13.5.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 118/1

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1129/2008 (2) din 14 noiembrie 2008 (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), Comisia a instituit o taxă antidumping provizorie la importurile de anumite cabluri și toroane din oțel nealiat pentru pretensionare și posttensionare (cabluri și toroane PSC) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

(2)

Este de remarcat faptul că procedura a fost inițiată în urma unei plângeri depuse de Eurostress Information Service (ESIS) în numele producătorilor reprezentând o proporție majoră, în acest caz mai mult de 57 %, din producția comunitară totală de cabluri și toroane PSC.

(3)

Astfel cum este prevăzut în considerentul 13 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul s-a raportat la perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2007 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor pentru evaluarea prejudiciului a cuprins perioada de la 1 ianuarie 2004 până la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(4)

Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale, pe baza cărora s-a decis instituirea măsurilor antidumping provizorii („comunicarea constatărilor provizorii”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. Părțile care au făcut cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate. Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive.

(5)

Comisia și-a continuat ancheta cu privire la aspectele de interes comunitar și a derulat analize ale datelor conținute în răspunsurile la chestionar oferite de unii utilizatori comunitari în urma instituirii măsurilor antidumping provizorii.

(6)

S-au efectuat patru vizite de verificare la sediile următoarelor societăți utilizatoare:

(7)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a preconizat recomandarea instituirii măsurilor antidumping definitive pentru importurile de cabluri și toroane PSC originare din RPC și perceperea definitivă a sumelor depuse sub formă de taxă provizorie. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată face observații ulterioare acestei comunicări.

(8)

Observațiile verbale și scrise prezentate de părțile interesate au fost examinate și, dacă a fost cazul, constatările au fost modificate în consecință.

(9)

O parte interesată a susținut că un tip specific de toron cu 19 cabluri ar trebui exclus din sfera de aplicare a procedurii pe motivul că acest tip de produs era utilizat pentru aplicații extrem de specifice, nu putea fi utilizat în armarea betonului, pentru elementele de suspensie și pentru podurile hobanate, care reprezintă aplicațiile principale ale produsului în cauză, și nu era produs în Comunitate. Industria comunitară a fost consultată și a confirmat că produsul descris, respectiv toronul cu 19 cabluri, dar și toroanele cu mai mult de 19 cabluri, nu corespundeau produsului în cauză. Prin urmare, cererea a fost acceptată și toroanele cu 19 sau mai multe cabluri vor fi excluse din sfera de aplicare a produsului.

(10)

În absența oricăror alte comentarii referitoare la produsul în cauză și produsul similar, se confirmă considerentele 14-20 din regulamentul provizoriu.

(11)

Un producător-exportator chinez a contestat constatările provizorii cu privire la stabilirea TEP și a afirmat că criteriile 1-3 prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază au fost îndeplinite.

(12)

În ceea ce privește criteriul 1 din articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, ancheta cu privire la TEP a stabilit că costurile cu energia electrică suportate de producătorul-exportator în cauză și care constituie o parte importantă din costurile totale de producție nu sunt fiabile. S-a constatat faptul că costurile cu energia electrică erau facturate prin intermediul unei societăți terțe aflate în lichidare (în loc să fie facturate direct de către furnizorul de energie electrică). S-a explicat că societatea în lichidare care deținea inițial instalațiile de producție în care s-a fabricat produsul în cauză, dar care între timp a intrat în lichidare, era încă considerată proprietară a unei părți din instalații. Prin urmare, societatea de electricitate ar transmite în continuare factura întregului consum de energie electrică societății în lichidare care, la rândul ei, ar factura aceste costuri producătorului-exportator în cauză.

(13)

Cu toate acestea, s-a verificat faptul că producătorul-exportator a achiziționat instalațiile de producție în 2007 în cursul PA și că a fost, cel puțin pe parcursul unei părți din PA, proprietarul de drept al instalațiilor de producție. În plus, sumele raportate nu au putut fi comparate cu conturile producătorului-exportator. În sfârșit, ulterior comunicării concluziilor provizorii, societatea nu a transmis niciun fel de informații sau dovezi care să demonstreze fiabilitatea costurilor implicate de energia electrică și care să modifice astfel constatările provizorii în acest sens.

(14)

Același producător-exportator a reiterat faptul că durata limitată a licenței sale comerciale nu ar indica o intervenție semnificativă din partea statului în sensul criteriului 1 din articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, așa cum a stabilit ancheta privind TEP. În această privință, trebuie remarcat faptul că durata limitată a licenței comerciale a fost considerată un obstacol pentru deciziile comerciale pe termen lung și planificarea societății. În special, s-a constatat că societățile aflate în situații similare au beneficiat de obicei de perioade semnificativ mai lungi de valabilitate a licențelor comerciale. Cu toate acestea, ulterior comunicării concluziilor provizorii, s-a putut clarifica faptul că prelungirea licenței comerciale a producătorului-exportator era o simplă formalitate care nu mai putea fi considerată ca un obstacol pentru deciziile comerciale pe termen lung și planificarea societății.

(15)

Pe baza celor de mai sus, s-a concluzionat faptul că, în acest caz particular, durata licenței comerciale nu ar putea fi într-adevăr calificată drept o intervenție semnificativă a statului în sensul criteriului 1 din articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, iar argumentele producătorului-exportator au fost acceptate. Constatările provizorii au fost revizuite în consecință.

(16)

De asemenea, producătorul-exportator în cauză a contestat constatările, potrivit cărora acesta nu îndeplinea condițiile prevăzute de criteriul 2 din articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, și anume, să dispună de un set clar de registre contabile de bază care fac obiectul unui audit desfășurat în conformitate cu normele contabile internaționale. Trebuie menționat că ancheta cu privire la TEP a demonstrat faptul că sume semnificative ale unui împrumut recurent au fost înscrise la o poziție greșită. Deși producătorul-exportator a afirmat că această constatare nu ar corespunde realității, acesta nu a prezentat nicio explicație convingătoare sau dovadă valabilă în susținerea cererii sale. Această cerere a fost, prin urmare, respinsă.

(17)

În sfârșit, același producător-exportator a afirmat că nu au existat denaturări semnificative moștenite de la sistemul de economie planificată, astfel cum sunt definite la criteriul 3 din articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. În special, producătorul-exportator a contestat constatarea potrivit căreia ar fi putut împrumuta bani la o rată a dobânzii aflată cu mult sub rata dobânzii pieții. Cu toate acestea, producătorul-exportator nu a furnizat nicio informație sau dovadă care ar fi putut modifica constatările provizorii în acest sens și, prin urmare, cererea respectivă a trebuit să fie respinsă.

(18)

Pe baza celor de mai sus și în ciuda constatărilor descrise la considerentul 14, constatările în legătură cu TEP cu privire la acest producător-exportator, astfel cum sunt prevăzute la considerentul 35 din regulamentul provizoriu, se confirmă.

(19)

În absența oricăror alte observații cu privire la stabilirea TEP, se confirmă constatările provizorii din considerentele 25-36 din regulamentul provizoriu.

(20)

Producătorul-exportator care nu a beneficiat de TI a susținut că procesul său decizional era suficient de independent de intervenția din partea statului în sensul articolului 9 alineatul (5) litera (c) din regulamentul de bază.

(21)

În susținerea acestei cereri, producătorul-exportator a putut clarifica compunerea consiliului de administrație al societății și drepturile de vot ale acționarilor acesteia. Astfel, producătorul-exportator a putut arăta că era suficient de independent de intervenția eventuală a statului în sistemul său de stabilire a prețurilor în sensul articolului 9 alineatul (5) litera (c) din regulamentul de bază. În plus, producătorul-exportator, după cum s-a menționat la considerentul 14, a putut, de asemenea, demonstra că durata licenței sale comerciale nu poate fi calificată drept intervenție semnificativă a statului. În consecință, deoarece acest producător-exportator a îndeplinit toate criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru a beneficia de TI, ar trebui calculată o taxă individuală definitivă aplicabilă produselor fabricate și exportate de acesta.

(22)

În ceea ce-i privește pe doi dintre producătorii-exportatori care au beneficiat de TI, noile informații disponibile după instituirea măsurilor provizorii au arătat că anumiți membri ai personalului de bază al societăților respective erau membri ai organismelor de stat în sensul articolului 9 alineatul (5) litera (c) din regulamentul de bază. Ambele societăți au omis aceste informații în cererea lor de acordare a TEP/TI.

(23)

S-a considerat că omiterea acestor informații era de natură să inducă în eroare în sensul articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază și că informațiile furnizate în cererile acestora de acordare a TEP sau a TI nu ar trebui să fie luate în considerare. Societățile în cauză au avut posibilitatea de a furniza explicații complementare în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, niciuna din societățile în cauză nu a furnizat explicații satisfăcătoare. În consecință, nu s-a acordat TI societăților menționate mai sus.

(24)

În ceea ce privește a treia societate care a beneficiat de TI, industria comunitară a ridicat problema dacă era vorba de fapt de o societate cu capital în întregime străin și dacă, prin urmare, îndeplinea criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) litera (c) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, toate plățile relevante și transferurile bancare la achiziționarea societății au putut fi verificate și comparate în cursul anchetei, demonstrând că societatea se afla în totalitate în proprietate străină. Această cerere a fost, prin urmare, respinsă.

(25)

Anumite părți interesate au susținut că alegerea țării analoge nu era adecvată. S-a afirmat că, în special din cauza faptului că exista doar un producător de cabluri și toroane PSC pe piața turcă, nivelul competiției din Turcia ar fi insuficient pentru a calcula valoarea normală pe baza datelor privitoare la producătorul respectiv.

(26)

Cu toate acestea, aceste părți nu au prezentat nicio nouă dovadă în acest sens, ci au reiterat doar solicitările făcute anterior instituirii măsurilor provizorii. După cum s-a subliniat la considerentul 44 din regulamentul provizoriu, chiar dacă în Turcia exista doar un singur producător, importurile în Turcia erau substanțiale, adică reprezentau mai mult de 50 % din piața totală. În consecință, și întrucât niciunul dintre producătorii altor țări analoge potențiale nu a cooperat în prezenta anchetă, se confirmă faptul că Turcia constituie o țară analogă adecvată în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(27)

În absența oricăror alte observații cu privire la țara analogă, se confirmă concluziile provizorii evidențiate în considerentele 40-45 din regulamentul provizoriu.

(28)

Un producător-exportator a susținut că valoarea normală utilizată nu este adecvată întrucât, pentru majoritatea tipurilor de produse, astfel cum precizează considerentele 48 și 49 din regulamentul provizoriu, valoarea normală a fost construită pe baza costurilor de producție ale producătorului turc. Acest producător-exportator a argumentat că valoarea normală, pentru acele tipuri de produse exportate de către exportatorii chinezi, ar fi trebuit să se bazeze pe costul de producție al exportatorilor chinezi înșiși.

(29)

Trebuie notat faptul că articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază prevede în mod explicit că valoarea normală trebuie să fie stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață. Prin urmare, faptul că valoarea normală a fost stabilită pe baza unor valori construite nu permite să se concluzioneze că valorile utilizate sunt inadecvate. Trebuie notat faptul că, întrucât TEP nu a fost acordat exportatorului în cauză, costurile sale legate de modelele exportate nu au fost considerate fiabile. Scopul alegerii unei țări analoge este acela de a stabili costuri și prețuri fiabile pe baza informațiilor culese într-o țară analogă adecvată. Întrucât s-a stabilit că Turcia constituie o alegere adecvată, nu exista niciun motiv pentru a considera că acele costuri legate de produsul în cauză nu sunt fiabile sau adecvate.

(30)

Producătorul-exportator în cauză nu a furnizat niciun motiv specific (în afara celor menționate în considerentul 25) care să arate că alegerea țării analoge este inadecvată, în special pe ce bază se considera că tipurile de produse fabricate și vândute de către acest producător-exportator și cele fabricate și vândute de producătorul din țara analogă nu sunt comparabile. Aceste cereri au fost, prin urmare, respinse.

(31)

În absența oricăror alte observații cu privire la metoda de calcul a valorii normale, se confirmă concluziile provizorii evidențiate în considerentele 46-50 din regulamentul provizoriu.

(32)

Producătorul-exportator menționat la considerentul 52 din regulamentul provizoriu, care a efectuat vânzări la export prin intermediul importatorului său afiliat în Comunitate, a afirmat că, la calcularea prețului de export în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, ar fi trebuit să fie utilizat profitul efectiv realizat de importatorul afiliat la revânzarea de cabluri și toroane PSC în Comunitate.

(33)

S-a observat faptul că prețurile de vânzare între părțile afiliate nu sunt considerate a fi fiabile din cauza relației existente între cumpărător și vânzător. În consecință, marja de profit care rezultă dintr-o revânzare trebuie, de asemenea, considerată ca nefiind fiabilă. Producătorul-exportator nu a prezentat nicio dovadă că marja de profit a importatorului său afiliat ar fi totuși fiabilă. Această cerere a fost, prin urmare, respinsă.

(34)

Trebuie remarcat faptul că producătorului-exportator menționat în considerentul 32 nu i-a fost acordat TI din motivele expuse în considerentele 22 și 23 și că, întrucât marja sa de dumping a fost, în consecință, stabilită pe baza metodologiei descrise în considerentul 41, problema metodologiei aplicate la stabilirea prețului de export al acestui producător-exportator a devenit irelevantă.

(35)

În legătură cu unul dintre producătorii-exportatori care au beneficiat de TI, industria comunitară a pus în discuție fiabilitatea prețului său de export raportat. S-a susținut că atât cantitatea scăzută exportată în cursul PA, cât și circumstanțele speciale (în special faptul că produsul exportat nu avea certificatul de omologare obligatoriu) ar indica existența unei relații între importator și producătorul-exportator, iar prețul de export corespunzător nu ar trebui, prin urmare, să fie luat în considerare. Cu toate acestea, industria comunitară nu a putut prezenta niciun element de probă în sprijinul cererii sale. În plus, ancheta nu a identificat nicio relație între producătorul-exportator și importatorul independent. Această cerere a fost, prin urmare, respinsă.

(36)

În absența oricăror alte observații cu privire la stabilirea prețului de export, se confirmă concluziile provizorii evidențiate în considerentul 51 din regulamentul provizoriu.

(37)

În absența oricăror alte observații cu privire la comparația între valoarea normală și prețul de export, se confirmă concluziile provizorii evidențiate în considerentele 53 și 54 din regulamentul provizoriu.

(38)

Pentru societățile cărora li s-a acordat TI, valoarea normală medie ponderată a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(39)

În etapa definitivă, marja de dumping medie ponderată, exprimată în procente din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire, se stabilește la:

(40)

După cum se subliniază în considerentul 57 din regulamentul provizoriu, nivelul de cooperare a fost scăzut.

(41)

Prin urmare, s-a considerat adecvată determinarea dumpingului la nivel național pe baza datelor furnizate de societățile care nu au beneficiat nici de TEP, nici de TI.

(42)

În acest temei, marja de dumping la nivel național pentru toți producătorii-exportatori care nu au beneficiat de tratament individual a fost stabilită la 50,0 % din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire.

(43)

În lipsa unor observații privind producția și definiția industriei comunitare, se confirmă considerentele 60-63 din regulamentul provizoriu.

(44)

În absența oricăror observații privind consumul comunitar, se confirmă concluziile considerentelor 64-66 din regulamentul provizoriu.

(45)

O parte interesată a susținut că prețul mediu al importurilor provenind din RPC este similar cu prețul de vânzare mediu al industriei comunitare. În acest sens, constatările Comisiei bazate pe datele de la Eurostat pentru prețurile importurilor din RPC și pe datele verificate pentru industria comunitară au arătat că această afirmație nu era corectă. Prin urmare, această cerere a trebuit să fie respinsă.

(46)

În absența oricăror alte observații în acest sens, se confirmă considerentele 67-70 din regulamentul provizoriu.

(47)

Un utilizator a susținut că prețurile medii ale industriei comunitare în 2004 și 2005 erau mai mari decât cele prezentate în regulamentul provizoriu și, prin urmare, acestea nu erau corecte. Cu privire la această cerere, ar trebui subliniat faptul că actualele constatări sunt rezultatul unei anchete la nivelul UE și nu la nivel regional sau național. Deoarece nu s-a prezentat nicio dovadă în legătură cu această cerere de către partea interesată, această cerere a trebuit să fie respinsă.

(48)

În absența oricăror alte observații referitoare la situația industriei comunitare, se confirmă concluziile considerentelor 71-91 din regulamentul provizoriu, potrivit cărora industria comunitară a suferit un prejudiciu important.

(49)

Anumite părți interesate au susținut că cota de piață a importurilor provenind din RPC nu era suficientă pentru a cauza prejudiciul suferit de industria comunitară. Așa cum se demonstrează explicit în considerentul 93 din regulamentul provizoriu, creșterea masivă cu 2 106 % a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping între 2004 și PA și creșterea corespunzătoare a cotei lor de piață, de la 0,4 % în 2004 la 8,2 % în PA, pe piața comunitară, precum și subcotarea de 18 % constatată în cursul PA au coincis în timp cu deteriorarea situației economice a industriei comunitare.

(50)

În plus, creșterea costului principalei materii prime, sârma laminată, care reprezintă 75 % din costurile de fabricație, ar fi trebuit să afecteze toți operatorii de pe piață. Cu toate acestea prețurile medii din RPC pentru sârma laminată au scăzut cu 45 % între 2004 și PA. Prin urmare, se poate concluziona că presiunea exercitată de importurile care au făcut obiectul unui dumping, care și-au mărit semnificativ volumul și cota de piață începând din 2006, a jucat un rol determinant în prejudiciul suferit de industria comunitară. Prin urmare, această cerere se respinge.

(51)

În consecință, se confirmă constatările și concluziile menționate la considerentele 92-94 din regulamentul provizoriu.

(52)

Anumite părți interesate au susținut că prejudiciul suferit de industria comunitară era cauzat de importurile din alte țări terțe. După cum se menționează la considerentele 95 și 96 din regulamentul provizoriu, volumul importurilor din alte țări terțe a crescut cu 112 % din 2004 până la sfârșitul PA. Cu toate acestea, prețurile medii ale acestor importuri erau cu mult mai mari decât cele ale producătorilor-exportatori chinezi și chiar decât cele ale industriei comunitare. În consecință, nu se poate considera că acestea au contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară.

(53)

S-a constatat că, dintre aceste alte țări terțe, două țări care dețineau o cotă de piață cumulată de 2,5 % aveau prețuri inferioare celor ale produsului în cauză importat din RPC. Cu toate acestea, având în vedere volumul relativ scăzut de importuri vizate, acest lucru nu poate fi considerat suficient pentru a rupe legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenind din RPC și prejudiciul suferit de industria comunitară.

(54)

În consecință, se confirmă constatările și concluziile menționate în considerentele 95 și 96 din regulamentul provizoriu.

(55)

Anumite părți interesate au pretins că prejudiciul suferit de către industria comunitară a fost cauzat de exporturile realizate la prețuri inferioare costului de producție. Exporturile în țări din afara Comunității au reprezentat doar aproximativ 14 % din vânzările totale de produs similar ale industriei comunitare în PA. Aceste exporturi au crescut cu aproximativ 16 % între 2004 și PA. Cu toate acestea, prețul de vânzare unitar la export al producătorilor comunitari a scăzut cu 8 %, de la 715 EUR per tonă în 2004 la 660 EUR per tonă în PA. După cum se explică la considerentul 98 din regulamentul provizoriu, nu se poate presupune că aceste vânzări erau efectuate la prețuri inferioare costului de producție. Aceasta se datorează unor variații importante ale costurilor și prețurilor între societăți și în timp. Scăderea prețului la export era cauzată, de asemenea, de presiunea exercitată de exporturile chinezești pe principalele piețe de export ale industriei comunitare printr-o scădere puternică a prețurilor.

(56)

În consecință, se confirmă constatările și concluziile menționate la considerentele 97-99 din regulamentul provizoriu.

(57)

În absența oricăror observații cu privire la creșterea costurilor de producție și la concurența din partea altor producători comunitari, se confirmă concluziile menționate la considerentele 100-102 din regulamentul provizoriu.

(58)

Având în vedere analiza de mai sus, care a făcut în mod adecvat distincția între efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei comunitare și efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, se confirmă faptul că acești alți factori nu pot schimba constatarea conform căreia prejudiciul evaluat a fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping.

(59)

Având în vedere cele menționate anterior, se confirmă faptul că importurile de cabluri și toroane PSC care fac obiectul unui dumping provenind din RPC au cauzat un prejudiciu important industriei comunitare, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(60)

În absența altor observații în acest sens, se confirmă concluziile de la considerentele 103-104 din regulamentul provizoriu.

(61)

În lipsa altor observații privind interesul industriei comunitare și al altor producători, se confirmă concluziile din considerentele 105-111 din regulamentul provizoriu.

(62)

Una dintre părțile interesate care importă cabluri și toroane PSC din RPC a afirmat că instituirea oricăror măsuri antidumping ar avea efecte serioase asupra situației importatorilor, întrucât aceștia nu ar fi în măsură să repercuteze creșterea prețurilor asupra clienților lor.

(63)

Ancheta a arătat că marjele de profit ale importatorilor pentru produsul în cauză erau relativ ridicate. Mai mult decât atât, deoarece costurile produsului în cauză nu reprezintă decât o mică parte din costurile totale ale clienților, importatorii ar trebui să poată repercuta o eventuală majorare a prețurilor asupra acestora. În plus, condițiile contractelor încheiate cu furnizorii nu sunt de natură să împiedice importatorii să schimbe sursa de aprovizionare a produsului în cauză, fie către societăți cu taxe mici sau taxe zero, fie către alte țări furnizoare precum Thailanda sau Africa de Sud. Prin urmare, această cerere a fost respinsă.

(64)

În absența altor observații în acest sens, se confirmă constatările expuse la considerentele 112-114 din regulamentul provizoriu.

(65)

Câteva părți interesate au susținut că instituirea oricăror măsuri antidumping ar avea efecte serioase asupra situației utilizatorilor de cabluri și toroane PSC, întrucât aceștia nu ar fi în măsură să repercuteze creșterea prețurilor asupra clienților lor.

(66)

După cum s-a subliniat în considerentele 4 și 5 de mai sus, efectul posibil al măsurilor asupra situației industriilor utilizatoare a fost reexaminat după instituirea măsurilor provizorii prin recurgerea la anchete suplimentare la fața locului desfășurate la sediul unui număr de patru utilizatori. Acești utilizatori erau cu toții utilizatori intermediari care produc și furnizează elementele din beton pentru armarea betonului, pentru elementele de suspensie și pentru podurile hobanate.

(67)

Constatările Comisiei au arătat că, pentru cel mai reprezentativ utilizator vizitat și pentru majoritatea aplicațiilor, produsul în cauză a reprezentat doar 5 % din costul său total de producție. Cu toate acestea, în medie, proporția utilizatorilor poate ajunge până la 13 %. Impactul taxei antidumping asupra costurilor lor a fost estimat la o valoare cuprinsă între 0 și 6 %. Cu toate acestea, cu privire la clienții lor finali (în principal societăți de construcție), impactul taxei va fi minim și, în orice caz, sub 1 % din costul lor total de producție. Ca urmare, aceștia nu ar trebui să repercuteze cu dificultate taxa asupra clienților lor. Prin urmare, această cerere a fost respinsă.

(68)

Una dintre părțile interesate a susținut că instituirea oricăror măsuri antidumping ar duce la o penurie de cabluri și toroane PSC în Regatul Unit, din cauza dependenței de importuri a pieței. În acest sens, trebuie reținut faptul că actualele constatări au fost stabilite la nivelul UE și nu la nivel regional sau al unei țări. Cu toate acestea, observându-se doar piața Regatului Unit, constatările arată că producătorii anchetați din Regatul Unit au o capacitate neutilizată ridicată de a aproviziona piața. În plus, în ansamblu, industria comunitară are o capacitate neutilizată suficientă pentru a aproviziona consumul total al UE. Prin urmare, această cerere a fost respinsă.

(69)

Anumite părți interesate au făcut afirmații privind existența unui cartel în industria comunitară de cabluri și toroane PSC. În acest sens, trebuie notat faptul că, în octombrie 2008, Comisia a adresat o comunicare a obiecțiilor unui anumit număr de societăți active în furnizarea de oțel de pretensionare. Cu toate acestea, Comisia nu a luat încă nicio decizie finală în acest sens. Trimiterea unei comunicări privind obiecțiile nu aduce atingere rezultatului final al procedurii. Dacă s-ar demonstra că a existat un cartel pe piața comunitară, măsurile ar putea fi reexaminate, după caz.

(70)

În absența altor observații în acest sens, se confirmă constatările expuse la considerentele 115-117 din regulamentul provizoriu.

(71)

Ținând cont de rezultatele anchetei suplimentare asupra aspectelor privind interesul Comunității, se confirmă constatările cuprinse la considerentul 118 din regulamentul provizoriu.

(72)

Mai multe părți interesate au contestat constatarea provizorie, conform căreia o marjă de profit de 8,5 % ar reprezenta o marjă de profit care ar putea în mod rezonabil să fie atinsă de către o industrie de acest tip din sector, în condiții normale de concurență.

(73)

Una dintre părțile interesate a susținut că rentabilitatea din 2005 nu ar trebui luată în considerare la calcularea marjei de profit a industriei comunitare, deoarece acest an a fost un an deosebit de prosper pentru acest sector. S-a constatat că aceasta era situația și, prin urmare, cererea a fost acceptată. Ca urmare, s-a utilizat o marjă de profit de 6,2 % pentru a calcula nivelul de eliminare a prejudiciului, pe baza nivelurilor atinse în 2004, într-o perioadă în care cantitățile importate din RPC nu erau semnificative, iar prețurile erau superioare celor din industria comunitară.

(74)

Majorarea necesară a prețului a fost astfel determinată prin compararea prețului de import mediu ponderat utilizat pentru calcularea subcotării cu prețul neprejudiciabil al produselor vândute de industria comunitară pe piața Comunității. Orice diferență rezultată în urma acestei comparații a fost exprimată ca procent din totalul valorii de import CIF.

(75)

Una dintre părțile interesate a susținut că marja de subcotare medie ponderată ar trebui calculată prin utilizarea cantității fiecărui tip de produs vândut de industria comunitară ca pondere. Constituie o practică constantă utilizarea valorii CIF a exporturilor fiecărui tip de produs ca pondere pentru calcularea marjei de subcotare medii ponderate. Justificarea pentru acest calcul este că o taxă calculată în acest mod ar putea, dacă ar fi aplicată vânzărilor societății în cursul PA, să ducă la o subcotare zero, adică la un preț neprejudiciabil. Așa cum s-a afirmat, nu acesta ar fi cazul dacă ponderea utilizată ar fi cantitatea fiecărui tip de produs vândut de industria comunitară.

(76)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru unul dintre producătorii-exportatori chinezi care au beneficiat de TI, menționat la considerentul 24, s-a recalculat în urma unei erori în determinarea provizorie. Ca urmare, nivelul de eliminare a prejudiciului s-a ridicat la mai puțin de 2 %, considerat a fi pragul de minimis. În consecință, nu ar trebui instituită nicio taxă cu privire la importurile produsului în cauză fabricat de respectiva societate.

(77)

În absența altor observații cu privire la nivelul de eliminare a prejudiciului, se confirmă considerentele 119-122 din regulamentul provizoriu.

(78)

Nivelul de eliminare a prejudiciului la scară națională a fost recalculat pe baza datelor furnizate de societățile care nu au beneficiat nici de TEP, nici de TI.

(79)

Având în vedere cele menționate mai sus și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituită o taxă antidumping definitivă la un nivel suficient pentru a elimina prejudiciul provocat de importurile care fac obiectul unui dumping, fără să se depășească marja de dumping constatată.

(80)

Nivelurile taxelor definitive sunt următoarele:

(81)

Nivelurile taxei antidumping pentru fiecare societate în parte, specificate în prezentul regulament, au fost stabilite pe baza constatărilor din cadrul prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată la societățile în cauză pe perioada acestei anchete. Aceste niveluri ale taxei (prin opoziție cu taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, în mod exclusiv, importurilor de produse originare din țara în cauză și fabricate de societățile menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate, care nu este menționată în mod specific, cu nume și adresă, în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate celor menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri, ci sunt supuse nivelului taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(82)

Orice cerere de aplicare a unui nivel de taxă antidumping individuală pentru această societate (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (3) și să conțină toate informațiile relevante privind, mai ales, orice modificare a activităților societății referitoare atât la producție, cât și la vânzările interne și la export care rezultă în urma acestei schimbări a denumirii sau a modificării respective a entităților de producție și de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință prin actualizarea listei de societăți care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(83)

Ținând seama de amploarea marjelor antidumping stabilite și de importanța prejudiciului cauzat industriei comunitare, se consideră necesar să se perceapă în mod definitiv, la nivelul taxelor definitive instituite, sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie instituită prin regulamentul provizoriu. În cazul în care taxele definitive sunt mai mici decât taxele provizorii, sumele constituite provizoriu în plus față de nivelul taxelor antidumping definitive vor fi returnate. Atunci când taxele definitive sunt mai mari decât taxele provizorii, doar sumele constituite cu titlul de taxă provizorie vor fi percepute definitiv. Ar trebui eliberate sumele depuse provizoriu pentru produsele excluse din sfera de aplicare a produsului, în conformitate cu considerentul 9.

(84)

Pentru a minimiza riscurile de eludare apărute din cauza diferenței mari dintre cuantumurile taxelor impuse diferiților producători-exportatori, se consideră că sunt necesare măsuri speciale în acest caz pentru a asigura aplicarea adecvată a taxelor antidumping. Aceste măsuri speciale conțin elementele următoare:

(85)

Prezentarea în fața autorităților vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale conforme și valabile, în conformitate cu cerințele stabilite în anexa la prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o asemenea factură vor fi supuse taxelor antidumping reziduale, aplicabile pentru toți ceilalți exportatori.

(86)

În cazul în care exporturile societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare în configurația schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de împrejurări și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate iniția o anchetă privind eludarea. Ancheta poate să examineze, inter alia, necesitatea eliminării cuantumurilor taxelor individuale și, în consecință, instituirea unei taxe la nivel național.

(87)

În urma comunicării faptelor și considerentelor esențiale, pe baza cărora s-a preconizat recomandarea instituirii măsurilor antidumping definitive, unul dintre producătorii-exportatori care au beneficiat de tratament individual a oferit un angajament de preț în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(88)

Această ofertă a fost examinată și s-a constatat că, în cursul PA, prețurile produsului au fost extrem de variabile, adică diferența dintre prețul de vânzare cel mai scăzut și cel mai ridicat către UE pentru aceeași categorie de produse ar putea varia cu până la 46 % în cazul societății menționate. În plus, s-au constatat variații semnificative de preț în cazul prețurilor de vânzare ale industriei comunitare în cursul perioadei luate în considerare. Prin urmare, produsul nu este adecvat pentru un angajament de preț fix. Societatea a propus ca prețul minim să fie indexat pe baza evoluției prețului unei materii prime, și anume sârma laminată. Cu toate acestea, în absența unor informații publice disponibile cu privire la prețul materiei prime utilizate la fabricarea produsului în cauză și având în vedere evoluția inversă a prețului unei materii prime comparabile, și anume sârma pentru plasă metalică, nu s-a putut stabili nicio corelație între prețul de vânzare al produsului finit în Comunitate și cel al materiei prime principale. Angajamentul de preț este considerat nerealist în sensul articolului 8 alineatul (3) din regulamentul de bază, deoarece acesta nu ar elimina efectele prejudiciabile ale dumpingului constatat.

(89)

În plus, produsul în cauză există în numeroase tipuri diferite. În scopul de a facilita raportarea cerută în cadrul anchetei, societatea a simplificat criteriile de clasificare ale produselor și a reușit să grupeze numărul de tipuri de produse fabricate și vândute. Aceasta nu schimbă totuși faptul că societatea a fabricat și vândut numeroase tipuri de cabluri și toroane către UE în cursul PA. În scopul de a limita riscul compensării încrucișate între diferite tipuri de produse, societatea s-a oferit să respecte trei prețuri minime de import, unul pentru cabluri PSC și două pentru toroane, în funcție de diametru. Cu toate acestea, având în vedere motivele descrise la considerentul 88, angajamentul oferit de producătorul-exportator în cauză nu a putut fi acceptat.

(90)

După PA și în cursul prezentei anchete, unul dintre producătorii-exportatori în cauză, un grup format din două societăți asociate, și anume Ossen MaanShan Steel Wire and Co. Ltd, Maanshan, și Ossen Jiujiang Steel Wire Cable Co. Ltd, Jiujiang, și-a schimbat denumirea în Ossen Innovation Materials Co. Joint Stock Company Ltd, Maanshan, și Ossen Jiujiang Steel Wire Cable Co. Ltd, Jiujinag.

(91)

Schimbarea nu implică niciun fel de modificare de fond care ar avea un impact asupra constatărilor prezentei anchete și, prin urmare, se concluzionează că constatările definitive cu privire la Ossen MaanShan Steel Wire and Co. Ltd, Maanshan, și Ossen Jiujiang Steel Wire Cable Co. Ltd, Jiujiang se aplică Ossen Innovation Materials Co. Joint Stock Company Ltd, Maanshan Ossen Jiujiang Steel Wire Cable Co. Ltd, Jiujiang,