„Articolul 7a

Clauză de salvgardare generală și clauză de penurie

(1)   În cazul în care un stat membru îi solicită Comisiei să ia măsuri în conformitate cu articolele 25 și 26 din acordul interimar (articolele 38 și 39 din Acordul de stabilizare și de asociere), statul membru furnizează Comisiei orice informație justificativă necesară în sprijinul cererii sale.

(2)   Comisia este asistată de comitetul consultativ instituit în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 3285/94 al Consiliului (5) (denumit în continuare «comitetul»).

(3)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 3 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

(4)   Comitetul își adoptă regulamentul de procedură.

(5)   În cazul în care Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 25 și 26 din acordul interimar, respectiv articolele 38 și 39 din Acordul de stabilizare și de asociere:

(6)   La încheierea consultărilor și dacă nici un alt acord nu a fost posibil, Comisia, după consultarea comitetului, poate decide măsurile corespunzătoare prevăzute la articolele 25 și 26 din acordul interimar, respectiv articolele 38 și 39 din Acordul de stabilizare și de asociere.

Respectiva decizie se notifică de îndată Consiliului; de asemenea, se notifică Comitetului interimar, respectiv Comitetului de stabilizare și de asociere.

Respectiva decizie se aplică imediat.

(7)   Orice stat membru poate înainta Consiliului decizia Comisiei menționată la alineatul (6) în termen de 10 zile lucrătoare de la data notificării acesteia.

Consiliul, hotărând cu o majoritate calificată, poate să ia o decizie diferită în termen de două luni.

(8)   În cazul în care Comisia decide să nu să ia măsuri în conformitate cu articolele 25 și 26 din acordul interimar, respectiv articolele 38 și 39 din Acordul de stabilizare și de asociere, aceasta informează Consiliul în acest sens în termen de cinci zile lucrătoare de la data primirii cererii din partea statului membru.

Orice stat membru poate înainta Consiliului respectiva decizie a Comisiei în termen de 10 zile lucrătoare de la data notificării sale.

În cazul în care Consiliul, hotărând cu o majoritate calificată, își exprimă intenția de a adopta o decizie diferită, Comisia informează Croația cu privire la aceasta și îi notifică deschiderea consultărilor în cadrul Comitetului interimar, respectiv în cadrul Consiliului de stabilizare și de asociere, în conformitate cu articolul 25 alineatele (3) și (4) și cu articolul 26 alineatul (3) din acordul interimar, respectiv articolul 38 alineatele (3) și (4) și articolul 39 alineatul (3) din Acordul de stabilizare și de asociere.

(9)   Consiliul, hotărând cu o majoritate calificată, poate să adopte o decizie diferită în termen de două luni de la data încheierii consultărilor cu Croația în cadrul Comitetului interimar, respectiv în cadrul Consiliului de stabilizare și de asociere.

(10)   Consultările purtate în cadrul Comitetului interimar, respectiv în cadrul Consiliului de stabilizare și de asociere, sunt considerate încheiate la treizeci de zile de la data notificării menționate la alineatele (5) și (8).

Articolul 7b

Circumstanțe excepționale și grave

(1)   În caz de circumstanțe excepționale și grave, în sensul articolului 25 alineatul (4) litera (b) și al articolului 26 alineatul (4) din acordul interimar, respectiv articolul 38 alineatul (4) litera (b) și articolul 39 alineatul (4) din Acordul de stabilizare și de asociere, Comisia poate lua măsuri imediate în conformitate cu articolele 25 și 26 din acordul interimar, prin urmare, articolele 38 și 39 din Acordul de stabilizare și de asociere.

În cazul în care Comisia este sesizată cu o cerere din partea unui stat membru, aceasta adoptă o decizie în acest sens în termen de cinci zile lucrătoare de la data primirii cererii.

(2)   Comisia notifică decizia sa Consiliului.

(3)   Orice stat membru poate înainta Consiliului decizia Comisiei în termen de zece zile lucrătoare de la data primirii notificării acesteia.

Consiliul, hotărând cu o majoritate calificată, poate să adopte o decizie diferită în termen de două luni.

Articolul 7c

Clauză de salvgardare pentru produse agricole și pescărești

Fără a aduce atingere procedurilor stabilite la articolele 7a și 7b, măsurile necesare referitoare la produsele agricole și pescărești în temeiul articolelor 18 sau 25 din acordul interimar, respectiv articolele 31 sau 38 din Acordul de stabilizare și de asociere, sau în temeiul dispozițiilor din anexele care reglementează respectivele produse, precum și în temeiul Protocolului nr. 3, se pot adopta în conformitate cu procedurile prevăzute de normele pertinente privind organizarea comună a pieței în domeniul agricol sau în domeniul pescuitului și acvaculturii sau de dispozițiile specifice adoptate în conformitate cu articolul 308 din tratat și aplicabile produselor rezultate din transformarea produselor agricole și pescărești, sub rezerva îndeplinirii condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 18 din acordul interimar, respectiv articolul 31 din Acordul de stabilizare și de asociere, sau în conformitate cu articolul 25 alineatele (3), (4) și (5) din acordul interimar, respectiv articolul 38 alineatele (3), (4) și (5) din Acordul de stabilizare și de asociere.

Articolul 7d

Dumping

În cazul în care o practică poate justifica aplicarea de către Comunitate a măsurilor prevăzute la articolul 24 alineatul (1) din acordul interimar, respectiv articolul 37 alineatul (1) din Acordul de stabilizare și de asociere, introducerea unor măsuri antidumping este decisă în conformitate cu dispozițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (6) și cu procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (2) din acordul interimar, respectiv articolul 37 alineatul (2) din Acordul de stabilizare și de asociere.

Articolul 7e

Concurență

(1)   În cazul în care o practică poate justifica aplicarea de către Comunitate a măsurilor prevăzute la articolul 35 din acordul interimar, respectiv articolul 70 din Acordul de stabilizare și de asociere, Comisia, după examinarea cazului, din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, decide dacă o astfel de practică este compatibilă cu acordul. În cazul în care este necesar, propune Consiliului adoptarea unor măsuri de salvgardare, iar acesta hotărăște în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 133 din tratat, cu excepția cazurilor în care este vorba de un ajutor căruia i se aplică Regulamentul (CE) nr. 2026/97 al Consiliului din 6 octombrie 1997 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (7), caz în care măsurile se adoptă în conformitate cu procedurile prevăzute de respectivul regulament. Măsurile se adoptă numai în condițiile stabilite la articolul 35 alineatul (9) din acordul interimar, respectiv articolul 70 alineatul (9) din Acordul de stabilizare și de asociere.

(2)   În cazul în care o practică poate determina aplicarea de către Croația a unor măsuri împotriva Comunității în temeiul articolului 35 din acordul interimar, respectiv al articolului 70 din Acordul de stabilizare și de asociere, Comisia, după examinarea cazului, decide dacă o astfel de practică este compatibilă cu principiul stabilit de acordul interimar, respectiv de Acordul de stabilizare și de asociere. După caz, Comisia adoptă deciziile adecvate în temeiul criteriilor rezultate din aplicarea articolelor 81, 82 și 87 din tratat.

Articolul 7f

Fraudă sau lipsa cooperării administrative

(1)   În sensul interpretării articolului 30 din acordul interimar, respectiv a articolului 43 din Acordul de stabilizare și de asociere, prin lipsa cooperării administrative necesare pentru a verifica dovada de origine se înțelege, inter alia:

(2)   În cazul în care Comisia, pe baza informațiilor furnizate de un stat membru sau din proprie inițiativă, consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 30 din acordul interimar, respectiv din articolul 43 din Acordul de stabilizare și de asociere:

De asemenea, Comisia poate:

(3)   În așteptarea găsirii unei soluții reciproc avantajoase în cadrul consultărilor menționate la alineatul (2), Comisia este autorizată să decidă cu privire la măsurile corespunzătoare pe care le consideră necesare în conformitate cu articolul 30 din acordul interimar, adică articolul 43 din Acordul de stabilizare și de asociere, precum și cu procedura prevăzută la alineatul (5).

(4)   Comisia este asistată de Comitetul Codului Vamal instituit în temeiul articolului 248a din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 (8)

(5)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 3 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

(6)   Comitetul își adoptă regulamentul de procedură.

Articolul 7g

Notificare

Comisia, în numele Comunității, este responsabilă cu notificarea Comitetului interimar, respectiv a Consiliului de stabilizare și de asociere, în conformitate cu acordul interimar, respectiv cu Acordul de stabilizare și de asociere.