EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32018R0292
Commission Implementing Regulation (EU) 2018/292 of 26 February 2018 laying down implementing technical standards with regard to procedures and forms for exchange of information and assistance between competent authorities according to Regulation (EU) No 596/2014 of the European Parliament and of the Council on market abuse (Text with EEA relevance. )
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/292 al Comisiei din 26 februarie 2018 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare privind procedurile și formularele pentru schimbul de informații și asistență între autoritățile competente în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind abuzul de piață (Text cu relevanță pentru SEE. )
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/292 al Comisiei din 26 februarie 2018 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare privind procedurile și formularele pentru schimbul de informații și asistență între autoritățile competente în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind abuzul de piață (Text cu relevanță pentru SEE. )
C/2018/1063
JO L 55, 27.2.2018, p. 34–49
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force
|
27.2.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 55/34 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/292 AL COMISIEI
din 26 februarie 2018
de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare privind procedurile și formularele pentru schimbul de informații și asistență între autoritățile competente în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind abuzul de piață
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață (regulamentul privind abuzul de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE și 2004/72/CE ale Comisiei (1), în special articolul 25 alineatul (9),
întrucât:
|
(1) |
Pentru a se asigura faptul că autoritățile desemnate drept autorități competente în temeiul Regulamentului (UE) nr. 596/2014 sunt în măsură să coopereze și să facă schimb de informații în mod eficient și în timp util și să își acorde asistență reciprocă deplină în sensul regulamentului menționat, este necesar să se stabilească proceduri și formulare comune care trebuie utilizate de către autoritățile competente pentru schimbul de informații și asistență, inclusiv pentru transmiterea cererilor de asistență, a confirmărilor de primire și a răspunsurilor la aceste cereri. |
|
(2) |
Schimbul de informații scrise ar trebui să ajute autoritățile competente să își îndeplinească atribuțiile. Comunicarea orală poate avea loc, după caz, inclusiv înainte de transmiterea unei cereri scrise, pentru a oferi informații despre o cerere de asistență care urmează să fie transmisă și pentru a discuta eventualele probleme care pot împiedica acordarea asistenței. Comunicarea orală a unei cereri de asistență ar trebui să fie permisă și în cazurile urgente, cu condiția ca urgența să nu fie cauzată de partea solicitantă care a acționat cu întârziere. |
|
(3) |
Regulamentul (UE) nr. 596/2014 prevede că autoritățile competente trebuie să facă schimb de informații și să își acorde asistență. Cu toate acestea, ar trebui ca, în măsura posibilului, cererile de asistență să includă luarea unei declarații sau efectuarea unei inspecții la fața locului sau a unei investigații numai în cazul în care o simplă cerere de schimb de informații nu ar fi suficientă. Înainte de a înainta o cerere de asistență unei autorități competente a altui stat membru, se așteaptă ca o autoritate competentă să fi întreprins toate măsurile rezonabile în propria jurisdicție, ținând cont, în același timp, de posibilitatea ca pentru respectiva autoritate să nu fie fezabilă epuizarea tuturor metodelor de anchetă înainte de depunerea cererii. |
|
(4) |
În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 596/2014, ar trebui acordată asistență nesolicitată, inclusiv în mod voluntar, atunci când autoritatea competentă a unui stat membru consideră că informațiile aflate în posesia sa i-ar putea fi utile unei alte autorități competente. |
|
(5) |
O cerere de asistență în temeiul Regulamentului (UE) nr. 596/2014 ar trebui să cuprindă suficiente informații cu privire la obiectul solicitării, inclusiv motivul solicitării și contextul acesteia, pentru a-i permite autorității căreia i se adresează cererea să prelucreze cererea în mod eficient și rapid. Indicarea faptelor care dau naștere unei suspiciuni nu ar trebui considerată ca fiind o condiție prealabilă pentru ca o autoritate solicitantă să primească asistență, atât timp cât informațiile solicitate sunt necesare pentru ca autoritatea respectivă să își îndeplinească sarcinile. |
|
(6) |
În afară de utilizarea formularelor de cerere și de răspuns la o cerere de asistență, procedurile de cooperare ar trebui să permită și să faciliteze comunicarea, consultarea și interacțiunea dintre autoritatea solicitantă și autoritatea căreia i se adresează cererea, pe parcursul întregului proces, pentru a se asigura prelucrarea eficientă a unei cereri de informații sau de asistență. În același timp, ar trebui ca aceste proceduri să le permită autorităților competente să își furnizeze reciproc feedback cu privire la utilitatea informațiilor sau asistenței primite, cu privire la soluționarea cazului în legătură cu care s-a solicitat asistență, precum și cu privire la orice problemă întâmpinată în furnizarea informațiilor sau a asistenței. |
|
(7) |
Procedurile și formularele pentru schimbul de informații și asistență ar trebui să asigure confidențialitatea informațiilor schimbate sau transmise și conformitatea cu normele privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și cu normele privind libera circulație a acestor date. |
|
(8) |
Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de punere în aplicare înaintat Comisiei de către ESMA. |
|
(9) |
ESMA nu a efectuat consultări publice cu privire la proiectul de standarde tehnice de punere în aplicare pe care se bazează prezentul regulament și nici nu a analizat costurile și beneficiile potențiale ale introducerii de proceduri și formulare destinate utilizării de către autoritățile competente relevante, deoarece acest demers ar fi fost disproporționat în raport cu domeniul de aplicare și cu impactul standardelor respective, având în vedere că destinatarii acestora vor fi doar autoritățile competente naționale ale statelor membre, și nu participanții la piață. |
|
(10) |
ESMA a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2). |
|
(11) |
Pentru a asigura buna funcționare a piețelor financiare și ținând seama de faptul că Regulamentul (UE) nr. 596/2014 este deja în aplicare, este necesar ca prezentul regulament să intre în vigoare și să se aplice imediat, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Definiție
În sensul prezentului regulament, „mijloace electronice securizate” înseamnă echipamente electronice de procesare (inclusiv compresie digitală), stocare și transmitere a datelor prin cablu, unde radio, tehnologie optică sau prin orice alte mijloace electromagnetice care garantează menținerea caracterului exhaustiv, a integrității și a confidențialității informațiilor în cursul transmisiei.
Articolul 2
Puncte de contact
(1) Autoritățile competente desemnează puncte de contact în sensul prezentului regulament.
(2) Autoritățile competente comunică detaliile referitoare la punctele de contact Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Acestea furnizează ESMA informații actualizate atunci când acest lucru este necesar.
(3) ESMA menține o listă a punctelor de contact desemnate de autoritățile competente în temeiul alineatului (1) și actualizează lista respectivă pentru uzul autorităților competente atunci când acest lucru este necesar.
Articolul 3
Cererile de asistență
(1) Autoritatea solicitantă transmite o cerere de asistență în scris prin poștă, fax sau mijloace electronice securizate. Aceasta trimite cererea la punctul de contact desemnat de autoritatea căreia i se adresează cererea în temeiul articolului 2.
(2) Atunci când solicită asistență, o autoritate competentă utilizează formularul prevăzut în anexa I și:
|
(a) |
precizează detaliile informațiilor relevante pe care autoritatea solicitantă dorește să le obțină de la autoritatea căreia i se adresează cererea; |
|
(b) |
identifică, după caz, aspectele legate de confidențialitatea informațiilor care ar putea fi obținute. |
(3) Autoritatea solicitantă poate anexa la cerere orice document sau material justificativ pe care îl consideră necesar pentru a fundamenta cererea.
(4) În cazurile urgente, autoritatea solicitantă poate formula o cerere de asistență verbal. Cu excepția cazului în care autoritatea căreia i se adresează cererea este de acord cu o altă procedură, cererile verbale trebuie să fie confirmate ulterior în scris, fără întârziere nejustificată, prin utilizarea mijloacelor menționate la alineatul (1).
Articolul 4
Confirmarea de primire
În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea unei cereri de asistență scrise, autoritatea căreia i se adresează cererea trimite o confirmare de primire prin poștă, fax sau mijloace electronice securizate la punctul de contact desemnat în temeiul articolului 2, cu excepția cazului în care se specifică altfel în cerere. Această confirmare de primire se întocmește cu ajutorul formularului prevăzut în anexa II și include, pe cât posibil, data estimativă la care se va trimite răspunsul.
Articolul 5
Răspunsul la o cerere de asistență
(1) Autoritatea căreia i se adresează cererea răspunde la o cerere de asistență în scris prin poștă, fax sau mijloace electronice securizate. Răspunsul se trimite la punctul de contact desemnat în temeiul articolului 2, cu excepția cazului în care se specifică altfel în cerere.
(2) Autoritatea căreia i se adresează cererea răspunde la cererea de asistență utilizând formularul prevăzut în anexa III și:
|
(a) |
solicită clarificări suplimentare, sub orice formă, în cazul în care are nelămuriri cu privire la conținutul exact al informațiilor solicitate; |
|
(b) |
ia toate măsurile rezonabile în limitele competențelor sale pentru a acorda asistența solicitată; |
|
(c) |
dă curs cererilor de asistență fără întârziere și într-un mod care să garanteze că orice acțiune de reglementare necesară este întreprinsă cu promptitudine, ținând seama de complexitatea cererii și de necesitatea de a implica părți terțe sau o altă autoritate competentă. |
(3) În cazul în care autoritatea căreia i se adresează cererea refuză să dea curs, integral sau parțial, unei cereri de asistență, aceasta informează în cel mai scurt timp autoritatea solicitantă cu privire la decizia sa, fie verbal, fie în scris. Autoritatea căreia i se adresează cererea furnizează, de asemenea, un răspuns scris formulat în conformitate cu alineatul (1), în care menționează pe care dintre excepțiile prevăzute la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 596/2014 s-a bazat refuzul său.
Articolul 6
Procedurile pentru transmiterea și prelucrarea cererilor de asistență
(1) Autoritatea solicitantă și autoritatea căreia i se adresează cererea comunică referitor la cererea de asistență și răspunsul la aceasta prin cele mai rapide mijloace, ținând seama în mod corespunzător de aspectele legate de confidențialitate, de timpul necesar pentru transmiterea corespondenței, de volumul materialului care urmează a fi comunicat și de ușurința cu care autoritatea solicitantă poate avea acces la informații. În special, autoritatea solicitantă transmite cu promptitudine orice clarificare de care are nevoie autoritatea căreia i se adresează cererea.
(2) În cazul în care autoritatea căreia i se adresează cererea ia cunoștință de circumstanțe care ar putea conduce la o întârziere de mai mult de 10 zile lucrătoare a datei estimate a răspunsului, aceasta informează autoritatea solicitantă fără întârzieri nejustificate.
(3) După caz, autoritatea căreia i se adresează cererea furnizează sistematic feedback cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește cererea în curs, inclusiv estimări revizuite ale datei avute în vedere pentru transmiterea răspunsului către autoritatea solicitantă.
(4) În cazul în care autoritatea solicitantă a indicat faptul că cererea sa este urgentă, autoritățile competente se consultă reciproc în privința frecvenței cu care autoritatea căreia i se adresează cererea va informa autoritatea solicitantă.
(5) Autoritatea căreia i se adresează cererea și autoritatea solicitantă cooperează pentru a depăși orice dificultate care poate apărea atunci când se dă curs unei cereri.
Articolul 7
Procedura privind cererile de luare a unei declarații unei persoane
(1) În cazul în care autoritatea solicitantă include în cererea sa o solicitare de a se lua o declarație unei persoane în cadrul unei investigații sau al unei inspecții, autoritatea căreia i se adresează cererea și autoritatea solicitantă, sub rezerva restricțiilor juridice sau a constrângerilor existente și a eventualelor diferențe între cerințele procedurale, analizează și iau în considerare:
|
(a) |
drepturile persoanelor de la care urmează să se ia declarațiile, inclusiv, dacă este cazul, aspectele privind autoincriminarea; |
|
(b) |
natura participării personalului autorității solicitante (în calitate de observatori sau în calitate de participanți activi); |
|
(c) |
rolul personalului autorității căreia i se adresează cererea și al celui al autorității solicitante în luarea declarației; |
|
(d) |
dacă persoana căreia urmează să îi fie luată declarația are dreptul să fie asistată de un reprezentant legal și, în caz afirmativ, în ce măsură reprezentantul legal poate oferi asistență în timpul luării declarației, inclusiv în ceea ce privește orice înregistrare a declarației sau raport privind declarația; |
|
(e) |
caracterul voluntar sau obligatoriu al declarației, în cazurile în care există această distincție; |
|
(f) |
dacă, pe baza informațiilor disponibile la momentul transmiterii cererii, persoana căreia urmează să îi fie luată declarația este martor în cadrul unei investigații sau face obiectul unei investigații; |
|
(g) |
dacă, pe baza informațiilor disponibile la momentul transmiterii cererii, declarația ar putea fi utilizată sau se intenționează ca declarația să fie utilizată în proceduri penale; |
|
(h) |
admisibilitatea declarației în jurisdicția autorității solicitante; |
|
(i) |
înregistrarea declarației și procedurile aplicabile, inclusiv dacă procesul-verbal aferent declarației va fi redactat simultan cu aceasta sau se va efectua un rezumat scris ori o înregistrare audio sau audiovizuală; |
|
(j) |
procedurile privind certificarea sau confirmarea declarației de către persoanele care dau declarația, precizându-se inclusiv dacă certificarea sau confirmarea va avea loc după luarea declarației; precum și |
|
(k) |
procedura de transmitere a declarației autorității solicitante de către autoritatea căreia i se adresează cererea, inclusiv formatul și calendarul prevăzute. |
(2) Autoritatea căreia i se adresează cererea și autoritatea solicitantă se asigură că au fost instituite măsurile necesare pentru ca personalul lor să acționeze eficient, inclusiv măsuri care să permită personalului să convină asupra oricărei informații suplimentare care poate fi necesară, inclusiv asupra următoarelor aspecte:
|
(a) |
planificarea datelor; |
|
(b) |
lista de întrebări care să îi fie adresate persoanei căreia urmează să îi fie luată declarația; |
|
(c) |
aspectele legate de deplasări, inclusiv asigurarea faptului că autoritatea căreia i se adresează cererea și autoritatea solicitantă se pot întâlni pentru a discuta cazul înainte de luarea declarației; precum și |
|
(d) |
regimul lingvistic. |
Articolul 8
Procedura privind cererile de efectuare a unei investigații sau a unei inspecții la fața locului
(1) Atunci când se înaintează o cerere de efectuare a unei investigații sau a unei inspecții la fața locului în temeiul articolului 25 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 596/2014, autoritatea solicitantă și autoritatea căreia i se adresează cererea se consultă reciproc cu privire la modalitatea optimă de a da curs în mod util cererii de asistență, ținând cont de articolul 25 alineatul (6) al treilea paragraf literele (a)-(e) din Regulamentul (UE) nr. 596/2014, inclusiv cu privire la oportunitatea realizării unei investigații comune sau a unei inspecții comune la fața locului.
(2) Autoritatea căreia i se adresează cererea informează autoritatea solicitantă cu privire la stadiul investigației sau al inspecției la fața locului și transmite în timp util constatările sale autorității solicitante.
(3) Pentru a decide dacă inițiază o investigație comună sau o inspecție comună la fața locului, autoritatea solicitantă și autoritatea căreia i se adresează cererea iau în considerare cel puțin elementele următoare:
|
(a) |
conținutul eventualelor cereri de asistență primite de la autoritatea solicitantă, inclusiv eventualele sugestii cu privire la oportunitatea efectuării în comun a unei investigații sau a unei inspecții la fața locului; |
|
(b) |
dacă fiecare dintre cele două autorități efectuează separat o investigație referitor la un caz cu implicații transfrontaliere și dacă nu ar fi mai oportun ca cele două autorități să colaboreze în cazul respectiv; |
|
(c) |
cadrul juridic și de reglementare din fiecare jurisdicție, pentru a se asigura faptul că ambele autorități înțeleg corect eventualele restricții și limitări juridice privind efectuarea unei investigații comune sau a unei inspecții comune la fața locului și posibilele acțiuni ulterioare, inclusiv aspectele referitoare la principiul ne bis in idem; |
|
(d) |
managementul și conducerea necesare pentru investigația sau inspecția la fața locului; |
|
(e) |
probabilitatea ca cele două autorități să se pună de acord cu privire la constatarea faptelor; |
|
(f) |
alocarea resurselor și desemnarea personalului responsabil de efectuarea investigațiilor sau a inspecțiilor la fața locului; |
|
(g) |
posibilitatea de a elabora un plan de acțiune comun și de a stabili calendarul activităților fiecărei autorități; |
|
(h) |
stabilirea acțiunilor care trebuie întreprinse, împreună sau separat, de către fiecare autoritate; |
|
(i) |
schimbul de informații colectate între cele două autorități și raportarea reciprocă a rezultatelor acțiunilor întreprinse individual, precum și |
|
(j) |
alte aspecte specifice fiecărui caz. |
(4) În cazul în care autoritatea solicitantă și autoritatea căreia i se adresează cererea decid să efectueze o investigație comună sau o inspecție comună la fața locului, acestea:
|
(a) |
convin asupra procedurilor privind efectuarea și finalizarea acesteia; |
|
(b) |
rămân permanent în contact, pentru a coordona procesul de colectare a informațiilor și constatarea faptelor; |
|
(c) |
lucrează îndeaproape și cooperează cu privire la efectuarea investigației comune sau a inspecției comune la fața locului; |
|
(d) |
își oferă asistență reciprocă privind procedurile ulterioare de aplicare a legii, în măsura permisă din punct de vedere legal, inclusiv prin coordonarea procedurilor sau a altor acțiuni de aplicare a legii legate de rezultatul (administrativ, civil sau penal) al investigației comune sau al inspecției comune la fața locului sau, după caz, perspectivele unei soluționări; |
|
(e) |
identifică dispozițiile juridice specifice care reglementează obiectul investigației comune sau al inspecției comune la fața locului; |
|
(f) |
după caz, iau în considerare cel puțin următoarele elemente:
|
Articolul 9
Procedurile de acordare de asistență pentru recuperarea sancțiunilor pecuniare
(1) Autoritatea solicitantă și autoritatea căreia i se adresează cererea se consultă reciproc atunci când se efectuează o cerere de asistență în vederea recuperării unor sancțiuni pecuniare în temeiul articolului 25 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 596/2014 cu privire la modalitatea optimă de a da curs cererii în mod util. Autoritățile țin seama de acțiunile deja întreprinse de autoritatea solicitantă în jurisdicția acesteia și de cadrul național privind recuperarea sancțiunilor al autorității căreia i se adresează cererea.
(2) Autoritatea căreia i se adresează cererea acordă asistență sau pune la dispoziție orice informație solicitată în sensul prezentului articol în conformitate cu legislația națională relevantă. În cazul în care este posibil ca asistența solicitată să poată fi furnizată de către o altă autoritate sau de către un alt organism relevant din statul membru al autorității căreia i se adresează cererea sau ca informațiile să se afle la dispoziția altei autorități sau a altui organism, autoritatea căreia i se adresează cererea se oferă să furnizeze autorității solicitante informațiile necesare pentru a stabili un contact direct între autoritatea solicitantă și cealaltă autoritate sau organism de la care ar putea fi obținute informațiile solicitate, în conformitate cu legislația națională.
Articolul 10
Schimbul de informații nesolicitate
(1) În scopul transmiterii de informații nesolicitate în temeiul articolului 16 alineatul (4) și al articolului 25 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 596/2014 sau în cazul în care o autoritate competentă deține informații care ar putea ajuta o altă autoritate competentă să își îndeplinească sarcinile care îi revin în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 596/2014, aceasta trimite informațiile respective în scris, prin poștă, fax sau mijloace electronice securizate, la punctul de contact al autorității competente desemnat în temeiul articolului 2.
(2) În cazul în care autoritatea competentă care trimite informațiile consideră că acestea ar trebui să fie transmise urgent, autoritatea respectivă poate informa verbal cealaltă autoritate, cu condiția ca informațiile să fie transmise ulterior în scris, fără întârzieri nejustificate.
(3) O autoritate competentă care trimite informații nesolicitate trebuie să utilizeze formularul prevăzut în anexa IV, identificând mai ales aspectele legate de confidențialitatea informațiilor.
Articolul 11
Restricțiile și utilizările permise ale informațiilor
(1) Autoritatea solicitantă și autoritatea căreia i se adresează cererea includ un avertisment de confidențialitate corespunzător în orice cerere de asistență, răspuns la o cerere de asistență sau transmitere de informații nesolicitate în conformitate cu formularele prevăzute în anexe.
(2) În cazul în care, pentru a da curs cererii, autoritatea căreia i se adresează cererea este obligată să dezvăluie faptul că a primit o cerere din partea autorității solicitante, autoritatea căreia i se adresează cererea face acest lucru numai după ce a discutat cu autoritatea solicitantă natura și amploarea informațiilor pe care trebuie să le dezvăluie și după ce a obținut consimțământul acesteia în acest sens. În cazul în care autoritatea solicitantă nu își dă consimțământul în vederea dezvăluirii informațiilor, autoritatea căreia i se adresează cererea nu dă curs cererii, iar autoritatea solicitantă își poate retrage sau suspenda cererea până când este în măsură să își dea consimțământul pentru dezvăluirea informațiilor.
(3) Informațiile furnizate în conformitate cu articolul 10 sunt utilizate exclusiv în scopul de a asigura conformitatea cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 596/2014 sau punerea în aplicare a acestora, inclusiv, dar fără a se limita la inițierea sau efectuarea de proceduri penale, administrative, civile sau disciplinare sau acordarea de asistență în cadrul unor astfel de proceduri care rezultă dintr-o încălcare a dispozițiilor regulamentului respectiv.
Articolul 12
Intrarea în vigoare și aplicarea
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 26 februarie 2018.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 173, 12.6.2014, p. 1.
(2) Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).
