și piroliza deșeurilor, sunt purificate într-o măsură suficientă încât să nu mai constituie deșeuri înainte de incinerarea lor.

(44)

Având în vedere numărul mare de instalații pentru creșterea animalelor care ar trebui să fie incluse în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE și simplitatea relativă a proceselor și a modelelor de emisii ale unor astfel de instalații, este oportun să se stabilească proceduri administrative specifice pentru eliberarea autorizațiilor și pentru desfășurarea activităților relevante care sunt adaptate sectorului, fără a aduce atingere cerințelor privind informarea și participarea publicului, monitorizarea și conformitatea. Prin aceasta s-ar permite adoptarea unor norme generale obligatorii la nivel național și înregistrarea fermelor, în locul eliberării de autorizații individuale pentru ferme. Statele membre ar trebui să vegheze ca normele generale obligatorii și procedurile de înregistrare să asigure un nivel ridicat de protecție a mediului, echivalent celui care poate fi atins prin condiții de acordare a autorizației individuale.

(45)

Se preconizează că tehnicile inovatoare introduse pe piață vor reduce din ce în ce mai mult atât emisiile de poluanți, cât și emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la instalații care intră atât în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE, cât și în cel al Directivei 2010/75/UE. Deși acest lucru va permite crearea de noi sinergii între directivele respective, acesta ar putea afecta funcționarea acestora, inclusiv pe piața carbonului. Directiva 2003/87/CE conține, în acest sens, o dispoziție de revizuire a eficacității sinergiilor cu Directiva 2010/75/UE, care impune ca autorizațiile relevante pentru mediu și climă să fie coordonate pentru a asigura punerea în aplicare eficientă și mai rapidă a măsurilor necesare în vederea respectării obiectivelor Uniunii în materie de climă și energie. Pentru a ține seama de dinamica inovării în această privință și de revizuirea menționată la articolul 8 din Directiva 2003/87/CE, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului, până în 2028 și, ulterior, la fiecare cinci ani, un raport de revizuire a punerii în aplicare a Directivei 2010/75/UE.

(46)

Pe baza simplificării raportării efectuate în temeiul Directivei 2010/75/UE, Comisia ar trebui să continue să coreleze modul în care informațiile sunt puse la dispoziția sa de către statele membre în temeiul directivei menționate cu alte cerințe relevante din dreptul Uniunii, în special din Regulamentul (UE) 2024/1244 al Parlamentului European și al Consiliului (21). Informațiile raportate ar trebui să permită o revizuire semnificativă a punerii în aplicare și a rezultatelor obținute în ceea ce privește emisiile și alte forme de poluare, valorile limită de emisie, aplicarea BAT, acordarea de derogări și starea de funcționare a instalațiilor. În acest scop, Comisia ar trebui să actualizeze până la 5 august 2026 decizia de punere în aplicare prin care stabilește tipul, formatul și frecvența raportării informațiilor de către statele membre.

(47)

Pentru a se asigura că Directiva 2010/75/UE își îndeplinește în continuare obiectivele de prevenire sau de reducere a emisiilor de poluanți și de atingere a unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului, ar trebui să fie stabilite norme de funcționare pentru activitățile de creștere a porcinelor și a păsărilor de curte, ținând seama de particularitățile fiecărui sector de activitate. În vederea asigurării unor condiții uniforme, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (22). Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți.

(48)

Comisia ar trebui să reexamineze necesitatea de a controla emisiile provenite din explorarea și producția onshore și offshore de ulei mineral și gaze, ținând seama de cadrul legislativ existent al Uniunii, inclusiv de Regulamentul (UE) 2024/1787 al Parlamentului European și al Consiliului (23) și de Directiva 2013/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului (24), necesitatea de a se controla emisiile provenite din tratarea la fața locului și extracția mineralelor industriale neenergetice utilizate în industrie, altele decât cele pentru construcții, precum și emisiile provenite din tratarea și extracția la fața locului a minereurilor, realizate recent în Uniune, precum și necesitatea de a revizui pragul de activitate din anexa I pentru producția de hidrogen prin electroliza apei.

(49)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Directivei 2010/75/UE, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește stabilirea următoarelor: (i) o metodologie standardizată de evaluare a disproporționalității dintre costurile punerii în aplicare a concluziilor BAT și beneficiile potențiale pentru mediu în conformitate cu articolul 15 alineatul (4), luând în considerare metode precum metoda valorii statistice a vieții (VSL) sau metoda valorii anului de viață (VOLY), dacă este cazul; (ii) o metodologie standardizată pentru efectuarea evaluării menționate la articolul 15 alineatul (6); (iii) metoda de măsurare pentru evaluarea conformității cu valorile limită de emisie stabilite în autorizație în ceea ce privește emisiile în aer și apă; (iv) măsurile detaliate necesare pentru înființarea și funcționarea centrului de inovare pentru transformarea industrială și emisii; (v) formatul care trebuie utilizat pentru planurile de transformare și (vi) care sunt informațiile relevante pentru publicare din sistemul de management de mediu, care ar trebui să includă informații cel puțin cu privire la indicatorii și obiectivele de performanță de mediu, precum și la progresele înregistrate în vederea realizării obiectivelor de mediu. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(50)

Pentru a asigura punerea în aplicare și îndeplinirea efectivă a obligațiilor prevăzute în Directiva 2010/75/UE, este necesar să se specifice conținutul minim al unor sancțiuni efective, proporționale și cu efect de descurajare. Disparitățile dintre regimurile de sancțiuni, faptul că sancțiunile impuse sunt considerate în multe cazuri prea reduse pentru a avea un real efect de descurajare asupra comportamentelor ilegale și lipsa punerii în aplicare uniforme în toate statele membre subminează condițiile de concurență echitabile în ceea ce privește emisiile industriale la nivelul Uniunii.

(51)

Statele membre ar trebui să stabilească norme privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și să se asigure că acestea sunt puse în aplicare. Statele membre pot stabili norme privind sancțiuni administrative și penale. În orice caz, aplicarea unor sancțiuni penale și administrative nu ar trebui să conducă la o încălcare a dreptului de a nu fi judecat sau condamnat de două ori pentru aceeași infracțiune (principiul ne bis in idem), astfel cum a fost interpretat de Curtea de Justiție. Pentru cele mai grave încălcări comise de o persoană juridică, cum ar fi cele cu un nivel ridicat de gravitate din cauza naturii, amplorii și repetării lor, sau atunci când respectivele încălcări prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea umană sau mediu, statele membre ar trebui să se asigure că sistemul lor național de sancțiuni include amenzi al căror cuantum maxim ar trebui să fie de cel puțin 3 % din cifra de afaceri anuală de la nivelul Uniunii a operatorului din exercițiul financiar care precedă exercițiul în care se aplică amenda. Pentru respectivele încălcări, fără a aduce atingere obligațiilor care le revin statelor membre în temeiul Directivei 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului (25), statele membre pot adopta, în același timp sau ca alternativă, sancțiuni penale, cu condiția ca acestea să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare.

(52)

În situația în care se produce un prejudiciu pentru sănătatea umană ca urmare a unei încălcări a măsurilor naționale adoptate în temeiul Directivei 2010/75/UE, statele membre ar trebui să se asigure că persoanele afectate pot solicita și obține despăgubiri pentru prejudiciul respectiv de la persoanele fizice sau juridice relevante. Astfel de norme privind compensațiile contribuie la urmărirea obiectivelor de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului și de ocrotire a sănătății umane, astfel cum sunt prevăzute la articolul 191 din TFUE. Acestea susțin, de asemenea, dreptul la viață, la integritatea persoanei și la asistență medicală prevăzut la articolele 2, 3 și 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și dreptul la o cale de atac eficientă, astfel cum este prevăzut la articolul 47 din Cartă. În plus, Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului (26) nu conferă părților private niciun drept la despăgubiri, ca urmare a unei daune aduse mediului sau a unei amenințări iminente de producere a unei astfel de daune.

(53)

Prin urmare, este oportun ca Directiva 2010/75/UE să abordeze dreptul la despăgubiri pentru prejudiciile suferite de persoane fizice și să se asigure că persoanele fizice își pot apăra drepturile împotriva daunelor aduse sănătății cauzate de încălcări ale Directivei 2010/75/UE și, prin urmare, să asigure o aplicare mai eficientă a directivei respective. Procedurile referitoare la cererile de despăgubire ar trebui să fie concepute și aplicate astfel încât să nu facă imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea dreptului la despăgubiri pentru prejudicii.

(54)

Impactul Directivei 2010/75/UE asupra autonomiei procedurale a statelor membre ar trebui să se limiteze la ceea ce este necesar pentru a asigura obiectivele de protecție a sănătății umane printr-un mediu sigur urmărit de aceasta și nu ar trebui să afecteze alte norme procedurale naționale care stabilesc dreptul de a solicita despăgubiri pentru încălcări ale directivei menționate. Cu toate acestea, astfel de norme naționale nu ar trebui să împiedice funcționarea eficace a mecanismului de solicitare a despăgubirilor prevăzut în Directiva 2010/75/UE.

(55)

Directiva 2010/75/UE a fost pusă în aplicare în moduri divergente în statele membre în ceea ce privește includerea instalațiilor de fabricare a produselor ceramice prin ardere, deoarece formularea definiției acestei activități a permis statelor membre să decidă dacă să aplice ambele sau doar unul dintre cele două criterii privind capacitatea de producție și capacitatea cuptoarelor. Pentru a asigura o punere în aplicare mai coerentă a directivei respective și condiții de concurență echitabile în întreaga Uniune, astfel de instalații ar trebui incluse în domeniul de aplicare al directivei respective ori de câte ori este îndeplinit unul dintre aceste două criterii.

(56)

În contextul stabilirii valorilor limită de emisie pentru substanțele poluante, autoritatea competentă ar trebui să ia în considerare toate substanțele, inclusiv substanțele care prezintă motive de îngrijorare emergente, care pot fi emise de instalația în cauză și care pot avea un impact semnificativ asupra mediului sau a sănătății umane. În acest sens, ar trebui să fie avute în vedere caracteristicile periculoase, cantitatea și natura substanțelor emise, precum și potențialul acestora de a polua orice componentă de mediu. Concluziile BAT, după caz, reprezintă punctul de referință pentru selectarea substanțelor în raport cu care trebuie stabilite valori limită de emisie, deși autoritatea competentă poate decide să selecteze substanțe suplimentare. În prezent, substanțele poluante individuale sunt enumerate în mod neexhaustiv în anexa II la Directiva 2010/75/UE, ceea ce nu este compatibil cu abordarea holistică a directivei respective și nu reflectă necesitatea ca autoritățile competente să ia în considerare toate substanțele poluante relevante, inclusiv pe cele care prezintă motive de îngrijorare emergente. Prin urmare, lista neexhaustivă de substanțe poluante ar trebui să fie eliminată. În schimb, ar trebui să se facă trimitere la lista poluanților din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (27).

(57)

Deși depozitele de deșeuri sunt incluse în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE, nu există concluzii BAT în ceea ce privește depozitele de deșeuri, întrucât activitatea respectivă intră în domeniul de aplicare al Directivei 1999/31/CE (28) a Consiliului, iar cerințele acestei din urmă directive sunt considerate a reprezenta BAT. Având în vedere dezvoltarea și inovarea tehnologică care au avut loc de la adoptarea Directivei 1999/31/CE, în prezent sunt disponibile tehnici mai eficiente de protecție a sănătății umane și a mediului. Adoptarea concluziilor BAT în temeiul Directivei 2010/75/UE ar permite abordarea principalelor aspecte de mediu legate de funcționarea depozitelor de deșeuri, inclusiv emisiile semnificative de metan. Prin urmare, Directiva 1999/31/CE ar trebui să permită adoptarea concluziilor BAT privind depozitele de deșeuri în temeiul Directivei 2010/75/UE.

(58)

Întrucât obiectivele prezentei directive, și anume asigurarea unui nivel ridicat de protecție a mediului și îmbunătățirea calității mediului, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere caracterul transfrontalier al poluării provenind din activitățile industriale, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.

(59)

În conformitate cu principiul proporționalității, este necesar și oportun, în vederea realizării obiectivului fundamental de asigurare a unui nivel ridicat de protecție a mediului și de îmbunătățire a calității mediului, să se reglementeze prevenirea și controlul integrat al poluării generate de activitățile industriale și de activitățile de creștere a animalelor. Prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană.

(60)

În conformitate cu Declarația politică comună din 28 septembrie 2011 a statelor membre și a Comisiei privind documentele explicative (29), statele membre s-au angajat ca, în cazuri justificate, să transmită alături de notificarea măsurilor lor de transpunere și unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele naționale de transpunere. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că este justificată transmiterea unor astfel de documente.

(61)

Instalațiile de ardere care fac parte din sisteme izolate mici se pot confrunta, din cauza poziției lor geografice și a lipsei de interconectare cu rețeaua continentală a statelor membre sau cu rețeaua altui stat membru, cu provocări speciale care necesită mai mult timp pentru a respecta valorile limită de emisie. Statele membre în cauză ar trebui ca, până cel târziu la 31 decembrie 2029, să elaboreze un plan de conformare pentru instalațiile de ardere care fac parte dintr-un sistem izolat mic, care să stabilească măsurile de asigurare a respectării valorilor limită de emisie. Planul ar trebui să descrie măsurile de asigurare a respectării prezentei directive și măsurile de reducere la minimum a amplorii și duratei emisiilor poluante în perioada vizată de plan și să cuprindă informații privind măsurile de gestionare a cererii și posibilitățile de trecere la combustibili mai ecologici sau la alternative mai puțin poluante, cum ar fi utilizarea surselor regenerabile și interconectarea cu rețelele continentale sau cu rețeaua unui alt stat membru. Statele membre în cauză ar trebui să transmită Comisiei planul lor de conformare. Statele membre ar trebui să își actualizeze planul în cazul în care Comisia ridică obiecții. Statele membre în cauză ar trebui să raporteze anual cu privire la progresele înregistrate în direcția conformării.

(62)

Pentru a acorda statelor membre, autorităților competente și instalațiilor timp să se conformeze noilor dispoziții, precum și pentru de a acorda Comisiei timp să adopte noi concluzii BAT care să țină seama de noile dispoziții, ar trebui să se prevadă dispoziții tranzitorii. Pentru a asigura securitatea juridică, este necesar să se stabilească o dată fixă, ca termen final absolut, până la care ar trebui respectate dispozițiile. Având în vedere Procesul de la Sevilla și numărul de documente de referință BAT care trebuie să fie revizuite, termenul respectiv ar trebui să fie stabilit peste 12 ani pentru activitățile existente și peste 10 ani pentru activitățile noi. Acest lucru nu împiedică adoptarea și punerea în aplicare mai devreme a concluziilor BAT, ceea ce se preconizează pentru majoritatea activităților reglementate de prezenta directivă. Instalațiile existente ar trebui să respecte dispozițiile Directivei 2010/75/UE în versiunea aflată în vigoare la 3 august 2024, până la stabilirea unor noi concluzii BAT sau până la actualizarea autorizației.

(63)

Prin urmare, Directivele 2010/75/UE și 1999/31/CE ar trebui modificate în consecință,

1.

Titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale și emisiile generate de creșterea animalelor (prevenirea și controlul integrat al poluării)”.

2.

La articolul 1, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Prezenta directivă stabilește, de asemenea, norme destinate prevenirii sau, în cazul în care aceasta nu este posibilă, reducerii continue a emisiilor în aer, apă și sol, prevenirii generării de deșeuri, îmbunătățirii utilizării eficiente a resurselor, precum și promovării economiei circulare și a decarbonizării, pentru a se atinge un nivel înalt de protecție a sănătății umane și a mediului în ansamblul său.”

3.

La articolul 2, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

4.

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

5.

La articolul 4 alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Prin derogare de la primul paragraf, statele membre pot stabili o procedură de înregistrare a instalațiilor care intră exclusiv sub incidența capitolului V sau VIa.”

6.

La articolul 5, se adaugă următorul alineat:

7.

Articolele 7 și 8 se înlocuiesc cu următorul text:

(*3)  Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului (JO L 143, 30.4.2004, p. 56).” "

8.

La articolul 9, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

9.

La articolul 11, litera (f) se modifică după cum urmează:

10.

La articolul 11, se introduc următoarele litere:

11.

La articolul 12 alineatul (1), literele (b), (c) și (f) se înlocuiesc cu următorul text:

12.

Articolul 13 se modifică după cum urmează:

13.

Articolul 14 se modifică după cum urmează:

14.

Se introduce următorul articol:

(*4)  Directiva (UE) 2024/1785 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 de modificare a Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) și a Directivei 1999/31/CE a Consiliului privind depozitele de deșeuri (JO L, 2024/1785, 15.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1785/oj).” "

15.

Articolul 15 se înlocuiește cu următorul text:

16.

Se introduce următorul articol:

17.

La articolul 16, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

18.

La articolul 16, se adaugă următorul alineat:

19.

La articolul 16, se adaugă următorul alineat:

20.

Articolul 18 se înlocuiește cu următorul text:

21.

La articolul 20, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

22.

La articolul 21 alineatul (3) primul paragraf, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

23.

La articolul 21 alineatul (5), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

24.

La articolul 21 alineatul (5) se adaugă următoarea literă:

25.

La articolul 23 alineatul (4), al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia adoptă orientări privind criteriile pentru evaluarea riscurilor pentru mediu și, dacă este cazul, le actualizează periodic.”

26.

Articolul 24 se modifică după cum urmează:

27.

La articolul 25 alineatul (1) se adaugă următoarele paragrafe:

„Calitatea procesuală activă în cadrul căii de atac nu este condiționată de rolul pe care membrul publicului interesat l-a avut în cursul unei etape participative a procedurilor decizionale în temeiul prezentei directive.

Calea de atac trebuie să fie corectă, echitabilă, rapidă și cu un cost care nu este prohibitiv, precum și să prevadă căi de atac adecvate și efective, inclusiv prin măsuri provizorii, după caz.”

28.

La articolul 26, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

29.

După articolul 26, se introduce titlul următor:

„ CAPITOLUL IIA

FACILITAREA ȘI PROMOVAREA INOVĂRII”.

30.

Articolul 27 se înlocuiește cu următorul text:

31.

Se introduc următoarele articole:

32.

La articolul 30, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

33.

La articolul 30 alineatul (6), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Statele membre informează imediat Comisia cu privire la orice derogare acordată în temeiul primului paragraf, inclusiv cu privire la motivele care justifică derogarea și la condițiile impuse.”

34.

Se introduce următorul articol:

35.

La articolul 42 alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Prezentul capitol nu se aplică instalațiilor de gazeificare sau piroliză, dacă gazele sau lichidele rezultate în urma acestui tratament termic al deșeurilor sunt tratate înainte de incinerare într-o asemenea măsură încât:

36.

La articolul 48, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

37.

La articolul 63, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

38.

La articolul 70, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

39.

După articolul 70, se introduce următorul titlu:

„ CAPITOLUL VIA

DISPOZIȚII SPECIALE PRIVIND CREȘTEREA PĂSĂRILOR DE CURTE ȘI A PORCINELOR”.

40.

După titlul capitolului VIa se introduc următoarele articole:

41.

La articolul 72, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

42.

La articolul 73 alineatul (1), primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Până la 30 iunie 2028 și, ulterior, la fiecare 5 ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de reexaminare a punerii în aplicare a prezentei directive. Raportul include informații privind activitățile pentru care au fost sau nu adoptate concluzii BAT în temeiul articolului 13 alineatul (5) din prezenta directivă, ține seama de dinamica inovării, inclusiv de tehnicile emergente, de necesitatea unor măsuri suplimentare de prevenire a poluării și de revizuirea menționată la articolul 8 din Directiva 2003/87/CE.

Raportul respectiv conține o evaluare a necesității unei intervenții din partea Uniunii prin stabilirea sau actualizarea unor cerințe minime la nivelul Uniunii privind valorile limită de emisie și a normelor în materie de monitorizare și conformitate pentru activitățile care intră sub incidența concluziilor BAT adoptate în perioada de cinci ani anterioară, pe baza următoarelor criterii:

43.

Articolul 73 se modifică după cum urmează:

44.

Articolul 74 se înlocuiește cu următorul text:

45.

Articolul 75 se înlocuiește cu următorul text:

46.

Articolul 76 se înlocuiește cu următorul text:

47.

Articolele 77 și 78 se elimină.

48.

Articolul 79 se înlocuiește cu următorul text:

(*5)  Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal (JO L 328, 6.12.2008, p. 28).” "

49.

Se introduce următorul articol:

50.

Anexa I se modifică în conformitate cu anexa I la prezenta directivă.

51.

Se introduce anexa Ia, astfel cum este prevăzută în anexa II la prezenta directivă.

52.

Anexa II se înlocuiește cu textul prevăzut în anexa III la prezenta directivă.

53.

Anexa III se modifică în conformitate cu anexa IV la prezenta directivă.

54.

Anexa IV se modifică în conformitate cu anexa V la prezenta directivă.

55.

Anexa V se modifică în conformitate cu anexa VI la prezenta directivă.

56.

Anexa VI se modifică în conformitate cu anexa VII la prezenta directivă.