(1)

La 23 iulie 2007, Consiliul European al Industriei Chimice (CEFIC) (denumit în continuare „reclamantul”) a înaintat o plângere privind importurile de acid citric originare din Republica Populară Chineză în numele unui producător care reprezintă o proporție majoră, în acest caz peste 25 %, din totalul producției comunitare de acid citric.

(2)

Plângerea conținea elemente de probă care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciul important rezultat din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei proceduri.

(3)

La 4 septembrie 2007, procedura a fost inițiată prin publicarea unui aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).

(4)

Comisia a informat în mod oficial producătorii-exportatori, importatorii și utilizatorii cunoscuți a fi interesați, precum și asociațiile acestora, asociațiile de consumatori, reprezentanții țării exportatoare și producătorii din Comunitate cu privire la inițierea procedurii antidumping. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și prezenta punctul de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(5)

Pentru a permite producătorilor-exportatori să înainteze o cerere de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață sau a tratamentului individual, Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori chinezi cunoscuți a fi vizați, precum și reprezentanților RPC. Opt producători-exportatori, printre care și grupuri de societăți afiliate, au solicitat acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază sau tratamentul individual, în cazul în care ancheta stabilește că nu îndeplinesc condițiile necesare pentru acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(6)

Având în vedere numărul relativ mare de producători-exportatori și de importatori implicați în această anchetă, s-a avut în vedere în avizul de deschidere recurgerea la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(7)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă ar fi necesar să se recurgă la eșantionare și, în caz afirmativ, să selecteze eșantionul, producătorii-exportatori, importatorii și reprezentanții acestora au fost invitați să se facă cunoscuți și să furnizeze, astfel cum se precizează în avizul de deschidere, informații de bază privind activitățile pe care le desfășoară în legătură cu produsul în cauză, și aceasta în termen de 15 zile de la data publicării avizului de deschidere.

(8)

Pentru producătorii-exportatori a fost ales, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, un eșantion bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi de acid citric către Comunitate, exporturi care au putut face în mod rezonabil obiectul anchetei, ținând seama de timpul disponibil. Pe baza informațiilor primite de la producătorii-exportatori, a fost ales un eșantion de patru societăți sau grupuri de societăți afiliate (denumite în continuare „societățile incluse în eșantion”) care furnizau cel mai mare volum de exporturi către Comunitate. În ceea ce privește volumul de exporturi, cele patru societăți incluse în eșantion reprezintă 79 % din volumul total de exporturi de acid citric din RPC către Comunitate efectuate în cursul perioadei de anchetă. Părțile vizate au fost consultate în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază și nu au ridicat nicio obiecție.

(9)

Toți cei patru producători care nu au fost incluși în eșantion au solicitat o marjă individuală, în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. O singură societate, DSM Citric Acid (Wuxi) Ltd, a furnizat informațiile solicitate în termenul stabilit. Din acest motiv a fost primită o singură cerere completă de acordare a unei marje individuale. Având în vedere faptul că cererea respectivă nu a fost considerată drept excesiv de împovărătoare și nu ar fi împiedicat încheierea anchetei în timp util, cererea a fost acceptată.

(10)

Pentru importatorii independenți din Comunitate a fost ales, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, un eșantion bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi de acid citric către Comunitate, exporturi care au putut face în mod rezonabil obiectul anchetei, ținând seama de timpul disponibil. Pe baza informațiilor primite de la importatorii independenți din cadrul Comunității, a fost ales un eșantion de patru societăți sau grupuri de societăți afiliate (denumite în continuare „societățile incluse în eșantion”) care dețineau cel mai mare volum de importuri în Comunitate. În ceea ce privește volumul de importuri, cele patru societăți incluse în eșantion reprezintă 36 % din volumul total de importuri de acid citric din RPC în Comunitate efectuate în cursul perioadei de anchetă. Părțile vizate au fost consultate în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază și nu au ridicat nicio obiecție. Unul dintre importatorii incluși în eșantion nu a putut furniza informațiile solicitate. Ceilalți trei importatori reprezintă 29 % din volumul total de importuri de acid citric din RPC în Comunitate efectuate în cursul perioadei de anchetă.

(11)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru o stabilire provizorie a dumpingului, a prejudiciului rezultat din acesta și a interesului Comunității și a efectuat verificări la sediul următoarelor societăți:

(12)

Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat să fie audiate și care au arătat că există motive speciale care să justifice audierea.

(13)

Având în vedere necesitatea de a stabili o valoare normală pentru producătorii-exportatori în cazul cărora este posibil să nu fie acordat statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, a avut loc o verificare pentru stabilirea valorii normale pe baza datelor dintr-o țară analoagă, în cazul de față Canada (a se vedea considerentele 40-44 de mai jos), la sediul următoarei societăți:

(14)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2006 și 30 iunie 2007 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). În ceea ce privește tendințele relevante pentru evaluarea prejudiciului, Comisia a analizat date care acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2004 și 30 iunie 2007 (denumită în continuare „perioada analizată”).

(15)

Produsul în cauză este acidul citric (inclusiv citratul de sodiu), un acidulant și agent de reglare a pH-ului, utilizat în multe produse, precum băuturile, alimentele, detergenții, produsele cosmetice și cele farmaceutice. Principalele materii prime de proveniență sunt zahărul/melasa, tapioca, porumbul sau glucoza (obținută din cereale) și diverși agenți pentru fermentarea microbiană în mediu lichid a carbohidraților.

(16)

Produsul în cauză include acidul citric monohidrat (denumit în continuare „ACM”), acidul citric anhidric (denumit în continuare „ACA”) și citratul trisodic dihidrat (denumit în continuare „CTS”). Aceste trei tipuri alcătuiesc produsul în cauză deoarece prezintă aceleași caracteristici chimice de bază și au o utilizare asemănătoare. Tipurile respective ale produsului sunt clasificate sub codurile NC 2918 14 00 (ACM, ACA) și ex 2918 15 00 (CTS). Codul NC 2918 15 00 include, de asemenea, alte săruri și esteri care nu reprezintă produsul în cauză.

(17)

Ancheta a demonstrat că diversele tipuri ale produsului în cauză au aceleași caracteristici tehnice și chimice de bază și sunt utilizate, în general, în aceleași scopuri. Prin urmare, se consideră că acestea constituie un singur produs în sensul prezentei proceduri.

(18)

S-a constatat că atât acidul citric produs și vândut de industria comunitară în cadrul Comunității, cât și acidul citric produs și vândut în RPC și în Canada – care a reprezentat țara analoagă – prezintă, în fond, aceleași caracteristici tehnice și chimice și au aceeași utilizare de bază ca și acidul citric produs în RPC și vândut spre a fi exportat către Comunitate. Prin urmare, aceste produse sunt considerate, în mod provizoriu, ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(19)

Astfel cum se menționează în considerentul 6 de mai sus, în avizul de deschidere a fost avută în vedere eșantionarea producătorilor-exportatori din RPC. În total, 8 grupuri de societăți au răspuns, în termenul stabilit, la chestionarul de eșantionare și au furnizat informațiile solicitate. Acestea reprezentau 96 % din totalul importurilor raportat de Eurostat. Prin urmare, se consideră că nivelul de cooperare a fost ridicat. Toți producătorii-exportatori au solicitat acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață și a tratamentului individual. Astfel cum s-a menționat în considerentul 8 de mai sus, patru grupuri de societăți au fost selectate pentru eșantionare pe baza volumului exporturilor acestora către Comunitate.

(20)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul anchetelor antidumping privind importurile originare din RPC, valoarea normală se stabilește în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul menționat pentru producătorii în cazul cărora s-a constatat că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(21)

Pe scurt și numai în scop orientativ, criteriile care trebuie îndeplinite pentru acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață sunt prezentate mai jos, în formă rezumată:

(22)

Toate cele opt societăți sau grupuri de societăți ale producătorilor-exportatori chinezi care au cooperat la prezenta procedură au solicitat acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au răspuns, în termenul stabilit, la formularul de solicitare a acordării statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață pentru producătorii-exportatori. Toate aceste grupuri includeau atât producători ai produsului în cauză, cât și societăți afiliate producătorilor și implicate în comercializarea acidului citric. Într-adevăr, este o practică constantă a Comisiei să examineze dacă un grup de societăți afiliate, analizat în ansamblul său, îndeplinește condițiile de atribuire a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. Următoarele grupuri au cerut acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață:

(23)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți menționați mai sus, Comisia a căutat toate informațiile considerate necesare și a verificat toate informațiile comunicate în cererea de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, la sediul societăților în cauză, după cum a considerat că este necesar.

(24)

Două societăți sau grupuri de societăți (Laiwu Taihe și DSM Wuxi) au îndeplinit toate criteriile prezentate, pe scurt, la considerentul 21 de mai sus și, astfel, li s-a putut acorda statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(25)

Trei societăți sau grupuri de societăți (RZBC Co. Ltd, TTCA Co., Ltd și Yixing Union Biochemical) și-au ipotecat majoritatea activelor pentru a beneficia de împrumuturi. Cu toate că și-au ipotecat majoritatea activelor, aceste societăți erau încă în măsură să garanteze împrumuturile care au fost acordate altor societăți. În compensație, RZBC, TTCA Co., Ltd și Yixing Union Biochemical au primit garanții similare pentru propriile lor împrumuturi din partea societăților pentru care acționaseră drept girant. Societățile au utilizat aceste garanții pentru a contracta alte împrumuturi, care s-au ridicat până la 25 %-50 % din totalul activelor acestora. Aceste societăți au afirmat că sistemul respectiv se aplică și în țările cu economie de piață și că acesta este prevăzut în mod explicit în legislația bancară chineză. Cu toate acestea, informațiile colectate în cadrul anchetei au demonstrat faptul că politica băncilor ar trebui să fie, în mod normal, de a acorda împrumuturi echivalente cu doar o parte din valoarea activelor utilizate drept garanție și nu cu o sumă care depășește valoarea acestora. În plus, sistemul bancar din care au fost obținute împrumuturile se afla sub influența semnificativă a statului. Prin urmare, s-a concluzionat că cele trei societăți menționate anterior nu au îndeplinit criteriul 1 prezentat, pe scurt, la considerentul 21 de mai sus. În consecință, acestor societăți nu li s-a putut acorda statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(26)

În cazul a două societăți (TTCA Co., Ltd și Weifang Ensign), valoarea dreptului de utilizare a terenului și/sau a activelor fixe a crescut substanțial (500 %-1 500 %) pe parcursul unei perioade relativ scurte, cuprinse între momentul în care acestea au fost obținute sau aduse în cadrul societății cu titlu de aport de capital și, respectiv, o dată ulterioară (între 1 și 5 ani mai târziu) la care acestea au fost reevaluate. Aceasta indică faptul că activele respective fuseseră obținute la o valoare situată sub prețul pieței, ceea ce ar reprezenta o subvenție mascată. Ambele societăți au afirmat că această creștere nu fusese, de fapt, foarte semnificativă și că aceasta se încadra, mai curând, în tendința normală de creștere înregistrată în China în cazul activelor comparabile. Cu toate acestea, nu s-a furnizat nicio probă în acest sens. Având în vedere avantajul de care au beneficiat aceste societăți prin obținerea unor active la prețuri substanțial mai mici decât prețul pieței, criteriul 3 prezentat, pe scurt, la considerentul 21 de mai sus nu este îndeplinit.

(27)

O societate, Anhui BBCA Biochemical Co., Ltd, a primit o sumă considerabilă de bani pe parcursul PA (care reprezintă aproape 10 % din totalul activelor societății sau 15 % din cifra de afaceri anuală a acesteia). În plus, aceasta a fost scutită de la plata anumitor chirii. Având în vedere aceste fapte, precum și nivelul considerabil al subvenției primite, se consideră că nu se îndeplinesc criteriile 1 și 3 prezentate, pe scurt, la considerentul 21 de mai sus. Observațiile din partea societății cu privire la acest aspect nu au fost suficiente pentru a schimba natura constatărilor.

(28)

O societate, Shanxi Ruicheng, a primit împrumuturi private care reprezintă aproximativ 20 % din activele societății. Pentru toate aceste împrumuturi nu au fost stabilite (până în prezent) condițiile de rambursare și nu au fost realizate angajamente sau plăți ale dobânzilor. Prin urmare, costurile creditului societății au suferit denaturări semnificative. Având în vedere faptul că societatea nu a putut prezenta contracte pentru aceste împrumuturi, nu se exclude posibilitatea unei intervenții din partea statului cu privire la împrumuturile respective, ceea ce înseamnă că nu este îndeplinit criteriul 1 prezentat, pe scurt, la considerentul 21 de mai sus. Observațiile din partea societății cu privire la acest aspect nu au fost suficiente pentru a schimba natura constatărilor.

(29)

Pe baza celor de mai sus, șase dintre cele opt societăți sau grupuri de societăți chineze care au solicitat acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață nu au putut demonstra că îndeplinesc toate criteriile enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(30)

Prin urmare, s-a considerat că ar trebui să se acorde statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în cazul a două societăți (Laiwu Taihe și DSM Wuxi) și să li se refuze acest statut celorlalte șase societăți/grupuri de societăți. Comitetul consultativ a fost consultat și nu a exprimat nicio obiecție cu privire la aceste concluzii.

(31)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, pentru țările care intră sub incidența acestui articol se stabilește, după caz, o taxă aplicabilă la nivel național, cu excepția cazurilor în care societățile pot dovedi că îndeplinesc toate criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(32)

Toți producătorii-exportatori care au solicitat acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață au solicitat și acordarea tratamentului individual, pentru eventualitatea în care nu li s-ar acorda statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(33)

Toate cele șase societăți sau grupuri de societăți cărora nu li s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață au îndeplinit toate criteriile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) și li s-a acordat tratamentul individual.

(34)

Valoarea normală a trebuit să fie stabilită pentru toate cele patru societăți incluse în eșantion, precum și pentru singura societate care a transmis o cerere completă de acordare a unei marje individuale, astfel cum se menționează în considerentul 9 de mai sus (denumite în continuare „societățile examinate”).

(35)

În ceea ce privește stabilirea valorii normale, Comisia a stabilit într-o primă etapă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, pentru fiecare dintre producătorii-exportatori cărora li s-a putut acorda statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, dacă vânzările lor totale pe piața internă ale produsului în cauză au fost reprezentative, și anume dacă volumul total al acestor vânzări a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză efectuate de aceștia către Comunitate. Uneia dintre cele cinci societăți examinate (DSM Wuxi) i s-a putut acorda statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. În cazul acestei societăți, vânzările totale pe piața internă ale produsului în cauză au fost considerate reprezentative.

(36)

Comisia a analizat apoi dacă vânzările de pe piața internă ale fiecărui tip al produsului în cauză, vândut pe piața internă în cantități reprezentative, puteau fi considerate ca fiind efectuate în cursul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile pe piața internă către clienți independenți, pentru tipul unic de produs exportat.

(37)

În cazul DSM Wuxi, ancheta a demonstrat că vânzările la export ale tipului unic de produs nu erau efectuate în cursul unor operațiuni comerciale normale. Întrucât vânzările pe piața internă nu au putut fi folosite pentru a stabili valoarea normală, a fost necesară aplicarea unei alte metode. În acest sens, valoarea normală a fost obținută în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza costului de producție suportat de către societate pentru produsul în cauză. Pentru a obține valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, la costul de producție s-a adăugat o sumă rezonabilă reprezentând costurile de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „cheltuieli VAG”), precum și o marjă de profit.

(38)

Având în vedere faptul că DSM Wuxi nu efectua vânzări pe piața internă ale produsului similar în cursul unor operațiuni comerciale normale, cheltuielile VAG și marja de profit nu s-au putut stabili în conformitate cu metodologia prevăzută în partea introductivă a articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. Deoarece niciunui producător-exportator nu i-a fost acordat statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, nici cheltuielile VAG și nici marja de profit nu au putut fi stabilite în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul 2 alineatul (6) litera (a) din regulamentul de bază. De asemenea, având în vedere faptul că DSM Wuxi vinde aproape în exclusivitate acid citric, cheltuielile VAG și marja de profit nu au putut fi stabilite nici în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul 2 alineatul (6) litera (b) din regulamentul de bază. Prin urmare, s-a decis să se stabilească cheltuielile VAG și marja de profit în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază. În acest sens, au fost utilizate sumele aferente cheltuielilor VAG și marjei de profit pentru vânzările pe piața internă ale produsului similar stabilite pentru societățile cooperante din țara analoagă.

(39)

După caz, la obținerea valorilor normale au fost utilizate costurile de fabricație și cheltuielile VAG verificate.

(40)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață trebuie stabilită pe baza prețurilor sau a valorii normale stabilite pentru o țară analoagă.

(41)

În avizul de deschidere, Comisia a indicat intenția de a folosi Statele Unite ale Americii ca țară analoagă corespunzătoare în scopul stabilirii valorii normale pentru RPC. Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind acest aspect. Două părți interesate s-au opus acestei propuneri. RZBC Co. a propus Thailanda drept țară analoagă.

(42)

În ceea ce privește Thailanda, informațiile disponibile sugerează faptul că producția totală a celor doi producători thailandezi este de numai aproximativ 10 000 de tone, din care 5 000 de tone reprezintă exporturi (în principal către Japonia). Dacă se compară aceste vânzări pe piața internă (în medie, de 2 500 de tone pe societate) cu exporturile chineze către Comunitate (care sunt de peste 50 000 de tone pentru exportatorii cei mai mari), este puțin probabil ca vreunul dintre producătorii thailandezi să efectueze vânzări reprezentative pe piața internă. Pe de altă parte, RZBC afirmă că structura costurilor societăților thailandeze este mai asemănătoare situației existente în RPC. Principalul argument în sprijinul acestei asemănări este faptul că atât Thailanda, cât și RPC sunt țări asiatice. Trebuie reținut faptul că, în mod obișnuit, costul forței de muncă reprezintă 5-10 % din cifra de afaceri și, în acest sens, nu constituie un element principal al structurii costurilor pentru niciun producător de acid citric.

(43)

Este demn de menționat faptul că societățile thailandeze au dimensiuni considerabil mai mici în comparație cu cele din principalele țări producătoare (China, UE, SUA, Canada și Brazilia). Principalele societăți producătoare din China au dimensiuni de 10-20 de ori mai mari decât cele din Thailanda, în timp ce dimensiunile societății producătoare din Canada sunt comparabile cu cele ale principalilor producători chinezi.

(44)

La început, SUA a fost selectată drept țară analoagă, iar două societăți americane au fost inițial de acord să coopereze la anchetă. Ulterior, ambele societăți americane menționate anterior și-au retras acordul de cooperare. Din acest motiv, au fost contactați singurul producător din Canada și doi producători din Brazilia pentru a li se solicita cooperarea la anchetă. Totuși, doar producătorul canadian a cooperat la anchetă. Prin urmare, prețurile de pe piața canadiană a acidului citric, vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale, au fost utilizate ca bază pentru stabilirea valorii normale pentru tipurile comparabile ale produsului fabricate de producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(45)

Producătorii-exportatori efectuau vânzări la export către Comunitate fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți comerciale afiliate sau independente, localizate în interiorul sau în afara Comunității. Tuturor societăților sau grupurilor de societăți li s-a putut acorda statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață sau tratamentul individual.

(46)

În cazul în care vânzările la export către Comunitate s-au efectuat fie direct către clienți independenți din Comunitate, fie prin intermediul societăților comerciale independente, prețurile de export s-au stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(47)

În cazul în care vânzările la export către Comunitate s-au efectuat prin intermediul societăților comerciale afiliate din Comunitate, prețurile de export s-au stabilit pe baza prețurilor la care produsul a fost revândut pentru prima oară de către respectivii comercianți afiliați către clienți independenți din Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(48)

Valoarea normală și prețurile de export au fost comparate pe bază franco-fabrică și la același nivel comercial. În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețurile de export, s-a ținut seama, în mod corespunzător, sub forma unor ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(49)

Pe această bază, s-au luat în considerare, în cazul în care erau aplicabile și justificate, subvențiile primite pentru acoperirea costurilor de transport și de asigurare, a costurilor de manipulare, de încărcare și a costurilor auxiliare, a costurilor de ambalare și a costurilor creditului.

(50)

Pentru vânzările furnizate prin importatori afiliați din cadrul Comunității, a fost aplicată o ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, în cazul în care s-a demonstrat că aceste societăți îndeplinesc funcții similare cu cele ale unui importator independent. Această ajustare s-a bazat pe costurile VAG ale importatorilor plus o marjă de profit, conform datelor obținute de la importatori independenți din cadrul Comunității.

(51)

Pentru producătorii-exportatori din eșantion, marjele de dumping individuale au fost stabilite pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază. În cazul RZBC, deoarece acest grup de societăți include doi producători-exportatori, a fost stabilită o singură marjă de dumping calculată ca medie a marjelor de dumping ale celor două societăți.

(52)

Pentru societățile cooperante care nu au fost incluse în eșantion și cărora nu le-a fost acordată examinarea individuală, marja de dumping a fost calculată ca medie ponderată a marjelor stabilite pentru toate societățile incluse în eșantion.

(53)

Având în vedere nivelul ridicat de cooperare (96 %), menționat în considerentul 19 de mai sus, s-a stabilit o marjă de dumping națională, situată la același nivel cu cel al marjei celei mai ridicate constatate în cazul uneia dintre societățile cooperante.

(54)

Pe baza acestei comparații, marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera comunitară, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(55)

În cadrul Comunității, produsul similar este fabricat de către două societăți: Jungbunzlauer, Austria și S.A. Citrique Belge din Belgia (parte a grupului DSM, cu sediul în Elveția). Reclamantul Jungbunzlauer reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 25 % din producția comunitară totală cunoscută a produsului similar. Ambii producători au cooperat pe deplin la anchetă, dar cel de-al doilea producător european a adoptat o poziție neutră în cadrul anchetei.

(56)

S.A. Citrique Belge N.V. importase câteva loturi din RPC în cursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, volumul acestor importuri a fost nesemnificativ (între 1 % și 6 % din producție în cursul perioadei de anchetă – nu se oferă datele precise din motive de confidențialitate), din acest motiv nu s-a considerat că este necesar ca producătorul în cauză să fie exclus din cadrul definit al industriei comunitare.

(57)

Pentru că cei doi producători cooperanți menționați în considerentul 11 de mai sus reprezentau 100 % din producția comunitară totală din perioada de anchetă, se consideră că aceștia constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria comunitară”.

(58)

Dat fiind faptul că industria comunitară cuprinde numai doi producători, datele cu privire la industria comunitară au trebuit să fie prezentate sub formă de indici sau au fost utilizate intervale de date pentru a proteja confidențialitatea în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

(59)

Consumul comunitar a fost stabilit pe baza volumului de vânzări din producția proprie a industriei comunitare pe piața comunitară și a datelor privind volumul importurilor, furnizate de Eurostat.

(60)

Între anul 2004 și perioada de anchetă, piața comunitară a produsului în cauză și a produsului similar a crescut semnificativ cu 15 %, fapt care se datorează creșterii gamei de utilizări ale acidului citric.

(61)

Volumul importurilor produsului în cauză din RPC în Comunitate a crescut semnificativ în perioada examinată. Importurile în UE au înregistrat o creștere de 37 % din anul 2004.

(62)

Cota de piață deținută de importurile din RPC a crescut constant cu 7 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. Mai precis, aceasta a crescut cu două puncte procentuale între 2004 și 2005, apoi cu alte 2 puncte procentuale între 2005 și 2006 și, respectiv, cu 3 puncte procentuale în perioada de anchetă. În cursul perioadei de anchetă, cota de piață a importurilor chineze a fost de 46 %.

(63)

Între 2004 și 2005, prețul mediu al importurilor produsului în cauză originare din RPC a crescut cu 3 %, iar apoi a scăzut brusc cu 9 puncte procentuale între 2005 și 2006. Pe parcursul perioadei de anchetă, prețul a rămas la nivelul scăzut la care se situa în 2006. În general, prețurile importurilor din țările în cauză au scăzut cu 6 % în perioada examinată.

(64)

Pentru a determina subcotarea prețurilor, au fost analizate datele privind prețurile din perioada de anchetă. Prețurile de vânzare relevante ale industriei comunitare au fost prețuri nete după deducerea de reduceri și rabaturi. Acolo unde a fost necesar, aceste prețuri au fost ajustate la un nivel franco-fabrică, adică excluzând costul de navlu în cadrul Comunității. Prețurile de import ale RPC au fost de asemenea nete, excluzând reduceri și rabaturi, și au fost ajustate, după caz, la prețurile CIF la granița Comunității, cu o ajustare corespunzătoare pentru taxele vamale (6,5 %) și costurile postimport. Cele din urmă au inclus și o ajustare pentru costurile speciale de tratare suportate de importatorii în Comunitate în vederea desolidificării unor cantități din produsul în cauză în vederea comercializării acestora. Prețurile de vânzare practicate de industria comunitară și prețurile de import ale RPC au fost comparate la același nivel de comercializare, și anume cu cele ale clienților independenți de pe piața comunitară. În timpul perioadei de anchetă, marja medie ponderată de subcotare a prețului, astfel calculată, exprimată ca procent al prețurilor de vânzare ale industriei comunitare, a fost de 17,42 % pentru RPC.

(65)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei comunitare a implicat evaluarea tuturor factorilor economici având un impact asupra industriei comunitare pe durata perioadei examinate. Din motive de confidențialitate, dat fiind faptul că analiza vizează doar două societăți, majoritatea indicatorilor sunt prezentați sub formă de indici sau intervale.

(66)

Producția industriei comunitare a crescut cu 5 % în cursul perioadei examinate, iar capacitatea de producție a crescut cu 3 % pentru a putea beneficia de creșterea consumului. În perioada examinată, rata de utilizare a capacităților a crescut ușor, cu 2 %.

(67)

Având în vedere faptul că industria comunitară cuprinde numai doi producători și că piața comunitară a acidului citric este aprovizionată din numai trei surse/origini (industria comunitară, RPC și Israel), datele privind cotele de piață ale industriei comunitare sunt prezentate sub formă de indici pentru a păstra confidențialitatea datelor furnizate de industria comunitară cu titlu confidențial, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

(68)

Tabelul de mai jos arată performanțele industriei comunitare în raport cu vânzările sale către clienți independenți din Comunitate. Volumul vânzărilor industriei comunitare către clienți independenți din Comunitate a crescut cu 5 % din 2004 până la perioada de anchetă. Această evoluție trebuie analizată în lumina unei creșteri cu 15 % a consumului comunitar. În acest context, cota de piață a industriei comunitare a scăzut constant din 2004 și până la perioada de anchetă, fiind, în total, cu 5 puncte procentuale mai scăzută în perioada de anchetă.

(69)

Prețurile unitare de vânzare au evoluat după cum urmează:

Tabelul arată că prețurile au înregistrat o ușoară creștere cu 3 % în perioada examinată. Se poate observa faptul că principalele materii prime pentru producția de acid citric sunt zahărul/melasa sau glucoza (obținută din cereale). În plus, energia reprezintă, de asemenea, un cost major în producerea acidului citric. Ponderea totală a costului energiei în producerea acidului citric se ridică ulterior la 16 % și, prin urmare, se poate considera că, în condiții normale, o schimbare semnificativă a prețurilor petrolului și gazului ar avea un impact asupra prețului de vânzare a acidului citric.

(70)

S-a constatat că prețurile de pe piața mondială pentru principalele materii implicate în producție (zahăr/melasă, glucoză și energie) au crescut semnificativ în cursul perioadei examinate, acest fapt ducând la costuri de producție considerabil mai ridicate. Această evoluție nu s-a reflectat în prețurile de vânzare practicate de industria comunitară, acestea crescând cu numai 3 % în aceeași perioadă. Astfel, pentru a-și păstra clienții, industria comunitară a inclus în prețul de vânzare numai o mică parte a creșterii costurilor pe care le-a suportat.

(71)

Cifrele de mai jos reprezintă cantitățile aflate în stoc la sfârșitul fiecărei perioade. Nivelul stocurilor a scăzut cu 28 % pentru a face față cererii crescute de pe piață.

(72)

Investițiile anuale ale industriei comunitare în producția produsului similar au scăzut brusc pe parcursul perioadei examinate, iar în perioada de anchetă s-au limitat doar la activități de întreținere.

(73)

Datorită costurilor de restructurare foarte ridicate și excepționale suportate de către unicul producător comunitar, nu a fost considerată rezonabilă stabilirea rentabilității pe baza profitului net înainte de impozitare. Prin urmare, rentabilitatea industriei comunitare a fost stabilită prin exprimarea profitului operațional realizat din vânzările produsului similar către clienți independenți, ca procent al cifrei de afaceri a acestor vânzări.

(74)

În perioada examinată, rentabilitatea industriei comunitare s-a diminuat considerabil. Randamentul investițiilor totale a fost calculat prin exprimarea profitului operațional al produsului similar ca procent al valorii contabile nete a activelor fixe alocate produsului similar. Acest indicator a evoluat conform unei tendințe similare cu cea a rentabilității, scăzând semnificativ pe durata perioadei examinate. În ceea ce privește fluxul de lichidități, s-a constatat o tendință negativă similară, având drept rezultat o deteriorare globală dramatică a situației financiare a industriei comunitare în perioada de anchetă.

(75)

Numărul de angajați ai industriei comunitare implicați în activitățile legate de produsul similar a scăzut cu 9 % între 2004 și perioada de anchetă. Costul mediu cu forța de muncă, per angajat, a scăzut cu 11 %.

(76)

Eforturile de restructurare care au avut drept scop scăderea costului de producție, raționalizarea și reducerea numărului de angajați au dus la creșterea cotei de producție pe angajat (o creștere de 15 % în cursul perioadei examinate). Prin urmare, se poate concluziona că, în cursul perioadei examinate, industria comunitară a înregistrat progrese deosebit de semnificative din punct de vedere al eficienței costurilor.

(77)

Ținând seama de volumul și de prețurile importurilor provenind din țara în cauză, impactul avut de amploarea marjei de dumping reale asupra industriei comunitare nu poate fi considerat neglijabil.

(78)

În lipsa unor informații referitoare la existența unui dumping anterior situației examinate în prezenta procedură, se consideră că acest aspect este irelevant.

(79)

În cursul perioadei examinate, s-au constatat semne de ameliorare a unor indicatori ai prejudiciului: industria comunitară, în efortul său de a-și spori eficiența, a reușit să crească vânzările și volumul producției proprii, capacitatea sa de producție, utilizarea capacităților și productivitatea, în timp ce stocurile sale și forța de muncă anuală s-au redus.

(80)

Cu toate acestea, în contextul creșterii consumului, cota de piață a industriei comunitare a scăzut cu 9 % în cursul perioadei examinate. În plus, indicatorii săi financiari au înregistrat o evoluție negativă: rentabilitatea a scăzut în mod continuu. Randamentul investițiilor și fluxul de lichidități au înregistrat, de asemenea, evoluții negative. Motivul acestei situații este faptul că creșterea puternică a prețurilor materiilor prime s-a reflectat doar parțial în prețul de vânzare al produsului similar. Creșterea modestă a prețurilor de vânzare a fost insuficientă pentru menținerea marjei de profit a industriei comunitare.

(81)

Având în vedere cele menționate anterior, se concluzionează provizoriu că industria comunitară a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(82)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile care fac obiectul unui dumping au cauzat industriei comunitare un prejudiciu care poate fi considerat important. În afara importurilor care fac obiectul unui dumping au mai fost verificați și alți factori cunoscuți, care ar fi putut prejudicia în același timp industria comunitară, pentru a se evita ca eventualele prejudicii cauzate de acești factori diferiți să fie atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping.

(83)

Creșterea semnificativă a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping, cu 37 % între 2004 și perioada de anchetă, și a cotei aferente de piață din cadrul Comunității, cu aproximativ 7 puncte procentuale, precum și subcotarea considerabilă constatată (între 15 % și 21 % în perioada de anchetă) au coincis cu deteriorarea situației economice a industriei comunitare, în timp ce prețurile medii practicate de toți producătorii-exportatori din RPC au scăzut cu 6 %.

(84)

Prin urmare, efectul acestei politici de prețuri neloiale aplicate în cazul importurilor din RPC care au făcut obiectul unui dumping a fost deprecierea prețurilor practicate pe piața comunitară și pierderea cotei de piață a industriei comunitare pentru importurile care au făcut obiectul unui dumping. Pentru a nu-și diminua și mai mult cota de piață, industria comunitară nu a putut să transfere consumatorilor creșterea prețului materiilor prime în măsura necesară menținerii profitului.

(85)

Având în vedere suprapunerea temporală clară între apariția importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri care subcotează în mod considerabil prețurile industriei comunitare, pe de o parte, și scăderea rentabilității industriei comunitare și deteriorarea celorlalți indicatori financiari, pe de altă parte, se concluzionează provizoriu că importurile care fac obiectul unui dumping au jucat un rol determinant în prejudicierea situației industriei comunitare.

(86)

Conform Eurostat, principala țară terță din care se importă acid citric este Israel. Cu toate acestea, cota de piață deținută de importurile din Israel este limitată, iar pe parcursul perioadei examinate aceasta a scăzut de la 5 % în 2004 la doar 3 % în cursul perioadei de anchetă. În plus, pe parcursul perioadei examinate, prețurile medii ale importurilor din Israel s-au situat la același nivel sau chiar au depășit prețurile comunitare.

(87)

În afara importurilor din Israel, nu există alte importuri semnificative din alte țări. Pe baza constatărilor cu privire la aceste importuri, se poate concluziona în mod provizoriu că importurile, altele decât cele din RPC, nu au contribuit la prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(88)

Unele părți interesate au afirmat că prejudiciul suferit de industria comunitară este legat de creșterea prețului zahărului, care reprezintă principala materie primă în fabricarea produsului similar, datorată reformei regimului zahărului în Uniunea Europeană și a eliminării ulterioare a rambursării costului de producție acordată industriei chimice.

(89)

În acest sens, trebuie notat faptul că unul dintre producătorii comunitari utilizează, în principal, ca materie primă melasa, care nu a făcut obiectul niciunei rambursări a costului de producție, cu toate că se încadrează, din punct de vedere formal, în politica agricolă comună din sectorul zahărului.

(90)

Ancheta a demonstrat faptul că, în ceea ce privește utilizarea zahărului ca materie primă, industria comunitară a avut, într-adevăr, dreptul să ofere rambursarea costului de producție în cadrul organizării comune a pieței în sectorul zahărului pentru a-și putea menține competitivitatea pe piața mondială. Rambursările costului de producție au corespuns diferenței dintre prețul comunitar de intervenție al zahărului după deducerea prețului zahărului de pe piața mondială și a unei sume standard corespunzătoare cheltuielilor de transport în cazul exporturilor de zahăr comunitar. În acest fel, industria comunitară și-a obținut cantitățile necesare de zahăr la prețul practicat pe piața mondială.

(91)

Din iulie 2006, acest sistem a fost reformat prin scăderea nivelului de protecție din sectorul zahărului. Conform noului sistem, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului (3), în primul rând industria chimică are dreptul să negocieze în mod liber cantitățile și prețurile zahărului industrial cu producătorii de zahăr și fermierii care cultivă sfecla de zahăr, renunțându-se în acest sector la metodologia prețului de referință și la cote. În al doilea rând, industria comunitară poate achiziționa, fiind scutită de plata taxelor, anumite cantități de zahăr industrial de pe piața mondială. În cele din urmă, în cazul în care nu este disponibil zahăr la un preț care corespunde prețului zahărului practicat pe piața mondială, industria chimică are dreptul de a solicita acordarea unei rambursări a costului de producție. Această prevedere referitoare la rambursarea costurilor de producție nu a fost utilizată din iulie 2006, cu toate că este încă în vigoare. Aceasta poate fi considerată drept o indicație clară a disponibilității unor cantități suficiente de zahăr la prețul practicat pe piața mondială.

(92)

În plus, analiza a demonstrat că, în funcție de clasificarea de către industria comunitară a materiilor prime utilizate la fabricarea produsului similar, zahărul a reprezentat între 6 și 21 % (nu se oferă datele precise din motive de confidențialitate) din costurile sale de fabricație în perioada ianuarie-iunie 2006, nedepășindu-se în cursul perioadei de anchetă nivelul de creștere înregistrat de prețurile zahărului pe piața mondială.

(93)

Astfel, ancheta a demonstrat faptul că reforma pieței din sectorul zahărului nu a avut un impact considerabil asupra situației costurilor suportate de industria comunitară.

(94)

Pe baza constatărilor de mai sus, se poate concluziona în mod provizoriu că reforma pieței din sectorul zahărului nu a contribuit la prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(95)

Unele părți interesate au pretins că prejudiciul suferit de către industria comunitară a avut o legătură cu creșterea costului energiei.

(96)

Din acest punct de vedere, trebuie observat faptul că industria producătoare de acid citric este mare consumatoare de energie, ponderea totală a costului energiei în cadrul producției ridicându-se la 16 % (a se vedea considerentul 69 de mai sus). Prețul energiei a crescut, într-adevăr, într-un ritm relativ moderat pe parcursul perioadei examinate, iar acest fapt s-a reflectat în costul de producție.

(97)

În orice caz, creșterea prețului energiei nu este cea care a avut un impact negativ asupra situației financiare a industriei comunitare, ci imposibilitatea transferării într-o măsură satisfăcătoare către consumator a creșterii prețului energiei, din pricina deprecierii prețului produsului în cauză, provocată de cantitățile considerabile de importuri care fac obiectul unui dumping.

(98)

De asemenea, s-a pretins faptul că creșterea prețului energiei ar afecta în mod indirect producția de acid citric, motivul fiind că industria europeană a acidului citric s-ar afla în concurență cu industria biocarburanților în ceea ce privește carbohidrații, care reprezintă unul dintre componentele utilizate pentru fabricarea acidului citric. Având în vedere faptul că cererea de energie este în creștere și, în consecință, cererea de biocarburanți este în creștere de asemenea, producătorii de biocarburanți ar fi în măsură să plătească un preț mai mare pentru carbohidrații respectivi (și anume: zahăr și melasa reziduală a acestuia, glucoza). Aceasta ar duce la creșterea costului acestor carbohidrați pentru industria comunitară. Cu toate acestea, după cum a demonstrat analiza costului de fabricație suportat de industria comunitară (a se vedea considerentele 69 și 92 de mai sus), nu s-a înregistrat nicio creștere a costului de fabricație a zahărului sau a melasei care să nu fie legată de creșterea generală a prețului zahărului pe piața mondială. Din acest motiv, nu s-a putut stabili niciun impact indirect al industriei biocarburanților asupra producătorilor de acid citric. Prin urmare, acest argument se respinge.

(99)

Pe baza constatărilor de mai sus, se poate concluziona provizoriu că efectele creșterii prețului energiei nu au contribuit la prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(100)

Unele părți interesate au pretins că pierderea cotei de piață suferită de producătorii europeni a fost provocată de aceștia din urmă, fiind datorată cartelului prețului acidului citric (1991-1995) la care au participat atât reclamantul, cât și celălalt producător european – în perioada proprietarilor săi precedenți. Ele pretind că, din pricina unor practici anticoncurențiale, prețul de vânzare a fost crescut în mod artificial, permițând producătorilor chinezi să pătrundă pe piață. O analiză a statisticilor arată că expansiunea importurilor chineze de acid citric s-a produs între 1998 și 1999 (64 %) și apoi, într-o și mai mare măsură, între 2002 și 2004 (137 %), la câțiva ani după încheierea activităților cartelului.

(101)

Pe baza constatărilor de mai sus, se poate concluziona provizoriu că efectele practicilor anticoncurențiale la care a participat industria comunitară nu au contribuit la prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(102)

Unele părți interesate au susținut că deprecierea dolarului american (USD) în raport cu moneda euro a favorizat importurile de acid citric în Comunitatea Europeană.

(103)

Între 2004 și sfârșitul perioadei de anchetă, dolarul american s-a depreciat cu 6,01 % în raport cu moneda euro. Nici evoluția prețurilor în industria comunitară și nici volumul importurilor din țara în cauză sau din alte țări terțe nu reflectă deprecierea relativ scăzută a dolarului american față de moneda euro.

(104)

În concluzie, deprecierea dolarului american față de moneda euro trebuie văzută drept neglijabilă și nu poate fi considerată o cauză majoră a pierderii cotei de piață de către industria comunitară.

(105)

În plus, trebuie reamintit faptul că ancheta urmărește să stabilească dacă importurile care fac obiectul unui dumping (din punct de vedere al prețului și al cantităților) au cauzat un prejudiciu important industriei comunitare sau dacă acest prejudiciu s-a datorat altor factori. În acest sens, articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază prevede, cu privire la prețuri, că este necesar să se demonstreze faptul că nivelul prețului importurilor care fac obiectul dumpingului cauzează un prejudiciu. Acesta se referă, așadar, doar la o diferență între nivelurile prețurilor, nefiind, ca atare, necesar să se analizeze factorii care afectează nivelul acelor prețuri.

(106)

Cu toate acestea, chiar luând în considerare fluctuația cursului valutar USD/EUR între 2004 și perioada de anchetă și chiar admițând ipoteza conform căreia toate vânzările la export către Comunitate ar fi fost efectuate în USD, încă s-ar menține o subcotare de peste 10 %.

(107)

Prin urmare, s-a concluzionat provizoriu că aprecierea monedei euro față de dolarul american nu a fost atât de importantă încât să rupă legătura de cauzalitate dintre prejudiciul stabilit și importurile în cauză către industria comunitară și, din acest motiv, reclamația a fost respinsă.

(108)

În concluzie, analiza anterioară a demonstrat faptul că s-a înregistrat o creștere substanțială, atât în volum, cât și în cotă de piață, a importurilor originare din țara în cauză în perioada examinată, dar și o scădere considerabilă a prețurilor lor de vânzare și o subcotare importantă în perioada de anchetă. Această creștere a cotei de piață înregistrată în cazul importurilor cu preț scăzut a coincis cu declinul cotei de piață a industriei comunitare și cu o depreciere a prețurilor ce a dus la scăderea rentabilității.

(109)

Pe de altă parte, examinarea celorlalți factori care ar fi putut să prejudicieze industria comunitară a dezvăluit faptul că niciunul dintre acești factori nu ar fi putut avea un impact negativ semnificativ.

(110)

Având în vedere analiza menționată mai sus, care a diferențiat și separat în mod clar efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei comunitare de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează provizoriu că importurile originare din țara în cauză și care fac obiectul unui dumping au provocat un prejudiciu important industriei comunitare, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(111)

Comisia a analizat dacă, în pofida concluziilor privind existența unui dumping, a prejudiciului și a unei legături de cauzalitate, există motive covârșitoare care să ducă la concluzia că nu este în interesul Comunității să adopte măsuri în acest caz. În acest sens și în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat efectele probabile ale măsurilor asupra tuturor părților interesate de prezenta anchetă.

(112)

Astfel cum se indică în considerentul 11 de mai sus, industria comunitară este compusă din două societăți, cu instalații de producție în Austria și în Belgia, care au aproximativ 500-600 de angajați direct implicați în producția, vânzarea și gestionarea produsului similar. În cazul în care vor fi instituite măsuri, se preconizează că deprecierea prețurilor pe piața comunitară va fi oprită și că prețurile de vânzare practicate de industria comunitară vor începe să revină la un nivel normal, fapt care va duce la îmbunătățirea situației financiare a industriei comunitare.

(113)

Pe de altă parte, în absența instituirii unor măsuri antidumping, probabil că tendința negativă înregistrată în evoluția indicatorilor financiari ai industriei comunitare, în special a rentabilității acesteia, va continua. În acest caz, industria comunitară va continua să piardă cotă de piață deoarece nu va mai fi în măsură să se alinieze prețurilor scăzute în mod artificial de pe piață, fixate de importurile din RPC. În consecință, este posibil să se ajungă la reducerea producției și a investițiilor, închiderea anumitor capacități de producție și la reduceri de personal în cadrul Comunității.

(114)

În acest sens, este demn de menționat faptul că, din 2004, în cadrul Comunității și-au întrerupt activitatea trei producători de acid citric.

(115)

În concluzie, instituirea unor măsuri antidumping ar permite industriei comunitare să își revină de pe urma efectelor dumpingului prejudiciabil constatat.

(116)

Astfel cum se descrie în considerentul 10 de mai sus, patru importatori incluși în eșantion au trimis răspunsuri la chestionar, aceștia reprezentând aproximativ 36 % din importurile comunitare ale produsului în cauză pe durata perioadei de anchetă. Unul dintre importatorii incluși în eșantion nu a fost în măsură să furnizeze informațiile solicitate. Din acest motiv, chestionarul transmis de acest producător nu a fost luat în considerare. Răspunsurile din celelalte trei chestionare au fost verificate la fața locului.

(117)

Ponderea globală a acidului citric în cifra totală de afaceri a activităților acestor importatori a fost foarte mică. În medie, aproximativ 1 % din activitățile acestor importatori ar putea fi legate de importurile de acid citric din RPC, acest procent fiind considerat, totuși, important în scopul completării gamei de produse oferite. Anumiți importatori cumpără produsul care a făcut obiectul anchetei nu numai din RPC, ci și din alte surse din interiorul și din exteriorul Comunității, inclusiv din industria comunitară. Marja medie de profit atinsă de importatorii incluși în eșantion, la comercializarea acidului citric, este de aproximativ 4,4 %.

(118)

Importatorii din Comunitate s-au opus instituirii măsurilor. Importatorii care au cooperat la anchetă au susținut că instituirea măsurilor ar dăuna în mod serios operațiunilor pe care aceștia le desfășoară, deoarece nu vor putea transfera către clienți creșterea prețurilor. În acest sens, instituirea unei taxe antidumping la importurile din RPC va conduce cel mai probabil la o corecție ascendentă a prețurilor pieței. Efectul benefic al taxelor ar fi, foarte probabil, diminuat în cazul importatorilor, deoarece acidul citric reprezintă numai o parte a cifrei totale de afaceri a acestora. Subcotarea importantă a prețurilor constatată în urma ajustării prețurilor CIF la granița comunitară pentru costurile postimport sugerează, de asemenea, faptul că o creștere a prețurilor este încă posibilă. Astfel, nu se poate exclude posibilitatea transferului de către importatori către clienți a unei părți a taxelor, în industria alimentară și a băuturilor. În orice caz, având în vedere ponderea limitată a vânzărilor acestui produs în activitățile importatorilor și a marjei de profit atinsă în prezent atât la nivel global, cât și la nivelul vânzărilor de acid citric ale acestora, se preconizează că taxa stabilită provizoriu nu va afecta semnificativ situația financiară a acestor operatori economici.

(119)

De asemenea, s-a pretins că, în cazul în care vor fi instituite taxe, acest fapt ar putea crea un duopol pe piața comunitară, excluzând concurența din partea țărilor terțe. Unele părți interesate au exprimat preocupări cu privire la capacitatea producătorilor europeni de a face față cererii în creștere la nivel european. Ancheta a arătat că, în pofida faptului că a funcționat la capacitatea sa maximă, industria comunitară a fost capabilă să satisfacă numai 75 % din cererea existentă la nivel european în cursul perioadei de anchetă. Din acest punct de vedere, trebuie subliniat faptul că taxele antidumping nu ar trebui să aibă ca efect oprirea tuturor importurilor, ci restabilirea unor condiții de egalitate. Se concluzionează provizoriu că, împreună cu importurile din alte țări terțe precum Israelul, în acest fel s-ar putea asigura un nivel de aprovizionare suficient pentru a satisface cererea din cadrul comunității. Cu toate acestea, nivelul importurilor chineze va fi examinat cu atenție după instituirea măsurilor provizorii pentru a analiza situația nivelului de aprovizionare de pe piața comunitară.

(120)

Cu toate că importatorii/distribuitorii sunt împotriva instituirii măsurilor, pe baza informațiilor disponibile se poate concluziona că interesul industriei comunitare de a neutraliza practicile comerciale neloiale și prejudiciabile ale RPC primează asupra avantajului pe care importatorii respectivi l-ar putea avea ca urmare a neinstituirii măsurilor antidumping.

(121)

Zece utilizatori au completat un chestionar destinat utilizatorilor. Toate răspunsurile oferite de aceștia au fost incomplete și, din acest motiv, ele nu au putut fi utilizate pe deplin în cadrul analizei, cu toate că din acestea reiese clar faptul că acidul citric are numeroase utilizări, dar numai în cantități mici. Astfel, impactul pe care l-ar putea avea o taxă antidumping nu ar fi semnificativ pentru costul total de producție suportat de aceștia. Doar unul dintre utilizatorii care au cooperat la anchetă a indicat faptul că instituirea unor măsuri ar avea un impact major asupra afacerilor pe care le desfășoară, fără a aduce însă argumente care să susțină această afirmație.

(122)

Ținând seama de cele menționate anterior și de nivelul general scăzut de cooperare, este puțin probabil ca situația utilizatorilor din Comunitate să fie afectată semnificativ de măsurile propuse.

(123)

Se poate preconiza că efectele instituirii măsurilor vor oferi industriei comunitare posibilitatea de a-și recâștiga pierderile de volum al vânzărilor și de cote de piață, ameliorându-și în același timp rentabilitatea. Având în vedere situația financiară nefavorabilă a industriei comunitare, există un risc real ca, în absența măsurilor, industria comunitară să închidă unele dintre instalațiile sale de producție și să recurgă la reduceri de personal. În general, utilizatorii comunitari ar beneficia, de asemenea, de pe urma instituirii unor măsuri, deoarece aprovizionarea cu cantități suficiente de acid citric nu va fi periclitată, în timp ce creșterea globală a prețului de cumpărare a acidului citric va fi moderată. Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona provizoriu că nu există motive decisive pentru ca măsurile să nu fie instituite în cazul de față din motive de interes comunitar.

(124)

Ținând seama de concluziile stabilite privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Comunității, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping.

(125)

Nivelul măsurilor antidumping provizorii ar trebui să fie suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a depăși marjele de dumping constatate. Pentru a calcula valoarea taxelor necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că măsurile ar trebui să permită industriei comunitare să realizeze un profit înainte de impozitare care ar putea fi obținut în mod rezonabil în condiții normale de concurență, adică în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. În acest sens, s-a aplicat o țintă a profitului de 9 % bazată pe profitul realizat înaintea înmulțirii semnificative a importurilor chineze de acid citric.

(126)

Având în vedere cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie o taxă antidumping provizorie la nivelul marjei celei mai scăzute de dumping sau prejudiciu constatate, în conformitate cu regula taxei celei mai reduse, care reprezintă în toate cazurile marja constatată a prejudiciului.

(127)

Având în vedere faptul că nivelul de cooperare a fost extrem de ridicat, s-a considerat adecvat ca taxa pentru societățile care nu au cooperat la anchetă să fie stabilită la nivelul celei mai ridicate taxe impuse societăților care au cooperat la anchetă. Prin urmare, taxa reziduală a fost stabilită la nivelul de 49,3 %.

(128)

Prin urmare, taxele antidumping provizorii ar trebui să se prezinte după cum urmează:

(129)

Măsurile antidumping de mai sus sunt stabilite cu titlu provizoriu sub forma unor taxe ad valorem. Având în vedere faptul că este posibil ca producția industriei comunitare să nu fie suficientă pentru a acoperi necesitățile pieței comunitare (a se vedea considerentul 119), nivelul importurilor din RPC după instituirea taxelor provizorii va fi examinat cu atenție. În cazul în care vor apărea unele dificultăți legate de aprovizionarea pieței comunitare cu acid citric, se va avea în vedere aplicarea unor măsuri alternative.

(130)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate, care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere, să își poată face cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. De asemenea, trebuie precizat că, în ceea ce privește instituirea de taxe în sensul prezentului regulament, constatările sunt provizorii și ar putea fi reexaminate în scopul instituirii unor măsuri definitive.

(131)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping specificate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză, în cursul anchetei. Astfel, aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa națională aplicabilă în cazul „tuturor celorlalte societăți”) sunt aplicabile exclusiv importurilor de produse originare din RPC și fabricate de societățile menționate, și anume de persoanele juridice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate, al cărei nume și adresă nu sunt menționate în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate unei societăți care este menționată în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, nu pot beneficia de respectivul nivel și vor fi supuse taxelor aplicabile la nivel național.

(132)

Orice cerere de aplicare a unui nivel individual de taxă antidumping pentru o singură societate (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății referitoare atât la producție, cât și la vânzările interne și la export care rezultă în urma acestei schimbări a denumirii sau a modificării respective a entităților de producție și de vânzare. Regulamentul va fi modificat, după caz, printr-o actualizare a listei societăților care beneficiază de taxe individuale,