This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 31991L0680
Council Directive 91/680/EEC of 16 December 1991 supplementing the common system of value added tax and amending Directive 77/388/EEC with a view to the abolition of fiscal frontiers
Directiva Consiliului din 16 decembrie 1991 de completare a sistemului comun privind taxa pe valoarea adăugată și de modificare a Directivei 77/388/CEE în vederea eliminării frontierelor fiscale
Directiva Consiliului din 16 decembrie 1991 de completare a sistemului comun privind taxa pe valoarea adăugată și de modificare a Directivei 77/388/CEE în vederea eliminării frontierelor fiscale
JO L 376, 31.12.1991, p. 1–19
(ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT) Acest document a fost publicat într-o ediţie specială
(FI, SV, CS, ET, LV, LT, HU, MT, PL, SK, SL, BG, RO)
In force
09/Volumul 01 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
110 |
31991L0680
L 376/1 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA CONSILIULUI
din 16 decembrie 1991
de completare a sistemului comun privind taxa pe valoarea adăugată și de modificare a Directivei 77/388/CEE în vederea eliminării frontierelor fiscale
(91/680/CEE)
CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 99,
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Parlamentului European (2),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),
întrucât articolul 8a din tratat definește piața internă ca o zonă fără frontiere interne în care libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalului este asigurată în conformitate cu prevederile din tratat;
întrucât pentru realizarea pieței interne este necesară eliminarea frontierelor fiscale între statele membre și în acest scop trebuie eliminate definitiv impunerea de taxe la importuri și scutirea de la plata taxelor la exporturi în schimburile comerciale dintre statele membre;
întrucât controalele fiscale la frontierele interne vor fi eliminate definitiv de la 1 ianuarie 1993 pentru toate tranzacțiile dintre statele membre;
întrucât impunerea taxei la importuri și scutirea de la plata taxei la exporturi trebuie să se aplice, în consecință, doar tranzacțiilor cu teritoriile excluse din domeniul de aplicare a sistemului comun privind taxa pe valoarea adăugată;
întrucât, cu toate acestea, în lumina convențiilor și a tratatelor care le sunt aplicabile, tranzacțiile originare din Principatul Monaco și Insula Man sau având aceste destinații trebuie tratate ca tranzacții originare din Republica Franceză și, respectiv, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord sau având aceste destinații;
întrucât eliminarea principiului impunerii taxei la importuri în relațiile dintre statele membre va face superflue dispozițiile privind scutirile de taxe și regimul duty-freeîn relațiile dintre statele membre; întrucât, prin urmare, dispozițiile în cauză ar trebui abrogate, iar directivele în materie adaptate în consecință;
întrucât pentru atingerea obiectivului menționat la articolul 4 din prima Directivă a Consiliului din 11 aprilie 1967 (4), astfel cum a fost modificată ultima dată prin a șasea Directivă 77/388/CEE (5) este necesar ca impozitarea comerțului între statele membre să se bazeze pe principiul impozitării în statul membru de origine a bunurilor livrate și a serviciilor prestate, fără a aduce atingere, în ceea ce privește schimburile comerciale comunitare între persoane impozabile, principiului conform căruia veniturile fiscale provenite din impunerea taxei în etapa finală de consum ar trebui să revină statului membru în care are loc consumul final;
întrucât, cu toate acestea, pentru determinarea sistemului definitiv care să conducă la realizarea obiectivelor sistemului comun privind taxa pe valoarea adăugată aplicată bunurilor livrate și serviciilor prestate între statele membre sunt necesare condiții care nu pot fi complet îndeplinite până la 31 decembrie 1992;
întrucât, prin urmare, se cuvine a prevedea o etapă tranzitorie, începând cu 1 ianuarie 1993 și cu durată limitată, în care să se aplice dispozițiile adoptate pentru a facilita trecerea la sistemul definitiv de impozitare a schimburilor comerciale între statele membre, care continuă să fie un obiectiv pe termen mediu;
întrucât, în cursul perioadei tranzitorii, tranzacțiile intracomunitare realizate de persoane impozabile, altele decât persoanele impozabile scutite, ar trebui impozitate în statele membre de destinație la cotele și în condițiile din statele membre în cauză;
întrucât achizițiile intracomunitare de o anumită valoare făcute de persoane scutite sau persoane juridice neimpozabile și anumite operațiuni intracomunitare de vânzare la distanță și de livrare de mijloace noi de transport persoanelor fizice sau unor organisme scutite sau neimpozabile ar trebui să fie impozitate, de asemenea, în cursul perioadei tranzitorii, în statele membre de destinație, la cotele și în condițiile din statele membre în cauză, în măsura în care, în absența unor dispoziții speciale, tranzacțiile în cauză ar putea denatura în mod semnificativ concurența dintre statele membre;
întrucât încercarea de a reduce formalitățile administrative și statistice pentru întreprinderi, în special întreprinderi mici și mijlocii, trebuie coroborată cu aplicarea unor măsuri eficiente de control și cu necesitatea, determinată atât de motive economice, cât și fiscale, de a menține calitatea instrumentelor statistice comunitare;
întrucât trebuie să se profite de perioada tranzitorie de impozitare a schimburilor comerciale intracomunitare pentru a se adopta măsurile necesare de eliminare a repercusiunilor sociale în sectoarele afectate, precum și a dificultăților regionale, în special în regiunile frontaliere, care ar putea fi cauzate de eliminarea impunerii taxei la importuri și a scutirii de la plata taxei la exporturi în schimburile comerciale dintre statele membre; întrucât, prin urmare, statele membre ar trebui să fie autorizate să scutească livrările de bunuri efectuate în limitele specificate de magazinele duty-free în contextul călătoriilor aeriene și maritime dintre statele membre, pentru perioada care se încheie la 30 iunie 1999;
întrucât regimul tranzitoriu va fi în vigoare timp de patru ani și se va aplica, în consecință, până la 31 decembrie 1996; întrucât va fi înlocuit cu un regim definitiv de impozitare a schimburilor comerciale dintre statele membre bazat pe principiul impozitării bunurilor livrate și a serviciilor prestate în statul membru de origine, astfel încât să se realizeze obiectivul menționat la articolul 4 din prima Directivă a Consiliului din 11 aprilie 1967;
întrucât, în acest scop, Comisia va prezenta Consiliului, înainte de 31 decembrie 1994, un raport privind funcționarea regimului tranzitoriu și va face propuneri privind detaliile sistemului definitiv de impozitare a schimburilor comerciale dintre statele membre; întrucât Consiliul, ținând cont de îndeplinirea satisfăcătoare a condițiilor pentru trecerea la sistemul definitiv, va decide înainte de 31 decembrie 1995, în privința dispozițiilor necesare pentru intrarea în vigoare și funcționarea sistemului definitiv, regimul tranzitoriu fiind automat prelungit până la intrarea în vigoare a sistemului definitiv și, în orice caz, până când Consiliul adoptă o decizie în ceea ce privește sistemul definitiv;
întrucât, în consecință, Directiva 77/388/CEE, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 89/465/CEE (6), ar trebui modificată,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Directiva 77/388/CEE se modifică după cum urmează:
1. |
Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 3 (1) În sensul prezentei directive:
(2) În sensul prezentei directive, «teritoriul țării» înseamnă zona de aplicare a Tratatului de instituire a Comunității Economice Europene, conform definiției prevăzute pentru fiecare stat membru la articolul 227. (3) Următoarele teritorii ale statelor membre individuale sunt excluse din teritoriul țării:
Următoarele teritorii ale statelor membre individuale sunt excluse, de asemenea, din teritoriul țării:
(4) Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că tranzacțiile originare din sau având ca destinație
(5) În cazul în care consideră că dispozițiile prevăzute la alineatele (3) și (4) nu se mai justifică, în special în ceea ce privește concurența loială sau resursele proprii, Comisia prezintă Consiliului propuneri adecvate.” |
2. |
Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 7 Importuri (1) «Importul de bunuri» înseamnă:
(2) Locul de import al bunurilor este statul membru pe teritoriul căruia se află bunurile atunci când intră în Comunitate. (3) Fără a aduce atingere alineatului (2), dacă bunurile menționate la alineatul (1) litera (a) sunt plasate, la intrarea în Comunitate, într-unul dintre regimurile menționate la articolul 16 alineatul (1) partea B, în cadrul unor regimuri de import temporar cu scutire integrală de la plata drepturilor de import sau în cadrul unor regimuri de tranzit extern, locul de import al bunurilor în cauză este statul membru pe teritoriul căruia bunurile încetează să mai intre sub incidența regimurilor respective. În mod similar, dacă bunurile menționate la alineatul (1) litera (b) sunt plasate, la intrarea în Comunitate, în procedura de tranzit comunitar intern prevăzută la articolul 33a alineatul (1) litera (b), locul de import este statul membru pe teritoriul căruia încetează aplicarea procedurii.” |
3. |
La articolul 8 alineatul (1) litera (c), cuvintele „într-o țară alta decât” se înlocuiesc cu „într-un alt stat membru decât”, iar cuvintele „statul membru în care sunt importate bunurile” se înlocuiesc cu „statul membru pe teritoriul căruia are loc instalarea sau asamblarea”. |
4. |
La articolul 8 alineatul (1) se inserează următoarea literă (c):
|
5. |
Articolul 8 alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Prin derogare de la alineatul (1) litera (a), dacă locul de plecare al expediției sau al transportului de bunuri se află pe un teritoriu terț, locul de livrare de către importator conform definiției din articolul 21 alineatul (2) și locul oricăror livrări ulterioare se consideră a fi în statul membru de import al bunurilor.” |
6. |
Articolul 10 alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Evenimentul generator are loc și taxa devine eligibilă în momentul importării bunurilor. Dacă bunurile sunt plasate într-unul dintre regimurile menționate la articolul 7 alineatul (3) la intrarea în Comunitate, evenimentul generator are loc și taxa devine exigibilă doar atunci când bunurile ies de sub incidența regimurilor în cauză. Cu toate acestea, dacă bunurile importate fac obiectul unor drepturi vamale, prelevări agricole sau al unor taxe cu efect echivalent instituite în temeiul unei politici comune, evenimentul generator are loc și taxa devine exigibilă în momentul în care are loc evenimentul generator pentru taxele comunitare în cauză și când drepturilerespective devin exigibile. Dacă bunurile importate nu sunt supuse nici uneia dintre aceste taxe comunitare, statele membre aplică dispozițiile în vigoare care reglementează drepturile vamale în ceea ce privește momentul în care are loc evenimentul generator și momentul în care taxa devine exigibilă.” |
7. |
La articolul 11 partea B:
|
8. |
Articolul 11 partea B alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Suma impozabilă include, în măsura în care nu sunt deja incluse:
|
9. |
La articolul 11 partea B alineatul (5), cuvintele „din Comunitate” se inserează după „au fost exportate temporar”, „în străinătate” se înlocuiește cu „în afara Comunității”, iar „iar reimportarea nu este scutită în temeiul dispozițiilor articolului 14 alineatul (1) litera (f)” se elimină. |
10. |
Articolul 11 partea C alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Dacă informațiile pentru determinarea sumei impozabile la import sunt exprimate într-o altă monedă decât cea a statului membru în care se face evaluarea, cursul de schimb se determină în conformitate cu dispozițiile comunitare în vigoare care reglementează calcularea valorii în vamă. Dacă informațiile pentru determinarea sumei impozabile a unei alte tranzacții decât o tranzacție de import sunt exprimate într-o altă monedă decât cea a statului membru în care se face evaluarea, cursul de schimb aplicabil este cel mai recent curs de vânzare înregistrat în momentul în care taxa devine eligibilă pe cea mai reprezentativă piață valutară sau pe cele mai reprezentative piețe valutare ale statului membru în cauză sau un curs de schimb determinat prin raportare la piața sau piețele în cauză, în conformitate cu modalitățile prevăzute de statul membru în cauză. Cu toate acestea, pentru unele dintre aceste tranzacții sau pentru anumite categorii de persoane impozabile, statul membru poate să aplice în continuare cursul de schimb determinat în conformitate cu dispozițiile comunitare în vigoare care reglementează calcularea valorii în vamă.” |
11. |
La articolul 14 alineatul (1):
|
12. |
Titlul articolul 15 se înlocuiește cu următorul text: „Scutirea exporturilor din Comunitate, a tranzacțiilor similare și a transportului internațional”. |
13. |
La articolul 15 alineatele (1) și (2), cuvintele „în afara teritoriului țării conform definiției din articolul 3” se înlocuiesc cu „în afara Comunității”. |
14. |
La articolul 15, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Prestarea de servicii constând în lucrări asupra bunurilor mobiliare achiziționate sau importate cu scopul de a face obiectul lucrărilor în cauză pe teritoriul comunitar și expediate sau transportate în afara comunității de către persoana care prestează serviciile în cauză sau de către client dacă acesta este stabilit într-o țară terță sau în numele unuia dintre aceștia.” |
15. |
La articolul 15 alineatul (10) primul paragraf se inserează următoarea liniuță:
|
16. |
La articolul 15 alineatul (10) al doilea paragraf cuvintele „în condițiile și în limitele stabilite de statele membre” se înlocuiesc cu „în condițiile și limitele stabilite de statul membru gazdă”. |
17. |
La articolul 15 alineatul (12), cuvintele „din Comunitate” se adaugă după „care le exportă”, iar cuvintele „în străinătate” se înlocuiesc cu „în afara Comunității”. |
18. |
Articolul 15 alineatul (13) se înlocuiește cu următorul text: „(13) Prestarea de servicii, inclusiv de transport și tranzacții auxiliare, cu excepția prestării de servicii scutite în temeiul articolului 13, când au legătură directă cu:
|
19. |
La articolul 15 alineatul (14), cuvintele „în afara teritoriului țării conform definiției din articolul 3” se înlocuiesc cu „în afara Comunității”. |
20. |
La articolul 16 alineatul (1):
|
21. |
La articolul 28 se inserează următorul alineat (3a): „(3a) Până la adoptarea unei decizii a Consiliului, care, în temeiul articolului 3 din Directiva 89/465/CEE (9), hotărăște în privința abrogării derogărilor tranzitorii prevăzute la alineatul (3), Spania este autorizată să scutească tranzacțiile menționate la punctul 2 din anexa F cu privire la serviciile prestate de autori și tranzacțiile menționate la punctele 23 și 25 din anexa F. |
22. |
Se inserează Titlul XVIa și articolele 28a-28m după cum urmează: „TITLUL XVIa REGIM TRANZITORIU PENTRU IMPOZITAREA SCHIMBURILOR COMERCIALE DINTRE STATELE MEMBRE Articolul 28a Domeniul de aplicare (1) Sunt supuse, de asemenea, taxei pe valoarea adăugată:
(2) În sensul prezentului titlu:
(3) «Achiziție intracomunitară de bunuri» înseamnă achiziționarea dreptului de a dispune în calitate de proprietar de bunul corporal mobil expediat sau transportat către persoana care achiziționează bunurile de către sau în numele vânzătorului sau al persoanei care achiziționează bunurile într-un alt stat membru decât cel din care bunurile sunt livrate sau transportate. În cazul în care bunurile achiziționate de către o persoană juridică neimpozabilă sunt expediate sau transportate dintr-un teritoriu terț sau importate de persoana juridică neimpozabilă în cauză într-un alt stat membru decât statul membru de sosire a bunurilor expediate sau transportate, se consideră că bunurile au fost expediate sau transportate din statul membru de import. Statul membru în cauză rambursează importatorului, conform definiției din articolul 21 alineatul (2), taxa pe valoarea adăugată plătită în legătură cu importarea bunurilor în măsura în care importatorul stabilește că achiziția sa a fost supusă taxei pe valoarea adăugată în statul membru de sosire a bunurilor expediate sau transportate. (4) Orice persoană care livrează ocazional un mijloc nou de transport în condițiile prevăzute la articolul 28c partea A este, de asemenea, considerată persoană impozabilă. Statul membru pe teritoriul căruia se efectuează livrarea acordă persoanei impozabile dreptul de deducere în temeiul următoarelor dispoziții:
Statele membre stabilesc normele de aplicare a acestor dispoziții. (5) Sunt considerate livrări de bunuri cu titlu oneros următoarele:
(6) Achizițiile intracomunitare de bunuri cu titlu oneros includ utilizarea de către o persoană impozabilă pentru nevoile întreprinderii sale a unor bunuri expediate sau transportate de către sau în numele persoanei impozabile în cauză dintr-un alt stat membru pe teritoriul căruia bunurile au fost produse, extrase, prelucrate, achiziționate, dobândite în conformitate cu definiția de la alineatul (1) sau importate de către persoana impozabilă în cadrul întreprinderii sale în acel alt stat membru. (7) Statele membre se asigură că tranzacțiile care, dacă ar fi fost efectuate pe teritoriul țării de către o persoană impozabilă acționând ca atare, ar fi fost clasificate ca «livrări de bunuri» conform definiției din alineatul (5) sau din articolul 5 sunt clasificate ca «achiziții intracomunitare de bunuri». Articolul 28b Locul tranzacțiilor (1) Locul achiziției intracomunitare de bunuri este considerat a fi locul în care se află bunurile în momentul sosirii expediției sau a transportului la achizitor. (2) Fără a aduce atingere alineatului (1), locul achiziției intracomunitare de bunuri menționate la articolul 28a alineatul (1) litera (a) este considerat totuși ca fiind pe teritoriul statului membru care a emis numărul de identificare pentru taxa pe valoarea adăugată sub care persoana care achiziționează bunurile a făcut achiziția, dacă persoana care achiziționează bunurile nu stabilește că achiziția în cauză a fost supusă taxei în conformitate cu alineatul (1). Dacă, cu toate acestea, achiziția este supusă taxei în conformitate cu alineatul (1) în statul membru de sosire a expediției sau a transportului de bunuri după ce a fost supusă taxei în conformitate cu primul paragraf, suma impozabilă se reduce în consecință în statul membru care a emis numărul de identificare pentru taxa pe valoarea adăugată sub care persoana care achiziționează bunurile a făcut achiziția. (1) Prin derogare de la articolul 8 alineatul (1) litera (a) și articolul 8 alineatul (2), locul livrării bunurilor expediate sau transportate de către sau în numele furnizorului dintr-un alt stat membru decât cel de sosire a expediției sau a transportului este considerat a fi locul în care se află bunurile în momentul sosirii expediției sau a transportului la achizitor, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
Dacă bunurile astfel livrate sunt expediate sau transportate dintr-un teritoriu terț sau importate de furnizor într-un alt stat membru decât statul membru de sosire a bunurilor expediate sau transportate la achizitor, acestea sunt considerate ca fiind expediate sau transportate din statul membru de import. (2) Cu toate acestea, dacă sunt livrate alte bunuri decât produse supuse accizelor, alineatul (1) nu se aplică livrărilor de bunuri expediate sau transportate în același stat membru de sosire a expediției sau transportului, dacă:
Statul membru pe teritoriul căruia se află bunurile în momentul sosirii expediției sau a transportului la achizitor poate limita plafoanele menționate anterior la echivalentul a 35 000 ECU în moneda națională, dacă statul membru în cauză consideră că plafonul de 100 000 ECU menționat anterior ar conduce la o denaturare semnificativă a condițiilor concurențiale. Statele membre care își exercită această opțiune adoptă măsurile necesare pentru a informa autoritățile publice relevante din statul membru din care sunt expediate sau transportate bunurile. Înainte de 31 decembrie 1994, Comisia prezintă Consiliului un raport privind funcționarea plafoanelor speciale de 35 000 ECU prevăzut în paragraful anterior. În raportul în cauză, Comisia poate informa Consiliul că eliminarea plafoanelor speciale nu va conduce la o denaturare semnificativă a condițiilor concurențiale. Până la adoptarea unei decizii unanime de către Consiliu la propunerea Comisiei, paragraful anterior rămâne în vigoare. (3) Statul membru pe teritoriul căruia se află bunurile în momentul plecării expediției sau a transportului acordă persoanelor impozabile care efectuează livrări de bunuri eligibile în temeiul alineatului (2) dreptul de a alege ca locul acestor livrări să fie determinat în conformitate cu alineatul (1). Statele membre în cauză stabilesc metodele de exercitare a acestei opțiuni, care se aplică, în orice caz, timp de doi ani calendaristici. (1) Prin derogare de la articolul 9 alineatul (2) litera (b), locul prestării serviciilor în transportul intracomunitar de bunuri se determină în conformitate cu alineatele (2), (3) și (4). În sensul prezentului titlu se aplică următoarele definiții:
(2) Locul prestării serviciilor în transportul intracomunitar de bunuri este locul de plecare. (3) Cu toate acestea, prin derogare de la alineatul (2), locul prestării serviciilor în transportul intracomunitar de bunuri prestate unor clienți identificați din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată într-un alt stat membru decât statul din care pleacă transportul este considerat a fi pe teritoriul statului membru care a emis clientului numărul de identificare pentru taxa pe valoarea adăugată sub care îi sunt prestate serviciile. (4) Statele membre nu trebuie să aplice taxa acelei părți a transportului care corespunde traversărilor de ape care nu fac parte din teritoriul comunitar conform definiției din articolul 3. Prin derogare de la articolul 9 alineatul (2) litera (c), locul prestării serviciilor care implică activități conexe transportului intracomunitar de bunuri, prestate unor clienți identificați din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată într-un stat membru altul decât cel pe teritoriul căruia sunt prestate fizic serviciile în cauză, se consideră a fi pe teritoriul statului membru care a emis clientului numărul de identificare pentru taxa pe valoarea adăugată sub care îi sunt prestate serviciile. (1) Prin derogare de la articolul 9 alineatul (1), locul prestării serviciilor furnizate de intermediari care acționează în numele și în contul altor persoane, dacă acestea fac parte din prestarea de servicii în transportul intracomunitar de bunuri, este locul de plecare. Cu toate acestea, dacă clientul căruia îi sunt prestate serviciile furnizate de către intermediar este identificat pentru taxa pe valoarea adăugată într-un alt stat membru decât cel din care pleacă transportul, locul prestării serviciilor furnizate de un intermediar este considerat a fi pe teritoriul statului membru care a emis clientului numărul de identificare pentru taxa pe valoarea adăugată sub care îi sunt prestate serviciile. (2) Prin derogare de la articolul 9 alineatul (1), locul prestării serviciilor furnizate de intermediari care acționează în numele și în contul altor persoane, dacă acestea fac parte din prestarea de servicii al căror scop sunt activități conexe transportului intracomunitar de bunuri, este locul unde sunt prestate fizic serviciile conexe. Cu toate acestea, în cazul în care clientul căruia îi sunt prestate serviciile furnizate de intermediar este identificat pentru taxa pe valoarea adăugată într-un stat alt membru decât cel pe al cărui teritoriu este prestat fizic serviciul conex, locul prestării serviciilor furnizate de intermediar este considerat a fi pe teritoriul statului membru care a emis clientului numărul de identificare pentru taxa pe valoarea adăugată sub care îi sunt prestate serviciile de către intermediar. (3) Prin derogare de la articolul 9 alineatul (1), locul prestării serviciilor furnizate de intermediari care acționează în numele și în contul altor persoane, dacă serviciile în cauză fac parte din alte tranzacții decât cele menționate la alineatul (1) sau (2) sau la articolul 9 alineatul (2) litera (e), este locul unde se efectuează tranzacțiile în cauză. Cu toate acestea, în cazul în care clientul este identificat pentru taxa pe valoarea adăugată într-un alt stat membru decât cel pe al cărui teritoriu sunt efectuate tranzacțiile în cauză, locul prestării serviciilor furnizate de intermediar este considerat a fi pe teritoriul statului membru care a emis clientului numărul de identificare pentru taxa pe valoarea adăugată sub care îi sunt prestate serviciile de către intermediar. Articolul 28c Scutiri Fără a aduce atingere altor dispoziții comunitare și în condițiile pe care le stabilesc pentru a asigura aplicarea corectă și directă a scutirilor prevăzute mai jos și pentru a preveni evaziunea, frauda sau abuzurile, statele membre scutesc:
Fără a aduce atingere altor dispoziții comunitare și în condițiile pe care le stabilesc pentru a asigura aplicarea corectă și directă a scutirilor prevăzute mai jos și pentru a preveni evaziunea, frauda sau abuzurile, statele membre scutesc:
Statele membre scutesc prestările de servicii intracomunitare de transport conexe expedierii sau transportului de bunuri dinspre și înspre insulele care formează regiunile autonome Azore și Madeira, precum și expedițiile și transportul de bunuri între insulele în cauză. Dacă bunurile expediate sau transportate dintr-un teritoriu terț sunt importate într-un stat membru altul decât cel de sosire a expediției sau a transportului, statele membre scutesc importurile în cauză în cazul în care livrarea bunurilor în cauză de către importator, conform definiției din articolul 21 alineatul (2), este scutită în conformitate cu partea A. Statele membre stabilesc condițiile care reglementează prezenta scutire pentru a asigura aplicarea ei corectă și directă și pentru a preveni evaziunea, frauda sau abuzurile.
Articolul 28d Evenimentul generator și eligibilitatea taxei (1) Evenimentul generator are loc la efectuarea achiziției intracomunitare de bunuri. Se consideră că achiziția intracomunitară de bunuri este efectuată în momentul în care livrarea de bunuri similare se consideră efectuată pe teritoriul țării. (2) Pentru achizițiile intracomunitare de bunuri, taxa devine exigibilă în a cincisprezecea zi a lunii următoare celei în care are loc evenimentul generator. (3) Prin derogare de la alineatul (2), taxa devine exigibilă la emiterea facturii, dacă factura este emisă persoanei care achiziționează bunurile înainte de data prevăzută la alineatul (2). (4) Prin derogare de la articolul 10 alineatele (2) și (3), taxa devine exigibilă pentru livrările de bunuri efectuate în condițiile prevăzute în articolul 28c partea A în a cincisprezecea zi a lunii următoare celei în care are loc evenimentul generator. Cu toate acestea, taxa devine exigibilă la emiterea facturii, dacă factura este emisă înainte de a cincisprezecea zi a lunii următoare celei în care are loc evenimentul generator. Articolul 28e Suma impozabilă și cota aplicabilă (1) În cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri, suma impozabilă se stabilește pe baza elementelor utilizate în conformitate cu articolul 11 partea A pentru determinarea sumei impozabile pentru livrarea acelorași bunuri pe teritoriul țării. În particular, în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri menționate la articolul 28a alineatul (6), suma impozabilă se determină în conformitate cu articolul 11 partea A alineatul (1) litera (b). Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că accizele datorate sau plătite de către persoana care efectuează achiziția intracomunitară a unui produs supus accizelor este inclusă în suma impozabilă în conformitate cu articolul 11 partea A alineatul (2) litera (a). (2) Cota taxei aplicabilă achizițiilor intracomunitare de bunuri este cota în vigoare când taxa devine exigibilă. (3) Cota taxei aplicabilă achizițiilor intracomunitare de bunuri este cea aplicată livrării de bunuri similare pe teritoriul țării. Articolul 28f Dreptul de deducere (1) Articolul 17 alineatele (2), (3) și (4) se înlocuiesc cu următorul text: (1)«(2) În măsura în care bunurile și serviciile sunt utilizate pentru tranzacțiile sale impozabile, persoana impozabilă are dreptul de a deduce din taxa pe care o datorează:
(1)(3) Statele membre acordă, de asemenea, fiecărei persoane impozabile dreptul la deducerea sau rambursarea taxei pe valoarea adăugată menționată la alineatul (2) în măsura în care bunurile și serviciile sunt utilizate pentru:
(1)(4) Taxa pe valoarea adăugată se rambursează în temeiul alineatului (3):
(2) Articolul 18 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: (2)«(1) Pentru a-și exercita dreptul de deducere, o persoană impozabilă trebuie:
(3) La articolul 18 se inserează următorul alineat: «(3a) Statele membre pot autoriza o persoană impozabilă care nu deține o factură în conformitate cu articolul 22 alineatul (3) să facă deducerea menționată la articolul 17 alineatul (2) litera (d); statele membre stabilesc condițiile și regimurile pentru aplicarea acestei dispoziții.» Articolul 28g Persoane plătitoare de taxa pe valoarea adăugată Articolul 21 se înlocuiește cu următorul text: «Articolul 21 Persoanele plătitoare de taxa pe valoarea adăugată Taxa pe valoarea adăugată este datorată de:
Articolul 28h Obligațiile plătitorului de taxă Articolul 22 se înlocuiește cu următorul text: «Articolul 22 Obligațiile în cadrul sistemului intern
(5) Fiecare persoană impozabilă plătește cuantumul net al taxei pe valoarea adăugată la depunerea declarației uzuale. Cu toate acestea, statele membre pot stabili o dată diferită pentru plata taxei sau pot solicita o plată intermediară.
(7) Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele care, în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) literele (a) și (b), sunt considerate răspunzătoare pentru plata taxei în locul unei persoane impozabile stabilite în străinătate și care răspund solidar pentru plata taxei își îndeplinesc obligațiile prevăzute mai sus privind declarațiile și plata. (8) Statele membre pot impune alte obligații pe care le consideră necesare pentru colectarea taxei și pentru prevenirea evaziunii fiscale, sub rezerva principiului tratamentului egal pentru tranzacțiile interne și tranzacțiile desfășurate între statele membre de persoane impozabile și cu condiția ca aceste obligații să nu implice, în schimburile comerciale dintre statele membre, formalități la trecerea frontierei.
(10) Statele membre iau măsuri pentru a se asigura că persoanele juridice neimpozabile responsabile pentru plata taxei datorate pentru achizițiile intracomunitare de bunuri care intră sub incidența articolului 28a alineatul (1) litera (a) primul paragraf își îndeplinesc obligațiile menționate anterior cu privire la declarații și plată și că sunt identificare printr-un număr individual conform definiției din alineatul (1) literele (c), (d) și (e). (11) În cazul achizițiilor intracomunitare de mijloace noi de transport care intră sub incidența articolului 28a alineatul (1) litera (b), statele membre adoptă dispoziții privind declararea și plata corespunzătoare. (12) Hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, Consiliul poate autoriza orice stat membru să introducă măsuri speciale pentru simplificarea obligațiilor de raportare prevăzute la alineatul (6) litera (b). Măsurile de simplificare în cauză, care nu pot pune în pericol supravegherea corectă a tranzacțiilor intracomunitare, pot lua următoarele forme:
Articolul 28i Regim special pentru întreprinderi mici La articolul 24 alineatul (3) se inserează următorul paragraf: «Livrările de mijloace noi de transport efectuate în condițiile prevăzute la articolul 28c partea A sunt, în orice situație, excluse de la scutirea de la plata taxei prevăzută la alineatul (2).» Articolul 28j Regim comun forfetar pentru producătorii agricoli (1) La articolul 25 alineatul (4) se inserează următorul paragraf: «Când își exercită această opțiune, statele membre adoptă măsurile necesare pentru a asigura aplicarea corectă a regimului tranzitoriu pentru impozitarea tranzacțiilor intracomunitare prevăzut la titlul XVIa.» (2) La articolul 25, alineatele (5) și (6) se înlocuiesc cu următorul text: (2)«(5) Procentele forfetare prevăzute la alineatul (3) se aplică prețurilor, exclusiv taxa, la:
(2)(6) În cazul livrărilor de produse agricole și al prestărilor de servicii agricole menționate la alineatul (5), statele membre prevăd plata compensației forfetare fie:
(3) La articolul 25 alineatul (9) se inserează următorul paragraf: «Ori de către ori își exercită opțiunea prevăzută la prezentul articol, statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că aceeași metodă de impozitare este aplicată livrărilor de produse agricole efectuate în condițiile prevăzute la articolul 28b partea B alineatul (1), indiferent dacă livrarea este efectuată de un producător agricol impozitat forfetar sau de o persoană impozabilă, alta decât un producător agricol impozitat forfetar.» Articolul 28k Dispoziții diverse Dispozițiile de mai jos se aplică până la 30 iunie 1999:
Articolul 28l Perioada de aplicare Regimul tranzitoriu prevăzut la prezentul titlu intră în vigoare la 1 ianuarie 1993. Înainte de 31 decembrie 1994 Comisia prezintă Consiliului un raport privind funcționarea regimului tranzitoriu și propuneri pentru un sistem definitiv. Regimul tranzitoriu se înlocuiește cu un sistem definitiv pentru impozitarea schimburilor comerciale dintre statele membre, bazat, în principiu, pe impozitarea în statul membru de origine al bunurilor livrate sau serviciilor prestate. În acest scop, după o examinare detaliată a raportului în cauză și ținând cont de îndeplinirea satisfăcătoare a condițiilor de trecere la sistemul definitiv, Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, decide, înainte de 31 decembrie 1995, asupra măsurilor necesare pentru intrarea în vigoare și aplicarea sistemului definitiv. Regimul tranzitoriu intră în vigoare pentru patru ani și se aplică, în consecință, până la 31 decembrie 1996. Perioada de aplicare a regimului tranzitoriu este prelungită automat până la data intrării în vigoare a sistemului definitiv și, în orice caz, până la adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind sistemul definitiv. Articolul 28m Cursul de schimb Pentru a determina echivalentul în moneda lor națională a sumelor exprimate în ECU în prezentul titlu, statele membre utilizează cursul de schimb aplicabil la 16 decembrie 1991 (12). |
23. |
Articolul 33 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 33 (1) Fără a aduce atingere altor dispoziții comunitare, în special celor prevăzute la dispozițiile comunitare în vigoare privind acordurile generale pentru deținerea, circulația și monitorizarea produselor supuse accizelor, prezenta directivă nu împiedică un stat membru să mențină și să introducă impozite asupra contractelor de asigurări, impozite asupra pariurilor și a jocurilor de noroc, accize, taxe de timbru și, în general, taxe și impozite care nu pot fi caracterizate ca impozite pe cifra de afaceri, cu condiția ca taxele și impozitele în cauză să nu conducă la impunerea unor formalități la trecerea frontierei în schimburile comerciale dintre statele membre. (2) Orice trimitere din prezenta directivă la produse supuse accizelor se aplică următoarelor produse conform definiției din dispozițiile comunitare curente:
|
24. |
Se inserează următorul articol: „Articolul 33a (1) Bunurile care intră în Comunitate din oricare dintre teritoriile menționate la articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf sau din Insulele Anglo-Normande intră sub incidența următoarelor dispoziții:
(2) Bunurile originare din Comunitate și expediate sau transportate în oricare dintre teritoriile menționate la articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf sau în Insulele Anglo-Normande intră sub incidența următoarelor dispoziții:
|
Articolul 2
(1) Următoarele directive încetează să aibă efect de la 1 decembrie 1992 în ceea ce privește relațiile dintre statele membre:
— |
Directiva 83/181/CEE (14), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 89/219/CEE (15); |
— |
Directiva 85/362/CEE. |
(2) Dispozițiile privind taxa pe valoarea adăugată prevăzute în următoarele directive încetează să aibă efect de la 31 decembrie 1992:
— |
Directiva 74/651/CEE (16), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/663/CEE (17); |
— |
Directiva 83/182/CEE (18); |
— |
Directiva 83/163/CEE (19), modificată ultima dată de Directiva 89/604/CEE (20). |
(3) Dispozițiile Directivei 69/169/CEE (21), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 91/191/CEE (22) privind taxa pe valoarea adăugată încetează să aibă efect de la 31 decembrie 1992 în ceea ce privește relațiile dintre statele membre.
Articolul 3
(1) Statele membre își adaptează sistemele actuale privind taxa pe valoarea adăugată la prezenta directivă.
Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege, și a actelor administrative necesare pentru ca sistemele lor astfel adaptate la articolul 1 alineatele (1)-(20) și alineatele (22)-(24) și articolul 2 din prezenta directivă să intre în vigoare la 1 ianuarie 1993.
(2) Statele membre informează Comisia asupra dispozițiilor pe care le adoptă pentru aplicarea prezentei directive.
(3) Statele membre comunică Comisiei textul dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
(4) Când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere în momentul publicării lor oficiale.
Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
Articolul 4
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 16 decembrie 1991.
Pentru Consiliu
Președintele
W. KOK
(1) JO C 252, 22.9.1987, p. 2,
(2) JO C 324, 24.12.1990, p. 97.
(3) JO C 237, 12.9.1988, p. 19,
(4) JO 71, 14.4.1967, p. 1301/67.
(5) JO L 145, 13.6.1977. p. 1.
(6) JO L 226, 3.8.1989, p. 21.
(7) JO L 192, 24.7.1985, p. 20.
(8) JO L 133, 24.5.1990, p. 91.”;
(9) JO L 226, 3.8.1989, p. 21.”
(10) JO L 331, 27.12.1979, p. 11.
(11) JO L 326, 21.11.1986, p. 40.»
(12) JO C 328, 17.12.1991, p. 4.”
(13) JO L 78, 26.3.1991, p. 1.”
(14) JO L 105, 23.4.1983, p. 38.
(15) JO L 92, 5.4.1989, p. 13.
(16) JO L 354, 30.12.1974, p. 6.
(17) JO L 382, 31.12.1988, p. 40.
(18) JO L 105, 23.4.1983, p. 59.
(19) JO L 105, 23.4.1983, p. 64.
(20) JO L 348, 29.11.1989, p. 28.
(21) JO L 133, 4.6.1969, p. 6.
(22) JO L 94, 16.4.1991, p. 24.