17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/11

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1184/2007 al Consiliului (2) a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de persulfați originari din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), Taiwan și Statele Unite ale Americii („ancheta inițială” și „măsurile inițiale”). Măsurile referitoare la RPC au luat forma unei taxe ad valorem de 71,8 % pentru toate societățile, cu excepția a doi producători-exportatori chinezi cărora le-au fost acordate taxe individuale.

(2)

La 10 octombrie 2012, Comisia a anunțat printr-un aviz (denumit în continuare „aviz de deschidere”) (3), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de persulfați originari din RPC.

(3)

Reexaminarea a fost deschisă în urma unei cereri justificate, înaintată de către doi producători europeni, RheinPerChemie GmbH & Co. KG și United Initiators GmbH & Co. KG (denumiți în continuare „solicitanții”), reprezentând 100 % din totalul producătorilor de persulfați din Uniune.

(4)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar duce probabil la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria Uniunii.

(5)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2011 și 30 septembrie 2012 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Analiza tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și sfârșitul PAR (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(6)

Comisia a informat în mod oficial solicitanții, producătorii-exportatori din RPC, importatorii independenți și utilizatorii cunoscuți a fi interesați, producătorii din țările potențial analoage și reprezentanții RPC cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul menționat în avizul de deschidere.

(7)

Având în vedere numărul potențial mare de producători-exportatori din RPC și de importatori independenți din Uniune implicați în anchetă, s-a avut în vedere în avizul de deschidere să se recurgă la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este cu adevărat necesar să se procedeze prin eșantionare și, după caz, să se determine alcătuirea eșantionului, părțile menționate anterior au fost invitate, în temeiul articolului 17 din regulamentul de bază, să se facă cunoscute în termen de 15 zile de la publicarea avizului de deschidere și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere.

(8)

Niciunul dintre importatori nu s-a făcut cunoscut.

(9)

Doar un singur producător-exportator din RPC a răspuns la chestionar. Prin urmare, nu a fost necesară selectarea unui eșantion de producători-exportatori.

(10)

Comisia a transmis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind interesate și celor care s-au făcut cunoscute în termenul stabilit în avizul de deschidere. S-au primit răspunsuri din partea a doi producători din Uniune, din partea unui producător-exportator din RPC și din partea unui producător din Turcia, considerată țară potențial analoagă.

(11)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului rezultant, precum și interesul Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

United Initiators (Shanghai) Co. Ltd, Shanghai (4).

(12)

Produsul în cauză este același cu produsul vizat de ancheta inițială, și anume peroxosulfați (persulfați), inclusiv sulfatul de peroximonosulfat de potasiu („produsul în cauză”), încadrat în prezent la codurile NC 2833 40 00 și ex 2842 90 80.

(13)

Produsul în cauză este folosit ca inițiator sau ca agent de oxidare într-un număr de aplicații. Unele exemple includ folosirea sa ca inițiator de polimerizare în producerea de polimeri, ca agent de gravare în producerea de plăci cu circuite imprimate, în preparatele cosmetice pentru păr, în descleierea textilelor, în fabricarea hârtiei, ca substanță de curățat protezele dentare și ca dezinfectant.

(14)

Ancheta a confirmat faptul că, la fel ca în ancheta inițială, produsul în cauză și cel fabricat și vândut pe piața internă din RPC, precum și cel fabricat și vândut de industria din Uniune pe piața Uniunii au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări de bază și, prin urmare, sunt considerate ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(15)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă dumpingul se practică în prezent și dacă este probabil ca el să continue sau să reapară la o posibilă expirare a măsurilor în vigoare privind anumite importuri din RPC.

(16)

Astfel cum se explică în considerentul 9, un singur producător-exportator chinez a cooperat în cadrul anchetei și nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul PAR. După cum se menționează mai jos în considerentul 22 și după cum se explică în detaliu în considerentele 51-53, ancheta a arătat că, în principiu, toate importurile din RPC în cursul PAR au fost realizate de un exportator, care, conform constatărilor anchetei inițiale, nu a practicat dumpingul și care nu face obiectul prezentei reexaminări. Prin urmare, în acest caz nu se poate realiza analiza dumpingului

(17)

Pentru a evalua probabilitatea reapariției dumpingului, au fost luate în considerare informațiile furnizate de producătorul-exportator chinez cooperant, informațiile colectate în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază și datele disponibile în ceea ce privește producătorii-exportatori care nu au cooperat. Datele disponibile au fost extrase din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, din informațiile publicate în cadrul unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, inițiată în martie 2013 de Statele Unite ale Americii (SUA) (5), din statisticile aflate la dispoziția Comisiei, și anume datele lunare transmise de statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază („baza de date 14.6”) și din datele Eurostat privind importurile.

(18)

Datele disponibile în cursul anchetei au arătat că, în principiu, toate importurile din RPC în cursul PAR au fost realizate de un exportator chinez care, conform constatărilor anchetei inițiale, nu a practicat dumpingul (6). Prin urmare, importurile respective nu fac obiectul măsurilor antidumping. Prețurile acestor importuri au rămas sub prețurile industriei din Uniune pe parcursul perioadei respective.

(19)

În ciuda faptului că prețurile de import în Uniune practicate de China au crescut cu 29 % în cursul perioadei luate în considerare, acestea au rămas scăzute și au subcotat prețul industriei din Uniune în cursul PAR. Prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii au crescut, de asemenea, dar cu o rată mai puțin pronunțată, de 7 %.

(20)

Singurul exportator chinez cooperant, care este supus actualelor măsuri antidumping, nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul PAR. Cu toate acestea, ancheta a arătat că el a exportat la prețuri de dumping către piețele țărilor terțe și că prețurile pe care le-a practicat au fost chiar mai mici decât cele ale actualelor importuri din RPC pe piața Uniunii. Acesta este un indiciu că exportatorii din China continuă să practice dumpingul și că prețurile lor sunt scăzute.

(21)

Piața Uniunii este formată în principal din importuri provenind din trei țări: China, Turcia și SUA, reprezentând fiecare între 8 % și 10 % din cota de piață, și doi producători din Uniune, cu o cotă de piață de aproximativ 65-75 %. Ancheta a arătat că SUA au continuat să fie prezente pe piața Uniunii și au reprezentat aproximativ o treime din importurile totale în cursul PAR. Prețurile de import din SUA au fost, în medie, cu 10 % mai mari decât prețurile de import din RPC. Această constatare, împreună cu subcotarea constatată a prețurilor industriei din Uniune, indică faptul că importurile din China au continuat să exercite o presiune în sensul scăderii prețurilor de vânzare din Uniune.

(22)

După cum s-a menționat anterior în considerentul 18, importurile din China în timpul PAR au fost realizate de către un exportator care, conform constatărilor anchetei inițiale, nu a practicat dumpingul. Între 2009 și PAR, volumul acestor importuri a crescut cu 24 %, iar cota de piață aferentă a crescut de la 8 % la 9,6 % din consumul total al Uniunii din aceeași perioadă.

(23)

Trebuie să se reamintească faptul că în perioada 1995-2001 au fost instituite măsuri antidumping împotriva persulfaților din RPC. Deoarece aceste măsuri au fost abrogate, volumul importurilor din RPC a crescut de la sub 200 de tone în 2001 la peste 4 000 de tone în 2003, depășind dublul acestei valori în 2006 și ajungând la aproape 9 000 de tone. Cu alte cuvinte, importurile din China au ocupat mai mult de 20 % din piața Uniunii în câțiva ani. În perioada 2003-2006, în timp ce consumul a crescut cu 7 %, cota de piață a importurilor chineze s-a dublat. Acest lucru arată că exportatorii chinezi sunt în măsură să aibă o cotă de piață considerabilă pe piața din Uniune în absența măsurilor antidumping.

(24)

Având în vedere faptele și considerentele de mai sus, în special reacția Chinei la abrogarea măsurilor de pe piața Uniunii în 2001, nivelul prețurilor din China în perioada anchetei de reexaminare și continuarea practicilor de dumping pe piețele țărilor terțe, se consideră că este probabil ca, pe termen scurt, importurile chinezești la prețuri scăzute să se reia în cantități mari pe piața Uniunii în cazul în care măsurile actuale ar fi abrogate.

(25)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 16 de mai sus, societatea chineză cooperantă nu a exportat către Uniune în cursul PAR și nu a fost posibil să se compare valorile normale de pe piața internă cu prețurile la export către Uniune. Cu toate acestea, s-a evaluat, astfel cum s-a menționat în considerentul 24 de mai sus, dacă exporturile societății către țări terțe au fost efectuate în cursul PAR la prețuri de dumping. Deoarece societății i s-a acordat TEP în cadrul anchetei inițiale, valorile normale au fost stabilite pe baza datelor acesteia.

(26)

Pentru cele trei tipuri de produs în cauză, în cazul cărora vânzările pe piața internă au fost reprezentative și au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, valorile normale au fost stabilite pe baza prețurilor plătite de clienți independenți pe piața internă Pentru un singur tip, valoarea normală a trebuit să fie construită pe baza costului de producție, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. Costurile de producție, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale ale societății, precum și profitul realizat de aceasta ca urmare a vânzărilor pe piața internă efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, au fost utilizate pentru a stabili valoarea normală a acestui tip.

(27)

Comparația între valoarea medie ponderată normală și prețul mediu de export ponderat la nivelul franco fabrică pentru țări terțe, stabilite pe baza datelor raportate și verificate, a arătat o marjă de dumping medie ponderată de 9,4 %.

(28)

În ceea ce privește comportamentul în materie de stabilire a prețurilor, existența măsurilor antidumping în India și în SUA este, de asemenea, o indicație clară a practicilor de dumping ale producătorilor-exportatori chinezi pe alte piețe.

(29)

Ancheta a arătat că această societate chineză cooperantă exportase către o gamă largă de țări terțe, cum ar fi Brazilia, Indonezia, Malaysia, Africa de Sud, Coreea de Sud, Taiwan, Thailanda și Emiratele Arabe Unite. Prețurile la export practicate pe piețele terțe de societatea chineză cooperantă au fost astfel comparate la nivelul prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune și cu prețul de import pentru RPC în cursul PAR pe piața Uniunii. Această comparație a arătat că exportatorul chinez cooperant a practicat prețuri cu până la 40 % mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune în cursul PAR.

(30)

Această analiză demonstrează, pe de o parte, că prețurile de pe piața Uniunii sunt mai ridicate și, prin urmare, foarte atractive și, pe de altă parte, că prețurile oferite de celălalt exportator chinez sunt mai mici decât prețul de import actual din China pe piața Uniunii.

(31)

Trebuie de asemenea remarcat faptul că valorile normale din timpul perioadei de anchetă ale societății cooperante au fost în general mai scăzute decât prețurile de vânzare ale industriei din Uniune. Acest lucru confirmă atractivitatea pieței Uniunii, deoarece ar genera în mod clar profituri mai mari pentru producătorii chinezi. Nivelul scăzut al prețurilor din China nu pare să se bazeze pe niciun alt criteriu decât abundența capacității și a ofertei la produsul în cauză.

(32)

După cum s-a menționat anterior în considerentul 28, anumite piețe terțe, cum ar fi SUA și India, au devenit mai puțin atractive pentru exportatorii chinezi ca urmare a existenței măsurilor antidumping. În plus, în termeni relativi, s-a constatat că celelalte piețe din țări terțe au funcționat la niveluri de preț mai scăzute decât cele de pe piața Uniunii. În ceea ce privește celelalte piețe din țări terțe, care nu sunt vizate de măsuri, acestea sunt deja alimentate de societăți care sunt prezente pe aceste piețe; prin urmare, orice capacitate neutilizată din RPC ar putea fi utilizată pentru exporturi către piața Uniunii.

(33)

Pe baza celor de mai sus, se preconizează că importurile din China s-ar relua în volume mai mari și ar exercita o presiune mai mare asupra prețurilor pe piața Uniunii în cazul în care măsurile actuale ar fi ridicate.

(34)

În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, în absența altor informații disponibile, analiza capacității neutilizate în RPC s-a bazat pe datele disponibile, și anume pe informațiile limitate furnizate de producătorul-exportator chinez cooperant, cu privire la situația pieței în RPC, cele furnizate de industria din Uniune, precum și pe informațiile publice disponibile la nivelul celor cinci producători principali identificați în RPC și pe datele colectate în etapa de deschidere a procedurii. Informațiile furnizate de aceste surse s-au dovedit a fi coerente.

(35)

Pe baza acestor informații, se presupune că în RPC sunt disponibile mai mult de 100 000 de tone de capacitate de producție, care reprezintă aproximativ de trei ori volumul consumului din Uniune pe parcursul PAR.

(36)

Pe baza ratei de utilizare a capacității de către producătorul cooperant, s-a concluzionat că există capacități potențial semnificative în RPC, care ar putea fi utilizate pentru creșterea producției și redirecționarea acesteia pe piața Uniunii în cazul în care s-ar permite ca măsurile antidumping să expire.

(37)

Având în vedere cele de mai sus, s-a considerat că este probabil ca dumpingul să reapară în cazul în care s-ar permite ca măsurile antidumping să expire. În special, nivelul valorilor normale stabilite în China, practicile de dumping ale producătorului cooperant pe piețele țărilor terțe, existența măsurilor antidumping împotriva exportatorilor chinezi în India și SUA, atractivitatea pieței Uniunii, în raport cu alte piețe, și disponibilitatea unei semnificative capacități de producție în RPC indică o probabilitate de reapariție a dumpingului în cazul în care măsurile actuale sunt abrogate.

(38)

Prezenta anchetă a confirmat că persulfații sunt fabricați doar de doi producători din Uniune. Aceștia reprezintă 100 % din producția totală a Uniunii în decursul PAR. Ambii producători au susținut cererea de reexaminare și au cooperat la anchetă.

(39)

Respectivele două societăți constituie industria din Uniune, în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumite în continuare „industria din Uniune”.

(40)

Pentru a proteja confidențialitatea în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază, informațiile referitoare la cei doi producători din Uniune sunt prezentate sub formă de indici sau intervale.

(41)

Informații privind importurile au fost analizate la nivelul codului NC pentru cele trei tipuri principale de produs similar, persulfat de amoniu, persulfat de sodiu, persulfat de potasiu, la nivelul codului TARIC pentru al patrulea rând, peroximonosulfatul de potasiu. Analiza importurilor a fost completată cu date colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(42)

Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului de vânzări al industriei din Uniune pe piața Uniunii, a datelor de la Eurostat privind importurile, la nivelul codurilor NC și TARIC.

(43)

Consumul din Uniune în cursul PAR a fost ușor mai mare decât la începutul perioadei luate în considerare. S-a înregistrat o creștere de 22 % între 2009 și 2010, dar în continuare consumul a scăzut în mod constant până la aproximativ 18 %.

Tabelul 1

Consum

(44)

Volumele și cotele de piață ale importurilor din RPC au fost analizate pe baza datelor Eurostat și a datelor colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(45)

Comparația dintre bazele de date menționate mai sus indică faptul că toate importurile din RPC provin de la o societate în privința căreia s-a constatat că nu a practicat dumpingul în ancheta inițială. În consecință, cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC și evoluția prețurilor acestora nu pot fi analizate.

(46)

În plus, deoarece producătorii-exportatori chinezi care fac obiectul măsurilor antidumping nu au exportat produsul în cauză către Uniune în cursul PAR, nu a fost posibil să se calculeze subcotarea prețurilor pentru RPC.

(47)

Volumul importurilor din alte țări și cotele de piață ale acestora în cursul perioadei examinate figurează în tabelul de mai jos. Acestea au fost stabilite pe baza informațiilor statistice furnizate la nivelul codurilor NC și TARIC. Din motive de confidențialitate, după cum se explică în considerentul 40 de mai sus, cifrele privind cota de piață sunt prezentate sub formă indexată.

Tabelul 2

Importurile din alte țări terțe

(48)

Volumul importurilor din alte țări terțe pe piața Uniunii a scăzut cu aproximativ 12 % în cursul perioadei luate în considerare, iar prețul mediu a crescut cu 6 % în timpul aceleiași perioade. Cota de piață pierdută de către alte țări terțe a fost preluată parțial de importurile din China și de industria din Uniune. În aceeași perioadă, industria din Uniune a majorat prețurile în medie cu 7 %, astfel cum se precizează în considerentul 64 de mai jos.

(49)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici care au un impact asupra situației industriei din Uniune.

(50)

Producția industriei din Uniune a crescut semnificativ în cursul perioadei examinate. Creșterea a fost însemnată în special între 2009 și 2010, când a urcat cu 32 puncte procentuale. Ea a rămas ulterior stabilă, înregistrând o scădere ușoară între 2011 și PAR.

Tabelul 3

Producția totală a Uniunii

(51)

Capacitatea de producție a rămas stabilă în cursul perioadei examinate. Având în vedere că producția a crescut în perioada 2009-2011, gradul de utilizare a capacității a crescut în total cu 34 %. Această tendință s-a schimbat în cursul PAR deoarece scăderea producției a dus și la o scădere a capacității de utilizare cu șase puncte procentuale, așa cum se indică în cele ce urmează:

Tabelul 4

Capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(52)

Deși nivelul stocurilor finale ale industriei din Uniune a crescut substanțial între 2009 și PAR, el rămâne relativ scăzut în raport cu nivelul de producție.

Tabelul 5

Stocuri finale

(53)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii către clienți independenți a urmat tendința consumului cu un vârf în 2010 și apoi o tendință descrescătoare în anii următori, până la sfârșitul PAR. Pe parcursul perioadei luate în considerare, volumul a crescut cu 6 %.

Tabelul 6

Vânzări către clienți independenți

(54)

Deoarece volumul vânzărilor către Uniune a urmat tendința consumului, cota de piață a industriei din Uniune a rămas relativ stabilă în perioada luată în considerare.

Tabelul 7

Cota de piață a Uniunii

(55)

Astfel cum s-a explicat mai sus, creșterea consumului din Uniune a fost limitată la 3 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare. Industria din Uniune a reușit să-și crească ușor volumul vânzărilor și cota de piață în aceeași perioadă.

(56)

Gradul de ocupare a forței de muncă în industria Uniunii a rămas stabil între 2009 și PAR. Cu toate acestea, productivitatea pe lucrător, măsurată ca rezultat în tone per angajat, a crescut în mod vizibil în această perioadă în conformitate cu tendință de producție. Datele sunt detaliate în continuare:

Tabelul 8

Totalul ocupării forței de muncă și al productivității în UE

(57)

Prețurile de vânzare unitare practicate de industria din Uniune către clienți independenți pe piața Uniunii au crescut cu 7 % între 2009 și PAR. Această creștere cu 7 % a prețului mediu de vânzare practicat de industria din Uniune se poate explica prin variația gamei de produse vândute în cursul perioadei luate în considerare. Acest preț, chiar luând în considerare potențiala diferență în ceea ce privește gama de produse, a fost semnificativ mai mare decât prețul practicat de producătorul cooperant din China pentru exportul către țări terțe.

Tabelul 9

Prețul unitar al vânzărilor din Uniune

(58)

În 2009, rentabilitatea industriei din Uniune a fost apropiată de pragul de echilibru. Ulterior, în perioada 2010-PAR, rentabilitatea a rămas mai mare de 10 %. Saltul brusc al indicelui de rentabilitate între 2009 și 2010 rezultă prin urmare din nivelul foarte scăzut din 2009, care a fost un an critic pentru industria din Uniune. Nivelul înalt de rentabilitate din 2011 a fost cauzat de un eveniment ieșit din comun care a determinat reducerea costurilor și care nu se va repeta în viitor. Rentabilitatea continuă să manifeste o tendință de scădere, după cum rezultă de altfel din datele înregistrate în cursul PAR.

Tabelul 10

Rentabilitatea

(59)

Ancheta a arătat că industria din Uniune a fost în măsură să își mențină nivelul ridicat de investiții în întreaga perioadă luată în considerare.

(60)

Randamentul investițiilor a urmat îndeaproape tendința rentabilității în 2009 și 2011, nefiind reprezentativ, astfel cum se explică în considerentul 58 de mai sus.

Tabelul 11

Investițiile și randamentul investițiilor

(61)

Fluxul de numerar, care afectează capacitatea industriei de a-și autofinanța activitățile, exprimat ca procent din cifra de afaceri a produsului în cauză, a urmat o tendință similară celei a rentabilității. Acesta s-a îmbunătățit în mod semnificativ până în 2011 și a scăzut pe parcursul PAR.

Tabelul 12

Fluxul de numerar

(62)

În timp ce numărul de persoane angajate de industria din Uniune a rămas stabil, salariile au crescut cu 12 % în cursul perioadei luate în considerare.

(63)

Astfel cum s-a explicat mai sus, nu au existat importuri din RPC care să facă obiectul unui dumping pe parcursul perioadei luate în considerare și, prin urmare, dimensiunea marjei de dumping nu a putut fi evaluată.

(64)

Luând în considerare absența importurilor de dumping la prețuri scăzute din RPC, nivelul relativ ridicat al utilizării capacității și creșterea cotei de piață realizate de industria din Uniune, nivelul de rentabilitate și evoluția pozitivă a anumitor indicatori financiari, se concluzionează că industria din Uniune s-a redresat de pe urma efectelor practicilor de dumping anterioare în cursul perioadei luate în considerare. Acțiunea de recuperare este totuși recentă, observându-se un anumit declin al mai multor indicatori de prejudiciu precum rentabilitatea, fluxul de numerar, randamentul investițiilor și investițiile pe piața Uniunii în cursul PAR.

(65)

Ancheta a arătat că importurile de produse la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping din RPC pe piața Uniunii au încetat imediat după instituirea măsurilor inițiale în 2007 și nu au fost prezente în timpul perioadei examinate sau în cursul PAR. Importurile din RPC prezente pe piața Uniunii provin de la singurul producător chinez nu a practicat dumpingul în ancheta inițială. Acest lucru a permis industriei din Uniune să realizeze un nivel ridicat de producție, o creștere a volumului de vânzări, o creștere a prețului mediu de vânzare, a cotei de piață și a rentabilității și să-și îmbunătățească situația financiară generală.

(66)

Prin urmare, se concluzionează că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important pe parcursul PAR. Având în vedere scăderea consumului și deteriorarea, în cursul PAR, a anumitor indicatori de prejudiciu, astfel cum este descris mai sus, situația industriei din Uniune rămâne vulnerabilă.

(67)

Pentru a evalua probabilitatea reapariției prejudiciului în cazul în care se permite expirarea măsurilor, a fost analizat impactul potențial al importurilor chineze asupra pieței și industriei din Uniune, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(68)

Analiza s-a concentrat pe capacitatea neutilizată în RPC și pe comportamentul exportatorilor chinezi pe piețele țărilor terțe și pe piața Uniunii.

(69)

Conform informațiilor colectate și verificate în cursul anchetei, se estimează că în China este disponibilă o capacitate de producție pentru produsul în cauză de aproximativ 100 000 de tone. În plus, există mai mulți producători mici răspândiți în țară, ceea ce face ca această cifră să fie și mai mare.

(70)

Din cauza lipsei de cooperare din partea exportatorilor chinezi, nu există date disponibile care să indice cu precizie procentul neutilizat din această capacitate, care ar putea fi folosit pentru exportul produsului în cauză pe piața Uniunii. Cu toate acestea, ancheta a arătat că singurul producător chinez cooperant are un surplus de capacitate de aproximativ 30 %. Extrapolarea acestor informații la toate societățile chineze ar însemna că, în prezent, în RPC există un surplus de capacitate de peste 30 000 de tone.

(71)

Pe baza celor de mai sus, chiar dacă societățile chineze nu ar funcționa la capacitate maximă, tot ar fi disponibile pentru exportul din RPC 20 000-25 000 de tone de produs în cauză. Având în vedere constatările și concluziile menționate în considerentele 22-44 de mai sus, este evident că, în cazul în care măsurile nu ar fi prelungite, capacitatea neutilizată disponibilă în China va fi direcționată spre exportul către piața Uniunii. Acest potențial volum de export suplimentar ar trebui să fie înțeles în contextul consumul Uniunii de aproximativ 25 000-35 000 de tone în cursul PAR.

(72)

Astfel cum se menționează în considerentul 20 de mai sus, ancheta a arătat că exporturile chineze către țări terțe s-au realizat la prețuri de dumping. În plus, rezultatele reexaminărilor în perspectiva expirării măsurilor, efectuate de autoritățile competente din SUA și din India, au condus la concluzia că măsurile antidumping în vigoare privind persulfații din RPC ar trebui să fie prelungite. În această situație, se preconizează că capacitatea liberă de producție a exportatorilor chinezi va fi folosită în primul rând pentru a fabrica produse destinate exportului către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite ca măsurile antidumping să expire. Astfel cum se explică în considerentul 32 de mai sus, având în vedere că furnizarea către piețele altor țări terțe, care nu fac obiectul măsurilor, este deja asigurată de către societăți care sunt prezente pe aceste piețe, orice capacitate de producție neutilizată disponibilă în RPC ar putea fi utilizată pentru a exporta produsul în cauză pe piața Uniunii.

(73)

Luând în considerare practicile anterioare de dumping ale exportatorilor din China care au dus la instituirea măsurilor în vigoare și comportamentul lor actual de dumping în țări terțe, se poate concluziona că aceste volume de exporturi către Uniune ar fi realizate la prețuri de dumping.

(74)

Mai mult, după cum s-a menționat în considerentul 23 de mai sus, reamintim faptul că în perioada 1995-2001 au fost instituite măsuri antidumping la exportul de persulfați din RPC. Deoarece aceste măsuri nu au fost prelungite, importurile din RPC au crescut de la mai puțin de 200 de tone în 2001 la aproximativ 10 000 de tone în 2006 și, prin urmare, au acaparat mai mult de 20 % din piața Uniunii.

(75)

În consecință, având în vedere constatările anchetei, și anume capacitatea neutilizată disponibilă în RPC, continuarea dumpingului din China către țări terțe, capacitatea limitată a exportatorilor chinezi de a vinde pe alte piețe principale din țări terțe și capacitatea lor de a redirecționa volumele de export către piața din Uniune, se consideră că abrogarea măsurilor ar fragiliza poziția industriei din Uniune pe piața de bază și că prejudiciul suferit ar reapărea din cauza probabilității destul de mari ca importurile din China să se realizeze la prețuri de dumping. Nu există motive să se creadă că îmbunătățirea performanței industriei din Uniune din cauza măsurilor în vigoare s-ar menține sau consolida dacă măsurile ar fi abrogate. Dimpotrivă, există condiții favorabile pentru o schimbare probabilă a importurilor chineze către piața Uniunii la prețuri de dumping și în cantități considerabile, iar acest lucru ar putea submina evoluțiile pozitive din piața Uniunii înregistrate în cursul perioadei luate în considerare. Importurile chineze practicate probabil la prețuri de dumping ar putea exercita presiuni asupra prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune, făcând-o să piardă cote de piață, și ar avea un impact negativ asupra performanței financiare a industriei Uniunii, care este încă vulnerabilă, astfel cum se explică în considerentul 66 de mai sus.

(76)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurilor existente ar fi împotriva interesului Uniunii, în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, și anume cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(77)

Dat fiind că această anchetă este o reexaminare a măsurilor în vigoare, ea a permis evaluarea oricărui impact negativ nejustificat al actualelor măsuri antidumping asupra părților interesate.

(78)

S-a concluzionat în considerentul 70 de mai sus că situația industriei din Uniune ar cunoaște probabil o deteriorare gravă în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping. În consecință, menținerea măsurilor ar fi avantajoasă pentru industria din Uniune, deoarece producătorii din Uniune ar trebui să fie capabili să își mențină volumul vânzărilor, cota de piață, rentabilitatea și situația lor economică în general pozitivă. Prin contrast, suprimarea măsurilor ar amenința în mod serios viabilitatea industriei din Uniune, deoarece există motive să se preconizeze o reorientare a importurilor chineze către piața Uniunii la prețuri de dumping și în cantități considerabile care ar provoca o reapariție a prejudiciului.

(79)

Niciunul dintre cei 44 de utilizatori contactați nu a răspuns la chestionar și nu a cooperat. Utilizatorii nu au cooperat nici la ancheta inițială. În lipsa interesului din partea utilizatorilor, s-a concluzionat că măsurile nu ar contraveni interesului utilizatorilor ca acestea să fie menținute. În plus, ancheta a arătat că impactul produsului în cauză asupra costurilor produselor în aval este destul de redus și că menținerea măsurilor nu ar avea un impact negativ asupra industriei utilizatorilor. Ancheta a arătat, de asemenea, că, date fiind natura produsului și numărul mai mare de surse de aprovizionare disponibile pe piață, utilizatorii pot să schimbe furnizorii cu ușurință.

(80)

Niciunul dintre cei 14 importatori contactați nu a răspuns la chestionar și nu a cooperat. Importatorii nu au cooperat nici la ancheta inițială. În lipsa interesului din partea importatorilor, s-a concluzionat că măsurile nu ar contraveni interesului acestora de a menține măsurile. Ancheta a arătat că importatorii pot cumpăra cu ușurință din surse diferite care sunt disponibile în prezent pe piață, în special din industria din Uniune, de la exportatorii din SUA și de la exportatorii chinezi care vând la prețuri care nu fac obiectul unui dumping.

(81)

Având în vedere cele menționate mai sus, se constată că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping.

(82)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor în vigoare. De asemenea, s-a acordat părților un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma respectivei notificări. Declarațiile și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător atunci când erau întemeiate.

(83)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumiți peroxosulfați (persulfați) originari din RPC, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1184/2007, ar trebui menținute.

(84)

Pentru a reduce la minimum riscul de circumvenție datorat diferenței mari existente în privința nivelurilor taxei, se consideră că este nevoie de măsuri speciale în acest caz pentru a asigura aplicarea adecvată a taxelor antidumping. Aceste măsuri speciale, care se aplică numai societăților pentru care se introduce un nivel individual al taxei, includ prezentarea către autoritățile vamale ale statului membru a unei facturi comerciale valabile, care să fie conformă cu cerințele prevăzute în anexa la prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o asemenea factură sunt supuse taxelor antidumping reziduale, aplicabile pentru toți ceilalți producători,