Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32022R0116

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/116 al Comisiei din 27 ianuarie 2022 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acesulfam de potasiu originar din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

C/2022/329

JO L 19, 28.1.2022, p. 22–64 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2022/116/oj

28.1.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 19/22


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/116 AL COMISIEI

din 27 ianuarie 2022

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acesulfam de potasiu originar din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Anchetele precedente și măsurile în vigoare

(1)

Prin Regulamentul (UE) 2015/1963 (2), Comisia Europeană a instituit taxe antidumping definitive la importurile de acesulfam de potasiu („ace-K”) originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”, „China” sau „țara în cauză”) (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Ancheta care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „ancheta inițială”.

(2)

Nivelurile taxei antidumping în vigoare în prezent variază între 2,64 EUR și 4,58 EUR per kg net pentru importurile provenite de la producătorii-exportatori cooperanți, aplicându-se un nivel al taxei de 4,58 EUR per kg net pentru importurile provenite de la toate celelalte societăți.

1.2.   Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(3)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (3), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(4)

Cererea de reexaminare a fost depusă la data de 31 iulie 2020 de către Celanese Sales Germany GmbH (denumită în continuare „solicitantul”), unicul producător din Uniune, reprezentând, prin urmare, 100 % din producția totală de ace-K a Uniunii. Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că ar fi susceptibil ca expirarea măsurilor să aibă ca efect continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului cauzat industriei din Uniune (4).

1.3.   Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

(5)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a deschis, la 30 octombrie 2020, o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor cu privire la importurile de ace-K originar din RPC, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

1.4.   Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(6)

Ancheta privind continuarea dumpingului a acoperit perioada 1 iulie 2019-30 iunie 2020 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității reapariției prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”) (6).

1.5.   Părțile interesate

(7)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitantul, producătorii cunoscuți de ace-K din țara în cauză și autoritățile Republicii Populare Chineze, importatorii și utilizatorii cunoscuți cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(8)

De asemenea, părțile interesate au avut ocazia de a formula observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(9)

Au avut loc audieri cu un singur producător-exportator, Anhui Jinhe Industrial Co. Ltd. (denumit în continuare „Anhui Jinhe”), și cu solicitantul.

1.6.   Observații privind deschiderea examinării

(10)

Comisia a primit observații cu privire la deschiderea procedurii de la Anhui Jinhe. Solicitantul a prezentat, de asemenea, observații în această privință.

(11)

Anhui Jinhe a solicitat o comunicare a informațiilor și un rezumat pertinent al anumitor date din cerere. În special, acesta a susținut că solicitantul ar fi trebuit să dezvăluie în versiunea neconfidențială a cererii date privind volumul total și prețurile medii ale importurilor din China în perioada examinată menționată în cerere. Anhui Jinhe a susținut că aceste date nu erau confidențiale, întrucât au fost divulgate de Comisie în cadrul anchetei inițiale. În plus, Anhui Jinhe a susținut că datele respective nu se bazau pe date reale sensibile din punct de vedere comercial, ci pe estimări ale solicitantului și că nu pot fi invocate drepturile de autor pentru nedivulgarea acestora. În plus, Anhui Jinhe a cerut, de asemenea, ca solicitantul să furnizeze un rezumat pertinent al indicatorilor de prejudiciu relevanți pentru a oferi suficiente detalii care să permită o înțelegere rezonabilă a datelor transmise cu titlu confidențial. Acesta a afirmat, de asemenea, că, în cerere, respectivele date erau fie confidențiale, fie prezentate pe baza unor intervale lipsite de sens care nu indicau nicio tendință, în timp ce Comisia a furnizat datele respective sub formă de indici în cadrul anchetei inițiale. Prin urmare, Anhui Jinhe a cerut solicitantului să transmită, sub formă de indici, datele privind consumul, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, cotele de piață, subcotarea, costul de producție, profitabilitatea, vânzările la export și costul materiilor prime din Uniune. Anhui Jinhe a cerut, de asemenea, solicitantului să furnizeze un rezumat pertinent al nivelului său actual de profitabilitate, în care să indice dacă acesta a fost mai mare de 5 % în perioada de referință a reexaminării, precum și date sub formă de indici începând cu anul 2011, având în vedere faptul că solicitantul a făcut referire la respectivul an ca fiind anul relevant pentru comparație.

(12)

În răspunsul său, solicitantul a susținut că majoritatea informațiilor erau confidențiale prin natura lor, întrucât se bazau pe date provenite de la o singură societate, adăugând că sunt necesare intervale de indici pentru a preveni reconstituirea datelor confidențiale subiacente. În special, solicitantul a susținut că furnizarea cifrelor exacte privind volumul total al importurilor din China, combinate cu indexarea cotelor de piață, ar permite reconstituirea vânzărilor singurului producător din Uniune. În documentele transmise, solicitantul și-a revizuit datele neconfidențiale și a furnizat informații suplimentare. În acest sens, solicitantul a furnizat intervale ale volumului total al importurilor, informații suplimentare privind tendința consumului, intervale de indexare pentru producție, cote de piață, o indexare a profitabilității, alți indicatori de prejudiciu (cum ar fi stocurile, ocuparea forței de muncă, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor nete), precum și evoluția vânzărilor producătorului din Uniune în afara Uniunii. În ceea ce privește restul datelor solicitate de Anhui Jinhe, solicitantul a susținut că versiunea neconfidențială a cererii conține un rezumat suficient de pertinent și că furnizarea unor informații suplimentare nu ar fi posibilă fără dezvăluirea unor informații confidențiale.

(13)

Ca reacție la datele revizuite ale solicitantului, Anhui Jinhe a susținut că cererea nu conține în continuare suficiente informații, cum ar fi volumul importurilor din China sau din Uniune și cererea globală de ace-K. Anhui Jinhe a susținut că, atunci când se analizează pertinența versiunii neconfidențiale a cererii, ar trebui să fie luat în considerare dreptul la apărare și că nu este în măsură să înțeleagă dacă există vreun temei de fapt pentru afirmațiile solicitantului.

(14)

Solicitantul și-a exprimat dezacordul cu afirmațiile de mai sus și a susținut că versiunea cererii accesibilă publicului a oferit o bază factuală pentru afirmațiile sale și că unele date au fost ascunse în cazurile în care nu a fost posibilă furnizarea unor intervale de tendințe sub formă de indici fără dezvăluirea unor informații confidențiale. În special, solicitantul a susținut că versiunea neconfidențială a cererii indica evoluția importurilor totale de ace-K din China și a permis societății Anhui Jinhe să își prezinte observațiile cu privire la aceasta. În ceea ce privește datele din cerere, solicitantul a susținut că în regulamentul de instituire a unor măsuri provizorii asupra importurilor de ace-K din China (7) consumul total al Uniunii nu este indicat în termeni absoluți și, prin urmare, nici solicitantul nu este obligat să îl indice.

(15)

Se remarcă faptul că, întrucât solicitantul este singurul producător de ace-K din Uniune, a fost necesară prezentarea unor informații confidențiale sub formă de intervale și de indici pentru a nu dezvălui informații comerciale specifice societății. Comisia a considerat că datele din versiunea neconfidențială a cererii, astfel cum au fost completate de solicitant în observațiile sale, sunt suficient de detaliate pentru a permite o înțelegere rezonabilă a conținutului informațiilor transmise cu titlu confidențial. Solicitantul a furnizat un rezumat pertinent, cu intervale suficient de restrânse în raport cu cifrele reale, care a permis părților interesate să evalueze volumul importurilor și tendințele sale. Prin urmare, producătorii-exportatori chinezi și-au putut exercita dreptul la apărare.

(16)

Anhui Jinhe a susținut că cererea nu a reușit să demonstreze atractivitatea pieței Uniunii, întrucât indică faptul că prețurile medii practicate de exportatorii chinezi pentru exporturile către Uniune sunt aceleași cu cele pentru exporturile către alte piețe. Fără îndoială, acest lucru a demonstrat faptul că producătorii chinezi sunt echidistanți în ceea ce privește vânzările către Uniune și vânzările către țări terțe. În acest sens, Anhui Jinhe a făcut trimitere la anchetele care au avut ca obiect bietanolul (8) și ureea (9) în cadrul cărora Comisia a concluzionat că piața Uniunii este atractivă pentru producătorii-exportatori atunci când prețurile medii ale exporturilor către Uniune sunt mai mari decât cele către piețe terțe.

(17)

În acest sens, solicitantul a susținut că cererea a arătat în mod clar că piața Uniunii este atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi, deoarece, în absența măsurilor antidumping, aceștia ar putea obține volume mai mari de vânzări pe piața Uniunii decât pe alte piețe. Solicitantul a susținut, de asemenea, că piața Uniunii era atractivă pentru producătorii chinezi înainte de instituirea taxelor antidumping.

(18)

Comisia a considerat că cererea a indicat probabilitatea ca producătorii-exportatori chinezi să crească în mod substanțial volumul vânzărilor către piața Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping.

(19)

Anhui Jinhe a susținut, de asemenea, că afirmațiile solicitantului privind subcotarea prețurilor au fost în mod evident eronate, întrucât costul de producție al solicitantului utilizat pentru calcularea subcotării, prezentat în cerere, a fost prea ridicat în comparație cu cel din ancheta inițială și prin urmare nu era fiabil. În plus, Anhui Jinhe a susținut că solicitantul și-a majorat în mod considerabil nivelul prețurilor comparativ cu ancheta inițială și că măsurile antidumping i-au adus profituri excesive, cu mult mai mari decât cele înregistrate în cadrul anchete inițiale. În acest sens, Anhui Jinhe a făcut trimitere la anchetele care au avut ca obiect diciandiamida (10) și ureea (11) în cadrul cărora Comisia a permis expirarea măsurilor, având în vedere gradul ridicat de profitabilitate al industriei Uniunii. Anhui Jinhe a susținut, de asemenea, că, deși capacitățile de producție ale industriei Uniunii au fost utilizate în întregime, acestea au fost insuficiente pentru a satisface cererea în creștere a Uniunii și a făcut trimitere la importurile de ferosiliciu în cazul cărora Comisia a întrerupt măsurile (12). În plus, Anhui Jinhe a susținut că producătorii chinezi dețineau în continuare o cotă de piață de [28-34 %] pe piața Uniunii, în pofida măsurilor prohibitive, deoarece utilizatorii au menținut întotdeauna doi sau mai mulți furnizori de ace-K pentru a asigura siguranța lanțului de aprovizionare, în special după recentele perturbări cauzate de pandemia de COVID-19. În cele din urmă, Anhui Jinhe a subliniat că industria Uniunii a reușit să concureze cu importurile din China pe piețe terțe unde nu existau măsuri în vigoare și a vândut volume semnificative pe respectivele piețe. Anhui Jinhe a susținut că acest lucru demonstrează faptul că solicitantul a fost în măsură să concureze cu succes cu importurile din China fără impunerea unor măsuri antidumping, ceea ce indică lipsa probabilității de reapariție a prejudiciului.

(20)

Solicitantul a contestat afirmațiile de mai sus. În fapt, solicitantul a susținut că, pentru calcularea subcotării prețurilor indicative prezentate în cererea sa, a utilizat marja de profit stabilită de Comisie în ancheta inițială. De asemenea, solicitantul a susținut că taxele antidumping garantează că prețurile importurilor din China erau la un nivel neprejudiciabil. Solicitantul a susținut că, în cazul expirării măsurilor antidumping, producătorii-exportatori chinezi și-ar crește cota de piață în Uniune la același nivel procentual ca în restul lumii. Solicitantul a prezentat, de asemenea, scenarii detaliate pentru a demonstra modul în care activitatea sa ar fi afectată în cazul expirării taxelor antidumping.

(21)

Analiza Comisiei a confirmat că niciunul dintre elementele menționate de Anhui Jinhe, indiferent dacă a fost sau nu corect din punct de vedere faptic, nu a fost suficient pentru a pune sub semnul întrebării concluzia potrivit căreia cererea conține suficiente elemente de probă care tind să demonstreze că expirarea măsurilor ar putea avea ca rezultat continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului. Aceste aspecte fuseseră stabilite pe baza celor mai bune elemente de probă aflate la dispoziția solicitantului la momentul respectiv și au fost suficient de reprezentative și de fiabile. În plus, afirmațiile formulate de Anhui Jinhe, precum și obiecțiile solicitantului au fost examinate în detaliu în cursul anchetei și sunt abordate în continuare.

(22)

În temeiul celor de mai sus, Comisia a confirmat faptul că cererea a oferit suficiente elemente de probă potrivit cărora expirarea măsurilor ar putea avea ca rezultat continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului, îndeplinind, astfel, cerințele prevăzute la articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(23)

În observațiile sale prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Anhui Jinhe a susținut că informațiile cuprinse în cererea de reexaminare fie nu sunt relevante (de exemplu, elementele de probă privind distorsiunile legate de acidul sulfamic se referă la presupusele distorsiuni legate de uree, iar elementele de probă privind distorsiunile legate de hidroxidul de potasiu se referă la cele legate de sarea de potasiu), fie nu se bazează pe surse disponibile public (de exemplu, distorsiunile legate de acidul acetic se bazează pe un raport achiziționat de solicitant, care nu este în concordanță cu raportul de țară referitor la China).

(24)

În acest sens, având în vedere că acidul sulfamic este produs din uree, iar hidroxidul de potasiu este produs din sare de potasiu, orice denaturare a pieței care a afectat materiile prime afectează, de asemenea, produsul final. În plus, contrar celor susținute de Anhui, în cererea de reexaminare, solicitantul face trimitere, pe lângă o altă sursă confidențială, și la raportul referitor la China. Potrivind afirmațiilor solicitantului, în raportul de țară a existat o neconcordanță între text și cifrele privind gradul de utilizare a capacităților de producție pentru acidul acetic în China. Cu toate acestea, nu există nicio neconcordanță între raportul referitor la China și sursa confidențială, având în vedere că informațiile actualizate privind capacitatea de producție furnizate de solicitant, care au fost verificate de Comisie, sunt în concordanță cu cifrele privind gradul de utilizare a capacităților de producție prezentate în raportul referitor la China. Prin urmare, afirmațiile au fost respinse.

1.6.1.   Eșantionarea

(25)

Având în vedere numărul aparent ridicat de producători din țara în cauză, precum și de importatori neafiliați din Uniune, Comisia a indicat în avizul de deschidere că ar putea utiliza eșantionarea pentru producătorii și importatorii neafiliați în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

1.6.2.   Eșantionarea producătorilor din RPC

(26)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(27)

Doi producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară și a informat toate părțile interesate printr-o notă la dosar. Comisia a invitat aceste societăți să participe la anchetă și le-a trimis un link către chestionar.

1.6.3.   Eșantionarea importatorilor

(28)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a invitat importatorii neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(29)

Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate și nu a acceptat să fie inclus în eșantion.

1.7.   Răspunsuri la chestionar

(30)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(31)

Comisia a transmis linkuri către chestionar celor doi producători-exportatori care au returnat formularul de eșantionare. Același chestionar fusese, de asemenea, pus la dispoziție online (13) în ziua deschiderii procedurii.

(32)

S-au primit răspunsuri complete la chestionar din partea unui producător-exportator și a unicului producător din Uniune.

1.8.   Verificarea

(33)

Comisia a căutat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii și a efectuat verificări încrucișate ale acestora. Din cauza izbucnirii pandemiei de COVID-19 și a măsurilor adoptate ulterior pentru a face față pandemiei („Avizul privind COVID-19”) (14), Comisia nu a fost totuși în măsură să efectueze vizite de verificare la sediile societăților cooperante. În schimb, Comisia a efectuat verificări încrucișate la distanță („VID”) ale informațiilor furnizate de următoarele societăți prin videoconferință:

(a)   Producător din Uniune

Celanese Sales Germany GmbH, Celanese Production Germany GmbH & Co. KG Sulzbach, Germania și societatea principală de exploatare Celanese Europe BV, Amsterdam, Țările de Jos;

(b)   Producător-exportator din RPC

Anhui Jinhe Industrial Co., Ltd., Chuzhou, Anhui.

1.9.   Procedura ulterioară

(34)

La 27 octombrie 2021, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină măsurile antidumping în vigoare („comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat un termen pentru a prezenta observații cu privire la această comunicare și pentru a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(35)

Au fost primite observații din partea Anhui Jinhe și a solicitantului.

(36)

Au avut loc audieri cu Anhui Jinhe și cu solicitantul.

2.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul care face obiectul reexaminării

(37)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu cel din ancheta inițială, și anume acesulfamul de potasiu [sare de potasiu de 6-metil-1,2,3-oxatiazin-4(3H)-onă 2,2-dioxid; nr. CAS 55589-62-3], originar din Republica Populară Chineză, încadrat în prezent la codul NC ex 2934 99 90 (cod TARIC 2934999021) (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”). Acesulfamul de potasiu este adesea denumit și „acesulfam K” sau „ace-K”.

(38)

Ace-K este utilizat ca îndulcitor sintetic într-o gamă largă de aplicații, de exemplu, în alimente, băuturi și produse farmaceutice.

2.2.   Produsul similar

(39)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, prezenta anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

produsul care face obiectul reexaminării;

produsul fabricat și vândut pe piața internă din RPC și

produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii.

(40)

Aceste produse sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

3.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU REAPARIȚIEI DUMPINGULUI

3.1.   Observații preliminare

(41)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea conduce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

(42)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, importurile de ace-K din RPC au continuat, deși la niveluri mai scăzute decât în perioada anchetei inițiale (și anume, între 1 iulie 2013 și 30 iunie 2014). Potrivit datelor raportate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [denumite în continuare „baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6)”], importurile de ace-K din RPC au reprezentat [31-37 %] din piața Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare, în comparație cu cota de piață de [65-80 %] în cursul anchetei inițiale. În termeni absoluți, importurile din RPC au scăzut cu [47-56 %] de la perioada de anchetă a anchetei inițiale.

(43)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 32, numai unul dintre exportatorii/producătorii din RPC a transmis un răspuns la chestionar și, prin urmare, s-a considerat că a cooperat la anchetă.

3.2.   Procedura de stabilire a valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază

(44)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea anchetei, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat oportun să deschidă ancheta cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(45)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori chinezi să furnizeze informațiile cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea ace-K. Un singur producător-exportator chinez a transmis informațiile relevante.

(46)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. GC nu a furnizat niciun răspuns la informațiile solicitate. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(47)

S-au primit observații din partea producătorului-exportator Anhui Jinhe cu privire la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(48)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(49)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate”, și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(50)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta anchetă că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

3.2.1.   Existența distorsiunilor semnificative

3.2.1.1.   Introducere

(51)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că „[d]istorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective;

prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor;

existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă;

lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea;

distorsionarea costurilor salariale;

accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat.”

(52)

Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe faptice pot fi utilizate pentru a se demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forțelor de pe piață.

(53)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector.” În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind RPC (denumit în continuare „raportul”) (15), care arată existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și sectoare specifice (printre care cel siderurgic și cel chimic). Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă din dosarul de anchetă la momentul deschiderii acesteia. Raportul a fost depus la dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia.

(54)

Solicitantul a furnizat informații suplimentare față de constatările raportului care vizau materiile prime utilizate pentru producția de ace-K. Solicitantul a comandat un raport pentru a identifica caracteristicile și distorsiunile legate de una dintre principalele materii prime din compoziția acesulfamului de potasiu, trioxidul de sulf, în cele două provincii chineze în care este produs, Jiangsu și Anhui. Elementele de probă relevante includ Planul de dezvoltare a industriei chimice din data de 24 octombrie 2016, în care sunt indicate obiectivele și țintele de producție care influențează nivelul de aprovizionare în sectorul produselor chimice, inclusiv cele privind sulfonarea trioxidului de sulf și ace-K și provincia Anhui, făcându-se trimitere la avizele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez din provincia Anhui și ale guvernului popular al provinciei Anhui privind promovarea dezvoltării economice de înaltă calitate, emise la 14 martie 2018. Acest document de politică stabilește mai multe inițiative de politică industrială pentru promovarea unei dezvoltări economice de înaltă calitate, în special în provincia Anhui, cum ar fi utilizarea de stimulente financiare și de reduceri fiscale în cazul în care întreprinderile industriale și de logistică își desfășoară activitatea în concordanță cu industriile „încurajate” menționate în Catalogul central de ajustare structurală. În continuare, solicitantul a explicat modul în care Decizia Consiliului de Stat privind promulgarea punerii în aplicare a dispozițiilor provizorii referitoare la promovarea restructurării industriale din 2 decembrie 2005 definește obiectivele de politică economică și industrială și direcționează toate guvernele provinciale spre identificarea de măsuri specifice de orientare a investițiilor. Aceasta include sprijinirea politicilor privind terenurile, creditele, impozitarea, importurile și exporturile. De asemenea, solicitantul a atras atenția asupra altor instrumente de politică de intervenție a statului, cum ar fi Catalogul orientărilor pentru ajustarea structurală a industriei, publicat în ianuarie 2013, în care segmentele industriale sunt împărțite în categoriile „încurajate,”„restricționate” și „eliminate”. Sulfonarea trioxidului de sulf se încadrează în categoria „încurajate” din respectivul catalog.

(55)

În cerere a fost menționat și document intitulat „Sulphur Trioxide’s Export Tax and VAT Refund Withdrawal” (Taxa de export și eliminarea rambursării TVA-ului pentru trioxidul de sulf), care identifică un cost al TVA-ului aferent exportului egal cu 13 %, ceea ce determină o restricție la export.

(56)

În ceea ce privește energia electrică, gazele, aburul și apa, cererea a explicat rolul controalelor tarifare în provinciile Jiangsu și Anhui și a atras atenția asupra intervențiilor statului și provinciilor în sectorul cărbunelui. Documentul intitulat „Avizele Consiliului de Stat privind reducerea supracapacității în industria cărbunelui și dezvoltarea acesteia”, emise la 1 februarie 2016, a confirmat existența unor probleme de supracapacitate, precum și intervenția semnificativă a statului pe piață în acest sector.

(57)

În final, în cerere sunt enumerate subvențiile specifice pentru Nantong Acetic Acid, o societate afiliată producătorului de ace-K, Nantong Hongxin. Potrivit unui anunț public făcut de Nantong Acetic Acid și potrivit raportului anual al Nantong Acetic Acid pentru 2018, Nantong Acetic Acid beneficiază de o rată preferențială a impozitului pe venit de 15 % (în loc de 25 %) în cadrul Programului preferențial privind impozitul pe profit pentru întreprinderile din domeniul tehnologiilor înalte sau noi.

(58)

În cerere s-a făcut trimitere și la o serie de distorsiuni identificate în raport cu alte materii prime utilizate pentru producerea acesulfamului de potasiu, cum ar fi dicetena, acidul sulfamic, trietilamina, hidroxidul de potasiu, acidul acetic, diclormetanul și amoniacul. Într-adevăr, cererea a furnizat elemente de probă privind supracapacitatea în sectorul produselor chimice, indicând o rată de utilizare a capacităților de producție pentru acidul acetic în China de aproximativ 69 % în al patrulea trimestru al anului 2019, aceasta fiind estimată în cerere la aproximativ 63 % în primul trimestru al anului 2020 și ajungând la aproximativ 67 % la sfârșitul anului 2020. Pe lângă supracapacitatea de producție, investițiile în producția de acid acetic din China fac obiectul controalelor prevăzute în Catalogul de orientare a restructurării industriale (revizuit în 2013). Aceste două elemente combinate distorsionează piața chineză a acidului acetic și, în consecință, și producția de dicetenă din aval.

(59)

În plus, cererea menționa intervenția statului în obiectivele și țintele de politică prevăzute în cel de „Al 13-lea plan cincinal pentru industria petrochimică al provinciei Hebei”. Planul evidențiază modul în care statul chinez controlează extracția de sulf și stabilește limite la introducerea pe piață pentru producția de acid sulfuric. Prin impunerea de controale asupra extracției de sulf și prin limitarea investițiilor în producția de acid sulfuric, GC denaturează nu numai piața acestor două produse, ci și piața pentru producția de trioxid de sulf.

(60)

Cererea făcea trimitere, de asemenea, la alte tipuri de intervenții ale statului pe piața ureei, cum ar fi existența unor contingente de import stricte pentru uree și taxe la export. Ureea este o materie primă din amonte utilizată pentru producerea acidului sulfamic împreună cu trioxidul de sulf și acidul sulfuric. În plus, GC a scutit vânzările interne de uree de la plata TVA-ului începând cu 1 iulie 2005. În cele din urmă, GC a intervenit pe piață prin intermediul sistemului de stat pentru îngrășăminte, care funcționează din 2004. Potrivit raportului, producătorii de uree beneficiază de tarife preferențiale la energia electrică și pentru transportul feroviar de marfă.

(61)

În ceea ce privește raportul, cererea a indicat faptul că sarea de potasiu se află pe lista materiilor prime în cel de „Al 13-lea plan cincinal pentru resurse minerale”, care include o serie de dispoziții detaliate cu privire la diferite grupe de minerale. La rubrica „Fosfor”, raportul Comisiei constată că unul dintre obiective este stabilizarea aprovizionării cu resurse minerale importante utilizate în agricultură, cum ar fi fosforul, sulful și potasiul, în conformitate cu strategia de securitate alimentară. În plus, „potasa și alte săruri de potasiu brute naturale” sunt, de asemenea, menționate în raport printre articolele care fac obiectul taxelor la export. Intervențiile suplimentare din partea statului, menționate în cerere, vizează și amoniacul, o materie primă suplimentară achiziționată pentru reciclarea deșeurilor de acid sulfuric.

(62)

Solicitantul a subliniat, de asemenea, că, potrivit raportului, GC însuși a recunoscut că nu a fost încă instituit un mecanism de concurență efectivă pentru vânzarea de energie electrică. Aceasta înseamnă că există distorsiuni semnificative pe piața chineză a alimentării cu energie electrică pentru uz industrial. În final, în cerere erau menționate alte domenii în care intervenția statului afectează costurile unui operator industrial din China, cum ar fi accesul la drepturile de folosință asupra terenului (capitolul 9 din raport), accesul la capital și la finanțare (capitolul 11 din raport) și piața forței de muncă (capitolul 13 din raport).

(63)

Astfel cum se precizează în considerentul 46, GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să respingă elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de reclamant cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(64)

Au fost primite observații în acest sens din partea producătorului-exportator cooperant, Anhui Jinhe, care a susținut că argumentul oferit pentru a justifica aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este nefondat și nu se aplică societății. Anhui Jinhe a susținut că constatările privind distorsiunile în ceea ce privește dicetena, trioxidul de sulf și acidul sulfuric identificate în raportul comandat de solicitant nu sunt relevante pentru Anhui Jinhe, întrucât societatea produce acești factori de producție la nivel intern. Materiile prime relevante din amonte sunt acidul acetic glacial, acidul sulfamic și hidroxidul de potasiu.

(65)

În această privință, Anhui Jinhe a făcut referire la practica recentă a Comisiei în temeiul articolului 2 alineatul (6a) literele (a) și (c) din regulamentul de bază, cum ar fi în cazul extrudatelor de aluminiu (16) , conform căreia producătorii-exportatori sunt obligați să prezinte elemente de probă privind prețurile și costurile nedistorsionate pentru a „stabili în mod cert” că propriile costuri interne nu sunt afectate de distorsiuni semnificative. Societatea a susținut că prețurile de pe piața internă ale materiilor prime relevante sunt orientate către piață și negociate pe baza condițiilor de piață predominante. În special, societatea a prezentat elemente de probă prin compararea propriilor prețuri cu prețurile din Turcia pe baza COMTRADE, pentru a demonstra că prețurile mai mici ale factorilor de producție ai acidului acetic glacial, acidului sulfamic și hidroxidului de potasiu în comparație cu prețurile internaționale se datorează în principal costurilor de transport mult mai scăzute din China, deoarece societatea se bazează exclusiv pe aprovizionarea internă.

(66)

În plus, societatea a precizat că nu își desfășoară activitatea sub controlul autorităților din țara exportatoare. Societatea a susținut în continuare că nu există nicio intervenție din partea statului în ceea ce privește prețurile și costurile factorilor de producție pentru producția de ace-K. Obiecțiile aduse acestor afirmații sunt abordate la punctele 3.2.1.3 și 3.2.1.4.

(67)

În observațiile sale, producătorul-exportator a subliniat, de asemenea, faptul că articolul 2 alineatul (6a) este incompatibil cu Acordul antidumping al OMC (denumit în continuare „Acordul privind PAD”). Acest lucru este determinat de faptul că, în primul rând, articolul 2.2 din Acordul privind PAD prevede trei scenarii care permit construirea valorii normale: (i) vânzările nu sunt efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, (ii) există o situație specială pe piață sau (iii) din cauza volumului scăzut de vânzări pe piața internă, astfel de vânzări nu sunt reprezentative. Anhui Jinhe a susținut că distorsiunile semnificative nu îndeplinesc niciunul dintre cele trei criterii. Acesta a susținut în continuare că, deși s-ar putea considera că noțiunea de distorsiuni semnificative intră sub incidența celui de al doilea criteriu de mai sus, grupul special al OMC în cauza DS529 Australia – măsurile antidumping instituite asupra hârtiei de copiator A4 a confirmat că, pentru a considera că o comparație corectă între vânzările de pe piața internă și vânzările la export este afectată „din cauza situației specifice a pieței”, nu este suficient ca prețul intern al produsului în cauză și factorii săi de producție să fie afectați de distorsiuni guvernamentale. În plus, Anhui Jinhe a afirmat că, în ceea ce privește Comisia, aceasta construiește în mod sistematic valoarea normală, în condițiile în care ar trebui să verifice îndeplinirea condițiilor prevăzute la articolul 2.2 din Acordul privind PAD de la caz la caz.

(68)

Anhui Jinhe a susținut în continuare că, potrivit articolului 2.2 din Acordul privind PAD, construirea valorii normale trebuie să reflecte „un cost în țara de origine”, astfel cum s-a confirmat în cauzele OMC DS529 Australia – măsurile antidumping instituite asupra hârtiei de copiator A4 și DS473 Uniunea Europeană – măsurile antidumping instituite asupra biomotorinei din Argentina. În plus, Anhui Jinhe a susținut că valoarea normală ar trebui să fie construită în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, adăugând că constatările în cauza OMC DS427 China – măsurile antidumping și compensatorii instituite asupra producției de pui de carne din Statele Unite ale Americii („Anti-Dumping and Countervailing Duty Measures on Broiler Products from the United States”) au impus autorităților de anchetă să ia în considerare costurile înregistrate ale producătorilor-exportatori, cu excepția cazului în care acestea nu sunt în conformitate cu principiile contabile general acceptate sau nu reflectă în mod rezonabil costurile asociate cu producția și vânzarea produsului în cauză. Potrivit Anhui Jinhe, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, deoarece costurile producătorului-exportator nu sunt luate în considerare în mod sistematic, indiferent dacă costurile înregistrate îndeplinesc cele două condiții de mai sus.

(69)

Comisia a considerat că dispozițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt în concordanță cu obligațiile Uniunii Europene în contextul normelor OMC. Astfel cum a fost clarificat în mod explicit de organul de apel al OMC în cauza DS473, legislația OMC permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător, atunci când această ajustare este necesară și justificată. Comisia a reamintit că niciuna dintre cauzele respective, DS529 Australia – măsurile antidumping instituite asupra hârtiei de copiator A4 și DS427 China – producția de pui de carne (articolul 21.5 – SUA) nu se referea la interpretarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și la condițiile de aplicare a acestuia. În plus, situațiile de fapt care stau la baza cauzelor respective sunt diferite de situația și de criteriile care determină aplicarea metodologiei în temeiul acestei dispoziții din regulamentul de bază, care se referă la existența unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, valoarea normală este construită pe baza unor costuri și prețuri nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă sau pe baza unei valori de referință internaționale numai în cazul în care se constată existența unor distorsiuni semnificative, care afectează costurile și prețurile. În orice caz, articolul 2 alineatul (6a) al doilea paragraf a treia liniuță din regulamentul de bază prevede posibilitatea de a utiliza costurile interne în măsura în care se stabilește că acestea nu sunt distorsionate. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații.

(70)

În plus, Anhui Jinhe a susținut că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu articolul 2.2.2 din Acordul privind PAD. Acesta a susținut în continuare că, în cauza DS219 CE – Accesorii de țevărie, organul de apel a confirmat că autoritatea de anchetă este obligată să utilizeze costurile VAG și profiturile efective ale producătorilor-exportatori, în cazul în care astfel de date există. Prin urmare, Anhui Jinhe a susținut că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu articolul 2.2.2 din Acordul privind PAD.

(71)

Comisia a remarcat că, odată ce se stabilește că, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare, valoarea normală se construiește pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată, pentru fiecare producător-exportator, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Astfel cum s-a explicat mai sus, aceeași dispoziție din regulamentul de bază permite, de asemenea, utilizarea costurilor interne în măsura în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt distorsionate. În acest context, producătorii-exportatori au avut posibilitatea de a furniza elemente de probă în sprijinul faptului că respectivele costuri VAG individuale și/sau alte costuri ale factorilor de producție au fost de fapt nedistorsionate. Cu toate acestea, astfel cum este evidențiat la punctele 3.2.1.2-3.2.1.9, Comisia a stabilit existența distorsiunilor în industria ace-K și nu a existat nicio dovadă cu privire la faptul că factorii de producție ai producătorilor-exportatori individuali sunt nedistorsionați. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(72)

În final, Anhui Jinhe a susținut că, în conformitate cu dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia era obligată să efectueze o analiză specifică la nivel de întreprindere și de costuri. Prin urmare, ar fi trebuit să existe o analiză specifică efectuată la nivelul Anhui Jinhe, pe baza chestionarului transmis de acesta.

(73)

Comisia a remarcat faptul că existența unor distorsiuni semnificative care determină aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este stabilită la nivelul întregii țări. Dacă se stabilește existența unor distorsiuni semnificative, dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază se aplică, a priori, tuturor producătorilor-exportatori din RPC și se referă la toate costurile aferente factorilor lor de producție. În orice caz, aceeași dispoziție din regulamentul de bază prevede utilizarea costurilor interne în măsura în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt afectate de distorsiuni semnificative. Cu toate acestea, nu a fost identificat niciun cost intern nedistorsionat pe baza unor elemente de probă precise și adecvate. În special, producătorii-exportatori nu au prezentat dovezi precise și adecvate cu privire la prețurile și costurile nedistorsionate. În orice caz, calculele legate de societatea Anhui Jinhe reflectă datele prezentate de societatea însăși, inclusiv factorii de producție și sumele raportate de societate în răspunsul la chestionar, dar ținând seama în mod corespunzător de existența și de impactul unor distorsiuni semnificative în RPC, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, în special cu articolul 2 alineatul (6a). Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(74)

În observațiile sale prezentate în urma comunicării constatărilor finale, societatea Anhui Jinhe și-a reiterat argumentele prezentate în considerentele 67 și 68 de mai sus cu privire la compatibilitatea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu legislația OMC. Societatea a susținut că Comisia Europeană ar trebui să se abțină de la aplicarea metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) sau să explice exact modul în care această metodologie poate fi aplicată în conformitate cu obligațiile prevăzute la articolele 2.2, 2.2.1.1 și 2.2.2 din Acordul privind PAD. Într-adevăr, Anhui Jinhe a afirmat că Comisia poate reconstitui valoarea normală doar dacă este îndeplinită una dintre cele trei condiții prevăzute la articolul 2.2. În cazul în care Comisia invocă a doua (sau a treia) condiție, aceasta trebuie să examineze dacă este sau nu este permisă „o comparație corectă” între prețul intern și prețul de export.

(75)

În plus, în ceea ce privește argumentul potrivit căruia legislația OMC (astfel cum a fost clarificată în cauza DS473) permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, „ajustate în mod corespunzător, atunci când această ajustare este necesară și justificată”, Anhui Jinhe a susținut că acest criteriu juridic nu a fost menționat în raportul grupului special sau al organului de apel. Potrivit afirmațiilor societății Anhui Jinhe, Comisia a adoptat o interpretare părtinitoare și limitată a raportului, în care se menționează în mod explicit că „[î]n cazul în care se bazează pe orice informație din afara țării pentru a determina «costul de producție din țara de origine», în temeiul articolului 2 alineatul (2), autoritatea de anchetă trebuie să se asigure că respectivele informații sunt utilizate pentru a obține «costul de producție din țara de origine», iar acest lucru poate necesita adaptarea informațiilor respective de către autoritatea de anchetă”.

(76)

În plus, Anhui Jinhe a susținut că o „distorsiune semnificativă” nu reprezintă, în sine, una dintre condițiile pentru a recurge la construirea valorii normale. În final, în ceea ce privește posibilitatea de a utiliza costurile interne în măsura în care s-a stabilit că acestea nu au fost distorsionate, potrivit societății Anhui Jinhe, Comisia ar fi putut utiliza posibilitatea prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) de a utiliza datele efective ale societății.

(77)

În ceea ce privește argumentele prezentate de Anhui Jinhe privind compatibilitatea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu Acordul privind PAD și cu constatările organului de soluționare a litigiilor, acestea au fost deja abordate în considerentul 69, incluzând și explicația potrivit căreia cauza DS473 nu se referea la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În ceea ce privește afirmația potrivit căreia conceptul „distorsiuni semnificative” menționat la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu apare în niciuna dintre normele prevăzute în Acordul privind PAD al OMC sau în GATT 1994, Comisia a reamintit că legislația internă nu trebuie să utilizeze aceiași termeni ca cei utilizați în acordurile vizate pentru a fi în conformitate cu acordurile respective și consideră că articolul 2 alineatul (6a) respectă pe deplin normele relevante din Acordul privind PAD (și, în special, cele referitoare la posibilitățile de a construi valoarea normală prevăzută la articolul 2.2 din Acordul privind PAD). Prin urmare, afirmațiile au fost respinse.

(78)

În plus, Anhui Jinhe a afirmat că Comisia nu a furnizat nicio explicație cu privire la motivul pentru care nu a considerat elementele menționate în considerentele 65 și 66 ca reprezentând „elemente de probă pozitive” în sensul articolului 2 alineatul (6a), potrivit cărora costurile sale nu au fost distorsionate. Anhui Jinhe a reiterat această afirmație și a adăugat, de asemenea, că prețurile sale nu au fost distorsionate ca urmare a practicilor sale de achiziție (platformă online) și a absenței intervenției din partea oricăror autorități sau agenții de stat care sunt controlate de guvernul chinez.

(79)

Astfel cum se menționează în considerentul 65, elementele de probă prezentate de Anhui Jinhe au reprezentat doar o comparație a propriilor prețuri de achiziție interne pentru una dintre materiile prime cu prețurile de import din Turcia extrase din baza de date COMTRADE și cu prețurile din Thailanda extrase din baza de date GTA. Comparația a arătat că prețul intern a fost mai mic decât prețurile de import din Turcia și din Thailanda pentru cele două materii prime. Anhui Jinhe a susținut că această diferență a rezultat din costurile sale de transport intern mai scăzute. Anhui Jinhe a susținut, de asemenea, că a achiziționat acid acetic glacial de la solicitant.

(80)

Comisia observă că Anhui Jinhe nu a furnizat niciun element de probă pentru a-și susține afirmația cu privire la costurile de transport. În plus, o astfel de comparație a prețurilor nu este suficientă pentru a demonstra că prețurile interne din China nu sunt distorsionate. În plus, faptul că achizițiile de pe piața internă au fost efectuate online nu înseamnă că aceste prețuri nu au fost distorsionate. În plus, contrar afirmațiilor societății Anhui Jinhe, ancheta a demonstrat că Anhui Jinhe nu a achiziționat acid acetic glacial de la solicitant pentru producția de ace-K. Prin urmare, afirmațiile au fost respinse.

(81)

Comisia a analizat dacă este adecvat să folosească sau nu prețurile și costurile interne din RPC, din pricina existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă cuprinse în raport, care se bazează pe surse disponibile în mod public. Analiza a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC.

3.2.1.2.   Distorsiuni semnificative care afectează prețurile și costurile interne din RPC

(82)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (17). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu perfect în acest sens: ea se raportează la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (18).

(83)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză deja existentă a dispoziției: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze”, s-a adăugat o a doua teză, cu următoarea formulare: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (19). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al RPC. Această autoritate și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în ale cărui limite acționează forțele de pe piața liberă.

(84)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (20). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, incluzând sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și mediul de reglementare.

(85)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, de asemenea, modalitatea de sprijinire a industriilor/sectoarelor relevante, precum și termenele în care trebuie realizate obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările, în condițiile în care acestea au fost o caracteristică obișnuită în ciclurile anterioare de planificare. În cadrul planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și cu obiectivele de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.) care le sunt atribuite. Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficient activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Aceasta se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează competențele în mod corespunzător, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea, de asemenea, punctul 3.2.1.7 de mai jos) (21).

(86)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al RPC este dominat de băncile comerciale de stat. Aceste bănci, atunci când își elaborează și pun în aplicare politica de creditare, trebuie să se alinieze la obiectivele politicii industriale a guvernului, și nu să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect (a se vedea și secțiunea 3.2.1.8 de mai jos) (22). Același raționament este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele titlurilor de capital, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar, altele decât sectorul bancar, sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (23).

(87)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice sunt efectuate pentru a facilita atingerea obiectivelor stabilite de politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (24). În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează examinarea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (25).

(88)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (26).

3.2.1.3.   Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază: deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective

(89)

În RPC, întreprinderile care se află în proprietatea statului și care își desfășoară activitatea sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(90)

GC și PCC mențin structuri care le asigură influența continuă asupra întreprinderilor, în special asupra întreprinderilor deținute de stat (denumite în continuare „IDS-uri”). Statul (și, în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către IDS individuale, ci își revendică și dreptul de a participa la procesul operațional de luare a deciziilor în cadrul IDS-urilor. Acest fapt se realizează, de obicei, prin rotația cadrelor între autoritățile publice și IDS-uri, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale IDS-urilor și a celulelor de partid în cadrul societăților (a se vedea, de asemenea, punctul 3.2.1.4), precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului IDS-urilor (27). În schimb, IDS-urile se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea lor de concurență și accesul preferențial la factori de producție relevanți, inclusiv la finanțare (28). Elementele care indică existența controlului guvernamental asupra întreprinderilor din sectorul ace-K sunt detaliate în continuare la punctul 3.2.1.4.

(91)

În special în sectorul acesulfamului de potasiu, chiar dacă nivelul participațiilor statului este relativ scăzut, se menține un grad semnificativ de supraveghere a politicilor de către GC. Într-adevăr, la nivel mondial, doar câteva societăți, altele decât solicitantul, dispun de o capacitate de producție mare. Dintre acestea, societatea exportatoare, Anhui Jinhe, dispune în prezent de cea mai mare capacitate de producție din lume.

(92)

Având în vedere nivelul ridicat al controlului și al intervenției statului în sectorul ace-K, chiar și producătorii privați sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, chiar și întreprinderile private din sectorul ace-K fac, indirect, obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor, astfel cum se arată la punctul 3.2.1.5.

3.2.1.4.   Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază: prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor

(93)

Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul deținerii IDS-urilor și al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. Dreptul autorităților de stat relevante, prevăzut în legislația chineză, de a numi și de a revoca personalul de conducere esențial din cadrul IDS-urilor poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (29), însă celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, în cadrul fiecărei societăți trebuie să se înființeze câte o organizație PCC (care să cuprindă cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (30)), iar societatea respectivă trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat intenția de a controla deciziile comerciale din cadrul IDS-urilor, aceasta fiind o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăților private să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (31). În 2017 s-a raportat că existau celule de partid în 70 % dintre cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (32). Aceste norme se aplică la scară largă, în întreaga economie chineză, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor de ace-K și furnizorilor de factori de producție ai acestora.

(94)

În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat „Orientările Biroului General al Comitetului central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră” (denumit în continuare „Orientările”) (33), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private. Secțiunea II.4 din orientări prevede: „[t]rebuie să sporim capacitatea globală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”; iar secțiunea III.6 prevede: „[t]rebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește construcția partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească sarcinile în mod eficient, asemenea unei fortărețe, precum și să le permitem membrilor de partid să acționeze în calitate de avangardiști și pionieri”. Astfel, orientările subliniază rolul PCC în cadrul societăților și al altor entități din sectorul privat și încearcă să sporească acest rol (34).

(95)

Următoarele exemple ilustrează tendința menționată de intervenție din ce în ce mai mare a GC în sectorul ace-K.

(96)

Potrivit informațiilor colectate cu privire la Anhui Jinhe (35), președintele Consiliului de supraveghere este și secretarul Comitetului de partid al Anhui Jinhe, ale cărui obiective sunt concentrarea pe obiectivele de producție și de afaceri ale întreprinderii și „instituirea și îmbunătățirea mecanismului de discuții și ale procesului decizional ale Comitetului de partid în ceea ce privește elaborarea și planificarea, principalele planuri de reformă, principalele modificări aduse sistemului de conducere [...]”. Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și punctul 3.2.1.8 de mai jos), precum și în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime și factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare a pieței (36). Astfel, prezența statului în cadrul firmelor, inclusiv în cadrul IDS-urilor, din sectorul ace-K și din alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție) permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

3.2.1.5.   Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază: existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă

(97)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (37).

(98)

Industria acesulfamului de potasiu este considerat de către GC ca fiind o industrie-cheie. În special, în ultimii zece ani, în timp ce cererea de ace-K de la nivel mondial a echilibrat oferta, capacitatea de producție a Anhui Jinhe a fost extinsă treptat. În plus, din cauza reducerii treptate a producției de alți îndulcitori, cum ar fi zaharina și ciclamatul, s-a produs o extindere a pieței acesulfamului de potasiu datorită sprijinului guvernamental și se preconizează că aceasta va continua să se extindă și mai mult (38). Acest lucru este confirmat de o serie de planuri, directive și alte documente axate pe producția ace-K și a principalelor materii prime ale acestuia, care sunt emise la nivel național, regional și municipal, cum ar fi:

Al 13-lea plan cincinal privind industria petrochimică și chimică (39). În cadrul planului, industria produselor chimice fine este considerată o industrie-cheie care trebuie sprijinită prin intermediul unei platforme naționale și industriale de inovare. Mai exact, în secțiunea III-2, planul promovează transformarea și modernizarea industriilor tradiționale prin controlul, printre altele, a noii capacități adăugate de producție de uree și pune în aplicare proiecte avansate de transformare și de modernizare tehnologică conforme cu cerințele de politică și care fac obiectul unei cerințe de reînnoire a capacității, fie la un nivel similar, fie la un nivel redus.

Al 13-lea plan cincinal al provinciei Hebei privind dezvoltarea industriei petrochimice. Printre altele, planul pune în aplicare cu strictețe condițiile de intrare în sector, controlează orice proiect nou cu privire la capacitatea de producție pentru acidul sulfuric, în conformitate cu politica industrială națională și cu cerințele din lista de restricții și eliminări din industrie a provinciei Hebei.

Acordul semnat între Anhui Jinhe și districtul Dingyuan (40) (provincia Anhui) în vederea elaborării Acordului-cadru privind proiectul de parc industrial în cadrul economiei circulare al Jinhe din 24 noiembrie 2017. Acordul, care vizează dezvoltarea de materii prime în amonte pentru produsele chimice existente, extinderea lanțului industrial și sprijinirea integrării sale pe verticală, prevede că societatea va investi 2,25 miliarde RMB în parcul industrial din sectorul sărurilor pentru produse chimice din Dingyuan pentru a construi un parc industrial în cadrul economiei circulare și implică o producție anuală de 310 000 de tone de dicetenă (care este produsă intern de către societate pentru producția de ace-K); o producție anuală de 30 000 de tone de conservant alimentar de înaltă eficiență, sorbat de potasiu; și utilizarea sulfului ca materie primă pentru dezvoltarea unei serii de produse chimice.

(99)

În continuare, autoritățile chineze ghidează dezvoltarea sectorului în conformitate cu o gamă largă de instrumente și directive de politică. Astfel cum se explică în considerentul de mai sus, sprijinul guvernului pentru integrarea pe verticală a lanțului industrial în sectorul ace-K a ajutat societatea Anhui Jinhe să devină un lider mondial incontestabil în acest sector. Societatea a primit, de asemenea, subvenții guvernamentale importante, care s-au ridicat la 41 685 378 RMB în 2020 și la 40 900 000 RMB în 2019, astfel cum se menționează în contul financiar al societății (reprezentând 1,2 % din cifra totală de afaceri) (41). Nu se poate exclude posibilitatea ca ceilalți producători, care nu au cooperat la prezenta anchetă și care reprezintă în continuare o parte substanțială a pieței, să fi beneficiat, de asemenea, de sprijin financiar similar. Prin aceste instrumente și prin alte mijloace, guvernul conduce și controlează practic fiecare aspect al dezvoltării și al funcționării sectorului.

(100)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția de uree, de dicetenă și de trioxid de sulf, printre altele, ca principale materii prime utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Astfel de măsuri împiedică forțele de pe piață să funcționeze în mod liber.

3.2.1.6.   Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază: lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea

(101)

În conformitate cu informațiile disponibile, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să fie determinat de faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, în mod oficial, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât RPC, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă care este sistematică. Numărul de falimente rămâne scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând ca urmare a faptului că procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, funcționând efectiv ca un factor de descurajare în ceea ce privește depunerea cererilor de declarare a falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurilor (42).

(102)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt evidente îndeosebi în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (43). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea acestora depinde exclusiv de stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu, prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, cu regularitate, aceste dispoziții nu sunt respectate, anumiți cumpărători obținându-și terenurile gratuit sau sub prețul pieței (44). În plus, atunci când alocă terenuri, autoritățile urmăresc deseori anumite obiective politice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice (45).

(103)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii de ace-K se supun normelor obișnuite prevăzute de legislația chineză privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că și aceste societăți sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Ancheta de față nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări. Ca atare, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător, ceea ce conduce la distorsiuni atunci când sunt menținute întreprinderi insolvente pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC. Aceste considerații, bazate pe elementele de probă existente, par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul ace-K.

(104)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o asigurare inadecvată a respectării legislației în materie de faliment și proprietate în sectorul ace-K, inclusiv în ceea ce privește produsul în cauză.

3.2.1.7.   Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază: distorsionarea costurilor salariale

(105)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. RPC nu a ratificat o serie de convenții esențiale ale Organizației Internaționale a Muncii (denumită în continuare „OIM”), în special cele referitoare la libertatea de asociere și la negocierile colective (46). Conform legislației naționale, este activă doar o singură organizație sindicală. Această organizație nu este, totuși, independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierile colective și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (47). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație vulnerabilă de muncă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (48). Aceste constatări indică o distorsionare a costurilor salariale în RPC.

(106)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul ace-K nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul ace-K este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a materiei prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la capital sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC).

3.2.1.8.   Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază: accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat

(107)

Accesul la capital al actorilor corporativi din RPC este afectat de diverse distorsiuni.

(108)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (49), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS-urile nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (50) și, tot ca în cazul IDS-urilor nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (51). Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (52).

(109)

Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările efectuate în cadrul anchetelor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(110)

De exemplu, GC a clarificat recent faptul că inclusiv deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să rămână în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea autorității partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare din cadrul societăților (53). De asemenea, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, în mod specific felul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală” și, în special, felul în care acestea „deservesc industriile strategice și emergente” (54).

(111)

În plus, ratingurile obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod clar că ratingurile de credit din RPC corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (55).

(112)

Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (56). Aceasta are drept rezultat o favorizare a împrumuturilor acordate IDS-urilor, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale-cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață.

(113)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel redus pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu rentabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a nivelului de îndatorare al întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele care acționează în sistemul bancar nu urmează răspunsurile comerciale normale.

(114)

În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț tot nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Cota creditării la rata dobânzii de referință sau sub această rată continua să reprezinte cel puțin o treime din totalul creditării la sfârșitul anului 2018 (57). Mass-media oficială din RPC a raportat recent faptul că PCC a solicitat „orientarea ratei dobânzii pe piața de creditare în sens descendent” (58). Ratele dobânzilor scăzute în mod artificial au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(115)

Creșterea generală a creditării în RPC indică o pierdere de eficiență a alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedenaturat. Prin urmare, creditele neperformante au înregistrat o creștere rapidă în ultimii ani. Confruntate cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, autoritățile chineze au optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creanțe nerecuperabile au fost soluționate prin reînnoirea datoriilor, creând așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea dreptului de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau schimbul de creanțe contra participații la capitalul social), fără a elimina neapărat problema datoriei globale sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(116)

În esență, în pofida măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi din RPC este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital.

(117)

Nu s-au prezentat elemente de probă care să ateste că sectorul acesulfamului de potasiu ar fi scutit de intervenția statului în sistemul financiar, astfel cum este descrisă mai sus. Comisia a stabilit, de asemenea, că producătorul-exportator cooperant a beneficiat, printre altele, de împrumuturi preferențiale pe termen lung, în perioada 2006-2021, acordate de biroul de finanțe districtual din Lai’an. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile.

3.2.1.9.   Natura sistemică a distorsiunilor menționate

(118)

Comisia a remarcat faptul că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice pentru economia chineză. Dovezile disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise la punctele 3.2.1.2-3.2.1.5 de mai sus, precum și în partea A a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați la punctele 3.2.1.6–3.2.1.8 de mai sus și în partea B a raportului.

(119)

Comisia reamintește că, pentru a produce ace-K, este necesară o gamă largă de factori de producție. Conform dovezilor din dosar, producătorul-exportator achiziționa din RPC aproape toți factorii de producție necesari. Atunci când producătorii de ace-K cumpără/contractează materiile prime în amonte pentru fabricarea factorilor de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, aceștia fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(120)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale ace-K pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, terenuri, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție, este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție etc. Nici autoritățile chineze, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei anchete.

3.2.1.10.   Concluzie

(121)

Analiza prezentată la punctele 3.2.1.2-3.2.1.9, care include o examinare a tuturor elementelor de probă disponibile referitoare la intervenția RPC în economia sa în general, precum și în sectorul ace-K (inclusiv în sectorul produsului în cauză), a arătat că prețurile sau costurile produsului în cauză, incluzând costul materiilor prime, al energiei și al forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau posibil al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(122)

În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, astfel cum se descrie în secțiunea următoare.

3.3.   Țara reprezentativă

3.3.1.   Observații generale

(123)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din RPC. În acest scop, Comisia a utilizat țări cu un venit național brut pe cap de locuitor asemănător celui din RPC, potrivit datelor din baza de date a Băncii Mondiale (59);

fabricarea produsului în cauză în țara respectivă (60);

disponibilitatea datelor publice relevante în țara reprezentativă.

(124)

Dacă se identifică mai multe țări reprezentative posibile, ar trebui să se acorde prioritate, după caz, țării cu un nivel adecvat de protecție socială și a mediului.

(125)

Astfel cum se explică în considerentele 127 și 128, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Malaysia drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se confirmă existența distorsiunilor semnificative prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(126)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a identificat Turcia ca posibilă țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, conform criteriilor stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(127)

La 15 martie 2021, prin intermediul unei note (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze la stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate în producția de ace-K. În plus, Comisia a identificat Argentina, Malaysia și Thailanda ca posibile țări reprezentative. Comisia a primit observații cu privire la prima notă numai din partea solicitantului. Aceste observații au fost analizate în detaliu în considerentele 129-147.

(128)

La 11 iunie 2021, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze la stabilirea valorii normale, luând în considerare Malaysia ca țară reprezentativă. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor disponibile referitoare la societatea Ajinomoto (Malaysia) Berhad. Comisia a primit observații cu privire la a doua notă numai din partea solicitantului. Aceste observații sunt analizate în detaliu în considerentele 178-192.

3.3.2.   Un nivel de dezvoltare economică similar cu al RPC

(129)

În prima notă privind factorii de producție, Comisia a explicat că produsul în cauză nu părea să fie fabricat în niciuna dintre țările cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC, conform criteriilor menționate în considerentul 123. Acesta a fost produs doar în Republica Populară Chineză și în UE.

(130)

Prin urmare, Comisia a analizat dacă a existat o producție a unui produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector ca produsul în cauză. În consecință, Comisia a indicat că va lua în considerare producția de îndulcitori, de arome și de aditivi alimentari, care reprezintă produse din aceeași categorie generală ca ace-K, pentru a stabili o țară reprezentativă adecvată pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(131)

În prima notă privind factorii de producție, Comisia a identificat Argentina, Malaysia și Thailanda drept potențiale țări reprezentative cu un nivel de dezvoltare economică similar celui din RPC conform Băncii Mondiale, și anume, toate au fost clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut.

(132)

Solicitantul a afirmat că, în cadrul categoriei veniturilor medii superioare, există o gamă largă de niveluri de dezvoltare. Prin urmare, trebuia să se acorde prioritate țărilor candidate „reprezentative” similare cu China din punctul de vedere al venitului național brut (VNB) pe cap de locuitor. Solicitantul a indicat că, dintre cele trei țări propuse de Comisie, Argentina și Malaysia au niveluri similare ale VNB, însă Thailanda are un nivel substanțial mai scăzut și ar trebui exclusă.

(133)

Pentru construirea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia poate utiliza o țară reprezentativă care are un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al țării exportatoare. Regulamentul de bază nu conține nicio cerință suplimentară privind alegerea țării cu nivelul de dezvoltare economică cel mai apropiat de cel al țării exportatoare.

(134)

Faptul că o țară poate avea un VNB pe cap de locuitor mai apropiat de cel al Chinei decât o altă țară nu este considerat un factor pentru selectarea țării reprezentative adecvate. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

3.3.3.   Disponibilitatea datelor publice relevante în țara reprezentativă

(135)

În prima notă, Comisia a identificat o societate din Argentina, o societate din Malaysia și patru societăți din Thailanda pentru care informațiile financiare privind produse din aceeași categorie generală ca produsul care face obiectul reexaminării erau ușor accesibile în baza de date Dun and Bradstreet (61).

(136)

În cea de a doua notă, Comisia a indicat că, pentru țările identificate, și anume Argentina, Malaysia și Thailanda, a examinat și disponibilitatea datelor financiare publice.

(137)

În ceea ce privește Argentina, Comisia a găsit în baza de date Dun and Bradstreet informații financiare ușor accesibile pentru un producător, Laboratorios Argentinos Farmesa, și cu privire la produse din aceeași categorie generală ca ace-K, dar nu a găsit situații financiare publicate.

(138)

Solicitantul a afirmat că raportul dintre profit și vânzări, de 5,3 % pentru acest producător din Argentina, nu este rezonabil pentru activitatea comercială din sectorul acesulfamului de potasiu.

(139)

În ceea ce privește Malaysia, Comisia a constatat că, pentru societatea malaysiană Ajinomoto (Malaysia) Berhad (denumită în continuare „Ajinomoto Malaysia”), menționată în prima notă, pentru exercițiile financiare încheiate la 31 martie 2017, 2018, 2019 și 2020 (62), situațiile financiare publicate, precum și datele financiare sunt ușor accesibile în baza de date Dun and Bradstreet.

(140)

Solicitantul a furnizat aceleași situații financiare pe care Comisia le-a identificat. El a susținut, de asemenea, că respectivele rapoarte anuale indică cifre ale profitabilității diferite pentru sectorul industrial (care se presupune că este mai adecvat pentru activitatea comercială din sectorul acesulfamului de potasiu) și pentru sectorul consumatorilor și a prezentat o defalcare a veniturilor, a costurilor și a cheltuielilor, ceea ce a permis extragerea costurilor VAG corespunzătoare și a cifrelor privind profitul. Solicitantul a susținut, de asemenea, că cifra reprezentând costul vânzărilor specificată în situațiile financiare publicate este mai fiabilă decât cifrele echivalente ale costurilor, extrase din baza de date Dun and Bradstreet. În plus, solicitantul a indicat că, întrucât profitabilitatea a fost stabilă pentru exercițiile financiare 2017-2020, aceasta a oferit încredere în ceea ce privește reprezentativitatea profitabilității din exercițiul financiar 2020.

(141)

În ceea ce privește Thailanda, Comisia a găsit în baza de date Dun and Bradstreet date financiare ușor accesibile pentru patru societăți profitabile care fabrică produse din aceeași categorie generală ca ace-K, și anume arome și aditivi alimentari.

(142)

Solicitantul a susținut că, deși Comisia a găsit astfel de date pentru patru societăți din Thailanda, două dintre societățile thailandeze, Shimakyu Co. Ltd. și Patchara Products Ltd., nu sunt adecvate din cauza marjei scăzute a profitului, de 6,1 % și, respectiv, 2,7 % în raport cu vânzările.

(143)

Comisia a considerat că informațiile financiare disponibile pentru Ajinomoto Malaysia ar reprezenta, într-adevăr, cea mai adecvată sursă pentru a stabili costurile VAG și profiturile pentru construirea valorii normale. Situațiile financiare auditate, care se suprapun pe o durată de 9 luni cu perioada de anchetă, au fost ușor accesibile în cazul societății Ajinomoto Malaysia. În plus, Ajinomoto Malaysia este o societate mare și are o producție semnificativă de produse din aceeași categorie generală ca ace-K.

(144)

Pentru a stabili o țară reprezentativă adecvată, Comisia a evaluat, de asemenea, existența unor distorsiuni ale pieței prin restricții la export și/sau la import impuse asupra ace-K, precum și asupra materiilor prime, și anume cele care reprezintă cele mai importante elemente de cost de fabricație utilizate pentru producerea de ace-K.

(145)

Potrivit bazei de date a OCDE (63) și a bazei de date Global Trade Alert (64) și, în special, pe baza listei restricțiilor la export/import privind materiile prime industriale, în prima notă au fost indicate mai multe restricții pentru principalii factori de producție. În cazul Argentinei, Comisia a identificat taxele la import pentru acidul acetic (291521) originar din SUA și cerințele de acordare a licențelor de import pentru hidroxidul de potasiu (281520) originar din Brazilia, din Coreea și din SUA, pentru sulful (250300) originar din Kazahstan, Rusia, Spania și SUA, pentru carbonatul de calciu (251710) originar din Paraguay și pentru acidul acetic (291521) originar din SUA. În cazul Thailandei, Comisia a identificat taxe la import pentru antracitul (270111) originar din Vietnam și pentru carbonatul de calciu (251710) originar din Laos. În final, în cazul Malaysiei, Comisia a identificat taxe la import pentru acidul sulfamic (281119) originar din Namibia; cerințele de acordare a licențelor de export pentru exporturile de acid acetic (291521) către Belgia, India, Indonezia, Japonia, Pakistan, Singapore și Thailanda; precum și cerințele de acordare a licențelor de export pentru exporturile de carbonat de calciu (251710) către Statul Brunei Darussalam, Indonezia și Singapore.

(146)

Solicitantul a susținut că cerințele de acordare a licențelor de import aplicate de Argentina pentru patru materii prime (și anume, hidroxidul de potasiu, sulful, carbonatul de calciu și acidul acetic) evidențiate de Comisie în prima notă, au limitat sursele de aprovizionare și, prin urmare, au menținut prețurile la un nivel ridicat pe piața internă. Acesta au susținut, de asemenea, că cerințele de acordare a licențelor de export, astfel cum au fost aplicate de Malaysia pentru două dintre aceste materii prime (și anume, acidul acetic și carbonatul de calciu), ar putea avea efectul opus prin menținerea aprovizionării interne și a prețurilor la un nivel scăzut pe piața internă. Prin urmare, acesta a considerat că, în această privință, alegerea Malaysiei drept țară reprezentativă ar fi mai bună decât alegerea Argentinei.

(147)

În ceea ce privește cerințele de acordare a licențelor de export aplicate de Malaysia, Comisia a indicat în prima notă că acestea se aplicau doar pentru două materii prime, și anume acidul acetic și carbonatul de calciu. Impactul cerințelor de acordare a licențelor de export ar fi acela de a menține prețurile interne la un nivel scăzut, ceea ce ar permite, de asemenea, menținerea la un nivel redus a cantităților importate și/sau a prețurilor pentru a concura cu livrările interne. În consecință, este foarte probabil ca prețurile de import pentru aceste două materii prime să fie subestimate dacă ar fi utilizate pentru a construi valoarea normală (65).

(148)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a informat părțile interesate în cea de a doua notă că intenționează să utilizeze Malaysia ca țară reprezentativă adecvată și societatea Ajinomoto (Malaysia) Berhad, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale.

(149)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind oportunitatea alegerii Malaysiei ca țară reprezentativă și a societății Ajinomoto (Malaysia) Berhad ca producător din țara reprezentativă.

(150)

În urma celei de a doua note, s-au primit observații numai din partea solicitantului. Solicitantul a prezentat observații cu privire la alegerea Malaysiei drept țară reprezentativă.

3.3.4.   Nivelul de protecție socială și a mediului

(151)

După ce a stabilit că Malaysia este o țară reprezentativă adecvată pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță ultima teză din regulamentul de bază.

3.3.5.   Concluzie

(152)

Având în vedere analiza de mai sus, Malaysia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(153)

În observațiile sale prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Anhui Jinhe a afirmat că Malaysia nu este o țară reprezentativă adecvată, întrucât există o singură societate, Ajinomoto (Malaysia) Berhad, care își desfășoară activitatea în cadrul aceleiași categorii generale de produse ca cea în care este încadrat ace-K, iar datele financiare ale societății respective au fost distorsionate întrucât costurile sale depindeau în mare măsură de achizițiile efectuate de la societăți afiliate. Anhui Jinhe a susținut că scăderea rezultată a costului materiei prime și a altor costuri directe suportate de societate constituie o explicație pentru procentul ridicat al costurilor VAG, utilizat pentru construirea valorii normale.

(154)

Comisia a observat că, în nota 29 din notele la situațiile financiare ale Ajinomoto (Malaysia) Berhad pentru exercițiul financiar încheiat la 31 martie 2020 (66), într-o declarație a administratorilor cu privire la tranzacțiile cu părți afiliate, inclusiv la achiziții, se menționează că „administratorii consideră că toate tranzacțiile menționate mai sus au fost efectuate pe parcursul procesului normal de desfășurare al activității și au fost stabilite în termeni și condiții negociate care nu sunt semnificativ diferite de cele care pot fi obținute în cadrul tranzacțiilor cu părți neafiliate”. În plus, această declarație, inclusă în notele la situațiile financiare, a fost verificată pe parcursul auditului statutar, de auditori independenți, care au declarat (67) că situațiile financiare oferă o imagine corectă și fidelă a situației financiare a societății la 31 martie 2020. Prin urmare, Comisia a considerat că se puteau stabili costurile VAG pe baza raportului dintre costurile VAG și costurile de producție ale Ajinomoto (Malaysia) Berhad și a respins argumentul invocat de Anhui Jinhe.

(155)

Anhui Jinhe a susținut, de asemenea, că Argentina este o țară reprezentativă mai adecvată deoarece sunt disponibile informații financiare, raportul de 5,3 % dintre profit și vânzări este rezonabil, iar argumentul Comisiei potrivit căruia cerințele de acordare a licențelor de import impuse de Argentina au limitat sursele de aprovizionare nu este valabil întrucât taxele la import au fost aplicate doar în cazul unei singure țări (SUA) și al unui singur produs.

(156)

Comisia nu a fost de acord cu aceste afirmații. Comisia nu a respins Argentina ca țară reprezentativă din cauză că raportul de 5,3 % dintre profit și vânzări nu este rezonabil, ci din alte motive. De fapt, astfel cum se explică în considerentul 137, nu au fost disponibile situații financiare detaliate pentru nicio societate relevantă din Argentina, așa cum s-a întâmplat în cazul Malaysiei. În plus, pe lângă taxa la import menționată de Anhui Jinhe, Comisia a identificat cerințe de acordare a licențelor de import pentru alte patru materii prime, care ar fi putut limita sursele de aprovizionare și, prin urmare, ar fi putut determina o creștere a prețurilor pe piața internă. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

3.4.   Sursele utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate

(157)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului în cauză și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații ușor disponibile referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(158)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza date GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a precizat că va utiliza informațiile furnizate de Institutul de Informare și Analiză a Pieței Forței de Muncă (ILMIA) (68) cu privire la forța de muncă pentru a stabili costurile nedistorsionate și informațiile cu privire la prețul energiei electrice publicate de societatea de electricitate Tenaga Nasional Berhad (TNB) pe site-ul său internet (69) pentru a stabili costurile cu energia electrică.

(159)

În cea de a doua notă, Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că, având în vedere importanța limitată a anumitor materii prime în cadrul costului total de producție, anumiți factori de producție au fost considerați „consumabile”. În plus, Comisia a informat părțile interesate că va calcula procentul consumabilelor în costul total de producție și va aplica acest procent la costul de producție recalculat utilizând valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată.

(160)

În cursul unei audieri, Anhui Jinhe a susținut că Comisia nu a adăugat prima notă la dosarul neconfidențial al anchetei în termen de 65 de zile de la data publicării avizului de deschidere, astfel cum se indică în secțiunea 5.3.2 din avizul de deschidere.

(161)

Totuși, acest termen nu vizează notele la dosar. Comisia a emis prima sa notă la 15 martie 2021 și a doua notă la 11 iunie 2021, părțile interesate având la dispoziție o perioadă de 10 zile pentru a prezenta observații în urma ambelor note cu privire la aceste aspecte. Anhui Jinhe nu a prezentat observații ca răspuns la niciuna dintre note.

(162)

În observațiile sale prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Anhui Jinhe și-a reiterat afirmațiile menționate în considerentul 160. Societatea a susținut, de asemenea, că, prin adăugarea primei note la dosarul anchetei după 4,5 luni de la deschiderea anchetei și a celei de a doua note după 7,5 luni, Comisia nu a adăugat notele la dosar „în scurt timp”, în conformitate cu secțiunea 5.3.2 din avizul de deschidere, și „prompt”, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază, și, prin urmare, acestea nu ar trebui să fie luate în considerare. De asemenea, societatea a susținut că cererea de reexaminare nu conține niciun element privind distorsiunile anumitor factori de producție specifici utilizați de Anhui Jinhe în procesul de producție, iar Comisia nu a primit astfel de elemente de probă din partea solicitantului în termen de 37 de zile de la data emiterii avizului de deschidere. În cele din urmă, Anhui Jinhe a susținut că, prin transmiterea primei note după 37 de zile de la deschiderea anchetei i-a fost încălcat dreptul la apărare.

(163)

Comisia nu este de acord cu aceste afirmații. Scopul primei note și al celei de a doua note la dosar este de a informa părțile cu privire la sursele relevante pe care Comisia intenționează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Notele nu includ o evaluare privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În plus, o particularitate a acestui caz a fost faptul că, astfel cum se explică în considerentul 129, ace-K a fost fabricat numai în Uniune și în RPC. Prin urmare, procesul de selecție a țării reprezentative a fost mai complex decât de obicei, deoarece Comisia a trebuit să analizeze dacă a existat o producție a unui produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector ca și produsul în cauză. În plus, o anchetă efectuată în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, precum cea actuală, trebuie să se încheie în termen de 12 luni și, în orice caz, în termen de maximum 15 luni de la data publicării avizului de deschidere (astfel cum se menționează în secțiunea 6 din avizul de deschidere), spre deosebire de o anchetă desfășurată în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază, în cazul căreia ar trebui instituite măsuri provizorii în termen de maximum 8 luni de la deschiderea anchetei. În plus, Anhui Jinhe a dispus de suficient timp pentru a formula observații cu privire la note. Cu toate acestea, Anhui Jinhe nu a prezentat nicio observație cu privire la prima notă, în care au fost identificate trei potențiale țări reprezentative. Anhui Jinhe nu a prezentat observații nici cu privire la a doua notă. Prin urmare, Comisia a respins afirmațiile potrivit cărora a existat o încălcare a dreptului la apărare al Anhui Jinhe.

(164)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia cererea de reexaminare nu conținea niciun element privind distorsiunile anumitor factori de producție specifici, astfel cum se menționează în considerentul 22, Comisia a concluzionat că cererea conținea suficiente elemente de probă pentru a deschide ancheta. Solicitantul nu este obligat să prezinte elemente de probă suplimentare specifice privind distorsiunile anumitor factori de producție pentru ca Comisia să analizeze aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

3.5.   Costuri și valori de referință nedistorsionate

3.5.1.   Factori de producție

(165)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul verificărilor încrucișate la distanță, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție ai Ace-K

Factor de producție

Codul mărfurilor în Malaysia

Valori nedistorsionate în CNY

Unitate de măsură

Materii prime

Cărbune activat

38021000

17,78

kg

Fosfat de amoniu/ diamoniu fosfat

31053000

2,87

kg

Antracit

27011100

0,99

kg

Acetat de butil

29153300

6,99

kg

Carbonat de calciu sub formă de praf de piatră/CaCO3/200 mesh

25171000

0,72

kg

Agent antispumant/siliconi în formă primară

39100020

39100090

64,55

kg

Diclormetan

29031200

4,51

kg

Acid acetic glacial

29152100

6,00

kg

Calcar/pulbere/250 mesh

25221000

1,07

kg

Hidroxid de potasiu

28152000

4,14

kg

Acid sulfamic

28111990

18,14

kg

Sulf/lichid

25030000

0,77

kg

Trietilamină

29211900

47,51

kg

Energie

Energie electrică

NU SE APLICĂ

0,52

kWh

Forța de muncă

Costuri cu forța de muncă în industria prelucrătoare

NU SE APLICĂ

64,10

Ore de muncă

(166)

Comisia a inclus, de asemenea, o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Metodologia de stabilire a acestei sume este explicată în considerentul 186.

Materii prime și produse secundare

(167)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Un preț de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (70). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 121 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează în egală măsură și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. După excluderea importurilor în Malaysia din China și din țări menționate în anexa 1 la Regulamentul 2015/755, Comisia a constatat că importurile principalelor materii prime din alte țări terțe au rămas reprezentative (peste 75 % din volumele totale importate în Malaysia).

(168)

În cazul unui număr mic de factori de producție și de produse secundare, costurile efective suportate sau valorile creditate de producătorul-exportator cooperant au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(169)

Întrucât valoarea utilizată pentru acestea nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă valoarea netă a costurilor respective în categoria consumabilelor.

(170)

În ceea ce privește aburul, producătorul-exportator a raportat un cost semnificativ în categoria consumabilelor. Întrucât aburul a fost, de asemenea, un produs secundar al procesului de producție, Comisia a inclus atât costul, cât și valoarea veniturilor din subproduse pentru abur, în categoria consumabilelor.

(171)

Comisia a calculat procentul pe care îl dețin consumabilele din costul total al materiilor prime și a aplicat acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când a utilizat prețurile nedistorsionate stabilite.

(172)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a aplicat taxele la import relevante ale țării reprezentative.

(173)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorul-exportator cooperant pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costul de transport nedistorsionat. Comisia a considerat că, în contextul prezentei anchete, s-ar putea folosi, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, de raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(174)

În observațiile sale prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Anhui Jinhe a susținut că Comisia nu a construit o valoare de referință exactă pentru hidroxidul de potasiu. Societatea a susținut că Comisia a utilizat în acest caz prețul din Malaysia pentru produsele încadrate la codul SA 281520, iar această metodologie nu a luat în considerare faptul că hidroxidul de potasiu ar putea fi importat fie în stare lichidă, fie în stare solidă, prețurile fiind diferite pentru fiecare dintre aceste stări.

(175)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru hidroxidul de potasiu, Comisia a utilizat codul SA prezentat de Anhui Jinhe, care este același atât pentru hidroxidul de potasiu în stare lichidă, cât și pentru cel în stare solidă. Codul mărfurilor din Malaysia, format din 8 cifre, la care este încadrat acest produs, nu face distincție între produsele în stare lichidă și cele în stare solidă. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(176)

Anhui Jinhe a susținut, de asemenea, că premisa de bază subiacentă conceptului de „taxe la import” a fost aceea că, în cazul în care materiile prime sunt achiziționate pe piața internă, prețul de achiziție face obiectul taxei pe valoarea adăugată (TVA), în timp ce, în cazul în care materiile prime sunt achiziționate pe piețe străine, țările care exportă respectivele materii prime nu percep în general TVA. Prin urmare, în momentul importului, au fost percepute taxe la import pentru a egaliza taxa astfel încât prețul de pe piața internă să fie comparabil cu prețul la import. Cu toate acestea, în cazul în care o întreprindere achiziționează materii prime, TVA-ul plătit este cel aferent intrărilor, care nu face parte din costul de producție, întrucât reprezintă o compensare a TVA-ului aferent ieșirilor. Prin urmare, Anhui Jinhe a susținut că, pentru calcularea valorii normale, nu ar trebui să fie adăugată taxa la import.

(177)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Regimul de aplicare a TVA-ului este diferit de cel de aplicare a taxei la import. În timp ce pentru TVA există o compensare între TVA-ul aferent intrărilor și cel aferent ieșirilor, chiar și pentru materiile prime importate, o astfel de compensare nu se aplică taxelor la import. În plus, scopul adăugării taxelor la import este de a obține prețul final la import pe piața internă. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

Forța de muncă

(178)

În cea de a doua notă, Comisia și-a exprimat intenția de a utiliza statisticile publicate de Institutul de Informare și Analiză a Pieței Forței de Muncă (ILMIA) (71) din Malaysia pentru a determina salariile din Malaysia utilizând informațiile privind costul mediu cu forța de muncă per angajat în sectorul de producție pentru perioada de anchetă.

(179)

În urma celei de a doua note, solicitantul a afirmat că, pe baza costului cu personalul neexecutiv stabilit de Comisie în cazul societății Ajinomoto (Malaysia) Berhad (38 791 005 RM) și a faptului că acesta viza 452 de persoane, se putea deduce că Ajinomoto (Malaysia) Berhad a plătit fiecare angajat din cadrul personalului neexecutiv, în medie, cu 85 820,81 RM/an, echivalentul a 7 151,73 RM/lună (11 952,8 CNY/lună). Solicitantul a indicat că, întrucât Ajinomoto (Malaysia) Berhad își desfășura activitatea în același sector de activitate ca producătorii de ace-K, ar fi rezonabil să se calculeze valoarea de referință pentru forța de muncă utilizând costurile pe oră cu personalul neexecutiv menționate în situațiile financiare ale societății Ajinomoto (Malaysia) Berhad.

(180)

Comisia remarcă faptul că cifrele furnizate de Institutul de Informare și Analiză a Pieței Forței de Muncă (ILMIA) se referă la anul 2016. Întrucât cifrele privind personalul neexecutiv propuse de solicitant se referă la exercițiul financiar încheiat la 31 martie 2020 și provin de la o societate din același sector ca producătorii de ace-K, Comisia a considerat adecvată cererea solicitantului de a stabili costul cu forța de muncă pe această bază.

Energie electrică

(181)

Prețurile energiei electrice pentru societățile (utilizatorii industriali) din Malaysia sunt publicate de societatea de distribuție a energiei electrice Tenaga Nasional Berhad (TNB) pe site-ul său internet (72). Cele mai recente rate au fost publicate la 1 ianuarie 2014 și erau încă aplicabile în cursul PAR. Comisia a utilizat ratele de preț pentru energia electrică industrială în tranșa de consum „Tariful E2 – Tariful industrial în perioada vârfului/în afara perioadei vârfului tensiunii”, furnizate de TNB pentru a stabili costul energiei electrice per kWh.

(182)

În ceea ce privește elementul cererii maxime, producătorul-exportator nu a furnizat detalii cu privire la cererea maximă pe jumătate de oră, care reprezintă un element al calculului. Prin urmare, Comisia a stabilit acest element, în mod prudent, pe baza cererii medii pe jumătate de oră pentru luna cu cea mai mare cerere.

(183)

Ulterior, Comisia a stabilit consumul producătorului-exportator chinez în perioadele de vârf și în afara perioadelor de vârf din sistemul tarifar malaysian, care corespunde perioadelor de vârf și celor obișnuite (perioada de vârf în Malaysia) și perioadei de scădere (în afara perioadei de vârf din Malaysia) din sistemul tarifar chinez.

(184)

Apoi, Comisia a aplicat prețurile din Malaysia per unitate consumată în perioadele de vârf și în afara perioadelor de vârf din Malaysia la consumul producătorului-exportator chinez exprimat în kWh din respectivele perioade și a adăugat tariful maxim pe cerere stabilit mai sus și tariful de alimentare de 1,6 % pentru a stabili costul energiei electrice per kWh.

3.5.2.   Cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profiturile

(185)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(186)

Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorul-exportator cooperant au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorul-exportator. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(187)

Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă a costurilor VAG și a profitului, Comisia s-a bazat pe datele financiare ale Ajinomoto (Malaysia) Berhad până la data de 31 martie 2020. Comisia a pus aceste date la dispoziția părților interesate în cea de a doua notă.

(188)

Astfel cum se indică în cea de a doua notă, în cazul societății Ajinomoto (Malaysia) Berhad, Comisia a analizat mai întâi contul de profit și pierdere auditat și notele la conturi pentru exercițiul încheiat la 31 martie 2020, pentru a stabili costul vânzărilor și costurile VAG. Anumite tipuri de costuri au fost incluse direct în costul vânzărilor (de exemplu, costurile de amortizare a instalațiilor, mașinilor și echipamentelor) sau în costurile VAG (de exemplu, salariile directorilor), după caz. Alte costuri au fost incluse în costul vânzărilor și în costul VAG pe baza numărului de angajați din cadrul personalului neexecutiv (incluși în categoria costului vânzărilor) și al altor categorii de angajați (incluși în categoria costurilor VAG). Prin această analiză, Comisia a exprimat costurile VAG ca procent din costul vânzărilor.

(189)

În urma celei de a doua note, solicitantul a susținut că veniturile obținute din dobânzi, în valoare de 2 894 308 MR, nu ar trebui să fie tratate ca un cost VAG negativ.

(190)

Întrucât Ajinomoto (Malaysia) Berhad deținea active semnificative în numerar, care ar fi reprezentat sursa unor astfel de venituri, Comisia a fost de acord că nu ar trebui inclusă dobânda primită pentru a reduce costurile VAG asociate cu fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Prin urmare, Comisia a ajustat costurile VAG în consecință.

(191)

Solicitantul a susținut, de asemenea, că, la stabilirea nivelului de profitabilitate, Comisia ar trebui să ia în considerare profitabilitatea societății Ajinomoto (Malaysia) Berhad mai degrabă în ceea ce privește vânzările sale industriale decât vânzările sale de consum, întrucât atât solicitantul, cât și Anhui Jinhe vând ace-K la nivel B2B. Acesta a susținut că profitabilitatea pentru sectorul industrial ar putea fi calculată pe baza informațiilor prezentate pe segmente, disponibile la pagina 89 din Raportul anual pe 2020.

(192)

Comisia a observat că cifrele din raportul anual ar fi permis stabilirea unui procent de profit pentru vânzările industriale, dar nu a unui nivel echivalent al costurilor VAG pentru vânzările industriale. Prin urmare, Comisia a respins acest argument și a stabilit profitul și costul VAG pe baza cifrelor totale ale societății Ajinomoto (Malaysia) Berhad.

(193)

În observațiile sale prezentate în urma comunicării constatărilor finale, Anhui Jinhe a susținut, de asemenea, că Comisia a supraestimat costurile VAG ale Ajinomoto, prin clasificarea în întregime a „altor cheltuieli de funcționare” în categoria costurilor VAG. Societatea a susținut că părți din categoria „alte cheltuieli de funcționare” constituie în mod necesar costuri de vânzare, mai degrabă decât costuri VAG, deoarece, de exemplu, niciuna dintre cheltuielile neclasificate drept „alte cheltuieli de funcționare” nu pare să includă cheltuielile cu energia, care ar trebui, cel puțin parțial, să fie considerate costuri de producție, și nu costuri VAG.

(194)

Comisia constată că, în raportul anual al Ajinomoto, nu există nicio indicație sau defalcare clară a costurilor incluse în această categorie. Comunicarea detaliată privind încadrarea costurilor în scopul determinării costurilor VAG a fost efectuată în cadrul celei de a doua note, iar părțile interesate au avut la dispoziție o perioadă de 10 zile pentru a-și prezenta observațiile. Anhui Jinhe nu a prezentat observații cu privire la acest aspect la momentul respectiv. Cu toate acestea, chiar dacă ar accepta această afirmație, Comisia nu ar modifica concluziile anchetei conform cărora practicile de dumping au continuat (la un nivel ridicat) în cursul perioadei de anchetă.

3.5.3.   Calculul

(195)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(196)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile nedistorsionate de fabricație (care acoperă consumul de materii prime, forța de muncă și energia). Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al producătorului-exportator cooperant. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă.

(197)

În al doilea rând, pentru a se ajunge la costurile nedistorsionate de producție, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație. Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorul-exportator cooperant au fost majorate cu costurile materiilor prime și ale consumabilelor menționate în considerentele 168-171 și, ulterior, au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorul-exportator cooperant. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(198)

După ce a stabilit costul nedistorsionat de fabricație, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul, astfel cum se menționează în considerentele 188-192. Acestea au fost stabilite pe baza situațiilor financiare ale Ajinomoto (Malaysia) Berhad, astfel cum se explică în considerentul 187.

(199)

Costurile VAG, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și aplicate costurilor nedistorsionate de producție, au fost de 32,7 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor nedistorsionate de producție, a fost de 22,8 %.

(200)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală pe tip de produs pe o bază franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

3.6.   Prețul de export

(201)

Producătorul-exportator cooperant a exportat direct către clienți independenți de pe piața Uniunii.

(202)

Prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau prețul de plătit pentru produsul în cauză atunci când acesta a fost vândut la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

3.7.   Comparație

(203)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorului-exportator cooperant pe o bază franco fabrică.

(204)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări ale prețului de export pentru costurile de navlu, de manipulare, încărcare și auxiliare în RPC, pentru costurile de navlu și asigurare maritimă, costurile de credit, comisioanele bancare și costurile de ambalare.

3.8.   Marja de dumping

(205)

Pentru producătorul-exportator cooperant, Anhui Jinhe, Comisia a comparat valoarea normală a produsului similar cu prețul de export al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) și alineatul (12) din regulamentul de bază.

(206)

Din acest motiv, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 67,6 %.

(207)

Prețurile medii de import din China extrase din statisticile oficiale sunt în concordanță cu prețurile practicate de Anhui Jinhe. Având în vedere marja de dumping semnificativă și lipsa de cooperare din partea altor producători-exportatori, Comisia a considerat că și alte societăți exportă la prețuri de dumping.

(208)

Prin urmare, s-a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

4.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII DUMPINGULUI

(209)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în perioada anchetei de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, atractivitatea pieței Uniunii, precum și prețurile și marjele de dumping probabile în cazul abrogării măsurilor.

4.1.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC

(210)

Comisia a analizat situația privind capacitatea de producție și capacitatea neutilizată pe baza informațiilor prezentate în cerere, a formularelor de eșantionare prezentate de producătorii-exportatori chinezi, a răspunsului la chestionar primit de la producătorul-exportator cooperant, a observațiilor primite și a site-urilor internet ale producătorilor din China.

(211)

În cerere, solicitantul a indicat o capacitate existentă în RPC de 39 500 de tone și un grad de utilizare a capacității bazat pe vânzările globale mai mic de 50 % (73).

(212)

Anhui Jinhe a susținut că doar trei societăți, Anhui Jinhe, Vitasweet și Yabang, produc ace-K în RPC și a furnizat elemente de probă pentru a demonstra că unii dintre producătorii chinezi menționați în cerere nu produc ace-K.

(213)

Comisia a acceptat elementele de probă (74) furnizate de Anhui Jinhe, care par să sugereze că Shandong MinghuiFood Co., Ltd, Suzhou PeacockFood Additive Co., Ltd și Suzhou Hope Technology Co., Ltd. nu mai produc ace-K. Cu toate acestea, nu au existat elemente de probă care să indice inexistența capacității acestora sau informații cu privire la posibilitatea restabilirii capacității lor pe termen scurt.

(214)

În ceea ce privește societatea Hangzhou SanheFood Co., Ltd., în lipsa unor elemente de probă contrare, Comisia a considerat că aceasta era în continuare producător și a concluzionat, pe baza informațiilor de pe site-ul internet al acesteia (75), că are o capacitate de cel puțin 5 000 de tone și, posibil, mai mare.

(215)

Solicitantul a furnizat elemente de probă conform cărora o societate denumită Nantong Hongxin avea o instalație de producție de ace-K în construcție cu o capacitate de 15 000 de tone, preconizată a fi finalizată în 2021 (76), iar o societate denumită Ningxia Wanxiangyuan intenționa să construiască o nouă instalație de producție de ace-K, cu o capacitate de 5 000 de tone pe an, aceasta trecând de etapa evaluării de mediu în octombrie 2020 (77). De asemenea, solicitantul a făcut referire la un anunț din 2017 al Anhui Jinhe cu privire la o potențială creștere a capacității de producție, dar nu a furnizat niciun element de probă cu privire la respectiva creștere sau cu privire la amploarea capacității de producție în cauză.

(216)

Anhui Jinhe nu a contestat aceste elemente de probă.

(217)

De asemenea, Comisia a luat cunoștință de un alt posibil producător de ace-K din China, și anume Jiangxi Beiyang, dar nu a fost în măsură să găsească informații mai detaliate cu privire la producția sa potențială sau la capacitatea sa de producție.

(218)

Având în vedere toate elementele de probă disponibile, Comisia a considerat că este susceptibil ca actuala capacitate de producție din China să se situeze între 32 000 și 40 500 de tone și să crească pe termen scurt cu 20 000 de tone, până la un interval cuprins între 52 000 și 60 500 de tone.

(219)

Anhui Jinhe a estimat cererea anuală de ace-K la nivel mondial între 18 000 și 20 000 de tone și a susținut că, cu o rată anuală de creștere cuprinsă între 2,3 și 4,5 % (pentru care solicitantul a furnizat elemente de probă), aceasta ar epuiza rapid orice capacitate neutilizată disponibilă în China.

(220)

Cu toate acestea, pe baza capacității actuale din China, cuprinsă între 32 000 și 40 500 de tone, a fost clar că doar China, de una singură, poate satisface cu ușurință cererea existentă la nivel mondial și că va putea să acopere această cerere cel puțin pentru următorii 10 ani.

(221)

Comisia a analizat, de asemenea, situația în ceea ce privește capacitatea neutilizată.

(222)

Pe baza informațiilor disponibile referitoare la cele trei societăți pe care Anhui Jinhe le-a menționat ca fiind în prezent producătoare de ace-K, precum și a informațiilor referitoare la societatea la Hangzhou SanheFood Co. Ltd., Comisia a concluzionat că este posibil ca aceste patru societăți să aibă o capacitate neutilizată de aproximativ 5 200 de tone (78). Aceasta este aproape dublă față de consumul Uniunii în cursul PAR (a se vedea considerentul 239).

(223)

Capacitatea neutilizată actuală estimată de aproximativ 5 200 de tone, împreună cu o capacitate suplimentară pe termen scurt de 20 000 de tone care urmează să fie introdusă în China, este mai mare decât estimarea societății Anhui Jinhe privind cererea actuală de la nivel mondial și de 8 ori mai mare decât consumul total din Uniune.

(224)

Prin urmare, RPC va avea o capacitate substanțială de producție și o capacitate neutilizată, pentru a crește în mod semnificativ vânzările către piața Uniunii în cazul în care măsurile antidumping ar expira.

4.2.   Atractivitatea pieței Uniunii

(225)

Atractivitatea pieței Uniunii pentru exporturile din China a fost evidentă, având în vedere prezența lor continuă și semnificativă, chiar și în cazul existenței unor măsuri antidumping – atingând [între 31 % și 37 %] din cota de piață a Uniunii în cursul PAR, astfel cum se menționează în considerentul 242.

(226)

Supracapacitatea Chinei oferă un stimulent puternic pentru export în acest sector orientat în mod natural către export, deoarece există un singur concurent în străinătate (solicitantul). Exportatorii chinezi au epuizat deja potențialul altor piețe de export decât Uniunea, deoarece le domină deja cu o cotă de piață medie de peste 70 % (79).

(227)

În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor finale, Anhui Jinhe a susținut că Comisia nu a reușit să demonstreze că Uniunea este o piață atractivă pentru producătorii chinezi de ace-K. În acest sens, Anhui Jinhe a susținut că solicitantul vinde o parte din ce în ce mai mare din producția sa către piețe terțe, ceea ce sugerează că piața Uniunii nici măcar nu este atractivă pentru producătorul din Uniune. În plus, Anhui Jinhe a susținut că prețul exporturilor producătorilor chinezi către Uniune a fost același sau puțin mai mic decât prețul exporturilor lor către piețele din afara UE. Pe baza celor menționate mai sus, Anhui Jinhe a concluzionat că piața Uniunii este mai puțin atractivă pentru producătorii chinezi decât oricare altă piață terță din cauza prezenței unui concurent local.

(228)

În observațiile sale cu privire la afirmațiile societății Anhui Jinhe, solicitantul a susținut că taxele antidumping nu au determinat excluderea producătorilor-exportatori chinezi de pe piața Uniunii. Solicitantul a susținut, de asemenea, că piața Uniunii ar putea fi mai puțin atractivă pentru producătorii chinezi din cauza taxelor antidumping în vigoare, dar, în cazul în care aceste taxe ar fi abrogate, producătorii chinezi ar considera piața Uniunii drept atractivă.

(229)

În acest sens, Comisia reamintește că producătorii-exportatori chinezi au menținut o cotă de piață foarte importantă pe piața Uniunii chiar și după instituirea taxelor antidumping, astfel cum se descrie în considerentul 242. O pătrundere pe piață la un nivel așa de ridicat nu s-ar produce dacă piața nu ar fi atractivă. Acest lucru este valabil mai ales atunci când se aplică taxe antidumping suplimentare, deoarece prețurile franco de import sunt mai mari, generând astfel costuri mai mari ale exporturilor către UE. În aceste condiții de preț, exportatorii nu ar continua să vândă cantități semnificative pe o piață neatractivă. Prin urmare, pe baza constatărilor rezumate în considerentul 234, Comisia respinge argumentul de mai sus. În cazul expirării măsurilor antidumping, producătorii chinezi ar avea posibilitatea de a-și crește vânzările și cota de piață în Uniune.

(230)

Atractivitatea pieței Uniunii a fost confirmată și de elementele de preț analizate în considerentele 232 și 233.

4.3.   Prețurile probabile și marjele de dumping în cazul abrogării măsurilor

(231)

Anhui Jinhe a susținut că prețurile de export ale ace-K din RPC către țări terțe au fost mai mari decât prețurile de export către Uniune. În plus, aceasta a susținut că nu există restricții privind vânzarea de ace-K către țări terțe.

(232)

Comisia a constatat că prețurile de export ale Chinei către țări terțe s-au situat aproximativ la același nivel cu prețurile sale către Uniune. Aceasta indică faptul că dumpingul este o strategie structurală de pătrundere pe piețele țărilor terțe și că, prin urmare, acesta va continua.

(233)

Producătorii chinezi ar putea fi în măsură să vândă la un preț mai mare către Uniune decât către alte țări terțe în eventualitatea expirării taxelor existente, dar surplusul substanțial de aprovizionare din China ar putea duce la scăderea prețurilor la niveluri inferioare nivelurilor existente pe piața Uniunii. Prin urmare, este susceptibil ca marjele de dumping să crească în continuare.

4.4.   Concluzie

(234)

Comisia a constatat că există o capacitate neutilizată substanțială în RPC, care ar putea să crească și mai mult pe termen scurt. Atractivitatea pieței Uniunii a reieșit în mod evident din cota de piață ridicată de care au beneficiat producătorii chinezi, în pofida taxelor antidumping semnificative în vigoare. În plus, prețurile de pe piața Uniunii au fost atractive și, deși există o probabilitate ca producătorii chinezi să majoreze prețurile de la nivelurile actuale, în cazul în care măsurile expiră, supracapacitatea neutilizată din China, combinată cu rate moderate de creștere anticipată pe piața mondială, ar putea să determine o scădere a prețurilor, în absența măsurilor.

(235)

În plus, nivelul dumpingului constatat a fost substanțial.

(236)

Prin urmare, analiza Comisiei a evidențiat existența dumpingului în perioada anchetei de reexaminare și probabilitatea ca importurile să continue, în volume semnificative, la prețuri de dumping, în eventualitatea expirării măsurilor.

5.   PREJUDICIU

5.1.   Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii

(237)

Produsul similar a fost fabricat de un singur producător din Uniune în cursul perioadei examinate. Acest producător constituie „industria Uniunii”, în sensul articolului 4 punctul 1 din regulamentul de bază.

5.2.   Consumul la nivelul Uniunii

(238)

Comisia a stabilit consumul Uniunii pe piața liberă pe baza vânzărilor industriei Uniunii pe piața liberă destinate pieței Uniunii, precum și a importurilor din RPC și din alte țări terțe, astfel cum se indică în statisticile privind importurile din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(239)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

 

2017

2018

2019

Perioada anchetei de reexaminare

Consumul total la nivelul Uniunii

[2 313 -2 800 ]

[2 339 -2 831 ]

[2 549 -3 085 ]

[2 447 -2 962 ]

Indice

100

101

110

106

Sursă: Date furnizate de industria Uniunii și baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(240)

Consumul de ace-K a crescut cu 6 % față de începutul perioadei examinate ca urmare a creșterii cererii de produse fără zahăr în Uniune.

5.3.   Importurile din țara în cauză

5.3.1.   Volumul și cota de piață ale importurilor din țara în cauză

(241)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza informațiilor din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) și a datelor furnizate de industria Uniunii.

(242)

Importurile din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul și cota de piață ale importurilor

 

2017

2018

2019

Perioada anchetei de reexaminare

Volumul importurilor provenite din China (tone)

[669 -810 ]

[699 -846 ]

[658 -796 ]

[788 -953 ]

Indice

100

104

98

118

Cota de piață (%)

[27 -33 ]

[28 -34 ]

[25 -30 ]

[31 -37 ]

Indice

100

103

89

111

Sursă: Date furnizate de industria Uniunii și baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(243)

Volumul importurilor din China a înregistrat unele fluctuații, cu o creștere de 4 % în 2018, urmată de o scădere în 2019. În cursul PAR, volumul importurilor a crescut considerabil, cu 18 %, în comparație cu începutul perioadei examinate. Această creștere înregistrată începând din 2019 a coincis cu o ușoară scădere a consumului în Uniune în cursul aceleiași perioade.

(244)

Cota de piață a importurilor din China a înregistrat o evoluție similară cu cea a volumului importurilor, cu o creștere de 3 % în 2018, urmată de o scădere în 2019. Această scădere a putut fi recuperată în cursul PAR, cu o creștere de 11 % în comparație cu începutul perioadei examinate. Comisia a observat că, în cursul PAR, în pofida scăderii consumului din Uniune, cota de piață a importurilor din RPC a crescut în detrimentul volumului vânzărilor și al cotei de piață a industriei Uniunii, astfel cum se descrie în considerentele 257 și 258.

5.3.2.   Prețurile importurilor din țara în cauză și subcotarea prețurilor

(245)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(246)

Prețul mediu al importurilor din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri la import (EUR/tonă)

 

2017

2018

2019

Perioada anchetei de reexaminare

Prețul mediu la import din țara vizată

[5 202 -6 297 ]

[5 232 -6 334 ]

[5 827 -7 054 ]

[6 207 -7 513 ]

Indice

100

101

112

119

Sursă: Baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(247)

Prețurile medii ale importurilor din RPC au înregistrat, în general, o creștere puternică de 19 % în cursul perioadei examinate. Prețurile de import din China au rămas substanțial mai mici în comparație cu prețurile din Uniune, astfel cum se arată în tabelul 8.

(248)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare comparând:

(a)

prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de singurul producător din Uniune, percepute de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii și ajustate la nivel franco fabrică; și

(b)

prețurile medii ponderate corespunzătoare pe tip de produs ale importurilor provenite de la singurul producător chinez cooperant destinate primului client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe bază de cost, asigurare și navlu (CIF), inclusiv taxa antidumping, cu ajustări corespunzătoare pentru costurile ulterioare importului.

(249)

Prețurile au fost comparate pe tip de produs, avându-se în vedere tranzacții la același nivel de comercializare, ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar, după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procentaj din cifra de afaceri a producătorului din Uniune înregistrată pe parcursul PAR. Rezultatul a indicat o marjă de subcotare medie ponderată de peste 10 %. Atunci când nu au fost luate în considerare taxele antidumping, marja de subcotare medie ponderată a atins un nivel de peste 45 %.

5.4.   Importurile din țări terțe, altele decât RPC

(250)

Importurile de ace-K din alte țări terțe decât RPC reprezintă o cotă de piață de numai 1-4 % în cursul perioadei examinate. Întrucât ace-K este produs numai în China și în Uniune, Comisia a considerat că aceste importuri au fost clasificate în mod eronat drept ace-K sau că originea lor a fost declarată în mod incorect. Din acest motiv, Comisia nu a luat în considerare în continuare aceste importuri în cadrul analizei sale privind prejudiciul.

5.5.   Situația economică a industriei Uniunii

5.5.1.   Observații generale

(251)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

5.5.1.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(252)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul producției, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune

 

2017

2018

2019

Perioada anchetei de reexaminare

Volumul producției (tone)

[4 271 – 5 171 ]

[4 833 – 5 850 ]

[4 860 – 5 883 ]

[4 873 – 5 899 ]

Indice

100

113

114

114

Capacitatea de producție (tone)

[5 700 – 6 900 ]

[5 700 – 6 900 ]

[5 700 – 6 900 ]

[5 700 – 6 900 ]

Indice

100

100

100

100

Gradul de utilizare a capacității

[71 - 86 ]

[81 - 97 ]

[81 - 98 ]

[81 - 98 ]

Indice

100

113

114

114

Sursă: Date furnizate de industria Uniunii.

(253)

Volumul producției industriei din Uniune a crescut cu 14 % în cursul perioadei examinate. Această creștere poate fi legată, în primul rând, de creșterea generală a cererii de ace-K și, în al doilea rând, de efectul taxelor antidumping care au permis industriei să se redreseze și să își crească volumul producției.

(254)

Capacitatea de producție a industriei Uniunii a fost menținută la același nivel în cursul perioadei examinate. Cu toate că taxele antidumping au permis industriei Uniunii să se redreseze, evaluarea pieței nu a justificat niciun fel de extindere a capacității.

(255)

Gradul de utilizare a capacității a crescut odată cu volumul anual al producției descris în considerentul 253, și anume cu 14 %, ca urmare a taxelor antidumping și a creșterii generale a cererii de ace-K.

5.5.1.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(256)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață a Uniunii

 

2017

2018

2019

Perioada anchetei de reexaminare

Volumul vânzărilor pe piața Uniunii (tone)

[1 614 – 1 953 ]

[1 565 – 1 894 ]

[1 786 – 2 162 ]

[1 623 – 1 964 ]

Indice

100

97

111

101

Cota de piață (%)

[66 -80 ]

[64 -77 ]

[67 -81 ]

[63 -76 ]

Indice

100

96

100

95

Sursă: Date furnizate de industria Uniunii.

(257)

În cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor producătorului din Uniune a fluctuat. În 2018 s-a înregistrat o scădere cu 3 % a volumului vânzărilor, fiind urmată de o creștere puternică de 11 % în 2019 comparativ cu începutul perioadei examinate. În cursul PAR, volumul vânzărilor a revenit la nivelul inițial de la începutul perioadei examinate.

(258)

Cota de piață a industriei Uniunii a fluctuat în cursul perioadei examinate și a scăzut cu 5 % în cursul PAR.

5.5.1.3.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(259)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în Uniune în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea în Uniune

 

2017

2018

2019

Perioada anchetei de reexaminare

Numărul de angajați

[73 - 89 ]

[76 - 93 ]

[76 - 92 ]

[76 - 92 ]

Indice

100

113

114

114

Productivitatea (tone/echivalent normă întreagă)

[55 - 67 ]

[60 - 73 ]

[61 - 74 ]

[61 - 74 ]

Indice

100

108

110

110

Sursă: Date furnizate de industria Uniunii.

(260)

Din 2017 până la sfârșitul perioadei de anchetă, odată cu creșterea producției, industria Uniunii și-a crescut numărul membrilor personalului cu 14 %.

(261)

În același timp, productivitatea a crescut cu 10 % în decursul aceleiași perioade.

5.5.1.4.   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(262)

Marja de dumping pentru producătorul-exportator cooperant, astfel cum se menționează în considerentul 206, a fost semnificativ mai mare decât nivelul de minimis, iar volumul și cota de piață ale importurilor din RPC, astfel cum sunt descrise în considerentele 243 și 244, au fost în continuare semnificative în cursul perioadei examinate.

(263)

Cu toate acestea, în pofida faptului că încă exista o practică de dumping din partea RPC, industria Uniunii a reușit să se redreseze în urma practicilor de dumping anterioare.

5.5.1.5.   Prețurile și factorii care le influențează

(264)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorului unic din Uniune către clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare din Uniune

 

2017

2018

2019

Perioada anchetei de reexaminare

Preț de vânzare unitar mediu în Uniune pe piața totală (EUR/tonă)

[9 840 – 11 911 ]

[9 833 – 11 903 ]

[10 941 – 13 245 ]

[13 279 – 16 075 ]

Prețul de vânzare unitar mediu în Uniune pe piața totală (EUR/tonă) (Indice)

100

100

111

135

Costul unitar de producție (EUR/tonă) (Indice)

100

97

101

101

Sursă: Date furnizate de industria Uniunii.

(265)

Prețul de vânzare unitar mediu practicat de industria Uniunii către clienți neafiliați a crescut cu 35 % în cursul perioadei examinate după instituirea măsurilor antidumping.

(266)

Costul de producție s-a menținut stabil în cursul perioadei examinate.

5.5.1.6.   Costurile cu forța de muncă

(267)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorului din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

 

2017

2018

2019

Perioada anchetei de reexaminare

Costurile medii cu forța de muncă per angajat (EUR)

[88 709 – 107 384 ]

[91 459 – 110 714 ]

[96 239 – 116 500 ]

[98 783 – 119 579 ]

Indice

100

103

108

111

Sursă: Date furnizate de industria Uniunii.

(268)

Costurile medii cu forța de muncă ale industriei Uniunii per angajat au crescut cu 11 % în perioada examinată.

5.5.1.7.   Stocurile

(269)

Nivelul stocurilor unicului producător din Uniune a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

 

2017

2018

2019

Perioada anchetei de reexaminare

Stocuri finale (tone)

[696 – 842 ]

[979 – 1 186 ]

[1 150 – 1 392 ]

[1 226 – 1 484 ]

Indice

100

103

108

111

Sursă: Date furnizate de industria Uniunii.

(270)

Stocurile au crescut cu 11 % în cursul perioadei examinate.

5.5.1.8.   Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, rentabilitatea investițiilor și capacitatea de a atrage capital

(271)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorului din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

 

2017

2018

2019

Perioada anchetei de reexaminare

Profitabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați (Indice)

100

116

137

193

Flux de lichidități (EUR)

[12 183 444 – 14 748 380 ]

[10 422 105 – 12 616 232 ]

[15 616 733 – 18 904 467 ]

[21 987 559 - 26 616 519 ]

Indice

100

86

128

180

Investiții (EUR)

[1 360 987 – 1 647 510 ]

[1 187 387 – 1 437 363 ]

[1 236 940 – 1 497 348 ]

[1 182 289 – 1 431 192 ]

Indice

100

87

91

87

Randamentul investițiilor

[92 - 111 ]

[92 - 111 ]

[131 - 159 ]

[206 - 250 ]

Indice

100

100

142

224

Sursă: Date furnizate de industria Uniunii.

(272)

Comisia a determinat profitabilitatea producătorului din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri obținută din vânzările respective. Profitabilitatea a înregistrat o creștere puternică de 93 % în cursul perioadei examinate. Taxele antidumping au permis producătorului din Uniune să revină la un nivel ridicat de profitabilitate.

(273)

Ancheta a arătat că PAR a fost caracterizată de circumstanțe excepționale, care au fost legate de izbucnirea pandemiei de COVID-19. În special, marii clienți din sectorul alimentar și farmaceutic au cumpărat cantități mai mari de ace-K de la industria Uniunii în prima jumătate a anului 2020 pentru a asigura aprovizionarea cu acest ingredient. De asemenea, lucrările anuale de întreținere din industria Uniunii, care implică o perioadă în care producția este oprită, au fost amânate în 2020, în comparație cu calendarul obișnuit din anul respectiv, ceea ce a dus la creșterea producției în cursul PAR. Aceste evoluții excepționale ale pieței au generat o creștere a prețurilor de vânzare ale industriei Uniunii în comparație cu 2019 și o creștere a profitului industriei Uniunii în cursul PAR. Ancheta a constatat că, prin eliminarea unor astfel de efecte punctuale, profitul industriei Uniunii ar fi în același ordin de mărime ca profitabilitatea obținută înainte de apariția circumstanțelor excepționale, și anume în 2019.

(274)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a crescut, similar cu profitabilitatea, cu 80 %, reflectând din nou efectul pozitiv al taxelor antidumping și circumstanțele excepționale în cursul PAR descrise în considerentul 273.

(275)

Nivelul investițiilor a scăzut cu 13 % pe parcursul perioadei examinate. Astfel cum se descrie în considerentul 272, taxele antidumping au permis revenirea la activități comerciale sănătoase, dar nu au justificat necesitatea unor investiții în capacități de producție suplimentare.

(276)

Rentabilitatea investițiilor a crescut considerabil, cu 124 %, în cursul perioadei examinate.

5.5.1.9.   Concluzie privind prejudiciul

(277)

Majoritatea indicatorilor de prejudiciu, cum ar fi producția, ocuparea forței de muncă, gradul de utilizare a capacității de producție, productivitatea, profitabilitatea și fluxul de lichidități, au înregistrat o tendință pozitivă. Deși tendința indicatorilor financiari, cum ar fi nivelul investițiilor și rentabilitatea acestora, este negativă, nivelurile absolute ale acestora sunt satisfăcătoare și nu indică un semn de prejudiciu important.

(278)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că industria Uniunii s-a redresat în urma prejudiciului anterior și nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

6.   PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

(279)

Comisia a concluzionat, în considerentul 278, că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva importurilor din China.

(280)

Comisia a examinat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din RPC în absența măsurilor antidumping și impactul acestora asupra industriei Uniunii, inclusiv nivelul subcotării în absența măsurilor antidumping.

(281)

Astfel cum se menționează în considerentele 210-223 de mai sus, există o capacitate substanțială de producție și o capacitate neutilizată în RPC pentru a crește rapid exporturile către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping.

(282)

Această supracapacitate semnificativă și atractivitatea pieței Uniunii, descrise în considerentele 225-229, ar putea genera exporturi suplimentare masive către Uniune, la prețuri de dumping, care ar putea acoperi cu ușurință întregul consum al Uniunii.

(283)

Pe piața mondială din afara Uniunii, unde nu sunt în vigoare măsuri de protecție comercială, producătorii chinezi dețin o cotă de piață dominantă (în medie, peste 70 %).

(284)

În absența măsurilor, cota de piață a producătorilor chinezi ar putea să atingă cel puțin cota lor de piață la nivel mondial.

(285)

În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor finale, Anhui Jinhe a susținut că nu există o poziție dominantă a Chinei pe piețele terțe, întrucât presupusa cotă de piață de 70 % a producătorilor chinezi pe piețele terțe corespunde ponderii din capacitatea lor totală de producție la nivel mondial și, prin urmare, această cotă de piață reflectă o distribuție echilibrată pe piața mondială a producătorilor concurenți.

(286)

În observațiile sale cu privire la afirmațiile societății Anhui Jinhe, solicitantul a susținut că argumentul prezentat de Anhui Jinhe s-a bazat pe o comparație între capacitatea totală de producție a Chinei și capacitatea totală de producție a solicitantului și, prin urmare, acest argument nu este valabil întrucât există o supracapacitate semnificativă în China.

(287)

Argumentul prezentat de Anhui Jinhe reflectă abordarea pas cu pas a Chinei în ceea ce privește politica industrială: se construiește o supracapacitate enormă pe baza distorsiunilor create de stat, o mare parte din această supracapacitate este exportată la nivel mondial, concurenții din UE (și din afara acesteia) sunt înlăturați nu ca urmare a unei concurențe reale, ci ca urmare a unor schimburi comerciale neloiale, iar societățile chineze ajung să ocupe poziții importante, chiar dominante la nivel mondial. Și, cu toate acestea, se susține în continuare că este vorba de o „distribuție normală”. Însă, piețele nu ar trebui să fie determinate de dimensiunea concurenților, ci mai degrabă de capacitatea acestora de a concura în condiții echitabile. Acest argument oferă o descriere a motivelor Chinei care stau la baza prezenței sale semnificative la nivel mondial. Cu toate acestea, nu este mai puțin adevărat că o astfel de prezență semnificativă are un impact considerabil asupra concurenței și conduce la constatările Comisiei potrivit cărora, în absența măsurilor antidumping, cota de piață a producătorilor chinezi pe piața Uniunii ar crește foarte probabil în mod semnificativ, generând o pierdere importantă a cotei de piață a producătorului din Uniune. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(288)

Fără taxele antidumping, prețurile vămuite ale acesulfamului de potasiu originar din China ar varia între aproximativ 6,2 EUR și 6,75 EUR/kg. Comparând aceste prețuri cu costul unitar de producție al industriei Uniunii, fără navlu și depozitare, din cursul PAR, și cu prețul mediu de vânzare franco fabrică din Uniune din cursul PAR pentru ace-K de calitate alimentară către utilizatori și comercianți, analiza a arătat că prețurile importurilor din China ar subcota prețurile de vânzare ale industriei Uniunii cu peste 45 %.

(289)

În absența măsurilor, într-un scenariu în care producătorii-exportatori chinezi ar avea în UE același grad de pătrundere ca pe alte piețe din lume (aproximativ 70 % în medie) (80), pierderea vânzărilor și creșterea rezultată a costurilor industriei Uniunii ar genera pierderi financiare semnificative, având în vedere nivelurile probabile ale prețurilor, profitabilitatea devenind negativă. Astfel, prejudiciul ar deveni important în scurt timp și ar pune în pericol supraviețuirea industriei Uniunii.

(290)

Acest scenariu probabil este susținut de elementele de probă furnizate de solicitant cu privire la o scădere semnificativă a vânzărilor și a cotei de piață în Regatul Unit ca urmare a Brexitului și a eliminării măsurilor antidumping pentru ace-K. Într-adevăr, o situație similară ar putea să apară și pe piața Uniunii în absența măsurilor.

(291)

În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor finale, Anhui Jinhe a susținut că solicitantul nu a suferit o pierdere semnificativă în ceea ce privește vânzările și cota de piață în Regatul Unit după eliminarea taxelor antidumping ca urmare a Brexitului. În plus, Anhui Jinhe a susținut că nu există niciun element de probă în dosarul deschis cu privire la vânzările din Regatul Unit ale solicitantului și creșterea exporturilor din China către Regatul Unit.

(292)

În observațiile sale cu privire la afirmațiile societății Anhui Jinhe, solicitantul a susținut că Anhui Jinhe a avut acces la statisticile privind exporturile chineze și că solicitantul a furnizat, de asemenea, astfel de date privind exporturile pe parcursul anchetei. Pe de altă parte, solicitantul a subliniat că pierderile pe care le-a suferit s-au produs înainte de eliminarea taxelor antidumping în Regatul Unit.

(293)

În acest sens, Comisia reamintește că solicitantul a transmis mai întâi răspunsul său la chestionar cu date care includ Regatul Unit în vânzările din UE și apoi o nouă versiune cu date care exclud Regatul Unit. Versiunile neconfidențiale ale celor două răspunsuri la chestionar se află în dosarul deschis. Comisia a analizat, de asemenea, statisticile privind importurile produsului care face obiectul reexaminării din China în Regatul Unit. Ca răspuns la observațiile prezentate de Anhui Jinhe, a fost adăugată o notă la dosarul neconfidențial al anchetei în această privință. Atât răspunsurile la chestionar, cât și statisticile au confirmat constatările privind pierderea cotei de piață de către solicitant chiar înainte de eliminarea taxelor antidumping ca urmare a Brexitului. Prin urmare, afirmația de mai sus a Anhui Jinhe este nefondată.

(294)

Analiza de mai sus a arătat că industria Uniunii a beneficiat de instituirea de taxe și s-a redresat în urma prejudiciului după instituirea măsurilor. Cu toate acestea, în absența măsurilor, creșterea masivă preconizată a importurilor din China la prețuri prejudiciabile ar conduce rapid la deteriorarea situației economice a industriei Uniunii, generând un prejudiciu important.

(295)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că absența măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză la prețuri prejudiciabile și la o posibilă reapariție a unui prejudiciu important.

7.   INTERESUL UNIUNII

(296)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat în ce măsură menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate în ansamblul lor, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(297)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(298)

Pe această bază, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea unei continuări a dumpingului și a reapariției prejudiciului, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor existente nu ar fi în interesul Uniunii.

7.1.   Interesul industriei Uniunii

(299)

Astfel cum se menționează în considerentul 278, industria Uniunii s-a redresat în urma prejudiciului cauzat de dumpingul anterior, iar operațiunile sale sunt viabile atunci când nu sunt supuse concurenței neloiale din partea importurilor care fac obiectul unui dumping.

(300)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, este probabil ca situația industriei Uniunii să se deterioreze rapid, astfel cum se explică în considerentele 279 și 294.

(301)

Prin urmare, s-a concluzionat că prelungirea măsurilor în vigoare aplicabile importurilor din RPC ar fi în interesul industriei Uniunii.

7.2.   Interesul importatorilor neafiliați

(302)

Astfel cum se menționează în considerentul 29, niciun importator neafiliat nu a cooperat pe parcursul anchetei.

(303)

Ancheta actuală nu a evidențiat niciun impact negativ semnificativ al măsurilor în vigoare asupra importatorilor.

(304)

În urma anchetei anterioare s-a concluzionat că importatorii ar putea fi afectați negativ de măsuri, dar într-o măsură foarte limitată. Ace-K reprezintă doar o mică parte din activitatea economică a importatorilor, care au un portofoliu de produse mai mare.

(305)

Prin urmare, pe baza informațiilor disponibile, este clar că instituirea măsurilor ar avea un impact foarte limitat sau chiar deloc asupra importatorilor, iar un astfel de impact ar fi, în mod clar, compensat de beneficiile pe care măsurile le-ar putea aduce industriei Uniunii.

7.3.   Interesul utilizatorilor

(306)

Ace-K este utilizat în principal ca înlocuitor de zahăr în sectorul produselor alimentare și al băuturilor, de exemplu, în băuturile răcoritoare sau în produsele lactate. Într-o măsură mai mică, ace-K este utilizat și în sectorul farmaceutic.

(307)

Niciun utilizator nu a cooperat în cadrul anchetei.

(308)

Ancheta actuală nu a evidențiat niciun impact negativ semnificativ al măsurilor în vigoare. Ancheta anterioară care a vizat RPC a arătat că, în ceea ce privește costurile, impactul ace-K asupra produselor finite este minim. Totuși, ancheta a arătat, de asemenea, că utilizarea acesulfamului de potasiu este esențială în cazul produselor existente pe piață. Ar putea fi dezvoltate noi produse care să conțină alți îndulcitori, dar schimbarea compoziției produselor consacrate ar fi riscantă și costisitoare. Prin urmare, accesul utilizatorilor la surse alternative de ace-K a fost considerat important.

(309)

Din aceste motive, Comisia a concluzionat că, în cazul în care măsurile ar fi prelungite, nu este susceptibil ca impactul asupra situației economice a utilizatorilor să fie semnificativ.

7.4.   Alți factori

7.4.1.   Securitatea aprovizionării

(310)

Producătorul din Uniune a susținut că securitatea aprovizionării cu ace-K este esențială pentru producătorii de produse alimentare și de băuturi și că nu este în interesul Uniunii să devină dependentă de aprovizionarea cu produse dintr-o singură țară. În plus, producătorul a considerat că, odată ce un producător de băuturi sau de produse alimentare a ales să folosească ace-K ca îndulcitor cu valoare calorică redusă, acesta nu poate trece la un alt îndulcitor fără a modifica în mod semnificativ gustul și fără a afecta percepția consumatorului asupra produsului.

7.5.   Concluzie privind interesul Uniunii

(311)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase din sfera interesului Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente vizând importurile de ace-K originar din RPC.

(312)

În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor finale, Anhui Jinhe a susținut că menținerea măsurilor nu este în interesul Uniunii. În acest sens, Anhui Jinhe a susținut că solicitantul dispune de o capacitate de producție limitată și de un grad ridicat de utilizare a capacității și, prin urmare, nu poate să aprovizioneze întreaga piață fără a se retrage de pe piețele de export. În plus, Anhui Jinhe a susținut că utilizatorii de ace-K se bazează pe surse alternative de aprovizionare și, prin urmare, nu au o altă opțiune decât să plătească taxele antidumping și să le transfere consumatorilor, ducând astfel la o creștere a prețurilor produselor alimentare. În final, Anhui Jinhe a susținut că strategia de aprovizionare din mai multe surse a utilizatorilor ar asigura, în orice caz, un nivel suficient de protecție pentru solicitant, întrucât ar împiedica obținerea unor cote de piață considerabile pentru importurile din China în detrimentul producătorului din Uniune.

(313)

În observațiile sale cu privire la afirmațiile societății Anhui Jinhe, solicitantul a susținut că dispune de o capacitate de producție suficientă pentru a aproviziona întreaga piață a Uniunii, precum și pentru a acoperi exporturile sale actuale către țări terțe. De asemenea, solicitantul a susținut că, având în vedere dozele foarte scăzute de ace-K utilizate în băuturi și în produsele alimentare, efectul taxelor antidumping asupra costului produselor finite este neglijabil. În plus, contrar afirmației societății Anhui Jinhe, solicitantul a susținut că strategia de aprovizionare din două surse a utilizatorilor de ace-K nu a împiedicat obținerea unor cote de piață substanțiale pentru importurile din China în detrimentul producătorului din Uniune în perioada anterioară anchetei inițiale.

(314)

În ceea ce privește aceste argumente, Comisia reamintește că niciun importator, niciun utilizator sau nicio asociație de consumatori nu a cooperat în cadrul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor. De fapt, ancheta a constatat că există o capacitate de producție suficientă de ace-K în UE pentru a acoperi consumul, astfel cum se menționează în considerentele 239 și 252 și în plus față de capacitatea neutilizată din China, astfel cum se descrie în considerentele 210-223, și, prin urmare, nu a existat niciun fel de risc de aprovizionare insuficientă cu produsul care face obiectul reexaminării. De asemenea, Comisia a constatat că, în ceea ce privește costurile, impactul ace-K asupra produselor finite este minim, astfel cum se descrie în considerentul 308. Prin urmare, Comisia a respins argumentele de mai sus.

8.   MĂSURILE ANTIDUMPING

(315)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia privind continuarea dumpingului, reapariția prejudiciului și interesul Uniunii, măsurile antidumping privind ace-K originar din RPC ar trebui menținute.

(316)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (81), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(317)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de acesulfam de potasiu [sare de potasiu de 6-metil-1,2,3-oxatiazin-4(3H)-onă 2,2-dioxid; nr. CAS 55589-62-3], originar din Republica Populară Chineză, încadrat în prezent la codul NC ex 2934 99 90 (cod TARIC 2934999021).

(2)   Nivelurile taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco-frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsul descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate mai jos, se stabilesc după cum urmează:

Societate

Taxa antidumping – euro pe kg net

Codul adițional TARIC

Anhui Jinhe Industrial Co., Ltd.

4,58

C046

Suzhou Hope Technology Co., Ltd.

4,47

C047

Anhui Vitasweet Food Ingredient Co., Ltd.

2,64

C048

Toate celelalte societăți

4,58

C999

(3)   Aplicarea nivelurilor taxelor antidumping individuale specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, în care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, întocmită astfel: „Subsemnatul certific faptul că (volumul) de acesulfam de potasiu vândut pentru export către Uniunea Europeană care face obiectul prezentei facturi a fost produs de (denumirea și adresa societății) (cod adițional TARIC) în Republica Populară Chineză. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică taxa stabilită pentru „toate celelalte societăți”.

(4)   În lipsa unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 ianuarie 2022.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1963 al Comisiei din 30 octombrie 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de acesulfam de potasiu originare din Republica Populară Chineză (JO L 287, 31.10.2015, p. 1).

(3)  Aviz de expirare iminentă a anumitor măsuri antidumping (JO C 46, 11.2.2020, p. 8).

(4)  Având în vedere faptul că există un singur producător de ace-K în Uniune, unele dintre datele din prezentul regulament sunt prezentate sub formă de intervale sau sub formă de indici, pentru a păstra confidențialitatea datelor producătorului din Uniune.

(5)  Aviz de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de acesulfam de potasiu („ace-K”) originar din Republica Populară Chineză (JO C 366, 30.10.2020, p. 13).

(6)  La data de 31 ianuarie 2020, Regatul Unit s-a retras din Uniune. Uniunea și Regatul Unit au convenit de comun acord asupra unei perioade de tranziție în cursul căreia Regatul Unit a rămas sub incidența dreptului Uniunii, care s-a încheiat la 31 decembrie 2020. Regatul Unit nu mai este stat membru al Uniunii și, prin urmare, cifrele, constatările și concluziile din prezentul regulament tratează Regatul Unit ca țară terță.

(7)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/787 al Comisiei din 19 mai 2015 de aplicare a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de acesulfam de potasiu originar din Republica Populară Chineză și asupra importurilor de acesulfam de potasiu originar din Republica Populară Chineză conținut în anumite preparate și/sau amestecuri (JO L 125, 21.5.2015, p. 15).

(8)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/765 al Comisiei din 14 mai 2019 de abrogare a taxei antidumping la importurile de bioetanol originar din Statele Unite ale Americii și de închidere a procedurii în ceea ce privește aceste importuri, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 126, 15.5.2019, p. 4), considerentul 89.

(9)  Regulamentul (CE) nr. 240/2008 al Consiliului din 17 martie 2008 de abrogare a unei taxe antidumping definitive la importurile de uree originară din Belarus, Croația, Libia și Ucraina în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 (JO L 75, 18.3.2008, p. 33), considerentul 76.

(10)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 135/2014 al Consiliului din 11 februarie 2014 de abrogare a taxei antidumping la importurile de diciandiamidă originară din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (JO L 43, 13.2.2014, p. 1), considerentul 70.

(11)  Regulamentul (CE) nr. 240/2008 al Consiliului din 17 martie 2008 de abrogare a unei taxe antidumping definitive la importurile de uree originară din Belarus, Croația, Libia și Ucraina în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 (JO L 75, 18.3.2008, p. 33), considerentul 102.

(12)  Decizia Comisiei din 21 februarie 2001 de încetare a procedurilor antidumping referitoare la importurile de ferosiliciu originare din Brazilia, Republica Populară Chineză, Kazahstan, Rusia, Ucraina și Venezuela (JO L 84, 23.3.2001, p. 36).

(13)  https://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2491.

(14)  Aviz privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (JO C 86, 16.3.2020, p. 6).

(15)  Document de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială, 20 decembrie 2017, SWD(2017) 483 final/2 (denumit în continuare „raportul”).

(16)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/546 al Comisiei din 29 martie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de extrudate din aluminiu originare din Republica Populară Chineză (JO L 109, 30.3.2021, p. 1).

(17)  Raportul – capitolul 2, p. 6-7.

(18)  Raportul – capitolul 2, p. 10.

(19)  Disponibil la adresa http://www.fdi.gov.cn/1800000121_39_4866_0_7.html (link accesat ultima dată la 15 iulie 2019).

(20)  Raportul – capitolul 2, p. 20-21.

(21)  Raportul – capitolul 3, p. 41, 73-74.

(22)  Raportul – capitolul 6, p. 120-121.

(23)  Raport – capitolul 6, p. 122-135.

(24)  Raportul – capitolul 7, p. 167-168.

(25)  Raportul – capitolul 8, p. 169-170, 200-201.

(26)  Raportul – capitolul 2, p. 15-16, Raportul – capitolul 4, p. 50, p. 84, Raportul – capitolul 5, p. 108-109.

(27)  Raportul – capitolul 3, p. 22-24 și capitolul 5, p. 97-108.

(28)  Raportul – capitolul 5, p. 104-9.

(29)  Raportul – capitolul 5, p. 100-101.

(30)  Raportul – capitolul 2, p. 26.

(31)  Raportul – capitolul 2, p. 31-32.

(32)  Disponibil la adresa https://www.reuters.com/article/us-china-congress-companies-idUSKCN1B40JU (link accesat ultima dată la 15 iulie 2019).

(33)  Disponibil la adresa www.gov.cn/zhengce/2020-09/15/content_5543685.htm (link accesat ultima dată la 10 martie 2021).

(34)  Financial Times (2020) „Chinese Communist Party asserts greater control over private enterprise” (Partidul Comunist Chinez impune creșterea controlului asupra întreprinderilor private), disponibil la adresa: https://on.ft.com/3mYxP4j.

(35)  Site-ul web al Anhui Jinhe Industrial Co. Ltd. (jinheshiye.com).

(36)  Raportul – capitolele 14.1-14.3.

(37)  Raportul – capitolul 4, p. 41-42 și 83.

(38)  Analiza Zhongtai Securities cu privire la Anhui Jinhe Industrial, februarie 2020 (dfcfw.com).

(39)  Al 13-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei petrochimice și chimice pentru perioada 2016-2020, publicat pe site-ul internet al Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă (CNDR).

(40)  Anunțul privind semnarea de către Anhui Jinhe Industrial a unui acord-cadru cu districtul Dingyuan privind un proiect de parc industrial în cadrul economiei circulare – 24 noiembrie 2017, publicat pe site-ul de informații financiare cninfo.com.cn.

(41)  Raportul anual al Anhui Jinhe Industrial pe 2020 (dfcfw.com).

(42)  Raportul – capitolul 6, p. 138-149.

(43)  Raportul – capitolul 9, p. 216.

(44)  Raportul – capitolul 9, p. 213-215.

(45)  Raportul – capitolul 9, p. 209-211.

(46)  Raportul – capitolul 13, p. 332-337.

(47)  Raportul – capitolul 13, p. 336.

(48)  Raportul – capitolul 13, p. 337-341.

(49)  Raportul – capitolul 6, p. 114-117.

(50)  Raportul – capitolul 6, p. 119.

(51)  Raportul – capitolul 6, p. 120.

(52)  Raportul – capitolul 6, p. 121-122, 126-128, 133-135.

(53)  A se vedea documentul oficial de politică al Comisiei de reglementare a sectorului bancar și de asigurări din China (CBIRC) din 28 august 2020: „Three-year action plan for improving corporate governance of the banking and insurance sectors” (Plan de acțiune pe trei ani pentru îmbunătățirea guvernanței corporative a sectorului bancar și a sectorului asigurărilor) (2020-2022). http://www.cbirc.gov.cn/cn/view/pages/ItemDetail.html?docId=925393&itemId=928 (link accesat ultima dată la 3 aprilie 2021). Planul furnizează instrucțiuni de „ a pune în aplicare în continuare spiritul întrupat în discursul principal al secretarului general Xi Jinping privind avansarea reformei guvernanței corporative a sectorului financiar ”. În plus, secțiunea II din plan își propune promovarea integrării organice a autorității partidului în guvernanța corporativă: „ vom face ca integrarea autorității Partidului în guvernanța corporativă să fie mai sistematică, standardizată și bazată pe proceduri […] Aspectele principale de ordin operațional și de gestionare trebuie să fie discutate de comitetul de partid înainte de adoptarea unei decizii de către Consiliul de administrație sau personalul de conducere de nivel superior.”

(54)  A se vedea „Notice on the Commercial banks performance evaluation method” (Comunicarea privind metoda de evaluare a performanței băncilor comerciale) a CBIRC, emisă la 15 decembrie 2020. http://jrs.mof.gov.cn/gongzuotongzhi/202101/t20210104_3638904.htm (link accesat ultima dată la 12 aprilie 2021).

(55)  A se vedea Documentul de lucru al FMI „Resolving China’s Corporate Debt Problem” (Soluționarea problemei datoriilor societăților din China), de Wojciech Maliszewski, Serkan Arslanalp, John Caparusso, José Garrido, Si Guo, Joong Shik Kang, W. Raphael Lam, T. Daniel Law, Wei Liao, Nadia Rendak, Philippe Wingender, Jiangyan, octombrie 2016, WP/16/203.

(56)  Raportul – capitolul 6, p. 121-122, 126-128, 133-135.

(57)  A se vedea OCDE (2019), „OECD Economic Surveys: China 2019” (Sondajele economice ale OCDE: China 2019), OECD Publishing, Paris, p. 29.

https://doi.org/10.1787/eco_surveys-chn-2019-en.

(58)  A se vedea: http://www.xinhuanet.com/fortune/2020-04/20/c_1125877816.htm (link accesat ultima dată la 12 aprilie 2021).

(59)   „World Bank Open Data – Upper Middle Income” (Date deschise ale Băncii Mondiale – Venituri medii-superioare), https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income.

(60)  În cazul în care produsul care face obiectul reexaminării nu este fabricat în nicio țară cu un nivel similar de dezvoltare, se poate lua în considerare fabricarea unui produs din aceeași categorie generală și/sau sector cu produsul care face obiectul reexaminării.

(61)  https://globalfinancials.com/index-admin.html.

(62)  https://www.ajinomoto.com.my/investors/annual-reports.

(63)  http://qdd.oecd.org/subject.aspx?Subject=ExportRestrictions_IndustrialRawMaterials.

(64)  https://www.globaltradealert.org/data_extraction.

(65)  Având în vedere că, în cadrul reexaminărilor efectuate în perspectiva expirării măsurilor, taxele antidumping nu sunt revizuite, utilizarea acestor două materii prime pentru a construi valoarea normală nu ar afecta, în principiu, constatările generale ale prezentei reexaminări. De fapt, în acest caz particular, orice impact ar fi în avantajul producătorilor-exportatori, deoarece valoarea normală construită și marja de dumping rezultată ar fi potențial mai mari în absența unor astfel de cerințe de acordare a licențelor.

(66)  Situațiile financiare ale Ajinomoto (Malaysia) Berhad pentru exercițiul încheiat la 31 martie 2020, p. 84.

(67)  Situațiile financiare ale Ajinomoto (Malaysia) Berhad pentru exercițiul încheiat la 31 martie 2020, p. 45.

(68)  https://www.ilmia.gov.my/index.php/my/labour-cost.

(69)  https://www.tnb.com.my/commercial-industrial/pricing-tariffs1.

https://www.tnb.com.my/assets/files/Tariff_Rate_Final_01.Jan.2014.pdf.

(70)  Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33).

(71)  https://www.ilmia.gov.my/index.php/my/labour-cost.

(72)  https://www.tnb.com.my/commercial-industrial/pricing-tariffs1.

https://www.tnb.com.my/assets/files/Tariff_Rate_Final_01.Jan.2014.pdf.

(73)  Versiunea cererii accesibilă publicului, p. 41.

(74)  Certificat eliberat de Asociația pentru aditivi și ingrediente alimentare din China la 2 martie 2021, inclus de Anhui Jinhe în diapozitivul 16 din Versiunea cererii accesibilă publicului din data de 4 martie 2021 și anunțul Tribunalului Popular care confirmă falimentul societății Hope, inclus de Anhui Jinhe în diapozitivul 17 din Versiunea cererii accesibilă publicului din data de 4 martie 2021.

(75)  http://www.hzsanhe.com/default2.asp.

(76)  http://www.cninfo.com.cn/new/disclosure/detail?plate=sse&orgId=9900023704&stockCode=603968&announcementId=1209844300&announcementTime=2021-04-27%2018:00, p. 30.

(77)  Anexa I la versiunea cererii solicitantului disponibilă publicului din 8 iunie 2021.

(78)  Acestea includ cele mai bune estimări ale capacității neutilizate potențiale pentru două societăți, pe baza informațiilor dintr-un document primit și/sau a unui formular de eșantionare primit de la un producător-exportator chinez.

(79)  Versiunea neconfidențială a cererii, pagina 41.

(80)  A se vedea considerentul 255.

(81)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).


Top