(1)

Articolele 38-48 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei (2) prevăd norme de completare a dispozițiilor referitoare la practicile agricole benefice pentru climă și mediu instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1307/2013.

(2)

Regulamentul (UE) 2017/2393 al Parlamentului European și al Consiliului (3) de modificare a mai multor dispoziții referitoare la practicile agricole benefice pentru climă și mediu instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 a intrat în vigoare la 30 decembrie 2017. Modificările referitoare la practicile agricole benefice pentru climă și mediu se aplică începând cu 1 ianuarie 2018. În vederea clarificării și pentru a asigura coerența dintre obligațiile relevante ale operatorilor, aceste modificări presupun adaptarea anumitor dispoziții ale Regulamentului delegat (UE) nr. 639/2014.

(3)

În cazul în care statele membre decid că terenurile acoperite cu iarbă, care nu au fost arate timp de cinci ani sau mai mult, sunt considerate drept pășuni permanente în temeiul articolului 4 alineatul (2) al treilea paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/2393, sau decid că suprafața cu pășuni permanente poate include și alte specii, ca de exemplu arbuști sau arbori în conformitate cu litera (b) de la acest paragraf, sau decid că unele terenuri care pot fi pășunate sunt considerate pășuni permanente, în conformitate cu litera (c) de la acest paragraf, ele ar trebui să își adapteze, în cazul în care este necesar, proporția de referință, pentru a ține cont de posibilele efecte semnificative asupra acestei proporții ale aplicării acestor decizii.

(4)

În urma introducerii la litera (a) de la articolul 4 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/2393, a posibilității ca statele membre să decidă ca terenurile acoperite cu iarbă, care nu au fost arate timp de cinci ani sau mai mult, să fie considerate pășuni permanente, o suprafață cu pășune permanentă își poate pierde această calificare nu numai ca urmare a conversiei ei în culturi arabile, ci și ca urmare a lucrărilor de arat. Articolul 44 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 ar trebui adaptat pentru a reflecta această nouă posibilitate.

(5)

Articolul 3 alineatul (9) litera (b) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2017/2393 introduce trei noi tipuri de zone de interes ecologic, extinzând lista actuală cu zonele cu Miscanthus, zonele cu Silphium perfoliatum și terenurile lăsate în pârloagă pentru plante melifere (specii bogate în polen și nectar). Considerentul 45 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 subliniază importanța stabilirii în mod coerent a zonelor de interes ecologic. Prin urmare, este necesar să se clarifice relația dintre noile tipuri de zone de interes ecologic și cele deja existente.

(6)

În primul rând, în ceea ce privește suprafețele clasificate drept „terenuri lăsate pârloagă pentru plante melifere”, deoarece aceste zone făceau parte din tipul de zonă de interes ecologic „terenuri lăsate în pârloagă”, ar trebui ca cerințele existente în materie de gestionare pentru acestea din urmă să se aplice în continuare. În special, interdicția privind producția agricolă, durata minimă care urmează să fie stabilită de statele membre și interzicerea utilizării de produse de protecție a plantelor, stabilite pentru „terenurile lăsate în pârloagă” ar trebui să se aplice și pentru „terenurile lăsate în pârloagă pentru plante melifere” chiar dacă semănarea plantelor melifere este permisă pe suprafețele din cadrul acestei noi zone de interes ecologic.

(7)

În plus, pentru a înlătura îndoielile care ar putea apărea prin introducerea noului tip de zonă de interes ecologic și pentru a aborda riscurile legate de semănarea în aceste zone a unor culturi utilizate în mod normal pentru producție, având în vedere obiectivul privind biodiversitatea al zonelor de interes ecologic, ar trebui să se clarifice faptul că, în conformitate cu cerința privind lipsa producției, în aceste zone nu ar trebui să fie incluse suprafețe cu culturi care sunt cultivate în mod normal pentru recoltare.

(8)

Cu toate acestea, deoarece anexa X la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/2393 alocă un factor de ponderare mai mare pentru noua zonă de interes ecologic „lăsată în pârloagă pentru plante melifere”, menționată la articolul 46 alineatul (2) litera (m) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, decât pentru „terenurile lăsate în pârloagă” menționate la articolul 46 alineatul (2) litera (a) din regulamentul respectiv, distincția dintre cele două tipuri de zone de interes ecologic ar trebui să fie clarificată. În special, în vederea asigurării securității juridice pentru fermieri în ceea ce privește speciile care sunt considerate a fi bogate în polen și nectar și, prin urmare, ca fiind „plante melifere” în sensul literei (m) de la primul paragraf al articolului 46 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, ar trebui să fie stabilită lista unor astfel de specii. Având în vedere diversitatea condițiilor agronomice și a speciilor de pe teritoriul Uniunii, alegerea speciilor corespunzătoare ar trebui să fie lăsată la latitudinea statelor membre. Cu toate acestea, speciile alogene invazive în sensul definiției din Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (4) nu ar trebui utilizate în aceste zone, deoarece prezintă un risc la adresa biodiversității indigene, printre altele prin împiedicarea interacțiunilor dintre polenizatori și plantele indigene.

(9)

În plus, pentru a maximiza beneficiile biodiversității acestor zone, statele membre ar trebui să fie autorizate să decidă cu privire la eventualele cerințe suplimentare de gestionare relevante, cum ar fi mixul de specii. În sfârșit, având în vedere faptul că prezența nepredominantă a speciilor de iarbă și utilizarea de stupi nu afectează efectul biodiversității terenurilor lăsate în pârloagă pentru plante melifere, prezența stupilor ar trebui să fie permisă.

(10)

În scopul protejării și îmbunătățirii biodiversității în conformitate cu obiectivele „înverzirii”, ar trebui să fie instituite cerințe de gestionare pentru utilizarea de substanțe chimice (îngrășăminte minerale și produse de protecție a plantelor) pentru zonele de interes ecologic nou înființate cu Miscanthus și Silphium perfoliatum. În special, având în vedere impactul lor relativ mai dăunător asupra biodiversității, utilizarea produselor de protecție a plantelor în aceste zone ar trebui să fie interzisă, utilizarea lor fiind autorizată numai în primul an, ca să ajute la introducerea lor. Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 ar trebui modificat în consecință.

(11)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice cererilor de ajutor prezentate pentru anii calendaristici care încep la 1 ianuarie 2018. Cu toate acestea, dată fiind perioada de timp necesară pentru ca autoritățile naționale și fermierii să se adapteze la cerințele instituite de prezentul regulament în ceea ce privește zonele de interes ecologic, modificările corespunzătoare ar trebui să se aplice doar în ceea ce privește cererile de ajutor referitoare la anii calendaristici care încep din 1 ianuarie 2019,