Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32004R1496

    Regulamentul (CE) nr. 1496/2004 al Consiliului din 18 august 2004 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 964/2003 privind impunerea unui drept antidumping definitiv la importurile anumitor accesorii de țevărie originare, printre altele, din Thailanda

    JO L 275, 25.8.2004, p. 1–5 (ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, NL, PL, PT, SK, SL, FI, SV)
    JO L 142M, 30.5.2006, p. 207–211 (MT)

    Acest document a fost publicat într-o ediţie specială (BG, RO, HR)

    Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 07/06/2008

    ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2004/1496/oj

    11/Volumul 36

    RO

    Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

    96


    32004R1496


    L 275/1

    JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


    REGULAMENTUL (CE) NR. 1496/2004 AL CONSILIULUI

    din 18 august 2004

    de modificare a Regulamentului (CE) nr. 964/2003 privind impunerea unui drept antidumping definitiv la importurile anumitor accesorii de țevărie originare, printre altele, din Thailanda

    CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

    având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

    având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulament de bază”), în special articolul 11 alineatul (3),

    având în vedere propunerea prezentată de către Comisie după consultarea comitetului consultativ,

    întrucât:

    A.   PROCEDURA

    1.   Anchetele precedente și măsurile existente

    (1)

    Măsurile aplicabile în prezent importurilor anumitor accesorii de țevărie, din fier sau oțel originare din Thailanda se prezintă sub forma unui drept antidumping definitiv impus inițial prin Regulamentul (CE) nr. 584/96 al Consiliului (2), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1592/2003 (3) și confirmată, în urma unei anchete de reexaminare a expirării măsurilor, prin Regulamentul (CE) nr. 964/2003 al Consiliului (4).

    (2)

    Măsurile aplicabile acestor importuri constau într-un drept ad valorem, cu excepția a doi producători-exportatori thailandezi al căror angajament a fost acceptat prin Decizia 96/252/CE a Comisiei (5), astfel cum a fost modificată prin Decizia 2000/453/CE (6).

    (3)

    În aprilie 2001, Comisia a deschis simultan o anchetă de reexaminare a expirării măsurilor (7), în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, și o anchetă de reexaminare intermediară ex officio, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Ancheta desfășurată în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, a fost finalizată prin Regulamentul (CE) nr. 964/2003 care a menținut măsurilor existente. Cu toate acestea, reexaminarea intermediară în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază a rămas deschisă după închiderea reexaminării expirării măsurilor.

    2.   Motivele reexaminării

    (4)

    În aprilie 2001 Comisia a deschis, din proprie inițiativă, o reexaminare intermediară ex officio, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, pentru a se asigura că forma măsurilor aplicate la importurile originare din Thailanda rămâne adecvată. În această privință, trebuie să se menționeze că au existat probleme de punere în aplicare în timpul monitorizării angajamentelor acceptate de către doi exportatori thailandezi, respectiv Awaji Sangyo (Thailand) Co., Ltd și TTU Industrial Corp. Ltd („exportatori interesați”), fapt care a avut consecințe asupra efectului corectiv al măsurilor. După consultarea comitetului consultativ, Comisia a deschis o anchetă limitată la forma măsurilor. Deschiderea reexaminării a fost anunțată în același timp cu deschiderea anchetei privind reexaminarea expirării măsurilor, care a dus la confirmarea măsurilor existente.

    (5)

    Comisia a informat în mod oficial producătorii comunitari care au depus cererea, producătorii-exportatori din Thailanda, importatorii/agenții economici, industriile utilizatoare și asociațiile de utilizatori al căror interes este cunoscut, precum și reprezentanții Guvernului thailandez, cu privire la deschiderea reexaminării. De asemenea, Comisia a oferit părților direct interesate posibilitatea de a își face cunoscut, în scris, punctul de vedere în scris și de a cere să fie audiate.

    (6)

    În aprilie 2002, ca urmare a publicării rezultatelor anchetei desfășurate în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, un producător-exportator thailandez, Awaji Sangyo (Thailand) Co. Ltd („solicitant”) a depus o cerere de reexaminare intermediară a măsurilor antidumping care îi erau aplicabile, limitată la situația sa în materie de dumping, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Acesta a invocat o modificare durabilă a circumstanțelor care au antrenat o diminuare considerabilă a valorii normale și, prin urmare, o reducere respectiv o eliminare a dumpingului, astfel încât nu mai era necesară menținerea măsurilor la nivelul actual în ceea ce privește importurile sale pentru a compensa dumpingul.

    (7)

    Întrucât a ajuns la concluzia, după consultarea comitetului consultativ, că existau suficiente elemente de probă pentru a justifica deschiderea unei reexaminări intermediare, Comisia a publicat un aviz de deschidere (8) și a întreprins o anchetă.

    (8)

    Comisia a informat în mod oficial reprezentanții țării exportatoare și solicitantul cu privire la deschiderea reexaminării intermediare limitate la dumping și a oferit tuturor părților direct interesate posibilitatea de a își prezenta în scris punctul de vedere și de a cere să fie audiate. De asemenea, Comisia a trimis solicitantului un chestionar.

    (9)

    Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile considerate necesare în sensul determinării dumpingului și a efectuat o verificare în localurile solicitantului.

    (10)

    Ancheta limitată la dumping a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2001 și 31 decembrie 2002 („perioada de anchetă”).

    B.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

    (11)

    Produsul în cauză care face obiectul reexaminărilor intermediare este același cu produsul vizat de anchetele precedente, respectiv anumite accesorii de țevărie (altele decât accesoriile turnate, flanșele și accesoriile filetate) din fier sau oțel (cu excepția oțelului inoxidabil) al căror diametru maxim exterior nu depășește 609,6 milimetri, de tipul celor utilizate, printre altele, pentru sudura cap la cap („produs în cauză” sau „accesorii de țevărie”) originare din Thailanda și care sunt în prezent clasificate în conformitate cu codurile NC ex 7307 93 11 (cod TARIC 7307931199), ex 7307 93 19 (cod TARIC 7307931999), ex 7307 99 30 (cod TARIC 7307993098) și ex 7307 99 90 (cod TARIC 7307999098).

    (12)

    Așa cum s-a menționat anterior, din aceste anchete a reieșit faptul că accesoriile de țevărie, din fier sau oțel, produse în Thailanda și vândute pe piața internă și/sau exportate în Comunitate, prezentau aceleași caracteristici fizice și chimice de bază ca și accesoriile de țevărie vândute în Comunitate de către producătorii comunitari. Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

    C.   DUMPINGUL ÎN CAZUL SOLICITANTULUI

    1.   Valoarea normală

    (13)

    În ceea ce privește determinarea valorii normale, s-a verificat mai întâi dacă vânzările interne totale ale produselor similare realizate de către solicitant erau reprezentative în comparație cu totalul vânzărilor sale la export în Comunitate. Aceasta era situația în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de baza, întrucât volumul vânzărilor interne ale solicitantului reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export în Comunitate.

    (14)

    S-a verificat apoi dacă vânzările interne ale solicitantului erau suficient de reprezentative pentru fiecare din tipurile de produs exportate în Comunitate. S-a considerat că aceasta era situația, atunci când în cursul perioadei de anchetă volumul total al vânzărilor interne ale unui anumit tip de produs a reprezentat 5 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor aceluiași tip exportat în Comunitate. Pe această bază, s-a constatat că vânzările interne erau reprezentative pentru toate tipurile exportate în Comunitate, cu o singură excepție.

    (15)

    De asemenea, s-a verificat dacă vânzările interne ale fiecărui tip de produs puteau fi considerate ca fiind efectuate în cursul unor operațiuni comerciale obișnuite, prin stabilirea procentului de vânzări profitabile din tipul respectiv către clienții independenți. Atunci când volumul vânzărilor unui tip de produs efectuate la un preț net egal sau mai mare decât costul de producție unitar calculat reprezenta 80 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor tipului respectiv, și prețul mediu ponderat pentru respectivul tip era egal sau mai mare decât costul de producție unitar, valoarea normală a fost determinată pe baza prețului intern real, calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne realizate pentru tipul respectiv în cursul perioadei de anchetă, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu. Atunci când volumul vânzărilor profitabile ale unui tip de produs reprezenta 80 % sau mai puțin, dar cel puțin 10 % din volumul total al vânzărilor tipului respectiv, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real calculat, exclusiv ca medie ponderată a vânzărilor profitabile ale respectivului tip.

    (16)

    Atunci când volumul vânzărilor profitabile ale unui tip de accesorii reprezenta mai puțin de 10 % din volumul total al vânzărilor sale interne s-a considerat că acel tip special era vândut pe piața internă în cantități insuficiente astfel încât prețul practicat pe această piață să constituie o bază corespunzătoare pentru stabilirea valorii normale.

    (17)

    Atunci când prețurile interne ale unui tip special vândut de către solicitant nu au putut fi utilizate pentru stabilirea valorii normale, a trebuit să fie aplicată o altă metodă. În această privință, în absența altor producători-exportatori și a oricărei alte metode rezonabile, a fost utilizată valoarea normală calculată.

    (18)

    În toate cazurile în care s-a utilizat o valoare normală calculată și în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, această valoare normală a fost calculată prin adăugarea la costurile de producție ale tipurilor exportate, ajustate dacă este cazul, a unei sume rezonabile pentru costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale, precum și a unei marje de profit rezonabile. În acest scop, Comisia a verificat dacă costurile de desfacere, cheltuielile administrative și celelalte cheltuieli generale suportate și profiturile realizate de către producătorul-exportator interesat pe piața internă constituiau date fiabile. Costurile de desfacere, cheltuielile administrative și celelalte cheltuieli generale interne reale au fost considerate fiabile, atunci când volumul vânzărilor interne ale societății în cauză putea fi considerat reprezentativ. Marja internă de profit a fost determinată pe baza vânzărilor interne realizate în cursul unor operațiuni comerciale obișnuite.

    2.   Prețul de export

    (19)

    Întrucât toate vânzările la export ale produsului în cauză au fost efectuate direct către un client independent din Comunitate, prețul de export s-a stabilit pe baza prețurilor efectiv plătite sau de plătit, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

    3.   Comparația

    (20)

    În sensul unei comparații echitabile în funcție de tip, în condiția franco fabrică și la același nivel comercial, s-a ținut în mod corespunzător, seama, sub formă de ajustări, de diferențele care au fost invocate în cerere și s-a demonstrat că acestea afectau comparabilitatea între prețul de export și valoarea normală. Astfel, s-au operat ajustări în ceea ce privește impunerile la import, reducerile, cheltuielile de transport, costurile de asigurare, de manipulare și de ambalare, precum și costurile creditului și comisioanele, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

    4.   Marja de dumping

    (21)

    Pentru a calcula marja de dumping, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată cu prețul de export mediu ponderat în Comunitate.

    (22)

    Această comparație a scos în evidență existența unui dumping din partea solicitantului. Marja de dumping stabilită, exprimată ca procent din valoarea totală CIF la frontiera comunitară înainte de vămuire se ridica la 7,4 %.

    5.   Caracterul durabil al schimbării circumstanțelor și probabilitatea reapariției dumpingului

    (23)

    În conformitate cu practica curentă a Comisiei, s-a verificat dacă schimbarea circumstanțelor ar putea în mod rezonabil să fie considerată ca având caracter durabil.

    (24)

    S-a constatat că nu existau motive să se estimeze că prețurile vânzărilor interne și valoarea normală nu rămân stabile într-un viitor previzibil.

    (25)

    Comisia a cercetat evoluția posibilă a prețurilor de export ca o consecință a aplicării unui nivel mai redus al dreptului. În această privință, s-a considerat că angajamentul acceptat în cadrul procedurii inițiale a avut ca efect limitarea vânzărilor solicitantului pe piața comunitară. Așa cum se indică în continuare la considerentul 35, s-a constatat că acest tip de angajament nu mai era adecvat. Prin urmare, s-a cercetat dacă aplicarea unui nivel redus al dreptului ar putea determina o creștere semnificativă a importurilor în Comunitate, a produsului în cauză produs de către solicitant.

    (26)

    Ancheta a demonstrat că solicitantul și-a sporit în mod considerabil capacitatea de producție față de perioada de anchetă inițială și, într-o măsură mai redusă, în cursul ultimilor trei ani, în timp ce rata de utilizare a capacității a rămas de aproape 100 %.

    (27)

    Cu toate acestea, ancheta a scos, de asemenea, în evidență faptul că societatea exporta cea mai mare parte a producției sale către piețe bine stabilite din alte țări terțe. În fapt, solicitantul a exportat peste 90 % din producția produsului în cauză în cursul perioadei de anchetă, și practic în întregime în alte țări terțe. Exporturile în celelalte țări terțe s-au triplat față de perioada de anchetă inițială și au continuat să crească în timpul ultimilor trei ani. De asemenea, s-a stabilit că prețurile de export erau cu aproximativ 25 % mai mari decât cele practicate la exportul în Comunitate.

    (28)

    Întrucât solicitantul nu dispune de o importantă capacitate disponibilă, care să poată fi utilizată pentru a-și spori vânzările în Comunitate în cazul diminuării măsurilor antidumping, concluziile menționate anterior, cele referitoare la exporturile în țări terțe și, mai ales, la prețurile de export în aceste țări, sunt considerate elemente de probă care demonstrează că o reapariție a importurilor care fac obiectul unui dumping la nivele similare celor stabilite în cursul anchetei precedente este puțin probabilă într-un viitor previzibil.

    (29)

    Prin urmare, se desprinde concluzia că schimbarea circumstanțelor, în special reducerea considerabilă a valorii normale, are un caracter durabil. Ținând seama de diminuarea nivelului dumpingului, s-a considerat oportun, să se modifice măsurile aplicabile solicitantului.

    6.   Concluziile

    (30)

    În conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, valoarea dreptului antidumping nu ar trebui să depășească marja de dumping stabilită, dar ar trebui să fie inferioară acestei marje în cazul în care un drept mai redus este suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei comunitare. Întrucât dreptul aplicat solicitantului a fost calculat pe baza marjei de dumping, ar trebui ca aceasta să fie ajustată la nivelul celei mai reduse marje de dumping constatate în cursul prezentei anchete, respectiv 7,4 %.

    (31)

    Din cele menționate anterior rezultă că, în ceea ce îl privește pe solicitant, dreptul antidumping impus inițial prin Regulamentul (CE) nr. 584/96 și confirmat prin Regulamentul (CE) nr. 964/2003 ar trebui să fie modificat.

    (32)

    Părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale în baza cărora s-a intenționat să se recomande modificarea dreptului antidumping aplicabil solicitantului și impus prin Regulamentul (CE) nr. 964/2003.

    D.   REEXAMINAREA INTERMEDIARĂ LIMITATĂ LA FORMA MĂSURILOR

    (33)

    Angajamentele acceptate inițial din partea celor doi exportatori în cauză erau în esență cantitative, societățile angajându-se să mențină volumul general al exporturilor în Comunitate în limitele unui anumit plafon.

    (34)

    În conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază, scopul acestor angajamente este de a elimina efectul prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping: pentru a realiza acest lucru trebuie ca exportatorul să majoreze prețurile sau să își întrerupă exporturile la prețuri care fac obiectului unui dumping. Anchetele au demonstrat că tipul de angajament acceptat inițial în 1996, care doar limitează cantitățile importate în Comunitate, nu a permis ridicarea prețurilor la un nivel neprejudiciabil și, prin urmare, restabilirea condițiilor de concurență loială pe piața comunitară. Prin urmare, în acest caz, se consideră că angajamentele în forma lor actuală nu sunt considerate mijloace adecvate și eficiente pentru a elimina efectele prejudiciabile ale dumpingului. În afară de aceasta, Comisia nu este în măsură să controleze în mod eficace rămânerea cantităților exportate din produsul în cauză în limitele acelora menționate în angajamente.

    (35)

    Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că angajamentele în vigoare nu mai erau adecvate.

    (36)

    Părțile interesate au fost informate cu privire la toate faptele și considerațiile esențiale care au condus la această concluzie.

    E.   MĂSURILE PROPUSE

    (37)

    Măsura antidumping aplicabilă importurilor anumitor accesorii de țevărie din fier sau oțel, originare, printre altele, din Thailanda, confirmată prin Regulamentul (CE) nr. 964/2003, ar trebui modificată în ceea ce privește (i) solicitantul, ținând seama de marja de dumping inferioară constatată în cursul anchetei și (ii) exportatorii interesați, ținând seama de concluziile reexaminării intermediare limitate la forma măsurilor,

    ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

    Articolul 1

    (1)   Articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 964/2003 se înlocuiește cu următorul text:

    (1)„(2)   Nivelul dreptului antidumping definitiv aplicabil prețului net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, se stabilește după cum urmează pentru produsele fabricate de:

    Țara

    Nivelul dreptului

    Codul adițional TARIC

    Republica Populară Chineză

    58,6 %

    Thailanda

    58,9 %

    A 999

    Cu excepția:

    Awaji Sangyo (Thailanda) Co. Ltd Samutprakarn

    7,4 %

    8 850

    Thai Benkan Co. Ltd Prapadaeng-Samutprakarn

    0 %

    A 118”

    (2)   Articolul 1 alineatul (3) și articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 964/2003 se abrogă.

    Articolul 2

    Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

    Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

    Adoptat la Bruxelles, 18 august 2004.

    Pentru Consiliu

    Președintele

    B. BOT


    (1)  JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 461/2004 (JO L 77, 13.3.2004, p. 12).

    (2)  JO L 84, 3.4.1996, p. 1.

    (3)  JO L 182, 21.7.2000, p. 1.

    (4)  JO L 139, 6.6.2003, p. 1.

    (5)  JO L 84, 3.4.1996, p. 46.

    (6)  JO L 182, 21.7 200, p. 25.

    (7)  JO C 103, 3.4.2001, p. 5.

    (8)  JO C 17, 24.1.2003, p. 2.


    Top