31989L0396

DIRECTIVA CONSILIULUI

din 14 iunie 1989

privind indicarea sau marcarea care permite identificarea lotului din care face parte un produs alimentar

(89/396/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 100a,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

în cooperare cu Parlamentul European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât este necesară adoptarea de măsuri în scopul realizării progresive a pieței interne în decursul unei perioade care expiră la 31 decembrie 1992; întrucât piața internă cuprinde un spațiu fără frontiere interne în care se asigură libera circulație a bunurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalului;

întrucât schimburile de produse alimentare ocupă un loc foarte important în cadrul pieței interne;

întrucât indicarea lotului din care face parte un produs alimentar răspunde necesității unei mai bune informări privind identitatea produselor; întrucât, aceasta reprezintă prin urmare o sursă utilă de informare în cazul în care produsele alimentare fac obiectul unui litigiu sau reprezintă un posibil pericol pentru sănătatea consumatorilor;

întrucât Directiva 79/112/EEC a Consiliului din 18 decembrie 1978 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind etichetarea, prezentarea și publicitatea produselor alimentare (4), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 89/395/EEC (5), nu conține nici o prevedere privind identificarea lotului; întrucât unele state membre au adoptat între timp măsuri la nivel național prin care cer o asemenea indicație;

întrucât, la nivel internațional, există în momentul de față o obligație cu caracter general, care se referă la prezentarea unei referințe privind lotul de fabricație sau cel de ambalare pentru produsele alimentare preambalate; întrucât este de datoria Comunității să contribuie la dezvoltarea comerțului internațional;

întrucât, prin urmare, se recomandă adoptarea unor norme, cu caracter general și orizontal, pentru a putea stabili un sistem comun de identificare a loturilor;

întrucât eficiența acestui sistem depinde de aplicarea sa în diferitele etape ale procesului de comercializare; întrucât, cu toate acestea, se recomandă excluderea anumitor produse și operații, în special acelea care au loc în faza de început a rețelei de distribuție pentru produsele agricole;

întrucât conceptul de lot implică faptul că mai multe exemplare ale aceluiași produs alimentar scos la vânzare prezintă caracteristici identice de producție, fabricație sau de ambalare; întrucât, acest concept nu ar trebui să se aplice, prin urmare, produselor în vrac sau produselor care, datorită specificului lor sau naturii lor eterogene, nu ar trebui să fie considerate un ansamblu omogen;

întrucât, având în vedere varietatea metodelor de identificare utilizate, determinarea lotului și anexarea indicației sau a marcării corespunzătoare intră în sarcina comerciantului;

întrucât, în scopul satisfacerii cerințelor de informare la care se adresează, această indicație trebuie să poată fi distinsă cu claritate și să poată fi recunoscută ca atare;

întrucât data durabilității minimale sau expresia „a se consuma înainte de” pot servi, în conformitate cu Directiva 79/112/CEE, la identificarea lotului, cu mențiunea că acestea sunt indicate cu precizie,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

(1)   Prezenta directivă se referă la indicațiile care permit identificarea lotului din care face parte un produs alimentar.

(2)   În sensul prezentei directive, prin „lot” se înțelege o cantitate alcătuită din unitățile de vânzare ale unui produs alimentar produs, fabricat sau ambalat în condiții identice.

Articolul 2

(1)   Un produs alimentar nu poate fi comercializat decât în cazul în care este însoțit de o indicație de tipul celei prevăzute la articolul 1 alineatul (1).

(2)   Cu toate acestea, alineatul (1) nu se aplică în următoarele cazuri:

(3)   Până la 31 decembrie 1996, statele membre pot să nu impună menționarea indicației prevăzute la articolul 1 alineatul (1) în cazul sticlelor destinate refolosirii, care sunt marcate cu cerneală indelebilă și care, din acest motiv, nu poartă etichetă, inel sau coleretă.

Articolul 3

Lotul se stabilește în fiecare caz în parte de producătorul, fabricantul sau ambalatorul produsului alimentar respectiv sau de primul vânzător stabilit în cadrul Comunității.

Stabilirea și aplicarea indicației prevăzute la articolul 1 alineatul (1) intră în responsabilitatea unuia sau altuia dintre operatorii menționați. Indicația este precedată de litera „L” cu excepția cazurilor în care aceasta se poate distinge cu claritate față de alte indicații de pe etichetă.

Articolul 4

În cazul produselor alimentare preambalate, indicația menționată la articolul 1 alineatul (1) și, după caz, litera „L”, apar pe ambalaj sau pe o etichetă atașată acestuia.

În cazul produselor alimentare care nu sunt preambalate, indicația prevăzută la articolul 1 alineatul (1) și, după caz, litera „L” apar pe ambalaj sau pe recipient sau, în lipsa acestora, pe documentele comerciale relevante.

Aceasta figurează în toate cazurile în așa fel încât să poată fi vizibilă cu ușurință, citită cu claritate și scrisă cu cerneală indelebilă.

Articolul 5

În cazul în care pe etichetă apare data durabilității minime sau expresia „a se consuma înainte de” nu mai este nevoie ca indicația prevăzută la articolul 1 alineatul (1) să apară pe produsul alimentar, cu condiția ca acea dată să fie constituită cel puțin din indicația în formă necodificată a zilei și a lunii în această ordine.

Articolul 6

Prezenta directivă se aplică fără a aduce atingere indicațiilor prevăzute prin dispoziții comunitare speciale.

Comisia publică și menține actualizată o listă cu prevederile în cauză.

Articolul 7

Statele membre modifică, după caz, actele cu putere de lege și actele administrative astfel încât:

Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la acestea.

Articolul 8

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

(1)  JO C 310, 20.11.1987, p. 2.

(2)  JO C 167, 27.6.1988, p. 425 și JO C 120, 16.05.1989.

(3)  JO C 95, 11.4.1988, p. 1.

(4)  JO L 33, 8.2.1979, p. 1.

(5)  JO L 186, 30.6.1989, p. 17.