This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 02014R0651-20210801
Commission Regulation (EU) No 651/2014 of 17 June 2014 declaring certain categories of aid compatible with the internal market in application of Articles 107 and 108 of the Treaty (Text with EEA relevance)Text with EEA relevance
Consolidated text: Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (Text cu relevanță pentru SEE)Text cu relevanță pentru SEE
Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (Text cu relevanță pentru SEE)Text cu relevanță pentru SEE
02014R0651 — RO — 01.08.2021 — 004.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
REGULAMENTUL (UE) NR. 651/2014 AL COMISIEI din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 187 26.6.2014, p. 1) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
Jurnalul Oficial |
||
NR. |
Pagina |
Data |
||
L 156 |
1 |
20.6.2017 |
||
L 215 |
3 |
7.7.2020 |
||
L 89 |
1 |
16.3.2021 |
||
L 270 |
39 |
29.7.2021 |
Rectificat prin:
REGULAMENTUL (UE) NR. 651/2014 AL COMISIEI
din 17 iunie 2014
de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat
(Text cu relevanță pentru SEE)
CUPRINS |
|
CAPITOLUL I: |
Dispoziții comune |
CAPITOLUL II: |
Monitorizare |
CAPITOLUL III: |
Dispoziții specifice pentru diferitele categorii de ajutoare |
Secțiunea 1 — |
Ajutoarele regionale |
Secțiunea 2 — |
Ajutoarele destinate IMM-urilor |
Secțiunea 2A — |
Ajutoarele pentru cooperarea teritorială europeană |
Secțiunea 3 — |
Ajutoarele pentru accesul IMM-urilor la finanțare |
Secțiunea 4 — |
Ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare și inovare |
Secțiunea 5 — |
Ajutoarele pentru formare |
Secțiunea 6 — |
Ajutoarele pentru lucrătorii defavorizați și pentru lucrătorii cu handicap |
Secțiunea 7 — |
Ajutoarele pentru protecția mediului |
Secțiunea 8 — |
Ajutoarele destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale |
Secțiunea 9 — |
Ajutoarele sociale pentru transportul rezidenților din regiunile îndepărtate |
Secțiunea 10 — |
Ajutoarele pentru infrastructurile de bandă largă |
Secțiunea 11 — |
Ajutoarele pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului |
Secțiunea 12 — |
Ajutoarele pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale |
Secțiunea 13 — |
Ajutoarele pentru infrastructurile locale |
Secțiunea 14 — |
Ajutoarele pentru aeroporturile regionale |
Secțiunea 15 — |
Ajutoarele pentru porturi |
Secțiunea 16 — |
Ajutoarele incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU |
CAPITOLUL IV: |
Dispoziții finale |
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII COMUNE
Articolul 1
Domeniul de aplicare
Prezentul regulament se aplică următoarelor categorii de ajutoare:
ajutoare regionale;
ajutoare destinate IMM-urilor sub formă de ajutoare pentru investiții, ajutoare de exploatare și ajutoare pentru accesul IMM-urilor la finanțare;
ajutoare pentru protecția mediului;
ajutoare pentru cercetare, dezvoltare și inovare;
ajutoare pentru formare;
ajutoare pentru recrutarea și încadrarea în muncă a lucrătorilor defavorizați și a lucrătorilor cu handicap;
ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale;
ajutoare sociale pentru transportul rezidenților din regiunile îndepărtate;
ajutoare pentru infrastructura de bandă largă;
ajutoare pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului;
ajutoare pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale;
ajutoare pentru infrastructurile locale;
ajutoare pentru aeroporturi regionale;
ajutoare pentru porturi;
ajutoare pentru proiectele de cooperare teritorială europeană și
ajutoare incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU.
Prezentul regulament nu se aplică:
schemelor prevăzute în secțiunile 1 (cu excepția articolului 15, 2, 3, 4, 7 (cu excepția articolului 44) și 10 din capitolul III din prezentul regulament și ajutoarelor puse în aplicare sub forma produselor financiare prevăzute în secțiunea 16 din capitolul menționat, dacă bugetul mediu anual al ajutoarelor de stat pe stat membru depășește 150 de milioane EUR, la șase luni după intrarea în vigoare a acestora. În cazul ajutoarelor prevăzute în secțiunea 16 din capitolul III din prezentul regulament, numai contribuțiile unui stat membru la compartimentul pentru statele membre al garanției UE, menționat la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ), care sunt alocate unui anumit produs financiar sunt luate în considerare pentru a evalua dacă bugetul mediu anual al ajutoarelor de stat al respectivului stat membru pentru produsul financiar depășește 150 de milioane EUR. Comisia poate hotărî ca prezentul regulament să continue să se aplice pe o perioadă mai lungă pentru oricare dintre aceste scheme de ajutoare după ce a analizat planul de evaluare relevant care i-a fost notificat de statul membru, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a schemei. În cazul în care Comisia a prelungit deja aplicarea prezentului regulament dincolo de primele șase luni în ceea ce privește aceste scheme, statele membre pot decide să prelungească schemele în cauză până la încheierea perioadei de aplicare a prezentului regulament, cu condiția ca respectivul stat membru să fi prezentat un raport de evaluare în conformitate cu planul de evaluare aprobat de Comisie. Cu toate acestea, ajutoarele regionale acordate în temeiul prezentului regulament se pot prelungi, prin derogare, până la încheierea perioadei de valabilitate a hărților ajutoarelor regionale relevante;
oricăror modificări a schemelor menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a), altele decât modificările care nu pot afecta compatibilitatea schemei de ajutoare în temeiul prezentului regulament sau nu pot să afecteze în mod semnificativ conținutul planului de evaluare aprobat;
ajutoarelor destinate activităților legate de exportul către țări terțe sau către alte state membre, respectiv ajutoarelor legate direct de cantitățile exportate, de înființarea și funcționarea unei rețele de distribuție sau de alte costuri curente legate de activitatea de export;
ajutoarelor condiționate de utilizarea preferențială a produselor naționale față de produsele importate.
Prezentul regulament nu se aplică:
ajutoarelor acordate în sectorul pescuitului și acvaculturii, astfel cum sunt reglementate de Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 2 ), cu excepția ajutoarelor pentru formare, a ajutoarelor pentru accesul IMM-urilor la finanțare, a ajutoarelor în domeniul cercetării și dezvoltării, a ajutoarelor pentru inovare acordate IMM-urilor, a ajutoarelor pentru lucrătorii defavorizați și pentru lucrătorii cu handicap, a ajutoarelor regionale pentru investițiile în regiuni ultraperiferice, a schemelor de ajutoare regionale de exploatare, a ajutoarelor pentru proiectele grupului operațional din cadrul Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii (PEI), a ajutoarelor pentru proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”), a ajutoarelor pentru proiectele de cooperare teritorială europeană și a ajutoarelor incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU, cu excepția operațiunilor enumerate la articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (UE) al Comisiei nr. 717/2014 ( 3 );
ajutoarelor acordate în sectorul producției agricole primare, cu excepția ajutoarelor regionale pentru investiții în regiuni ultraperiferice, a schemelor de ajutoare regionale de exploatare, a ajutoarelor pentru consultanță destinate IMM-urilor, a ajutoarelor pentru finanțare de risc, a ajutoarelor pentru cercetare și dezvoltare, a ajutoarelor pentru inovare acordate IMM-urilor, a ajutoarelor de mediu, a ajutoarelor pentru formare, a ajutoarelor pentru lucrătorii defavorizați și pentru lucrătorii cu handicap, a ajutoarelor pentru proiectele grupului operațional din cadrul Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii (PEI), a ajutoarelor pentru proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”), a ajutoarelor pentru proiectele de cooperare teritorială europeană și a ajutoarelor incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU;
ajutoarelor acordate în sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:
atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza prețului sau a cantității unor astfel de produse achiziționate de la producători primari sau introduse pe piață de întreprinderile respective;
atunci când ajutoarele sunt condiționate de transferarea lor parțială sau integrală către producătorii primari;
ajutoarelor pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, astfel cum sunt reglementate de Decizia 2010/787/UE a Consiliului ( 4 );
categoriilor de ajutoare regionale la care se referă articolul 13.
În cazul în care o întreprindere își desfășoară activitatea atât în sectoarele excluse menționate la literele (a), (b) sau (c) din primul paragraf, cât și în sectoarele care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, prezentul regulament se aplică ajutoarelor acordate pentru aceste ultime sectoare sau activități, cu condiția ca statele membre să se asigure, prin mijloace corespunzătoare, precum separarea activităților sau o distincție între costuri, că activitățile desfășurate în sectoarele excluse nu beneficiază de ajutoarele acordate în conformitate cu prezentul regulament.
Prezentul regulament nu se aplică:
schemelor de ajutoare care nu exclud în mod explicit plata unui ajutor individual acordat unei întreprinderi care face obiectul unui ordin de recuperare neexecutat, emis în urma unei decizii anterioare a Comisiei prin care un ajutor acordat de același stat membru a fost declarat ilegal și incompatibil cu piața internă, cu excepția schemelor de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale și a schemelor de ajutoare care intră sub incidența articolului 19b, a secțiunii 2a, precum și a secțiunii 16 din capitolul III;
ajutoarelor ad-hoc acordate unei întreprinderi menționate la litera (a);
ajutoarelor acordate întreprinderilor aflate în dificultate, cu excepția schemelor de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale, a schemelor de ajutoare la înființare, a schemelor de ajutoare regionale de exploatare, a schemelor de ajutoare care intră sub incidența articolului 19b, a ajutoarelor pentru IMM-uri acordate în temeiul articolului 56f și a ajutoarelor acordate intermediarilor financiari în temeiul articolelor 16, 21, 22 și 39, precum și în temeiul secțiunii 16 din capitolul III, cu condiția ca întreprinderile aflate în dificultate să nu beneficieze de un tratament mai favorabil decât alte întreprinderi. Cu toate acestea, prezentul regulament se aplică, prin derogare, întreprinderilor care nu se aflau în dificultate la 31 decembrie 2019, dar care au devenit întreprinderi aflate în dificultate în perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2021.
Prezentul regulament nu se aplică măsurilor de ajutor de stat care implică, prin ele însele, prin condițiile asociate lor sau prin metoda lor de finanțare, o încălcare nedisociabilă a dreptului Uniunii, în special:
măsurilor de ajutor în cazul cărora acordarea de ajutoare este condiționată de obligația ca beneficiarul să își aibă sediul în statul membru relevant sau să fie stabilit cu preponderență în statul membru respectiv; Cu toate acestea, cerința de a avea un sediu sau o sucursală în statul membru care acordă ajutorul la momentul plății ajutorului este permisă.
măsurilor de ajutor în cazul cărora acordarea de ajutoare este condiționată de obligația ca beneficiarul să utilizeze bunuri produse la nivel național sau servicii naționale;
măsurilor de ajutor care limitează posibilitatea ca beneficiarii să exploateze în alte state membre rezultatele obținute din cercetare, dezvoltare și inovare.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
„ajutor” înseamnă orice măsură care îndeplinește toate criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat;
„întreprinderi mici și mijlocii” sau „IMM-uri” înseamnă întreprinderile care îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa I;
„lucrător cu handicap” înseamnă orice persoană care:
este recunoscută ca lucrător cu handicap conform legislației naționale sau
prezintă o incapacitate fizică, mentală, intelectuală sau senzorială de durată care, în interacțiune cu diferite bariere, poate împiedica participarea sa deplină și efectivă într-un mediu de lucru, în condiții de egalitate cu alți lucrători;
„lucrător defavorizat” înseamnă orice persoană care:
nu a avut un loc de muncă stabil remunerat în ultimele 6 luni; sau
are vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani; sau
nu a absolvit o formă de învățământ liceal sau nu deține o calificare profesională (Clasificarea Internațională Standard a Educației 3) sau se află în primii doi ani de la absolvirea unui ciclu de învățământ cu frecvență și nu a avut încă niciun loc de muncă stabil remunerat; sau
are vârsta de peste 50 de ani; sau
trăiește singur, având în întreținerea sa una sau mai multe persoane; sau
lucrează într-un sector sau profesie într-un stat membru în care dezechilibrul repartizării posturilor între bărbați și femei este cel puțin cu 25 % mai mare decât media națională a dezechilibrului repartizării posturilor între bărbați și femei în toate sectoarele economice în statul membru respectiv și aparține sexului subreprezentat; sau
este membru al unei minorități etnice dintr-un stat membru și are nevoie să își dezvolte competențele lingvistice, formarea profesională sau experiența în muncă pentru a-și spori șansele de a obține un loc de muncă stabil;
„transport” înseamnă transportul de pasageri cu aeronave, transportul maritim, transportul rutier, transportul feroviar și transportul pe căile navigabile interioare sau serviciile de transport de marfă contra cost în numele unui terț.
„costuri de transport” înseamnă costurile de transport contra cost în numele unui terț suportate efectiv de beneficiari pentru fiecare călătorie, cuprinzând:
costurile de transport de mărfuri, costurile de manipulare și costurile de depozitare temporară, în măsura în care aceste costuri sunt legate de călătorie;
costurile de asigurare aplicate încărcăturii;
impozitele, taxele sau prelevările aplicate încărcăturii și, dacă este cazul, capacității totale de transport, atât la punctul de origine, cât și la punctul de destinație; precum și
costurile legate de controlul siguranței și securității, suprataxele pentru creșterea costurilor combustibilului;
„regiuni îndepărtate” înseamnă regiunile ultraperiferice, Malta, Cipru, Ceuta și Mellila, insule care fac parte din teritoriul unui stat membru, și zonele cu densitate redusă a populației;
„comercializarea produselor agricole” înseamnă deținerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării sau a oricărei alte forme de introducere pe piață, cu excepția primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau prelucrători și a oricărei alte activități de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de un producător primar către consumatorii finali este considerată comercializare în cazul în care se desfășoară în localuri distincte, rezervate acestei activități;
„producția agricolă primară” înseamnă producția de produse ale solului și ale creșterii animalelor, enumerate în anexa I la tratat, fără a se mai efectua o altă operațiune de modificare a naturii produselor respective;
„prelucrarea produselor agricole” înseamnă orice operațiune efectuată asupra unui produs agricol care are drept rezultat un produs care este tot un produs agricol, cu excepția activităților desfășurate în exploatațiile agricole, necesare în vederea pregătirii unui produs de origine animală sau vegetală pentru prima vânzare;
„produse agricole” înseamnă produsele enumerate în anexa I la tratat, cu excepția produselor obținute din pescuit și din acvacultură enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013;
„regiuni ultraperiferice” înseamnă regiunile menționate la articolul 349 din tratat. În conformitate cu Decizia 2010/718/UE a Consiliului European din 1 ianuarie 2012, Saint-Barthélemy a încetat să mai fie o regiune ultraperiferică. În conformitate cu Decizia 2012/419/UE a Consiliului European din 1 ianuarie 2014, Mayotte a devenit o regiune ultraperiferică.
„cărbune” înseamnă cărbune de calitate superioară, medie și inferioară de categoria A și B, în sensul sistemului internațional de codificare pentru cărbune stabilit de Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa și clarificat în Decizia Consiliului din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive; ( 5 )
„ajutor individual” înseamnă:
ajutor ad hoc; și
ajutor acordat unor beneficiari individuali pe baza unei scheme de ajutoare;
„schemă de ajutoare” înseamnă orice act pe baza căruia, fără să fie nevoie de măsuri de punere în aplicare suplimentare, pot fi acordate ajutoare individuale întreprinderilor definite în cadrul actului într-un mod general și abstract, precum și orice act pe baza căruia pot fi acordate ajutoare care nu sunt legate de un proiect specific, uneia sau mai multor întreprinderi, pentru o perioadă nedefinită de timp și/sau pentru o valoare nedefinită;
„plan de evaluare” înseamnă un document care conține cel puțin următoarele elemente minime: obiectivele schemei de ajutoare care urmează a fi evaluată, întrebările evaluării, indicatorii de rezultat, metodologia avută în vedere pentru efectuarea evaluării, cerințele privind colectarea datelor, calendarul propus al evaluării inclusiv data prezentării raportului final de evaluare, descrierea organismului independent care efectuează evaluarea sau a criteriilor care vor fi utilizate pentru selectarea acestuia și modalitățile prin care se asigură că evaluarea devine publică;
„ajutor ad-hoc” înseamnă ajutorul care nu este acordat pe baza unei scheme de ajutoare;
„întreprindere în dificultate” înseamnă o întreprindere care se află în cel puțin una din situațiile următoare:
►M3 În cazul unei societăți comerciale cu răspundere limitată (alta decât un IMM care există de mai puțin de trei ani sau, în sensul eligibilității pentru ajutor pentru finanțare de risc, un IMM aflat la cel mult șapte ani de la prima sa vânzare comercială care se califică pentru investiții pentru finanțare de risc în urma unui proces de diligență efectuat de un intermediar financiar selectat), atunci când mai mult de jumătate din capitalul său social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. ◄ Această situație survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (și din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societății) conduce la un rezultat negativ care depășește jumătate din capitalul social subscris. În sensul acestei dispoziții, „societate cu răspundere limitată” se referă în special la tipurile de societăți menționate în anexa I la Directiva 2013/34/UE ( 6 ), iar „capital social” include, dacă este cazul, orice capital suplimentar.
►M3 În cazul unei societăți comerciale în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru creanțele societății (alta decât un IMM care există de mai puțin de trei ani sau, în sensul eligibilității pentru ajutor pentru finanțare de risc, un IMM aflat la cel mult șapte ani de la prima sa vânzare comercială care se califică pentru investiții pentru finanțare de risc în urma unui proces de diligență efectuat de un intermediar financiar selectat), atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu așa cum reiese din contabilitatea societății a dispărut din cauza pierderilor acumulate. ◄ În sensul prezentei dispoziții, „o societate comercială în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru creanțele societății” se referă în special la acele tipuri de societăți menționate în anexa II la Directiva 2013/34/UE.
Atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvență sau îndeplinește criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvență să fie deschisă la cererea creditorilor săi.
Atunci când întreprinderea a primit ajutor pentru salvare și nu a rambursat încă împrumutul sau nu a încetat garanția sau a primit ajutoare pentru restructurare și face încă obiectul unui plan de restructurare.
În cazul unei întreprinderi care nu este un IMM, atunci când, în ultimii doi ani:
raportul datorii/capitaluri proprii al întreprinderii este mai mare de 7,5; și
capacitatea de acoperire a dobânzilor calculată pe baza EBITDA se situează sub valoarea 1,0.
„obligații de teritorializare a cheltuielilor” înseamnă obligațiile impuse beneficiarilor de către autoritatea care acordă ajutorul de a cheltui o sumă minimă și/sau de a desfășura un nivel minim de activitate de producție într-un teritoriu dat;
„valoarea ajustată a ajutoarelor” înseamnă valoarea maximă permisă a ajutoarelor pentru un proiect mare de investiții, calculată conform formulei:
valoarea maximă a ajutoarelor = R × (A + 0,50 × B + 0 × C),
unde: R este intensitatea maximă a ajutoarelor aplicabilă în zona în cauză prevăzută într-o hartă regională aprobată care este în vigoare la data acordării ajutorului, cu excepția intensității majorate a ajutoarelor pentru IMM-uri, A reprezintă costurile inițiale eligibile în valoare de 50 de milioane EUR, B este partea din costurile eligibile cuprinsă între 50 de milioane EUR și 100 de milioane EUR, iar C este partea din costurile eligibile de peste 100 de milioane EUR;
„avans rambursabil” înseamnă un împrumut pentru un proiect, care este plătit în una sau mai multe tranșe și ale cărui condiții de rambursare depind de rezultatul proiectului;
„echivalent subvenție brută” înseamnă valoarea ajutorului în cazul în care acesta ar fi acordat sub formă de grant beneficiarului, înainte de orice deducere de impozit sau de orice altă taxă;
„demararea lucrărilor” înseamnă fie demararea lucrărilor de construcții în cadrul investiției, fie primul angajament cu caracter juridic obligatoriu de comandă pentru echipamente sau oricare alt angajament prin care investiția devine ireversibilă, în funcție de care are loc primul. Cumpărarea de terenuri și lucrările pregătitoare, cum ar fi obținerea permiselor și realizarea studiilor de fezabilitate, nu sunt considerate drept demarare a lucrărilor. În cazul preluărilor de întreprinderi, „demararea lucrărilor” corespunde datei dobândirii activelor direct legate de unitatea preluată;
„întreprinderi mari” înseamnă întreprinderile care nu îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa I;
„versiune ulterioară a unui sistem fiscal” înseamnă un sistem sub forma unor avantaje fiscale, care constituie o versiune modificată a unui sistem existent anterior sub formă de avantaje fiscale și care îl înlocuiește pe acesta din urmă;
„intensitatea ajutorului” înseamnă valoarea brută a ajutorului exprimată ca procent din costurile eligibile, înainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe;
„zone asistate” înseamnă zonele desemnate într-o hartă a ajutoarelor regionale aprobată în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) literele (a) și (c) din tratat pentru perioada cuprinsă între 1 iulie 2014 și 31 decembrie 2021 în cazul ajutoarelor regionale acordate până la 31 decembrie 2021 și zonele desemnate într-o hartă a ajutoarelor regionale aprobată în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) literele (a) și (c) din tratat pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2022 și 31 decembrie 2027 în cazul ajutoarelor regionale acordate după 31 decembrie 2021;
„data acordării ajutorului” înseamnă data la care dreptul legal de a primi ajutorul este conferit beneficiarului în conformitate cu regimul juridic național aplicabil;
„active corporale” înseamnă active precum terenuri, clădiri și instalații, utilaje și echipamente;
„active necorporale” înseamnă active care nu au o concretizare fizică sau financiară precum brevete, licențe, know-how sau alte drepturi de proprietate intelectuală;
„cost salarial” înseamnă valoarea totală care trebuie plătită efectiv de beneficiarul ajutorului pentru locul de muncă respectiv, cuprinzând salariul brut înainte de impozitare și contribuțiile obligatorii, precum contribuțiile la sistemul de securitate socială și costurile cu îngrijirea copiilor și a părinților, dintr-o perioadă definită;
„creștere netă a numărului de angajați” înseamnă o creștere netă a numărului de angajați în unitatea în cauză în raport cu media pe o anumită perioadă de timp. Prin urmare, orice post pierdut în perioada respectivă trebuie să fie dedus, iar numărul de persoane angajate cu normă întreagă, cu fracțiune de normă și cu contract sezonier trebuie considerat ținându-se seama de fracțiunile de unități de muncă anuală ale acestora;
„infrastructură specifică” înseamnă o infrastructură care este construită pentru o întreprindere (întreprinderi) identificabilă(e) ex ante și adaptată la nevoile acesteia (acestora).
„intermediar financiar” înseamnă orice instituție financiară, indiferent de forma sa și de tipul său de proprietate, inclusiv fondurile de fonduri, fondurile de investiții în societăți necotate, fondurile de investiții publice, băncile, instituțiile de microfinanțare și societățile de garantare;
„călătorie” înseamnă deplasarea de mărfuri de la punctul de origine până la punctul de destinație, inclusiv orice secțiune sau etapă intermediară din interiorul sau din afara statului membru în cauză, care este efectuată cu unul sau mai multe mijloace de transport;
„rată echitabilă de rentabilitate (FRR)” înseamnă rata preconizată de rentabilitate, echivalentă cu o rată de actualizare ajustată la risc care reflectă nivelul de risc aferent unui proiect, precum și natura și nivelul capitalului pe care investitorii privați preconizează să-l investească;
„finanțare totală” înseamnă cuantumul total al investițiilor făcute într-o întreprindere sau într-un proiect eligibil în temeiul secțiunii 3 sau al articolelor 16 sau 39 din prezentul regulament, cu excluderea investițiilor integral private furnizate în condițiile pieței și în afara sferei de aplicare a măsurii relevante de ajutor de stat;
„procedură de ofertare concurențială” înseamnă un proces de ofertare nediscriminatoriu care prevede participarea unui număr suficient de întreprinderi și în care ajutorul se acordă fie pe baza ofertei inițiale prezentate de ofertant, fie pe baza unui preț de echilibru. De asemenea, bugetul sau volumul aferent procedurii de ofertare reprezintă o constrângere obligatorie, ceea ce creează o situație în care nu toți ofertanții pot primi ajutoare;
„profit din exploatare” înseamnă diferența dintre veniturile actualizate și valoarea actualizată a costurilor de exploatare pe durata de viață economică a investiției, în cazul în care această diferență este pozitivă. Costurile de exploatare includ costuri precum costurile cu personalul, materialele, serviciile contractate, comunicațiile, energia, întreținerea, chiria, administrarea, dar exclud costurile de amortizare și costurile de finanțare în cazul în care acestea au fost acoperite de ajutoare pentru investiții. Actualizarea veniturilor și a costurilor de exploatare cu ajutorul unei rate de actualizare corespunzătoare permite realizarea unui profit rezonabil;
Definiții în domeniul ajutoarelor regionale
Definițiile în domeniul ajutoarelor pentru infrastructurile de bandă largă (secțiunea 10) sunt aplicabile dispozițiilor relevante privind ajutoarele regionale.
„ajutoare regionale pentru investiții” înseamnă ajutoarele regionale acordate pentru o investiție inițială sau pentru o investiție inițială în favoarea unei noi activități economice;
„ajutoare regionale de exploatare” înseamnă ajutoarele destinate reducerii cheltuielilor curente ale unei întreprinderi. Aceste cheltuieli includ categorii de costuri precum costurile cu personalul, materialele, serviciile contractate, comunicațiile, energia, întreținerea, chiria și administrarea, dar exclud costurile de amortizare și costurile de finanțare în cazul în care acestea au fost incluse în costurile eligibile la acordarea ajutorului pentru investiții;
„industrie siderurgică” înseamnă toate activitățile legate de producția unuia sau mai multora dintre următoarele produse:
fontă și feroaliaje:
produse brute și produse semifinite din fier, din oțel obișnuit sau din oțel special:
produse finite la cald din fier, din oțel obișnuit sau din oțel special:
produse finite la rece:
țevi:
„industria fibrelor sintetice” înseamnă:
extrudarea/texturarea tuturor tipurilor generice de fire și fibre pe bază de poliester, poliamidă, acrilic sau polipropilenă, indiferent de utilizările finale ale acestora; sau
polimerizarea (inclusiv policondensarea), atunci când aceasta este integrată extrudării în ceea ce privește echipamentele utilizate sau
orice proces auxiliar legat de instalarea simultană a capacităților de extrudare/texturare de către viitorul beneficiar sau de către o altă societate din grupul din care acesta face parte și care, în domeniul de activitate specific în cauză, este integrată, în mod normal, acestei capacități în ceea ce privește echipamentele utilizate.
„sectorul transporturilor” înseamnă transportul de pasageri cu aeronave, transportul maritim, transportul rutier, transportul feroviar și transportul pe căile navigabile interioare sau serviciile de transport de marfă contra cost în numele unui terț. mai exact, „sectorul transporturilor” înseamnă următoarele activități în conformitate cu NACE Rev. 2:
NACE 49: Transporturi terestre și transporturi prin conducte, cu excepția NACE 49.32 Transporturi cu taxiuri, 49.42 Servicii de mutări de mobilier, 49.5 Transporturi prin conducte;
NACE 50: Transporturi pe apă;
NACE 51: Transport aerian, cu excepția NACE 51.22 Transporturi spațiale.
„schemă care vizează un număr limitat de sectoare specifice ale activității economice” înseamnă o schemă care acoperă activități care intră în domeniul de aplicare al unui număr mai mic de cinci clase (cod numeric de patru cifre) din clasificarea statistică NACE Rev. 2.
„activități turistice” înseamnă următoarele activități în conformitate cu NACE Rev. 2:
Cod NACE 55: Cazare;
NACE 56: Restaurante;
NACE 79: Activitățile agențiilor de turism, tur-operatorilor, servicii de rezervare și activități asociate;
NACE 90: Activități creative, artistice și de spectacol;
NACE 91: Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și alte activități culturale;
NACE 93: Activități sportive și recreative;
„zone slab populate” înseamnă regiunile NUTS 2 cu mai puțin de 8 locuitori pe km2 sau regiunile NUTS 3 cu mai puțin de 12,5 locuitori pe km2 sau zone desemnate de Comisie cu acest statut în cadrul unei decizii individuale referitoare la o hartă a ajutoarelor regionale în vigoare la momentul acordării ajutorului;
„zone foarte slab populate” înseamnă regiunile NUTS 2 cu mai puțin de 8 locuitori pe km2 sau zone desemnate de Comisie cu acest statut în cadrul unei decizii individuale referitoare la o hartă a ajutoarelor regionale în vigoare la momentul acordării ajutorului;
„investiție inițială” înseamnă:
o investiție în active corporale și necorporale legată de demararea unei unități noi, extinderea capacității unei unități existente, diversificarea producției unei unități prin produse care nu au fost fabricate anterior în unitate sau o schimbare fundamentală a procesului general de producție al unei unități existente; sau
o achiziționare de active legate direct de o unitate, cu condiția ca unitatea să fie închisă sau să fi fost închisă dacă nu ar fi fost achiziționată și să fie cumpărată de un investitor care nu are legătură cu vânzătorul și exclude simpla achiziționare a acțiunilor unei întreprinderi;
„aceeași activitate sau o activitate similară” înseamnă o activitate care face parte din aceeași clasă (cod numeric de patru cifre) a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire așa cum e prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice ( 7 );
„investiție inițială pentru o nouă activitate economică” înseamnă:
o investiție în active corporale și necorporale legată de demararea unei noi unități sau de diversificarea activității unei unități, cu condiția ca noua activitate să nu fie identică sau similară cu activitatea desfășurată anterior în unitatea respectivă;
achiziționarea de active aparținând unei unități care a fost închisă sau care ar fi fost închisă dacă nu ar fi fost cumpărată și care este achiziționată de un investitor care nu are legătură cu vânzătorul, cu condiția ca noua activitate ce urmează a fi desfășurată utilizând activele dobândite să nu fie identică sau similară cu activitatea desfășurată în unitatea respectivă înainte de achiziție;
„proiect mare de investiții” înseamnă o investiție inițială cu costuri eligibile care depășesc 50 de milioane EUR, calculată la tarifele și cursul de schimb de la data acordării ajutorului;
„punct de destinație” înseamnă locul în care mărfurile sunt descărcate;
„punct de origine” înseamnă locul în care mărfurile sunt încărcate pentru transport;
„zonă eligibilă pentru ajutoare de exploatare” înseamnă o regiune ultraperiferică menționată la articolul 349 din tratat, o zonă slab populată sau o zonă foarte slab populată;
„mijloc de transport” înseamnă transport feroviar, transport rutier de mărfuri, transport pe căi navigabile interioare, transport maritim, transport aerian și transport intermodal;
„fond de dezvoltare urbană (UDF)” înseamnă un vehicul investițional specializat, înființat în scopul de a investi în proiecte de dezvoltare urbană în cadrul unei măsuri de ajutor pentru dezvoltare urbană. Fondurile de dezvoltare urbană sunt gestionate de un administrator de fonduri de dezvoltare urbană;
„administrator de fonduri de dezvoltare urbană” înseamnă o societate profesionistă de administrare, cu personalitate juridică, care selecționează și realizează investiții în proiecte de dezvoltare urbană eligibile;
„proiect de dezvoltare urbană (PDU)” înseamnă un proiect de investiții care are potențialul de a sprijini punerea în aplicare a intervențiilor avute în vedere în cadrul unei abordări integrate a dezvoltării urbane durabile și de a contribui la realizarea obiectivelor definite în această abordare, ceea ce include proiectele a căror rată internă de rentabilitate (RIR) poate să nu fie suficientă pentru a atrage finanțare pe baza unor considerente strict comerciale. Un proiect de dezvoltare urbană poate fi organizat sub formă de compartiment separat de finanțare în cadrul structurilor juridice ale investitorului privat beneficiar sau sub formă de entitate juridică separată, de exemplu ca entitate cu scop special;
„strategie de dezvoltare urbană durabilă și integrată” înseamnă o strategie propusă oficial și certificată de o autoritate locală sau de o agenție din sectorul public, stabilită pentru o anumită zonă geografică urbană și pentru o anumită perioadă, care prevede acțiuni integrate pentru a aborda provocările economice, de mediu, climatice, demografice și sociale care afectează zonele urbane;
„contribuție în natură” înseamnă contribuția pe care o reprezintă terenurile sau bunurile imobile, în cazurile în care terenurile sau bunurile imobile fac parte din proiectul de dezvoltare urbană;
„relocare” înseamnă transferul unei activități identice sau similare sau a unei părți a acesteia de la o unitate a uneia dintre părțile contractante la Acordul privind SEE (unitatea inițială) către unitatea unei alte părți contractante la Acordul privind SEE unde are loc investiția care beneficiază de ajutor (unitatea care beneficiază de ajutor). Există un transfer în cazul în care produsul sau serviciul de la unitatea inițială și de la unitatea care beneficiază de ajutor au cel puțin parțial aceleași scopuri, îndeplinesc cerințele sau necesitățile aceluiași tip de clienți și se pierd locuri de muncă în activități identice sau similare la una din unitățile inițiale ale beneficiarului din SEE;
Definiții în domeniul ajutoarelor destinate IMM-urilor
„locuri de muncă create direct de un proiect de investiții” înseamnă locurile de muncă legate de activitatea care face obiectul investiției, inclusiv locurile de muncă create în urma unei creșteri a ratei de utilizare a capacității create de investiție;
▼M4 —————
Definiții în domeniul ajutoarelor pentru accesul IMM-urilor la finanțare
„investiție de cvasicapital” înseamnă un tip de finanțare încadrată între finanțarea prin participare la capital și finanțarea prin îndatorare care implică un risc mai mare decât datoria cu rang prioritar și un risc mai scăzut decât capitalul propriu comun, a cărei rentabilitate pentru deținător se bazează în mod preponderent pe profiturile sau pierderile întreprinderii subiacente vizate și care nu sunt garantate în caz de neplată. Investițiile de cvasicapital pot fi structurate ca datorie, negarantată și subordonată, inclusiv datorie de tip mezanin, și, în unele cazuri, convertibilă în capital propriu, sau drept capital propriu preferențial;
„garanție” în contextul secțiunilor 1, 3 și 7 din regulament înseamnă un angajament scris de asumare a responsabilității pentru toate sau o parte din noile operațiuni de creditare nou-inițiate de un terț, cum ar fi instrumentele de datorie sau de leasing, precum și instrumentele de cvasicapital;
„rată de garantare” înseamnă procentul de acoperire a pierderii suportat de un investitor public pentru fiecare operațiune eligibilă în cadrul măsurii de ajutor de stat relevante;
„ieșire” înseamnă lichidarea participațiilor deținute de către un intermediar financiar sau un investitor, inclusiv vânzarea comercială, lichidarea, rambursarea acțiunilor/împrumuturilor, vânzarea către un alt intermediar financiar sau un alt investitor, vânzarea către o instituție financiară și vânzarea printr-o ofertă publică, inclusiv o ofertă publică inițială;
„resurse financiare atribuite” înseamnă o investiție publică rambursabilă, efectuată către un intermediar financiar în scopul de a face investiții în cadrul unei măsuri de finanțare de risc și în cazul căreia toate încasările sunt returnate investitorului public;
„investiție de finanțare de risc” înseamnă investiții de capital și de cvasicapital, împrumuturi, inclusiv contracte de leasing, garanții sau o combinație între acestea, de care beneficiază întreprinderi eligibile, în vederea efectuării de noi investiții;
„investitor privat independent” înseamnă un investitor privat care nu este acționar al întreprinderii eligibile în care investește, inclusiv investitorii providențiali și instituțiile financiare, indiferent de tipul lor de proprietate, în măsura în care suportă în întregime riscul investiției lor. În momentul înființării unei noi întreprinderi, toți investitorii privați, inclusiv fondatorii, sunt considerați a fi independenți în raport cu întreprinderea respectivă;
„persoană fizică” în sensul articolelor 21 și 23 înseamnă o persoană alta decât o entitate juridică, care nu este o întreprindere în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat;
„investiție de capital” înseamnă punerea la dispoziția unei întreprinderi a unui capital investit direct sau indirect, în schimbul dreptului de proprietate asupra unei părți echivalente din capitalul întreprinderii respective;
„prima vânzare comercială” înseamnă prima vânzare efectuată de o întreprindere pe o piață de produse sau de servicii, cu excepția vânzărilor limitate pentru testarea pieței;
„IMM necotată” înseamnă o întreprindere mică sau mijlocie care nu este cotată în lista oficială a unei burse de valori, cu excepția platformelor alternative de tranzacționare;
„investiție de continuare” înseamnă o investiție suplimentară de finanțare de risc într-o întreprindere, care este efectuată după una sau mai multe runde anterioare de investiții de finanțare de risc;
„capital de înlocuire” înseamnă cumpărarea de acțiuni existente într-o întreprindere de la un investitor sau acționar anterior;
„entitate căreia i-a fost încredințată execuția” înseamnă Banca Europeană de Investiții și Fondul european de investiții, o instituție financiară internațională la care un stat membru este acționar sau o instituție financiară stabilită într-un stat membru care are drept obiectiv realizarea intereselor publice sub controlul unei autorități publice, al unui organism de drept public sau al unui organism de drept privat cu o misiune de serviciu public: entitatea căreia i-a fost încredințată execuția poate fi selectată sau desemnată direct în conformitate cu dispozițiile Directivei 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii ( 8 ) sau cu ale oricărui act legislativ care înlocuiește integral sau parțial directiva;
„întreprindere inovatoare” înseamnă o întreprindere:
care poate demonstra, prin intermediul unei evaluări realizate de un expert extern, că va dezvolta într-un viitor previzibil produse, servicii sau procese care sunt noi sau îmbunătățite în mod substanțial în raport cu stadiul actual al tehnologiei din sectorul respectiv și care prezintă riscul unei disfuncționalități de natură tehnologică ori industrială; sau
ale cărei costuri aferente activității de cercetare și dezvoltare reprezintă cel puțin 10 % din costurile sale totale de funcționare înregistrate cel puțin în cursul unuia dintre cei trei ani care preced acordarea ajutorului sau, în cazul unei întreprinderi nou-înființate fără niciun istoric financiar, în auditul perioadei fiscale în curs, astfel cum este certificat de un auditor extern;
„platformă alternativă de tranzacționare” înseamnă un sistem multilateral de tranzacționare, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) al cincisprezecelea paragraf din Directiva 2004/39/CE, în care majoritatea instrumentelor financiare admise la tranzacționare sunt emise de IMM-uri;
„împrumut” înseamnă un acord prin care creditorul are obligația de a pune la dispoziția debitorului o sumă de bani convenită pentru o perioadă convenită și în temeiul căruia debitorul are obligația de a rambursa suma respectivă în decursul perioadei convenite. Acesta poate lua forma unui împrumut sau a unui alt instrument de finanțare, inclusiv a unui contract de leasing, care oferă creditorului o componentă predominantă cu randament minim. Refinanțarea împrumuturilor existente nu constituie un împrumut eligibil;
Definiții în domeniul ajutoarelor pentru cercetare, dezvoltare și inovare
„organizație de cercetare și diseminare a cunoștințelor” înseamnă o entitate (cum ar fi universitățile sau institutele de cercetare, agențiile de transfer de tehnologie, intermediarii pentru inovare, entitățile de colaborare fizice sau virtuale orientate spre cercetare), indiferent de statutul său juridic (organizație de drept public sau privat) sau de modalitatea de finanțare, al cărei obiectiv principal este de a efectua în mod independent cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală sau de a disemina la scară largă rezultatele unor astfel de activități prin predare, publicare sau transfer de cunoștințe. În cazul în care entitatea desfășoară și activități economice, finanțarea, costurile și veniturile activităților economice respective trebuie să fie contabilizate separat. Întreprinderile care pot exercita o influență decisivă asupra unei astfel de entități, de exemplu, în calitate de acționari sau asociați, nu pot beneficia de acces preferențial la rezultatele generate de aceasta;
„cercetare fundamentală” înseamnă activitatea experimentală sau teoretică întreprinsă, în principal, pentru a dobândi cunoștințe noi despre bazele fenomenelor și faptelor observabile, fără a fi avută în vedere nicio aplicare sau utilizare comercială directă;
„cercetare industrială” înseamnă cercetare sau investigație critică planificată în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii sau pentru realizarea unei îmbunătățiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente. Aceasta cuprinde crearea de părți componente pentru sisteme complexe și poate include construcția de prototipuri în laborator sau într-un mediu cu interfețe simulate ale sistemelor existente, precum și de linii pilot, atunci când acest lucru este necesar pentru cercetarea industrială și, în special, pentru validarea tehnologiilor generice;
„dezvoltare experimentală” înseamnă dobândirea, combinarea, modelarea și utilizarea unor cunoștințe și competențe relevante existente de ordin științific,tehnologic, de afaceri și altele, cu scopul de a dezvolta produse, procese sau servicii noi sau îmbunătățite. Aceasta poate include, de exemplu, și activități care vizează definirea, planificarea și documentarea conceptuală a noilor produse, procese sau servicii.
Dezvoltarea experimentală poate include crearea de prototipuri, demonstrarea, crearea de proiecte-pilot, testarea și validarea unor produse, procese sau servicii noi sau îmbunătățite în medii reprezentative pentru condițiile de funcționare reale, în cazul în care obiectivul principal este de a aduce noi îmbunătățiri tehnice produselor, proceselor sau serviciilor care nu sunt definitivate în mod substanțial. Aceasta poate include dezvoltarea unui prototip sau pilot utilizabil comercial care este în mod obligatoriu produsul comercial final și a cărui producție este prea costisitoare pentru ca acesta să fie utilizat exclusiv în scopuri demonstrative și de validare.
Dezvoltarea experimentală nu include modificările de rutină sau periodice aduse produselor, liniilor de producție, proceselor de fabricație, serviciilor existente și altor operațiuni în curs, chiar dacă modificările respective ar putea reprezenta ameliorări;
„studiu de fezabilitate” înseamnă evaluarea și analiza potențialului unui proiect care urmărește să vină în sprijinul procesului decizional evidențiind în mod obiectiv și rațional punctele forte și punctele slabe ale acestuia, oportunitățile și amenințările, și identificând resursele necesare pentru punerea în practică și, în ultimă instanță, perspectivele de succes ale acestuia;
„costuri cu personalul” înseamnă costul cercetătorilor, al tehnicienilor și al altor membri ai personalului de sprijin în măsura în care sunt angajați în proiectul sau activitatea respectivă;
„concurență deplină” înseamnă o situație în care condițiile tranzacției dintre părțile contractante nu diferă de cele care s-ar aplica între întreprinderi independente și nu conțin niciun element de coluziune. Se consideră că instituirea unei proceduri de atribuire deschisă, transparentă și necondiționată pentru tranzacția în cauză îndeplinește principiul concurenței depline;
„colaborare efectivă” înseamnă colaborare între cel puțin două părți independente în vederea schimbului de cunoștințe și tehnologii sau în vederea atingerii unui obiectiv comun, bazată pe diviziunea muncii, în cadrul căreia părțile definesc de comun acord domeniul de aplicare a proiectului de colaborare, contribuie la punerea în aplicare a acestuia și împart riscurile și rezultatele. Este posibil ca una sau mai multe părți să suporte integral costurile proiectului și, prin urmare, celelalte părți să nu fie expuse la riscurile financiare pe care le presupune acesta. Cercetarea contractuală și furnizarea de servicii de cercetare nu sunt considerate forme de colaborare;
„infrastructură de cercetare” înseamnă instalații, resurse și servicii conexe utilizate de comunitatea științifică pentru a desfășura activități de cercetare în domeniile sale respective și cuprinde principalele echipamente sau seturi de instrumente științifice, resurse de cunoștințe precum colecții, arhive sau informații științifice structurate, infrastructurile generice bazate pe tehnologia informației și comunicațiilor cum ar fi rețelele, materialul informatic, programele de software și instrumentele de comunicare, precum și orice alte mijloace necesare pentru desfășurarea activităților de cercetare. Asemenea infrastructuri pot fi „localizate” într-un singur sit sau „distribuite” (o rețea organizată de resurse), în conformitate cu articolul 2 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 723/2009 din 25 iunie 2009 privind cadrul juridic comunitar aplicabil unui consorțiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC) ( 9 );
„clustere de inovare” înseamnă structuri sau grupuri organizate de părți independente (cum ar fi întreprinderi nou-înființate inovatoare, întreprinderi mici și mijlocii și întreprinderi mari, precum și organizații de cercetare și diseminare a cunoștințelor, organizații non-profit și alți operatori economici afiliați) concepute pentru a stimula activitatea inovatoare prin promovarea utilizării în comun a echipamentelor și a schimbului de cunoștințe și cunoștințe de specialitate și prin contribuții efective la transferul de cunoștințe, stabilirea de contacte, diseminarea informațiilor și colaborarea între întreprinderi și alte organizații din cluster;
„personal cu înaltă calificare” înseamnă personalul având studii superioare și cel puțin 5 ani de experiență profesională relevantă, care poate include și formarea în cadrul unui doctorat;
„servicii de consultanță în domeniul inovării” înseamnă servicii de consultanță, asistență și formare profesională în ceea ce privește transferul de cunoștințe, achiziția, protecția și valorificarea activelor necorporale, utilizarea standardelor și a reglementărilor care le conțin;
„servicii de asistență în domeniul inovării” înseamnă furnizarea de spații de lucru, bănci de date, biblioteci, cercetare de piață, laboratoare, etichetare de calitate, testarea și certificarea calității în scopul dezvoltării de produse, procese sau servicii mai eficace;
„inovare organizațională” înseamnă punerea în aplicare a unei noi metode organizaționale în practicile comerciale, organizarea locului de muncă sau relațiile externe ale unei întreprinderi, cu excepția modificărilor care sunt bazate pe metode organizaționale deja în funcțiune în întreprindere, a modificărilor aduse strategiei de gestionare, a fuziunilor și achizițiilor, a încetării utilizării unui proces, a simplei înlocuiri sau majorări a capitalului, a schimbărilor rezultate numai din modificarea prețurilor factorilor, a personalizării, a localizării, a schimbărilor regulate, sezoniere și a altor schimbări ciclice și a comercializării de produse noi sau îmbunătățite semnificativ;
„inovare de proces” înseamnă punerea în aplicare a unei metode de producție sau de livrare noi sau îmbunătățite semnificativ (inclusiv modificări semnificative de tehnici, echipamente sau software), excepție făcând schimbările sau îmbunătățirile minore, creșterea capacităților de producție sau de prestare de servicii prin adăugarea de sisteme de fabricație sau logistice care sunt foarte asemănătoare cu cele utilizate deja, încetarea utilizării unui proces, simpla înlocuire sau majorare a capitalului, schimbări rezultate numai din modificarea prețurilor factorilor, personalizarea producției, localizarea, schimbările regulate, sezoniere și alte schimbări ciclice și comercializarea de produse noi sau îmbunătățite semnificativ;
„detașare” înseamnă angajarea temporară de personal de către un beneficiar cu dreptul de a reveni la angajatorul anterior;
Definiții în domeniul ajutoarelor pentru lucrătorii defavorizați și pentru lucrătorii cu handicap
„lucrător extrem de defavorizat” înseamnă orice persoană care:
nu a avut un loc de muncă stabil remunerat în ultimele 24 de luni; sau
nu a avut un loc de muncă stabil remunerat în ultimele 12 luni și aparține uneia dintre categoriile (b)-(g) menționate la definiția „lucrătorului defavorizat”.
„încadrare în muncă protejată” înseamnă încadrarea într-o întreprindere în care cel puțin 30 % din lucrători sunt lucrători cu handicap;
Definiții în domeniul ajutoarelor pentru protecția mediului
„protecția mediului” înseamnă orice acțiune menită să remedieze sau să prevină orice prejudiciu asupra mediului fizic sau a resurselor naturale rezultat din activitățile proprii ale unui beneficiar, să reducă riscul unor astfel de prejudicii sau să conducă la o utilizare mai eficientă a resurselor naturale, inclusiv măsuri de economisire a energiei și utilizarea de surse regenerabile de energie;
„standard al Uniunii” înseamnă:
un standard obligatoriu al Uniunii care stabilește nivelurile care trebuie atinse în materie de mediu de către întreprinderile individuale; sau
obligația în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 10 ) de a utiliza cele mai bune tehnici disponibile (BAT) și de a garanta că nivelurile de emisie a poluanților nu sunt mai ridicate decât nivelurile care s-ar fi înregistrat prin aplicarea BAT; în cazurile în care nivelurile emisiilor asociate BAT au fost definite în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul Directivei 2010/75/UE, acele niveluri se vor aplica în sensul prezentului regulament, dacă nivelurile respective sunt exprimate ca interval, se va aplica limita în care se atinge BAT pentru prima dată;
„infrastructură de reîncărcare” înseamnă o infrastructură fixă sau mobilă care furnizează energie electrică vehiculelor rutiere;
„infrastructură de realimentare” înseamnă o infrastructură fixă sau mobilă care furnizează hidrogen vehiculelor rutiere;
„hidrogen produs din surse regenerabile de energie” înseamnă hidrogenul obținut prin electroliza apei (într-un electrolizor, alimentat cu energie electrică produsă din surse regenerabile) sau prin reformarea biogazului ori prin conversia biochimică a biomasei, dacă se respectă criteriile de durabilitate prevăzute la articolul 29 din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului ( 11 );
„eficiența energetică” înseamnă cantitatea de energie economisită determinată prin măsurarea și/sau estimarea consumului înainte și după punerea în aplicare a unei măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, asigurând în același timp normalizarea condițiilor externe care afectează consumul de energie;
„clădire rezidențială” înseamnă o clădire constituită exclusiv din locuințe unifamiliale sau multifamiliale;
„servicii sociale” înseamnă serviciile identificate în mod clar care răspund nevoilor sociale, în special în ceea ce privește asistența medicală și îngrijirea pe termen lung, îngrijirea copiilor, accesul și reintegrarea pe piața muncii, locuințele sociale (ceea ce înseamnă asigurarea de locuințe pentru cetățenii defavorizați sau pentru grupurile dezavantajate din punct de vedere social, care, din cauza unor constrângeri legate de solvabilitate, nu pot obține locuințe în condiții de piață) și îngrijirea și incluziunea socială a grupurilor vulnerabile [astfel cum se explică în considerentul 11 din Decizia 2012/21/UE a Comisiei ( 12 );
„digitalizare” înseamnă adoptarea de tehnologii utilizate de dispozitive și/sau sisteme electronice care permit sporirea funcționalității produselor, dezvoltarea de servicii online, modernizarea proceselor sau migrarea la modele de afaceri bazate pe dezintermedierea producției de bunuri și a prestării de servicii, generând în cele din urmă un impact transformator;
„pregătire pentru soluții inteligente” înseamnă capacitatea clădirilor (sau a unităților unei clădiri) de a-și adapta funcționarea la nevoile ocupantului, inclusiv optimizarea eficienței energetice și a performanței globale, și de a-și adapta funcționarea ca reacție la semnalele rețelei;
„întreprindere mică cu capitalizare medie” înseamnă o întreprindere care nu este un IMM și al cărei număr de angajați, calculat în conformitate cu articolele 3-6 din anexa I, nu este mai mare de 499 de persoane, a cărei cifră de afaceri anuală nu este mai mare de 100 de milioane EUR sau al cărei bilanț anual nu este mai mare de 86 de milioane EUR; mai multe entități sunt considerate o singură întreprindere dacă este îndeplinită oricare dintre condițiile enumerate la articolul 3 alineatul (3) din anexa I;
„proiect de eficiență energetică” înseamnă un proiect de investiții care sporește eficiența energetică a unei clădiri;
„fond pentru eficiență energetică (EEF)” înseamnă un vehicul de investiții specializat, înființat în scopul de a face investiții în proiecte de eficiență energetică menite să îmbunătățească eficiența energetică a clădirilor, atât în sectorul rezidențial, cât și în cel nerezidențial. Fondurile pentru eficiență energetică sunt administrate de un administrator de fonduri pentru eficiență energetică;
„administrator de fonduri pentru eficiență energetică” înseamnă o societate profesionistă de administrare, cu personalitate juridică, care selecționează și efectuează investiții în proiecte eligibile de eficiență energetică;
„cogenerare de înaltă eficiență” înseamnă cogenerarea care îndeplinește criteriile definiției privind cogenerarea de înaltă eficiență, conform articolului 2 alineatul (34) din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE ( 13 );
„cogenerare” sau producere combinată de energie electrică și energie termică (CHP) înseamnă producerea simultană, în același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau mecanice;
„energie din surse regenerabile” înseamnă energia generată de instalații care utilizează exclusiv surse regenerabile de energie, precum și cota, din punctul de vedere al valorii calorice, a energiei produse din surse regenerabile în instalații hibride care utilizează și surse de energie convențională. Aceasta include energia electrică regenerabilă utilizată pentru umplerea sistemelor de stocare, dar exclude energia electrică produsă ca urmare a sistemelor de stocare;
„surse regenerabile de energie” înseamnă următoarele surse regenerabile nefosile de energie: eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală și energia oceanelor, hidroelectrică, biomasa, gazul provenit din depozitele de deșeuri, gazul provenit de la stațiile de epurare a apei și biogazul;
„biocombustibil” înseamnă un combustibil lichid sau gazos pentru transport, produs din biomasă;
„biocombustibil durabil” înseamnă un biocombustibil care îndeplinește criteriile de durabilitate prevăzute la articolul 17 din Directiva 2009/28/CE;
„biocombustibil de origine alimentară” înseamnă biocombustibil produs din cereale și alte culturi bogate în amidon, culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase, astfel cum este definit în propunerea Comisiei de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile ( 14 );
„tehnologie nouă și inovatoare” înseamnă o tehnologie nouă și netestată în raport cu stadiul actual al tehnologiei din sectorul industrial, care prezintă un risc de eșec tehnologic sau industrial și nu reprezintă o optimizare sau o modernizare a tehnologiei existente;
„responsabilități de echilibrare” înseamnă responsabilitatea pentru dezechilibre (abateri dintre producție, consum și tranzacții comerciale) a unui participant la piață sau a reprezentantului ales de acesta, denumit „partea responsabilă de echilibrare”, în cursul unei perioade date, denumită „perioada de remediere a dezechilibrului”;
„responsabilități standard de echilibrare” înseamnă responsabilități de echilibrare care nu creează discriminări între tehnologii și care nu scutesc pe niciun producător de aceste responsabilități;
„biomasă” înseamnă fracțiunea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultură (printre care substanțe vegetale și animale), din silvicultură și din industriile conexe, inclusiv pescuitul și acvacultura, precum și biogazul și fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor industriale și municipale;
„costuri totale egalizate ale producerii de energie” reprezintă costurile calculate de producere a energiei electrice în punctul de racordare la un consumator sau la o rețea electrică. Calculul include capitalul inițial, rata de actualizare, precum și costurile aferente unei funcționări permanente, combustibilului și întreținerii;
„taxă de mediu” înseamnă o taxă cu o bază de impozitare specifică care are un efect negativ clar asupra mediului sau care urmărește să impoziteze anumite activități, bunuri sau servicii astfel încât costurile de mediu să poată fi incluse în prețul lor și/sau astfel încât producătorii și consumatorii să fie orientați către activități care respectă mai mult mediul;
„nivelul minim al taxei Uniunii” înseamnă nivelul minim de impozitare prevăzut de legislația Uniunii: pentru produsele energetice și pentru energie electrică înseamnă nivelul minim de impozitare prevăzut în anexa I la Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității ( 15 );
„sit contaminat” înseamnă un sit în care s-a confirmat prezența, cauzată de om, a unor substanțe periculoase la un asemenea nivel încât prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea umană sau pentru mediu, având în vedere utilizarea actuală a terenului respectiv sau viitoarea utilizare autorizată a acestuia;
„principiul poluatorul plătește” înseamnă că poluatorul care cauzează poluarea ar trebui să suporte costurile măsurilor de combatere a poluării;
„poluare” înseamnă dauna cauzată de poluator prin prejudicierea directă sau indirectă a mediului sau prin crearea unor condiții care conduc la asemenea daune asupra mediului fizic înconjurător sau a resurselor naturale;
„sistem de termoficare și răcire centralizată eficient din punct de vedere energetic” înseamnă un sistem de termoficare și răcire centralizată care îndeplinește criteriile definiției sistemului eficient de termoficare și răcire centralizată, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 alineatele (41) și (42) din Directiva 2012/27/UE. Definiția include instalațiile de termoficare/răcire și rețeaua (inclusiv echipamentele conexe) necesare pentru a distribui agentul de termoficare/răcire de la unitățile de producție la sediul clientului;
„poluator” înseamnă persoana care aduce direct sau indirect daune mediului sau care creează condiții ce conduc la asemenea daune;
„reutilizare” înseamnă orice operațiune prin care produsele sau componentele care nu au devenit deșeuri sunt utilizate din nou în același scop pentru care au fost concepute;
„pregătirea pentru reutilizare” înseamnă operațiunile de valorificare prin verificare, curățare sau reparare, prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deșeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără nicio altă operațiune de pretratare;
„reciclare” înseamnă orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a își îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică și reprocesarea în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de rambleiere;
„stadiul actual al tehnologiei” reprezintă un proces în care reutilizarea unui deșeu pentru fabricarea unui produs finit constituie o practică obișnuită și rentabilă din punct de vedere economic. După caz, conceptul de „stadiu actual al tehnologiei” trebuie interpretat prin prisma pieței interne și a tehnologiilor de la nivelul Uniunii;
„infrastructură energetică” înseamnă orice echipament sau instalație fizică care este situată în Uniune sau care conectează Uniunea cu una sau mai multe țări terțe și care se încadrează în următoarele categorii:
în ceea ce privește energia electrică:
infrastructura pentru transport, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (3) din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice; ( 16 )
infrastructura pentru distribuție, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (5) din Directiva 2009/72/CE;
instalații de depozitare a energiei electrice, definite ca fiind instalațiile utilizate pentru depozitarea permanentă sau temporară a energiei electrice în infrastructuri situate la suprafață sau în subteran sau în situri geologice, cu condiția să fie conectate direct la linii de transport de înaltă tensiune concepute pentru o tensiune de minimum 110 kV;
orice echipament sau instalație indispensabilă pentru a asigura funcționarea în condiții de siguranță, securitate și eficiență a sistemelor definite la punctele (i)-(iii), inclusiv a sistemelor de protecție, monitorizare și control la toate tensiunile și posturile de transformare; și
rețele inteligente, definite drept orice echipament, linie, cablu sau instalație, atât la nivelul transportului, cât și al distribuției la tensiune joasă și medie, care are ca obiectiv comunicarea digitală bidirecțională, monitorizarea interactivă, inteligentă și în timp real sau aproape real și gestionarea producției, a transportului, a distribuției și a consumului de energie electrică în cadrul unei rețele de energie electrică, în vederea dezvoltării unei rețele care să integreze în mod eficient comportamentul și acțiunile tuturor utilizatorilor conectați la aceasta — producători, consumatori și cei cu dublu statut de producător și consumator — în vederea asigurării unui sistem de energie electrică eficient din punct de vedere economic și sustenabil, cu pierderi minore și cu un nivel înalt de securitate și de calitate în aprovizionare și de siguranță;
în ceea ce privește gazele:
(i) conducte de transport și distribuție pentru transportul gazelor naturale și al biogazelor care fac parte dintr-o rețea, cu excepția conductelor de înaltă presiune utilizate pentru distribuția în amonte de gaze naturale;
instalații subterane de stocare conectate la conductele de gaze de înaltă presiune menționate la punctul (i);
instalații de recepție, de stocare și de regazeificare sau decompresie pentru gaze naturale lichefiate („GNL”) sau gaze naturale comprimate („GNC”); și
orice echipament sau instalație esențială pentru funcționarea securizată, eficientă și în condiții de siguranță a sistemului sau pentru asigurarea capacității bidirecționale, inclusiv stații de comprimare;
în ceea ce privește petrolul:
conducte folosite pentru transportul țițeiului;
stații de pompare și instalații de depozitare necesare pentru exploatarea conductelor de țiței; și
orice echipament sau instalație esențială pentru funcționarea corespunzătoare, sigură și eficientă a sistemului, inclusiv sisteme de protecție, monitorizare și control și dispozitive de flux invers;
în ceea ce privește CO2: rețeaua de conducte, inclusiv stațiile auxiliare conexe, pentru transportarea CO2 către siturile de stocare, în vederea injectării acestuia într-o formațiune geologică subterană adecvată, în scopul stocării permanente;
„legislația privind piața internă a energiei” include Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice, Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale ( 17 ), Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 de instituire a Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei ( 18 ); Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică ( 19 ) și Regulamentul (CE) nr. 715/2009 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale ( 20 ) sau orice altă legislație ulterioară care înlocuiește, parțial sau integral, aceste acte normative;
Definiții în domeniul ajutoarelor sociale pentru transportul rezidenților din regiunile îndepărtate
„reședința obișnuită” înseamnă locul în care locuiește o persoană fizică timp de cel puțin 185 de zile în fiecare an calendaristic ca urmare a unor legături personale și profesionale. În cazul unei persoane ale cărei legături profesionale se află într-un loc diferit de cel în care are legăturile personale și care locuiește în două sau mai multe state membre, reședința obișnuită a acesteia este considerată a fi locul în care are legăturile personale, cu condiția ca persoana respectivă să se întoarcă acolo în mod regulat. Atunci când o persoană locuiește într-un stat membru pentru a desfășura o activitate cu o durată stabilită, reședința acesteia este considerată în continuare cea în care are legăturile personale, indiferent dacă persoana respectivă se întoarce sau nu acolo în cursul activității respective. Frecventarea unei universități sau a unei școli în alt stat membru nu constituie transfer al reședinței obișnuite. În mod alternativ, „reședință obișnuită” are sensul atribuit acesteia în legislația națională a statelor membre.
Definiții în domeniul ajutoarelor pentru infrastructurile de bandă largă
▼M4 —————
„lucrări de geniu civil aferente comunicațiilor în bandă largă” înseamnă lucrările de construcții civile necesare pentru dezvoltarea unei rețele în bandă largă, cum ar fi excavarea unui drum pentru a permite plasarea conductelor (pentru cablurile în bandă largă);
„conductă” înseamnă o țeavă sau un tub subteran utilizat la adăpostirea cablurilor (de fibră optică, de cupru sau coaxiale) unei rețele în bandă largă;
„degruparea fizică” permite accesul la linia de acces a consumatorului final și oferă posibilitatea ca sistemele de transmisie deținute de concurenți să fie utilizate pentru a transmite direct prin această linie;
„rețea pasivă” înseamnă o rețea fără niciun element activ, cum ar fi: infrastructura de inginerie civilă, țevile, conductele, căminele de vizitare, gurile de vizitare, fibra neagră, cabinetele, alimentarea cu energie electrică, instalațiile de antene, antenele pasive, stâlpii, pilonii și turnurile;
▼M4 —————
„acces cu ridicata” înseamnă accesul care permite unui operator să utilizeze echipamentele altui operator. Cel mai larg acces posibil care se acordă pe rețeaua relevantă include, pe baza evoluțiilor tehnologice actuale, cel puțin următoarele produse de acces: în cazul rețelelor FTTH/FTTB, acces la conducte, acces la fibra neagră, acces degrupat la bucla locală și acces de tip bitstream; în cazul rețelelor de cablu, acces la conducte și acces de tip bitstream; în cazul rețelelor FTTC, acces la conducte, acces degrupat la sub-buclă și acces de tip bitstream; în cazul infrastructurilor pasive de rețea, acces la conducte, acces la fibra neagră și/sau acces degrupat la bucla locală; în cazul rețelelor în bandă largă pe bază de ADSL, acces degrupat la bucla locală și acces de tip bitstream; în cazul rețelelor mobile sau fără fir, acces de tip bitstream, partajarea stâlpilor și acces la rețelele backhaul; în cazul platformelor prin satelit, acces de tip bitstream.
„locație deservită” înseamnă o locație care poate fi conectată într-o perioadă scurtă de timp și în schimbul achitării de către utilizatorul final a unei taxe normale de activare, indiferent dacă respectiva locație este sau nu conectată la rețea. Prin urmare, un operator trebuie să raporteze o locație ca fiind deservită numai dacă, în urma unei solicitări din partea unui utilizator final, respectivul operator se angajează să conecteze locația în cauză în schimbul achitării de către utilizatorul final a unei taxe normale de activare, adică fără costuri suplimentare sau excepționale și, în orice caz, fără a depăși taxa medie de activare din statul membru în cauză. Furnizorul rețelelor și al serviciilor de comunicații electronice trebuie să fie în măsură să conecteze respectiva locație și să activeze serviciul în interiorul acesteia în termen de patru săptămâni de la data solicitării;
„actori socioeconomici” înseamnă entități care, prin misiunea, natura sau localizarea lor, pot genera, în mod direct sau indirect, beneficii socioeconomice importante pentru cetățenii, întreprinderile și comunitățile locale aflate în vecinătatea lor sau în zona lor de influență, inclusiv, printre altele, autorități publice, entități publice sau private cărora le-a fost încredințată prestarea de servicii de interes general sau de servicii de interes economic general, astfel cum se prevede la articolul 106 alineatul (2) din tratat, și întreprinderi cu un grad ridicat de intensitate digitală;
„coridor 5G” înseamnă o cale de transport, un drum, o cale ferată sau o cale navigabilă interioară acoperită (acoperit) în întregime de o infrastructură de conectivitate digitală, în special, de sisteme 5G, și care permit furnizarea neîntreruptă de servicii digitale de sinergie, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului ( 21 ), cum ar fi mobilitatea conectată și automatizată, serviciile de mobilitate inteligentă similare pentru căi ferate sau conectivitatea digitală pe căile navigabile interioare;
Definiții în domeniul ajutoarelor pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului
„opere audiovizuale greu de realizat” înseamnă operele identificate ca atare de statele membre, pe baza unor criterii predefinite, la instituirea schemelor sau la acordarea ajutoarelor și pot include filmele a căror unică versiune originală este în limba unui stat membru cu teritoriu, populație sau spațiu lingvistic restrânse, scurtmetrajele, primul și al doilea film ale unui regizor, documentarele sau lucrările cu buget redus sau care întâmpină alte dificultăți de ordin comercial;
Lista Comitetului de asistență pentru dezvoltare (CAD) al OCDE: înseamnă toate țările și teritoriile eligibile pentru a primi asistență oficială pentru dezvoltare care sunt incluse în lista alcătuită de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE);
„profitul rezonabil” se stabilește în funcție de profitul tipic pentru sectorul în cauză. În orice caz, o rată a rentabilității capitalului care nu depășește rata swap relevantă, majorată cu o primă de 100 de puncte de bază va fi considerată a fi rezonabilă.
Definiții în domeniul ajutoarelor pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale
„sport profesionist” înseamnă practicarea unui sport ca activitate lucrativă sau ca serviciu remunerat, indiferent dacă a fost încheiat sau nu un contract de muncă oficial între sportivul profesionist și organizația sportivă relevantă, în cazul în care remunerația depășește costul de participare și reprezintă o parte semnificativă din veniturile sportivului. Cheltuielile de călătorie și de cazare legate de participarea la evenimentul sportiv nu sunt considerate remunerație în sensul prezentului regulament.
Definiții în domeniul ajutoarelor pentru aeroporturile regionale
„infrastructură aeroportuară” înseamnă infrastructura și echipamentele care permit unui aeroport să furnizeze servicii aeroportuare companiilor aeriene și diverșilor prestatori de servicii, și anume piste, terminale, platforme, căi de rulare, infrastructura centralizată de handling la sol și orice alte structuri utilizate în mod direct pentru serviciile aeroportuare, cu excepția infrastructurilor și a echipamentelor care sunt necesare, în principal, pentru desfășurarea activităților non-aeronautice;
„companie aeriană” înseamnă orice companie aeriană cu o licență de operare valabilă eliberată de un stat membru sau de un membru al spațiului aerian comun european în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului ( 22 );
„aeroport” înseamnă o entitate sau un grup de entități care desfășoară activitatea economică de furnizare a unor servicii aeroportuare către companii aeriene;
„servicii aeroportuare” înseamnă serviciile furnizate companiilor aeriene de către aeroport sau de către oricare dintre filialele sale, menite să asigure handlingul aeronavelor, de la aterizare până la decolare, precum și al pasagerilor și al mărfurilor, pentru a permite companiilor aeriene să ofere servicii de transport aerian, inclusiv furnizarea de servicii de handling la sol și furnizarea de infrastructură centralizată de handling la sol;
„trafic mediu anual de pasageri” înseamnă o cifră stabilită pe baza traficului de pasageri care sosesc și care pleacă în cursul ultimelor două exerciții financiare dinaintea celui în care este acordat ajutorul;
„infrastructură centralizată de handling la sol” înseamnă o infrastructură care este în mod normal operată de administratorul aeroportului și pusă la dispoziția diferiților furnizori de servicii de handling la sol care își desfășoară activitatea în aeroport, în schimbul unei remunerații, cu excepția echipamentelor deținute sau exploatate de către furnizorii de servicii de handling la sol;
„tren de mare viteză” înseamnă un tren care poate atinge viteze de peste 200 km/h;
„servicii de handling la sol” înseamnă serviciile oferite utilizatorilor aeroporturilor în aeroporturi, astfel cum sunt descrise în anexa la Directiva 96/67/CE a Consiliului ( 23 );
„activități nonaeronautice” înseamnă serviciile comerciale oferite companiilor aeriene sau altor utilizatori ai aeroportului, cum ar fi serviciile auxiliare pentru pasageri, agenți de expediție sau alți prestatori de servicii, închirierea de birouri și spații comerciale, spațiile de parcare și hotelurile;
„aeroport regional” înseamnă un aeroport cu un trafic mediu anual de pasageri de maximum trei milioane de pasageri;
Definiții în domeniul ajutoarelor pentru porturi
„port” înseamnă o zonă de pământ și apă, constituită din infrastructura și echipamentele necesare pentru primirea navelor, încărcarea și descărcarea acestora, depozitarea mărfurilor, recepția și livrarea acestora și îmbarcarea și debarcarea pasagerilor, a echipajului și a altor persoane și din orice altă infrastructură de care operatorii de transport au nevoie în port;
„port maritim” înseamnă un port destinat, în principal, primirii navelor maritime;
„port interior” înseamnă un port, altul decât un port maritim, destinat primirii navelor de navigație interioară;
„infrastructură portuară” înseamnă infrastructura și instalațiile pentru furnizarea de servicii portuare legate de transport, cum ar fi danele utilizate pentru amararea navelor, pereții cheiurilor, debarcaderele și pontoanele plutitoare din zonele de maree, bazinele interne, rambleurile și terenurile recuperate din mare, infrastructura pentru combustibilii alternativi și infrastructura pentru colectarea deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură;
„suprastructură portuară” înseamnă amenajările de suprafață (cum ar fi cele destinate depozitării), echipamentele fixe (cum ar fi depozitele și terminalele) și echipamentele mobile (cum ar fi macaralele), aflate în port și destinate furnizării de servicii portuare legate de transport;
„infrastructură de acces” înseamnă orice tip de infrastructură necesară pentru a asigura accesul și intrarea utilizatorilor în port de pe uscat, de pe mare sau de pe un curs de apă, cum ar fi drumurile de acces, șinele de cale ferată, șenalele de acces și ecluzele;
„dragaj” înseamnă îndepărtarea sedimentelor de pe fundul căilor navigabile de acces la un port sau din cadrul portului;
„infrastructură pentru combustibili alternativi” înseamnă o infrastructură portuară fixă, mobilă sau offshore care permite unui port să aprovizioneze nave cu surse de energie precum energie electrică, hidrogen, bioccarburanți, astfel cum sunt definiți la articolul 2 litera (i) din Directiva 2009/28/CE, combustibili sintetici și parafinici, gaze naturale, inclusiv biometan, în stare gazoasă [gaz natural comprimat (CNG) și gaz natural lichefiat (LNG)] și gaz petrolier lichefiat (LPG) care servesc, cel puțin parțial, ca înlocuitori pentru sursele de petrol în furnizarea energiei pentru transporturi, având potențialul de a contribui la decarbonizarea sectorului transporturilor și îmbunătățirea performanței de mediu a acestui sector;
„nave” înseamnă structuri de plutire cu sau fără propulsie proprie, care prezintă una sau mai multe coci de deplasare la suprafață;
„nave maritime” înseamnă nave, altele decât cele care navighează exclusiv sau în principal pe căi navigabile interioare sau în apele din interiorul sau din imediata apropiere a apelor protejate;
„nave de ape interioare” înseamnă nave destinate exclusiv sau în principal navigației pe căi navigabile interioare sau în apele din interiorul sau din imediata apropiere a apelor protejate;
„infrastructură de colectare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură” înseamnă instalațiile fixe, plutitoare sau mobile care au capacitatea de a prelua deșeurile provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură, astfel cum sunt definite în Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 24 ).
Definiții în domeniul ajutoarelor incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU (termenii definiți la alte titluri ale prezentului articol au același înțeles ca cel prevăzut la prezentul articol și în cazul ajutoarelor incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU)
„Fondul InvestEU”, „garanția UE”, „produs financiar”„bănci sau instituții naționale de promovare” și „partener de implementare” au sensul definit la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2021/523;
„intermediar financiar” în sensul secțiunii 16 înseamnă un intermediar financiar în înțelesul punctului 34, cu excepția partenerilor de implementare;
„intermediar financiar comercial” înseamnă un intermediar financiar care desfășoară o activitate cu scop lucrativ și își asumă pe deplin toate riscurile, fără o garanție publică; băncile sau instituțiile naționale de promovare nu sunt considerate intermediari financiari comerciali;
„nod urban TEN-T” are sensul stabilit la articolul 3 litera (p) din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 25 );
„întreprindere nou-intrată” înseamnă o întreprindere feroviară, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 1 din Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 26 ), care îndeplinește următoarele condiții:
a primit o licență în temeiul articolului 17 alineatul (3) din Directiva 2012/34/UE pentru segmentul de piață relevant cu mai puțin de douăzeci de ani înainte de acordarea ajutorului și
nu este legată, în sensul articolului 3 alineatul (3) din anexa I la prezentul regulament, de o întreprindere feroviară care a obținut o licență, în sensul articolului 3 punctul 14 din Directiva 2012/34/UE, înainte de 1 ianuarie 2010;
„transport urban” înseamnă transportul în interiorul unui oraș sau al unei aglomerări urbane și al zonelor sale de navetă;
„ecosistem”, „biodiversitate” și „stare bună a unui ecosistem” au sensul definit la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului ( 27 );
Articolul 3
Condiții de exceptare
Schemele de ajutoare, ajutoarele individuale acordate în cadrul unor scheme de ajutoare și ajutoarele ad-hoc sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (2) sau (3) din tratat și sunt exceptate de la cerința de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat dacă ajutoarele respective îndeplinesc toate condițiile prevăzute în capitolul I din prezentul regulament, precum și condițiile specifice pentru categoria relevantă de ajutor stabilite în capitolul III din prezentul regulament.
Articolul 4
Praguri de notificare
Prezentul regulament nu se aplică ajutoarelor care depășesc următoarele praguri:
pentru ajutoarele regionale pentru investiții: „valoarea ajustată” a ajutoarelor, astfel cum a fost calculată în conformitate cu mecanismul definit la articolul 2 alineatul (20) pentru o investiție cu costuri eligibile de 100 de milioane EUR;
pentru ajutoarele regionale pentru dezvoltare urbană: 20 de milioane EUR, astfel cum se prevede la articolul 16 alineatul (3);
pentru ajutoarele pentru investiții destinate IMM-urilor: 7,5 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect de investiții;
pentru ajutoarele pentru consultanță în favoarea IMM-urilor: 2 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect;
pentru ajutoarele destinate IMM-urilor pentru participarea la târguri: 2 milioane EUR pe întreprindere, pe an;
pentru ajutoarele acordate întreprinderilor care participă la proiectele de cooperare teritorială europeană: pentru ajutoarele prevăzute la articolul 20, 2 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect; pentru ajutoarele prevăzute la articolul 20a, cuantumurile stabilite la articolul 20a alineatul (2) pe întreprindere, pe proiect;
pentru ajutoare pentru finanțare de risc: 15 milioane EUR pe întreprindere eligibilă, astfel cum se prevede la articolul 21 alineatul (9);
pentru ajutoarele pentru întreprinderile nou-înființate: astfel cum se prevede la articolul 22 alineatele (3), (4) și (5);
pentru ajutoarele pentru cercetare și dezvoltare:
dacă proiectul constă în principal în cercetare fundamentală: 40 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect; în acest caz peste jumătate din costurile eligibile ale proiectului apar ca urmare a unor activități care intră în categoria cercetare fundamentală;
dacă proiectul constă în principal în cercetare industrială: 20 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect; în acest caz peste jumătate din costurile eligibile ale proiectului apar ca urmare a unor activități care intră în categoria cercetare industrială sau în ambele categorii — cercetare fundamentală și industrială;
dacă proiectul constă în principal în dezvoltare experimentală: 15 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect; în acest caz peste jumătate din costurile eligibile ale proiectului apar ca urmare a unor activități care intră în categoria dezvoltare experimentală;
dacă proiectul este un proiect Eureka sau este pus în aplicare de către o întreprindere comună instituită în temeiul articolului 185 sau al articolului 187 din tratat, sumele menționate la punctele (i)-(iii) se dublează.
dacă ajutoarele pentru proiectele de cercetare și dezvoltare sunt acordate sub forma unor avansuri rambursabile care, în absența unei metodologii acceptate de calculare a echivalentului subvenție brută al acestora, sunt exprimate ca procent din costurile eligibile, iar măsura prevede ca în cazul unui rezultat pozitiv al proiectului, astfel cum este definit pe baza unei ipoteze rezonabile și prudente, avansurile să fie rambursate cu o rată a dobânzii cel puțin egală cu rata de actualizare aplicabilă la momentul acordării grantului, sumele menționate la punctele (i) — (iv) pot fi majorate cu 50 %;
ajutoare pentru studii de fezabilitate pentru pregătirea activităților de cercetare: 7,5 milioane EUR pe studiu;
pentru ajutoarele furnizate IMM-urilor pentru proiectele de cercetare și dezvoltare cărora li s-a acordat o etichetă de calitate „marcă de excelență” și care sunt puse în aplicare în temeiul articolului 25a, cuantumul menționat la articolul 25a;
pentru acțiunile Marie Skłodowska-Curie și acțiunile de validare a conceptului de către CEC, puse în aplicare în temeiul articolului 25b, cuantumurile menționate la articolul 25b;
pentru ajutoarele incluse în proiectele de cercetare și dezvoltare cofinanțate, puse în aplicare în temeiul articolului 25c, cuantumurile menționate la articolul 25c;
pentru ajutoarele acordate acțiunilor de teaming, cuantumurile menționate la articolul 25d;
pentru ajutoarele pentru investiții în infrastructuri de cercetare: 20 de milioane EUR pe infrastructură;
pentru ajutoarele pentru clustere de inovare: 7,5 milioane EUR pe cluster.
ajutoare pentru inovare destinate IMM-urilor: 5 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect;
pentru ajutoarele pentru inovarea de proces și organizațională: 7,5 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect;
pentru ajutoarele pentru formare: 2 milioane EUR pe proiect de formare;
pentru ajutoarele pentru recrutarea lucrătorilor defavorizați: 5 milioane EUR pe întreprindere, pe an;
pentru ajutoarele pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap acordate sub formă de subvenții salariale: 10 milioane EUR pe întreprindere, pe an;
pentru ajutoarele pentru compensarea costurilor suplimentare generate de încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap: 10 milioane EUR pe întreprindere, pe an;
pentru ajutoarele pentru compensarea costurilor asistenței acordate lucrătorilor defavorizați: 5 milioane EUR pe întreprindere, pe an;
pentru ajutoarele pentru investițiile în materie de protecție a mediului, excluzându-se ajutoarele pentru investițiile în infrastructura de reîncărcare sau de realimentare accesibilă publicului pentru vehicule cu emisii zero sau cu emisii scăzute, ajutoarele pentru investițiile efectuate în vederea reabilitării siturilor contaminate și ajutoarele pentru partea rețelei de distribuție a instalației de termoficare sau răcire centralizată eficientă din punct de vedere energetic: 15 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect de investiții; 30 de milioane EUR pentru ajutoarele pentru investițiile în eficiența energetică a anumitor clădiri care intră sub incidența domeniului de aplicare al articolului 38 alineatul (3a) și 30 de milioane EUR din cuantumul nominal total al soldului finanțării destinate ajutoarelor pentru investițiile în eficiența energetică a anumitor clădiri care intră sub incidența domeniului de aplicare al articolului 38 alineatul (7);
pentru ajutoarele pentru investițiile în infrastructura de reîncărcare sau de realimentare accesibilă publicului pentru vehicule cu emisii zero sau cu emisii scăzute: 15 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect și, în cazul schemelor, un buget mediu anual de cel mult 150 de milioane EUR;
pentru ajutoarele pentru investițiile în proiectele de eficiență energetică, cuantumurile prevăzute la articolul 39 alineatul (5);
pentru ajutoarele pentru investiții în vederea reabilitării siturilor contaminate: 20 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect de investiții.
pentru ajutoarele de exploatare pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile și pentru ajutoarele de exploatare pentru promovarea producției de energie din surse regenerabile în instalații de dimensiuni mici: 15 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect; Atunci când ajutorul se acordă pe baza unei proceduri de ofertare concurențiale în temeiul articolului 42: 150 de milioane EUR anual luând în calcul bugetul combinat al tuturor schemelor care intră sub incidența articolului 42.
pentru ajutoarele pentru investiții pentru rețele de termoficare și răcire centralizată: 20 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect de investiții.
pentru ajutoarele pentru investiții în infrastructura energetică; 50 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect de investiții;
pentru ajutoarele pentru implementarea unor rețele fixe în bandă largă acordate sub formă de grant: costuri totale de 100 de milioane EUR pe proiect; pentru ajutoarele pentru infrastructuri fixe de bandă largă acordate sub formă de instrument financiar, valoarea nominală a finanțării totale furnizate oricărui beneficiar final pe proiect nu trebuie să depășească 150 de milioane EUR;
pentru ajutoarele pentru implementarea rețelelor mobile 4G sau 5G acordate sub formă de grant: costuri totale de 100 de milioane EUR pe proiect; pentru ajutoarele pentru rețelele mobile 4G sau 5G acordate sub formă de instrument financiar, valoarea nominală a finanțării totale furnizate oricărui beneficiar final pe proiect nu trebuie să depășească 150 de milioane EUR;
pentru ajutoarele pentru anumite proiecte de interes comun în domeniul infrastructurilor transeuropene de conectivitate digitală finanțate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153 sau cărora li s-a acordat o etichetă de calitate „marcă de excelență” în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153, acordate sub formă de grant: costuri totale de 100 de milioane EUR pe proiect; pentru ajutoarele pentru anumite proiecte de interes comun în domeniul infrastructurilor transeuropene de conectivitate digitală acordate sub formă de instrument financiar, valoarea nominală a finanțării totale furnizate oricărui beneficiar final pe proiect nu trebuie să depășească 150 de milioane EUR;
pentru ajutoarele sub formă de scheme de vouchere pentru conectivitate: bugetul total destinat ajutoarelor de stat pe o perioadă de 24 de luni pentru toate schemele de vouchere pentru conectivitate dintr-un stat membru nu trebuie să depășească 50 de milioane EUR (suma totală incluzând schemele de vouchere naționale și regionale sau locale);
pentru ajutoarele pentru investiții pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului: 150 de milioane EUR pe proiect; ajutoare de exploatare pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului: 75 de milioane EUR pe întreprindere pe an;
pentru schemele de ajutoare pentru operele audiovizuale: 50 de milioane EUR pe schemă, anual;
pentru ajutoarele de investiții pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale: 30 de milioane EUR sau costurile totale care depășesc 100 de milioane EUR pe proiect; ajutoare de exploatare pentru infrastructură sportivă: 2 milioane EUR pe infrastructură, anual;
pentru ajutoarele pentru investiții în infrastructuri locale: 10 milioane EUR sau costurile totale care depășesc 20 de milioane EUR pentru aceeași infrastructură;
pentru ajutoarele destinate aeroporturilor regionale: intensitățile ajutoarelor și valorile ajutoarelor prevăzute la articolul 56a;
pentru ajutoarele destinate porturilor maritime: costuri eligibile de 130 de milioane EUR pe proiect [sau 150 de milioane EUR pe proiect într-un port maritim inclus în planul de activitate al unui coridor al rețelei centrale, astfel cum se menționează la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 28 )]; în ceea ce privește dragajul, un proiect este definit ca toate operațiunile de dragaj desfășurate pe parcursul unui an calendaristic; și
pentru ajutoarele destinate porturilor interioare: costuri eligibile de 40 de milioane EUR pe proiect [sau 50 de milioane EUR pe proiect într-un port interior inclus în planul de activitate al unui coridor al rețelei centrale, astfel cum se menționează la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013]; în ceea ce privește dragajul, un proiect este definit ca toate operațiunile de dragaj desfășurate pe parcursul unui an calendaristic;
pentru ajutoarele incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU: cuantumurile prevăzute în secțiunea 16 din capitolul III; și
pentru ajutoarele acordate IMM-urilor pentru costurile suportate ca urmare a participării la proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”) și la proiectele grupului operațional din cadrul Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii („PEI”): pentru ajutoarele prevăzute la articolul 19a, 2 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect; pentru ajutoarele prevăzute la articolul 19b, cuantumurile prevăzute la articolul 19b alineatul (2) pe proiect;
Articolul 5
Transparența ajutorului
Sunt considerate transparente următoarele categorii de ajutor:
ajutoarele conținute în granturi și subvenții la dobândă;
ajutoarele conținute în împrumuturi, atunci când echivalentul subvenție brută a fost calculat pe baza ratei de referință în vigoare pe piață la momentul acordării grantului;
ajutoarele incluse în garanții:
în cazul în care echivalentul subvenție brută a fost calculat pe baza primelor safe-harbour prevăzute într-o comunicare a Comisiei; sau
în cazul în care, înainte de punerea în aplicare a măsurii, metoda utilizată pentru calcularea echivalentului subvenție brută al garanției a fost acceptată pe baza Comunicării Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE la ajutoarele de stat sub formă de garanții ( 29 ), sau a oricărei alte comunicări ulterioare, în urma notificării Comisiei cu privire la metodologia respectivă în conformitate cu orice regulament adoptat de Comisie în domeniul ajutoarelor de stat aplicabil la acel moment, iar metoda aprobată vizează în mod explicit tipul de garanție și tipul de operațiune subiacentă în cauză în contextul aplicării prezentului regulament;
ajutoarele sub formă de avantaje fiscale, în cazul în care măsura prevede un plafon care garantează că pragul aplicabil nu este depășit;
ajutoarele pentru dezvoltare urbană regională, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 16;
ajutoarele acordate întreprinderilor pentru participarea lor la proiectele de cooperare teritorială europeană prevăzute la articolul 20a, în cazul în care prevăd un plafon care să asigure faptul că nu este depășit pragul aplicabil prevăzut la articolul 20a;
ajutoarele cuprinse în măsuri de finanțare de risc, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 21;
ajutoarele pentru întreprinderile nou-înființate, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 22;
ajutoarele pentru proiecte de eficiență energetică, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 39;
ajutoarele acordate sub forma unor prime în plus față de prețul de pe piață, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 42;
ajutoarele sub formă de avansuri rambursabile, dacă valoarea nominală totală a avansului rambursabil nu depășește pragurile aplicabile în temeiul prezentului regulament sau dacă, înainte de punerea în aplicare a măsurii, metodologia de calcul al echivalentului subvenție brută al avansului rambursabil a fost acceptată în urma notificării acesteia către Comisie;
ajutoare sub forma vânzării sau a închirierii de active corporale sub ratele pieței, când valoarea este stabilită fie printr-o evaluare efectuată de un expert independent înaintea tranzacției, fie prin raportarea la o valoare de referință publică, actualizată în mod constant și general acceptată;
ajutoarele incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în secțiunea 16 din capitolul III.
Articolul 6
Efectul stimulativ
Se consideră că ajutoarele au un efect stimulativ dacă beneficiarul a prezentat statului membru în cauză o cerere de ajutor scrisă înainte de începerea lucrului la proiectul sau la activitatea respectivă. Cererea de ajutor conține cel puțin următoarele informații:
denumirea întreprinderii și dimensiunea acesteia;
descrierea proiectului, inclusiv data începerii și a încheierii acestuia;
locul de desfășurare a proiectului;
lista costurilor proiectului;
tipul de ajutor (grant, împrumut, garanție, avans rambursabil, injecție de capital sau altele) și valoarea finanțării publice necesare pentru proiect.
Se consideră că ajutoarele ad-hoc acordate întreprinderilor mari au un efect stimulativ în cazul în care, în plus față de faptul că asigură îndeplinirea condiției prevăzute la alineatul (2), statul membru a verificat, înainte de a acorda ajutorul în cauză, că documentația pregătită de beneficiar stabilește că ajutoarele vor avea drept rezultat unul sau mai multe dintre următoarele:
în cazul ajutoarelor regionale pentru investiții, faptul că se realizează un proiect care nu ar fi fost realizat în zona respectivă sau nu ar fi fost suficient de profitabil pentru beneficiar în zona respectivă în absența ajutoarelor;
în toate celelalte cazuri, faptul că există:
Prin derogare de la alineatele (2) și (3), se consideră că măsurile sub formă de avantaje fiscale au un efect stimulativ în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:
măsura fiscală instituie un drept la ajutor, în conformitate cu criterii obiective și fără ca statul membru să mai dispună de o putere de apreciere; și
măsura a fost adoptată și a intrat în vigoare înainte de demararea proiectului sau a activității subvenționate, cu excepția versiunilor ulterioare ale schemelor fiscale, unde activitatea a fost deja acoperită de schemele anterioare sub formă de avantaje fiscale.
Prin derogare de la alineatele (2), (3) și (4), următoarele categorii de ajutoare nu trebuie să aibă sau se presupune că au un efect stimulativ:
ajutoarele regionale de exploatare și ajutoarele pentru dezvoltare urbană regională, când sunt îndeplinite condițiile relevante prevăzute la articolele 15 și 16;
ajutoarele pentru accesul IMM-urilor la finanțare, dacă sunt îndeplinite condițiile relevante prevăzute la articolele 21 și 22;
ajutoarele pentru recrutarea lucrătorilor defavorizați, acordate sub formă de subvenții salariale, și ajutoarele pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap, acordate sub formă de subvenții salariale, dacă sunt îndeplinite condițiile relevante prevăzute la articolele 32 și respectiv 33;
ajutoarele pentru compensarea costurilor suplimentare generate de încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap și ajutoarele pentru compensarea costurilor aferente asistenței acordate lucrătorilor defavorizați, când sunt îndeplinite condițiile relevante prevăzute la articolele 34 și 35;
ajutoarele acordate sub forma unor reduceri ale taxelor de mediu în temeiul Directivei 2003/96/CE, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 44 al prezentului regulament;
ajutoarele destinate reparării pagubelor provocate de dezastre naturale, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 50;
ajutoarele sociale pentru transportul rezidenților din regiunile îndepărtate, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 51;
ajutoarele pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 53;
ajutoarele pentru întreprinderile care participă la proiectele de cooperare teritorială europeană, dacă sunt îndeplinite condițiile relevante prevăzute la articolul 20 sau 20a;
ajutoarele pentru proiectele de cercetare și dezvoltare cărora li s-a acordat o etichetă de calitate „marcă de excelență”, pentru acțiunile Marie Skłodowska-Curie și pentru acțiunile de validare a conceptului de către CEC cărora li s-a acordat o etichetă de calitate „marcă de excelență”, ajutoarele incluse în proiecte cofinanțate și în acțiuni de teaming cofinanțate, dacă sunt îndeplinite condițiile relevante prevăzute la articolul 25a, 25b, 25c sau 25d;
ajutoarele incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în secțiunea 16 din capitolul III;
ajutoarele pentru IMM-urile care participă la proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”) și la proiectele grupului operațional din cadrul Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii („PEI”) sau care beneficiază de astfel de proiecte, dacă sunt îndeplinite condițiile relevante prevăzute la articolul 19a sau 19b.
Articolul 7
Intensitatea ajutorului și costurile eligibile
▼M1 —————
Articolul 8
Cumulul
Ajutoarele cu costuri eligibile identificabile exceptate prin prezentul regulament pot fi cumulate cu:
orice alt ajutor de stat, atât timp cât măsurile respective vizează costuri eligibile identificabile diferite;
orice alt ajutor de stat, în legătură cu aceleași costuri eligibile, care se suprapun parțial sau integral, numai în cazul în care cumulul respectiv nu duce la depășirea celui mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau a celui mai mare cuantum al ajutorului aplicabil respectivului ajutor în temeiul prezentului regulament.
Finanțarea acordată beneficiarilor finali prin intermediul sprijinului din Fondul InvestEU care intră sub incidența secțiunii 16 din capitolul III și costurile acoperite de această finanțare nu se iau în considerare la stabilirea conformității cu dispozițiile privind cumulul prevăzute la prima teză a prezentei litere. În schimb, suma relevantă pentru stabilirea conformității cu dispozițiile privind cumulul de la prima teză a prezentei litere se calculează după cum urmează: în primul rând, valoarea nominală a finanțării care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU se deduce din costurile eligibile totale ale proiectului, obținându-se costurile eligibile totale rămase; în al doilea rând, ajutorul maxim se calculează prin aplicarea celui mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau a celui mai mare cuantum al ajutorului numai costurilor eligibile totale rămase.
Nici în ceea ce privește articolele în cazul cărora pragul de notificare este exprimat sub forma cuantumului maxim al ajutorului nu se ia în considerare valoarea nominală a finanțării acordate beneficiarilor finali prin intermediul sprijinului din Fondul InvestEU pentru a stabili dacă se respectă pragurile de notificare prevăzute la articolul 4.
Alternativ, în cazul împrumuturilor prioritare sau al garanțiilor pentru împrumuturi prioritare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU în temeiul secțiunii 16 din capitolul III, echivalentul subvenție brută al ajutorului aferent unor astfel de împrumuturi sau garanții furnizate beneficiarilor finali se poate calcula în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) litera (b) sau (c), după caz. Echivalentul subvenție brută al ajutorului poate fi utilizat pentru a se asigura faptul că, în conformitate cu prima teză a prezentei litere, cumulul cu orice alt ajutor acordat pentru aceleași costuri eligibile identificabile nu duce la depășirea celui mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau a celui mai mare cuantum al ajutorului aplicabil ajutorului în temeiul prezentului regulament ori la depășirea pragului de notificare relevant prevăzut în prezentul regulament.
Articolul 9
Publicare și informare
Statul membru în cauză asigură publicarea pe un site web cuprinzător privind ajutoarele de stat, la nivel național sau regional:
a rezumatului informațiilor menționat la articolul 11 în formatul standard prevăzut în anexa II sau a unui link care oferă acces la acesta;
a textului integral al fiecărei măsuri de ajutor, astfel cum se menționează la articolul 11, sau a unui link care oferă acces la textul integral;
a informațiilor menționate în anexa III privind fiecare ajutor individual acordat care depășește 500 000 EUR sau, în cazul beneficiarilor care își desfășoară activitatea în sectorul producției agricole primare, alții decât cei cărora li se aplică secțiunea 2a, fiecare ajutor individual acordat pentru respectiva producție care depășește 60 000 EUR și, în cazul beneficiarilor care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii, alții decât cei cărora li se aplică secțiunea 2a, fiecare ajutor individual acordat care depășește 30 000 EUR.
În ceea ce privește ajutoarele acordate proiectelor de cooperare teritorială europeană menționate la articolul 20, informațiile prevăzute la prezentul alineat se publică pe site-ul web al statului membru în care se află autoritatea de management în cauză, astfel cum este definită la articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 32 ) sau la articolul 45 din Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului ( 33 ), în funcție de regulamentul aplicabil. Alternativ, statele membre participante pot să decidă ca fiecare dintre ele să furnizeze pe propriul site web informații privind măsurile de ajutor puse în aplicare pe teritoriul său.
Obligațiile de publicare prevăzute la primul paragraf nu se aplică ajutoarelor acordate proiectelor de cooperare teritorială europeană menționate la articolul 20a și, de asemenea, nu se aplică proiectelor grupului operațional din cadrul Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii („PEI”) și nici proiectelor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”) prevăzute la articolul 19b.
În cazul schemelor sub formă de avantaje fiscale și al schemelor care intră sub incidența articolelor 16 și 21 ( 34 ), condițiile prevăzute la alineatul (1) primul paragraf litera (c) din prezentul articol se consideră a fi îndeplinite dacă statele membre publică informațiile necesare privind cuantumurile ajutoarelor individuale în următoarele intervale (în milioane EUR):
Comisia publică pe site-ul său internet:
linkurile către site-urile internet privind ajutoarele de stat menționate la alineatul (1) al prezentului articol;
rezumatul informațiilor menționate la articolul 11.
CAPITOLUL II
MONITORIZARE
Articolul 10
Retragerea beneficiului exceptării pe categorii
În cazul în care un stat membru acordă ajutoare presupus exceptate de la cerința de notificare în temeiul prezentului regulament fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute în capitolele I-III, Comisia poate, după ce a acordat statului membru în cauză posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile, să adopte o decizie în care să se precizeze că toate sau unele dintre viitoarele măsuri de ajutor adoptate de statul membru în cauză, care altfel ar îndeplini cerințele prezentului regulament, trebuie notificate Comisiei în conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din tratat. Măsurile care trebuie notificate se pot limita la măsurile prin care se acordă anumite tipuri de ajutoare sau la măsurile în favoarea anumitor beneficiari ori la măsurile de ajutor adoptate de anumite autorități din statul membru în cauză.
Articolul 11
Raportare
statele membre sau, în cazul ajutoarelor acordate proiectelor de cooperare teritorială europeană în temeiul articolului 20, statul membru în care se află autoritatea de management, astfel cum este definită la articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 sau la articolul 45 din Regulamentul (UE) 2021/1059, în funcție de articolul aplicabil, transmit Comisiei:
prin intermediul sistemului electronic de notificare al Comisiei, rezumatul informațiilor despre fiecare măsură de ajutor exceptată în temeiul prezentului regulament, în formatul standard prevăzut în anexa II, împreună cu un link care oferă acces la textul integral al măsurii de ajutor, inclusiv la modificările sale, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea sa în vigoare; și
un raport anual, astfel cum se menționează în Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei ( 35 ), în format electronic, privind aplicarea prezentului regulament, care conține informațiile indicate în regulamentul menționat, pentru fiecare an întreg sau pentru fiecare parte a anului în care se aplică prezentul regulament. Pentru produsele financiare implementate de un stat membru în cadrul compartimentului pentru statele membre al InvestEU sau de o bancă națională de promovare care acționează în calitate de partener de implementare sau care acționează în calitate de intermediar financiar în cadrul InvestEU, se consideră că această obligație a statului membru este îndeplinită dacă partenerul de implementare îi furnizează Comisiei rapoartele anuale, în conformitate cu cerințele de raportare relevante prevăzute în acordul de garantare semnat între Comisie și partenerul de implementare.
Primul paragraf nu se aplică ajutoarelor acordate proiectelor de cooperare teritorială europeană menționate la articolul 20a și nici ajutoarelor acordate proiectelor grupului operațional din cadrul Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii („PEI”) și proiectelor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”) menționate la articolul 19b.
Articolul 12
Monitorizare
Primul paragraf nu se aplică ajutoarelor acordate proiectelor de cooperare teritorială europeană menționate la articolul 20a și nici ajutoarelor acordate proiectelor grupului operațional din cadrul Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii și proiectelor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”) menționate la articolul 19b.
CAPITOLUL III
DISPOZIȚII SPECIFICE PENTRU DIFERITELE CATEGORII DE AJUTOARE
SECȚIUNEA 1
Ajutoarele regionale
Articolul 13
Domeniul de aplicare al ajutoarelor regionale
Prezenta secțiune nu se aplică:
ajutoarelor care favorizează activitățile din sectorul siderurgic, din sectorul cărbunelui, din sectorul construcțiilor navale sau din sectorul fibrelor sintetice;
ajutoarelor pentru sectorul transporturilor și pentru infrastructurile conexe, precum și pentru sectorul producerii și distribuției de energie și pentru infrastructurile energetice, cu excepția ajutoarelor regionale pentru investiții din regiunile ultraperiferice și a schemelor de ajutoare regionale de exploatare;
ajutoarelor regionale sub formă de scheme care vizează un număr limitat de sectoare specifice de activitate economică; nu se consideră că schemele de ajutoare destinate activităților turistice, infrastructurilor de bandă largă sau prelucrării și comercializării produselor agricole vizează sectoare specifice de activitate economică;
ajutoarelor regionale de exploatare acordate întreprinderilor ale căror activități principale se încadrează în secțiunea K „Intermedieri financiare și asigurări” din NACE Rev. 2 sau întreprinderilor care desfășoară activități în interiorul grupurilor și ale căror activități principale se încadrează în categoriile 70.10 „Activități ale direcțiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate” sau 70.22 „Activități de consultanță pentru afaceri și management” din NACE Rev. 2.
Articolul 14
Ajutoarele regionale pentru investiții
Costurile eligibile sunt următoarele:
costurile investițiilor în active corporale și necorporale;
costurile salariale estimate care rezultă din crearea de locuri de muncă în urma unei investiții inițiale, calculate pe o perioadă de doi ani; sau
o combinație între literele (a) și (b) care să nu depășească suma de la litera (a) sau (b), în funcție de care dintre acestea este mai mare.
Activele achiziționate trebuie să fie noi, cu excepția celor pentru IMM-uri și pentru achiziționarea unei unități. Costurile legate de închirierea de active corporale pot fi luate în considerare în următoarele situații:
în cazul terenurilor și clădirilor, contractul de închiriere trebuie să continue cel puțin timp de cinci ani de la data preconizată de finalizare a proiectului de investiții pentru întreprinderile mari și cel puțin timp de trei ani în cazul IMM-urilor;
în cazul închirierii de instalații sau de utilaje, contractul trebuie să fie unul de leasing financiar și trebuie să conțină obligația ca beneficiarul ajutorului să achiziționeze activul la data la care expiră contractul.
►M1 În cazul achiziționării activelor unei unități, în înțelesul articolului 2 punctul 49 sau 51, se iau în considerare numai costurile de cumpărare a activelor de la terți care nu au legătură cu cumpărătorul. ◄ Tranzacția are loc în condițiile pieței. Dacă fost deja acordat un ajutor pentru achiziționarea activelor înainte de cumpărarea acestora, costurile acestor active se deduc din costurile eligibile aferente achiziționării unei unități. În cazul în care un membru al familiei proprietarului inițial sau un angajat preia o întreprindere mică, condiția ca activele să fie cumpărate de la terți care nu au legătură cu cumpărătorul nu se aplică. Achiziționarea de acțiuni nu constituie o investiție inițială.
Activele necorporale sunt eligibile pentru calculul costurilor de investiții dacă îndeplinesc următoarele condiții:
trebuie să fie utilizate exclusiv în cadrul unității care primește ajutorul;
trebuie să fie amortizabile;
trebuie să fie achiziționate în condițiile pieței de la terți care nu au legături cu cumpărătorul; și
trebuie să fie incluse în activele întreprinderii care beneficiază de ajutor și trebuie să rămână asociate proiectului pentru care s-a acordat ajutorul pe o perioadă de minimum cinci ani sau de trei ani în cazul IMM-urilor.
Pentru întreprinderile mari, costurile activelor necorporale sunt eligibile numai până la un plafon de 50 % din costurile totale eligibile ale investiției inițiale.
În cazul în care costurile eligibile sunt calculate în funcție de costurile salariale estimate astfel cum se menționează la alineatul (4) litera (b), trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții:
proiectul de investiții determină o creștere netă a numărului de angajați în unitatea în cauză, în comparație cu media din ultimele 12 luni, ceea ce înseamnă că orice loc de muncă pierdut se deduce din numărul aparent de locuri de muncă create în perioada respectivă;
fiecare post este ocupat în termen de trei ani de la finalizarea lucrărilor și
fiecare loc de muncă creat prin investiție se menține în zona în cauză pentru o perioadă de cel puțin cinci ani sau, în cazul IMM-urilor, de cel puțin trei ani de la data la care postul a fost ocupat pentru prima dată, cu excepția cazului în care locul de muncă s-a pierdut în perioada 1 ianuarie 2020-30 iunie 2021.
Ajutoarele regionale pentru dezvoltarea rețelelor în bandă largă îndeplinesc următoarele condiții:
ajutoarele se acordă numai în zonele în care nu există nicio rețea din aceeași categorie (fie în bandă largă de bază, fie rețele NGA) și în care este foarte puțin probabil să fie dezvoltată în condiții comerciale o astfel de rețea în termen de trei ani de la data deciziei de acordare a ajutoarelor și
operatorul rețelei subvenționate trebuie să ofere acces cu ridicata activ și pasiv, în condiții echitabile și nediscriminatorii, inclusiv degrupare fizică în cazul rețelelor NGA; și
ajutoarele se alocă pe baza unui proces de selecție concurențial.
Articolul 15
Ajutoarele regionale de exploatare
În zonele slab populate, schemele de ajutoare regionale de exploatare compensează costurile suplimentare pentru transportul mărfurilor produse în zone eligibile pentru ajutoarele de exploatare, precum și costurile suplimentare pentru transportul mărfurilor care sunt prelucrate ulterior în acele zone, cu respectarea următoarelor condiții:
ajutoarele sunt cuantificabile în mod obiectiv în avans, pe baza unei sume fixe sau a unui raport tonă/kilometru sau pe baza oricărei alte unități relevante;
costurile suplimentare de transport sunt calculate pe baza călătoriei mărfurilor în interiorul granițelor statului membru în cauză, folosindu-se mijloacele de transport care generează cele mai mici costuri pentru beneficiar.
Intensitatea ajutorului nu depășește 100 % din costurile suplimentare de transport prevăzute la prezentul alineat.
În zonele foarte slab populate, schemele de ajutoare regionale de exploatare împiedică sau reduc depopularea, cu respectarea următoarelor condiții:
beneficiarii își desfășoară activitatea economică în zona în cauză;
valoarea anuală a ajutorului per beneficiar pentru toate schemele de ajutoare de exploatare nu depășește 20 % din cheltuielile anuale cu forța de muncă suportate de beneficiar în zona în cauză.
►C2 În regiunile ultraperiferice, schemele de ajutoare de exploatare compensează costurile suplimentare de exploatare suportate în aceste regiuni ca efect direct al unuia sau mai multor handicapuri permanente menționate la articolul 349 din tratat, atunci când beneficiarii își desfășoară activitatea economică într-o regiune ultraperiferică, însă cu condiția ca valoarea anuală a ajutorului per beneficiar pentru toate schemele de ajutoare de exploatare puse în aplicare în temeiul prezentului regulament să nu depășească unul dintre următoarele procentaje: ◄
35 % din valoarea adăugată brută creată anual de beneficiar în regiunea ultraperiferică în cauză;
40 % din cheltuielile anuale cu forța de muncă suportate de beneficiar în regiunea ultraperiferică în cauză;
30 % din cifra de afaceri anuală a beneficiarului realizată în regiunea ultraperiferică în cauză.
Articolul 16
Ajutoarele regionale pentru dezvoltare urbană
Proiectele de dezvoltare urbană îndeplinesc următoarele criterii:
sunt implementate prin fonduri de dezvoltare urbană în zone asistate;
sunt cofinanțate de fondurile structurale și de investiții europene;
sprijină punerea în aplicare a unei „strategii de dezvoltare urbană integrată și durabilă”;
Măsurile de dezvoltare urbană îndeplinesc următoarele condiții:
administratorii de fonduri de dezvoltare urbană sunt selecționați printr-o procedură deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislațiile naționale aplicabile. În special, nu se face niciun fel de discriminare între administratorii fondurilor de dezvoltare urbană în funcție de locul lor de stabilire sau înregistrare în orice stat membru. Administratorilor de fonduri de dezvoltare urbană s-ar putea să li se ceară să îndeplinească anumite criterii definite în prealabil, justificate în mod obiectiv de natura investițiilor;
investitorii privați independenți sunt selectați printr-un apel deschis, transparent și nediscriminatoriu, în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislațiile naționale aplicabile, prin care se urmărește stabilirea mecanismelor adecvate de partajare a riscurilor și profitului, iar pentru alte investiții în afară de garanții se va prefera participarea asimetrică la profit în locul protecției împotriva evoluției negative. În cazul în care investitorii privați nu sunt selectați printr-un astfel de apel, rata echitabilă de rentabilitate a investitorilor privați este stabilită de un expert independent selectat prin intermediul unui apel deschis, transparent și nediscriminatoriu;
în cazul în care pierderile sunt împărțite asimetric între investitorii publici și cei privați, prima pierdere asumată de către investitorul din sectorul public este plafonată la 25 % din totalul investiției;
în cazul garanțiilor către investitori privați în proiecte de dezvoltare urbană, rata de garantare este limitată la 80 % iar pierderile totale asumate de către un stat membru sunt plafonate la 25 % din portofoliul subiacent garantat;
investitorilor li se permite să fie reprezentați în organismele de guvernanță ale fondului de dezvoltare urbană, cum ar fi consiliul de supraveghere sau comitetul consultativ;
fondul de dezvoltare urbană se stabilește în conformitate cu legislația aplicabilă. Statul membru prevede un proces de diligență pentru a se asigura o strategie de investiții solidă din punct de vedere comercial în scopul punerii în aplicare a măsurii de ajutor pentru dezvoltare urbană.
Fondurile de dezvoltare urbană sunt gestionate pe bază comercială și asigură decizii de finanțare care urmăresc obținerea de profit. Se consideră că acest lucru se întâmplă în cazul în care administratorii fondului de dezvoltare urbană îndeplinesc următoarele condiții:
administratorii fondurilor de dezvoltare urbană sunt obligați prin lege sau contract să acționeze cu diligența unui administrator specializat și de bună credință, evitând conflictele de interese; se aplică cele mai bune practici și supravegherea prudențială;
remunerația administratorilor fondurilor de dezvoltare urbană este în conformitate cu practicile pieței. Se consideră că această cerință este îndeplinită atunci când administratorul este selectat printr-un apel competitiv, deschis, transparent și nediscriminatoriu bazat pe criterii obiective legate de experiență, cunoștințe de specialitate și capacitate operațională și financiară;
administratorii fondurilor de dezvoltare urbană primesc o remunerație în funcție de performanță sau își asumă o parte din riscurile de investiții prin co-investirea de resurse proprii, astfel încât să se asigure că interesele lor sunt în permanență aliniate la interesele investitorului public;
administratorii fondurilor de dezvoltare urbană stabilesc o strategie de investiții, criteriile și calendarul propus pentru realizarea investițiilor în proiecte de dezvoltare urbană, stabilind ex ante viabilitatea financiară și impactul preconizat al acestora asupra dezvoltării urbane;
există o strategie de ieșire clară și realistă pentru fiecare investiție de capital și de cvasicapital.
În cazul în care un fond de dezvoltare urbană acordă împrumuturi sau garanții pentru proiecte de dezvoltare urbană, sunt îndeplinite următoarele condiții:
în cazul împrumuturilor, în calculul valorii maxime a investiției în sensul alineatului (3) al prezentului articol se ia în considerare valoarea nominală a împrumutului;
în cazul garanțiilor, în calculul valorii maxime a investiției în sensul alineatului (3) al prezentului articol se ia în considerare valoarea nominală a împrumutului subiacent.
SECȚIUNEA 2
Ajutoarele destinate IMM-urilor
Articolul 17
Ajutoarele pentru investiții destinate IMM-urilor
Costurile eligibile se încadrează fie într-una dintre următoarele categorii, fie în ambele:
costurile investițiilor în active corporale și necorporale;
costurile salariale estimate pentru locurile de muncă direct create prin proiectul de investiții, calculate pe o perioadă de doi ani.
Pentru a fi considerată drept cost eligibil în sensul prezentului articol, o investiție trebuie să constea în următoarele:
o investiție în active corporale și/sau necorporale legate de înființarea unei noi unități, de extinderea unei unități existente, de diversificarea producției unei unități prin realizarea unor produse noi sau de o modificare fundamentală în procesul general de producție al unei unități existente sau
achiziționarea activelor care aparțin unei unități, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:
În cazul în care un membru al familiei proprietarului inițial sau un angajat preia o întreprindere mică, condiția ca activele să fie cumpărate de la terți care nu au legătură cu cumpărătorul nu se aplică. Simpla achiziționare a acțiunilor unei întreprinderi nu se consideră a fi o investiție.
Activele necorporale trebuie să îndeplinească toate condițiile următoare:
sunt utilizate exclusiv în cadrul unității care primește ajutorul;
sunt considerate drept active amortizabile;
sunt achiziționate în condițiile pieței de la terți care nu au legătură cu cumpărătorul;
sunt incluse în activele întreprinderii timp de cel puțin trei ani.
Locurile de muncă create în mod direct în urma unui proiect de investiții îndeplinesc următoarele condiții:
locurile de muncă sunt create în termen de trei ani de la finalizarea investiției;
se înregistrează o creștere netă a numărului de angajați în unitatea în cauză, în comparație cu media din ultimele 12 luni;
locurile de muncă sunt menținute pentru o perioadă minimă de trei ani de la data la care postul a fost ocupat prima dată.
Intensitatea ajutorului nu trebuie să depășească:
20 % din costurile eligibile în cazul întreprinderilor mici;
10 % din costurile eligibile în cazul întreprinderilor mijlocii.
Articolul 18
Ajutoarele pentru consultanță în favoarea IMM-urilor
Articolul 19
Ajutoarele destinate IMM-urilor pentru participarea la târguri
Articolul 19a
Ajutoarele pentru costurile suportate de IMM-urile care participă la proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”) sau la proiectele grupului operațional din cadrul Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii („PEI”)
Următoarele costuri, prevăzute la articolul 35 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau la articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, în funcție de regulamentul aplicabil, sunt eligibile pentru proiectele DLRC și pentru proiectele grupului operațional din cadrul PEI:
costurile aferente sprijinului pregătitor, consolidării capacităților, formării și creării de rețele în vederea pregătirii și punerii în aplicare a unei strategii DLRC sau a unui proiect al grupului operațional din cadrul PEI;
punerea în aplicare a operațiunilor aprobate;
pregătirea și punerea în aplicare a activităților de cooperare ale grupului;
costurile de funcționare legate de gestionarea punerii în aplicare a strategiei DLRC sau a proiectului grupului operațional din cadrul PEI;
animarea comunității care face obiectul PEI sau al strategiei DLRC pentru a facilita comunicarea dintre părțile interesate, pentru a furniza informații și pentru a promova strategia și proiectele, precum și pentru a-i sprijini pe potențialii beneficiari în vederea dezvoltării operațiunilor și a pregătirii cererilor.
Articolul 19b
Ajutoarele cu un cuantum limitat acordate IMM-urilor care beneficiază de proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”) sau de proiectele grupului operațional din cadrul Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii („PEI”)
SECȚIUNEA 2A
Ajutoarele pentru cooperarea teritorială europeană
Articolul 20
Ajutoarele pentru costurile suportate de întreprinderile care participă la proiectele de cooperare teritorială europeană
În măsura în care sunt legate de proiectul de cooperare, sunt eligibile costurile prezentate mai jos, care au sensul care le este atribuit prin Regulamentul delegat (UE) nr. 481/2014 al Comisiei ( 38 ) sau prin articolele 38-44 din Regulamentul (UE) 2021/1059, în funcție de regulamentul aplicabil:
cheltuielile cu personalul;
cheltuielile de birou și cheltuielile administrative;
costurile de deplasare și de cazare;
costurile aferente consultanței și serviciilor externe;
cheltuielile cu echipamentele;
costurile aferente infrastructurii și lucrărilor.
Articolul 20a
Ajutoarele cu un cuantum limitat acordate întreprinderilor pentru participarea la proiectele de cooperare teritorială europeană
SECȚIUNEA 3
Ajutoarele pentru accesul IMM-urilor la finanțare
Articolul 21
Ajutoarele de finanțare de risc
La nivelul intermediarilor financiari, ajutoarele de finanțare de risc acordate investitorilor privați independenți pot lua una dintre formele următoare:
capital sau cvasicapital sau resurse financiare atribuite în scopul de a furniza întreprinderilor eligibile, în mod direct sau indirect, investiții de finanțare de risc;
împrumuturi acordate în scopul de a furniza întreprinderilor eligibile, în mod direct sau indirect, investiții de finanțare de risc;
garanții acordate pentru acoperirea pierderilor generate de investițiile de finanțare de risc, în mod direct sau indirect, întreprinderilor eligibile.
Întreprinderile eligibile sunt întreprinderile care, la momentul investiției inițiale de finanțare de risc, sunt IMM-uri necotate și îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții:
nu au funcționat pe nicio piață;
funcționează, pe orice piață, de mai puțin de 7 ani de la prima lor vânzare comercială;
necesită o investiție inițială de finanțare de risc care, pe baza unui plan de afaceri elaborat în vederea intrării pe o nouă piață de produs sau pe o nouă piață geografică, este mai mare de 50 % din cifra de afaceri anuală medie a întreprinderii în ultimii 5 ani.
Ajutoarele de finanțare de risc pot acoperi, de asemenea, investițiile de continuare făcute în întreprinderi eligibile, inclusiv după perioada de 7 ani menționată la alineatul (5) litera (b), în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:
valoarea totală a finanțării de risc menționată la alineatul (9) nu este depășită;
posibilitatea unor investiții de continuare a fost prevăzută în planul inițial de afaceri;
întreprinderea care primește investiții de continuare ►C1 nu a devenit asociată, ◄ în sensul articolului 3 alineatul (3) din anexa I, unei alte întreprinderi, diferită de intermediarul financiar sau de investitorul privat independent care furnizează finanțare de risc în cadrul măsurii, cu excepția cazului în care noua entitate îndeplinește condițiile prevăzute în definiția IMM-urilor.
În cazul măsurilor de finanțare de risc care furnizează întreprinderilor eligibile investiții de capital, de cvasicapital sau sub formă de împrumuturi, măsura de finanțare de risc trebuie să mobilizeze finanțare suplimentară de la investitori privați independenți la nivelul intermediarilor financiari sau al întreprinderilor eligibile, astfel încât să se obțină o rată totală de participare privată care să atingă următoarele praguri minime:
10 % din finanțarea de risc acordată întreprinderilor eligibile anterior realizării primei vânzări comerciale pe orice piață;
40 % din finanțarea de risc acordată întreprinderilor eligibile menționate la alineatul (5) litera (b) din prezentul articol;
60 % din finanțarea de risc pentru investiții acordată întreprinderilor eligibile menționate la alineatul (5) litera (c) și pentru investițiile de continuare efectuate în întreprinderile eligibile după perioada de 7 ani menționată la alineatul (5) litera (b).
O măsură de finanțare de risc trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
este pusă în aplicare prin intermediul unuia sau al mai multor intermediari financiari, cu excepția stimulentelor fiscale pentru investitorii privați în legătură cu investițiile lor directe în întreprinderi eligibile;
intermediarii financiari, precum și investitorii sau administratorii de fonduri, sunt selectați prin intermediul unei proceduri deschise, transparente și nediscriminatorii, care este efectuată în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislația națională aplicabilă și care urmărește stabilirea unor mecanisme adecvate de partajare a riscurilor și a recompenselor prin care, pentru investiții în afară de garanții, se va prefera participarea asimetrică la profit în locul protecției împotriva evoluției negative;
în cazul în care pierderile sunt împărțite asimetric între investitorii publici și cei privați, prima pierdere asumată de către investitorul public este plafonată la 25 % din totalul investiției efectuate;
în cazul garanțiilor care intră sub incidența alineatului (2) litera (c), rata de garantare este limitată la 80 %, iar pierderile totale asumate de către un stat membru sunt plafonate la maximum 25 % din portofoliul subiacent garantat. Numai garanțiile care acoperă pierderile preconizate ale portofoliului subiacent garantat pot fi furnizate în mod gratuit. Dacă o garanție cuprinde, de asemenea, acoperirea pierderilor neprevăzute, intermediarul financiar plătește, pentru partea din garanție care acoperă pierderile neprevăzute, o primă de garanție conformă cu condițiile pieței.
Măsurile de finanțare de risc asigură faptul că deciziile de finanțare sunt motivate de obținerea unui profit. Se consideră că acest lucru se întâmplă în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
intermediarii financiari sunt stabiliți în conformitate cu legislația aplicabilă;
statul membru sau entitatea căreia i s-a încredințat punerea în aplicare a măsurii prevede un proces de diligență astfel încât să asigure o strategie de investiții solidă din punct de vedere comercial în scopul punerii în aplicare a măsurii de finanțare de risc, ceea ce include o politică adecvată de diversificare a riscurilor vizând asigurarea viabilității economice și a unui nivel eficient în ceea ce privește dimensiunea și domeniul de aplicare teritorială al portofoliului relevant de investiții;
finanțarea de risc furnizată întreprinderilor eligibile are la bază un plan de afaceri viabil, care cuprinde detalii despre produs, vânzări și dezvoltarea profitabilității și care stabilește viabilitatea financiară ex ante;
există o strategie de ieșire clară și realistă pentru fiecare investiție de capital și de cvasicapital.
Intermediarii financiari sunt gestionați pe o bază comercială. Se consideră că această cerință este îndeplinită în cazul în care intermediarul financiar și, în funcție de tipul de măsură de finanțare de risc, administratorul fondului, îndeplinesc următoarele condiții:
sunt obligați prin lege sau prin contract să acționeze cu diligența unui administrator profesionist și de bună credință, evitând conflictele de interese; se aplică cele mai bune practici și supravegherea normativă;
remunerația lor este conformă cu practicile de pe piață. Se consideră că această cerință este respectată în cazul în care administratorul sau intermediarul financiar este selectat printr-o procedură de selecție deschisă, transparentă și nediscriminatorie, bazată pe criterii obiective legate de experiență, cunoștințe de specialitate și capacitate operațională și financiară;
primesc o remunerație în funcție de performanță sau își asumă o parte din riscurile de investiții prin co-investirea de resurse proprii, astfel încât să se asigure că interesele lor sunt în permanență aliniate cu interesele investitorului public;
stabilesc o strategie de investiții, criteriile și calendarul propus pentru derularea investițiilor;
investitorilor li se permite să fie reprezentați în organismele de guvernanță ale fondului de investiții, cum ar fi consiliul de supraveghere sau comitetul consultativ.
►M1 O măsură de finanțare de risc care oferă garanții sau împrumuturi întreprinderilor eligibile sau investiții de tip cvasicapital structurate ca datorie în întreprinderile eligibile trebuie să îndeplinească următoarele condiții: ◄
ca urmare a măsurii, intermediarul financiar realizează investiții care nu ar fi fost efectuate sau care ar fi fost efectuate într-o manieră limitată sau diferită în absența ajutorului. Intermediarul financiar este în măsură să demonstreze că utilizează un mecanism care asigură că toate avantajele sunt transferate în cea mai mare măsură către beneficiarii finali sub forma unor volume mai mari de finanțare, a unor portofolii mai riscante, a unor cerințe mai reduse în materie de garanții reale, a unor prime de garantare mai mici sau a unor rate ale dobânzii mai scăzute;
în cazul împrumuturilor sau al investițiilor de tip cvasicapital structurate ca datorie, în calculul valorii maxime a investiției, în sensul alineatului (9), se ia în considerare valoarea nominală a instrumentului;
în cazul garanțiilor, în calculul valorii maxime a investiției, în sensul alineatului (9), se ia în considerare valoarea nominală a împrumutului subiacent. Garanția nu depășește 80 % din împrumutul subiacent.
Ajutoarele de finanțare de risc destinate IMM-urilor care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (5) sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, dacă sunt respectate următoarele condiții:
la nivelul IMM-urilor, ajutoarele îndeplinesc condițiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1407/2013; și
sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute în prezentul articol, cu excepția celor prevăzute la alineatele (5), (6), (9), (10) și (11); și
în cazul măsurilor de finanțare de risc care furnizează întreprinderilor eligibile investiții de capital, de cvasicapital sau sub formă de împrumuturi, măsura mobilizează finanțare suplimentară de la investitori privați independenți la nivelul intermediarilor financiari sau al IMM-urilor, astfel încât să se obțină o rată totală de participare privată de cel puțin 60 % din finanțarea de risc furnizată IMM-urilor.
Articolul 22
Ajutoarele pentru întreprinderile nou-înființate
Întreprinderile eligibile sunt orice întreprinderi mici necotate care au fost înregistrate cu maximum cinci ani în urmă și care îndeplinesc următoarele condiții:
nu au preluat activitatea altei întreprinderi;
nu au distribuit încă profituri;
nu s-au format printr-o fuziune.
În cazul întreprinderilor eligibile care nu fac obiectul unei obligații de înmatriculare se poate considera că perioada de eligibilitate de cinci ani începe din momentul în care întreprinderea respectivă fie își începe activitatea economică, fie devine plătitoare de impozite pentru activitatea sa economică.
Prin derogare de la primul paragraf litera (c), întreprinderile formate prin fuziunea unor întreprinderi eligibile pentru ajutor în temeiul prezentului articol sunt considerate de asemenea întreprinderi eligibile pentru o perioadă de maximum cinci ani de la data înmatriculării celei mai vechi dintre întreprinderile participante la fuziune.
Ajutorul pentru întreprinderile nou-înființate se prezintă sub următoarele forme:
împrumuturi cu rate ale dobânzii care nu se conformează condițiilor pieței, cu o durată de 10 ani și cu o valoare nominală maximă de 1 milion EUR, respectiv de 1,5 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat sau de 2 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat. Pentru împrumuturile cu o durată cuprinsă între 5 și 10 ani, valorile maxime pot fi ajustate prin înmulțirea sumelor menționate mai sus cu raportul dintre durata de 10 ani și durata reală a împrumutului. Pentru împrumuturile cu o durată mai mică de 5 ani, valoarea maximă este aceeași cu cea pentru împrumuturile cu o durată de 5 ani;
garanții cu prime care nu se conformează condițiilor pieței, cu o durată de 10 ani și pentru care valoarea maximă garantată este de 1,5 milioane EUR, respectiv de 2,25 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat sau de 3 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat. Pentru garanțiile cu o durată cuprinsă între 5 și 10 ani, valorile maxime garantate pot fi ajustate prin înmulțirea sumelor menționate anterior cu raportul dintre durata de 10 ani și durata reală a garanției. Pentru garanțiile cu o durată mai mică de 5 ani, valoarea maximă garantată este aceeași cu cea pentru garanțiile cu o durată de 5 ani. Garanția nu trebuie să depășească 80 % din împrumutul subiacent.
granturi, inclusiv sub formă de investiții de capital sau de cvasicapital, reduceri ale ratelor dobânzilor și ale primelor de garantare de până la 0,4 milioane EUR echivalent subvenție brută, respectiv 0,6 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat sau 0,8 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat.
Articolul 23
Ajutoarele în favoarea platformelor alternative de tranzacționare specializate în IMM-uri
Măsura de ajutor poate lua forma unor stimulente fiscale acordate unor investitori privați independenți care au calitatea de persoană fizică pentru investițiile lor de finanțare de risc realizate prin intermediul unei platforme alternative de tranzacționare în întreprinderi eligibile în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 21.
Articolul 24
Ajutoarele pentru acoperirea costurilor de prospecție
SECȚIUNEA 4
Ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare și inovare
Articolul 25
Ajutoarele pentru proiecte de cercetare și dezvoltare
Partea din proiectul de cercetare și dezvoltare care beneficiază de ajutor trebuie să se încadreze complet într-una sau în mai multe dintre categoriile următoare:
cercetare fundamentală;
cercetare industrială;
dezvoltare experimentală;
studii de fezabilitate.
Costurile eligibile ale proiectelor de cercetare și dezvoltare sunt alocate unei categorii specifice de cercetare și dezvoltare și sunt următoarele:
costurile cu personalul: cercetători, tehnicieni și alți membri ai personalului auxiliar, în măsura în care aceștia sunt angajați în proiect;
costurile instrumentelor și ale echipamentelor, în măsura în care acestea sunt utilizate în cadrul proiectului și pe durata acestei utilizări. În cazul în care aceste instrumente și echipamente nu sunt folosite pe întreaga lor durată de viață în proiect, sunt considerate eligibile doar costurile de amortizare corespunzătoare duratei proiectului, calculate pe baza principiilor contabile general acceptate;
costurile cu clădirile și terenurile, în măsura utilizării acestora în cadrul proiectului și pe durata perioadei acestei utilizări. În ceea ce privește clădirile, sunt considerate eligibile doar costurile de amortizare corespunzătoare duratei proiectului, calculate pe baza principiilor contabile general acceptate. În cazul terenurilor, sunt eligibile costurile transferului comercial sau costurile de capital efectiv suportate;
costurile aferente cercetării contractuale, cunoștințelor și brevetelor cumpărate sau obținute cu licență din surse externe, în condiții de concurență deplină, precum și costurile aferente serviciilor de consultanță și serviciilor echivalente folosite exclusiv pentru proiect;
cheltuielile de regie suplimentare și alte costuri de exploatare, inclusiv costurile materialelor, consumabilelor și ale altor produse similare, suportate direct ca urmare a proiectului.
Intensitatea ajutorului pentru fiecare beneficiar nu trebuie să depășească:
100 % din costurile eligibile pentru cercetarea fundamentală;
50 % din costurile eligibile pentru cercetarea industrială;
25 % din costurile eligibile pentru dezvoltarea experimentală;
50 % din costurile eligibile pentru studiile de fezabilitate.
Intensitățile ajutorului pentru cercetarea industrială și dezvoltarea experimentală pot fi majorate până la o intensitate maximă a ajutorului de 80 % din costurile eligibile, după cum urmează:
cu 10 puncte procentuale pentru întreprinderile mijlocii și cu 20 de puncte procentuale pentru întreprinderile mici;
cu 15 puncte procentuale dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:
proiectul implică o colaborare efectivă:
rezultatele proiectului sunt difuzate pe scară largă prin conferințe, prin publicări, prin registre cu acces liber sau prin intermediul unor programe informatice gratuite sau open source.
Articolul 25a
Ajutoarele pentru proiectele cărora li s-a acordat o etichetă de calitate „marcă de excelență”
Articolul 25b
Ajutoarele pentru acțiunile Marie Skłodowska-Curie și pentru acțiunile de validare a conceptului de către CEC
Articolul 25c
Ajutoarele incluse în proiectele de cercetare și dezvoltare cofinanțate
Articolul 25d
Ajutoarele pentru acțiunile de teaming
În ceea ce privește ajutoarele pentru investițiile în infrastructuri din cadrul acțiunilor de teaming, se aplică următoarele condiții suplimentare:
în cazul în care infrastructura servește atât unor activități economice, cât și unor activități neeconomice, finanțarea, costurile și veniturile aferente fiecărui tip de activitate sunt contabilizate separat, pe baza principiilor de contabilitate analitică aplicate în mod coerent și justificabile în mod obiectiv;
prețul perceput pentru exploatarea sau utilizarea infrastructurii trebuie să corespundă unui preț de piață;
accesul la infrastructură este deschis mai multor utilizatori și se acordă în mod transparent și nediscriminatoriu. Întreprinderilor care au finanțat cel puțin 10 % din costurile de investiție în infrastructură li se poate acorda un acces preferențial în condiții mai favorabile. Pentru a se evita supracompensarea, un astfel de acces este proporțional cu contribuția întreprinderii la costurile de investiție, iar condițiile de acordare a acestui acces sunt făcute publice;
în cazul în care infrastructura beneficiază de finanțare din fonduri publice atât pentru activitățile economice, cât și pentru activitățile neeconomice, statele membre instituie un mecanism de monitorizare și de recuperare menit să asigure faptul că intensitatea ajutorului aplicabilă nu este depășită ca urmare a unei creșteri a ponderii activităților economice în comparație cu situația preconizată la data acordării ajutorului.”
Articolul 26
Ajutoarele pentru investiții în infrastructurile de cercetare
Articolul 27
Ajutoarele pentru clusterele de inovare
Costurile eligibile în cazul ajutoarelor de exploatare pentru clusterele de inovare sunt costurile cu personalul și costurile administrative (inclusiv cheltuielile de regie) legate de:
animarea clusterului pentru a facilita colaborarea, schimbul de informații și furnizarea sau direcționarea serviciilor specializate și personalizate de sprijin pentru întreprinderi;
promovarea clusterului pentru a spori participarea unor noi întreprinderi sau organizații și pentru a beneficia de o mai mare vizibilitate;
gestionarea instalațiilor aparținând clusterului de inovare; organizarea de programe de formare, de ateliere și de conferințe pentru a sprijini schimbul de cunoștințe și stabilirea de contacte, precum și cooperarea transnațională.
Articolul 28
Ajutoarele pentru inovare destinate IMM-urilor
Costurile eligibile sunt următoarele:
costurile obținerii, validării și protejării brevetelor și altor active necorporale;
costurile pentru detașarea de personal cu înaltă calificare de la un organism de cercetare și de difuzare a cunoștințelor sau de la o întreprindere mare, care efectuează activități de cercetare, dezvoltare și inovare, într-o funcție nou creată în cadrul întreprinderii beneficiare, fără să se înlocuiască alți membri ai personalului;
costurile pentru serviciile de consultanță în domeniul inovării și pentru serviciile de sprijinire a inovării.
Articolul 29
Ajutoarele pentru inovarea de proces și organizațională
Costurile eligibile sunt următoarele:
costurile cu personalul;
costurile instrumentelor, echipamentelor, clădirilor și terenurilor, în măsura în care acestea sunt utilizate în cadrul proiectului și pe durata acestei utilizări;
costurile aferente cercetării contractuale, cunoștințelor și brevetelor cumpărate sau obținute cu licență din surse externe în condiții de concurență deplină;
cheltuielile de regie suplimentare și alte costuri de exploatare, inclusiv costurile materialelor, ale consumabilelor și ale altor produse similare suportate direct ca urmare a proiectului.
Articolul 30
Ajutoarele pentru cercetare și dezvoltare în sectorul pescăresc și al acvaculturii
Înainte de data începerii proiectului care beneficiază de ajutor, trebuie publicate pe internet următoarele informații:
faptul că urmează să se desfășoare proiectul care beneficiază de ajutor;
obiectivele proiectului care beneficiază de ajutor;
data aproximativă de publicare a rezultatelor preconizate ale proiectului care beneficiază de ajutor și locul unde acestea vor fi publicate pe internet;
mențiunea că rezultatele proiectului care beneficiază de ajutor vor fi puse în mod gratuit la dispoziția tuturor întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul sau subsectorul specific în cauză.
SECȚIUNEA 5
Ajutoarele pentru formare
Articolul 31
Ajutoarele pentru formare
Costurile eligibile sunt următoarele:
costurile cu personalul aferente formatorilor, pentru orele în care aceștia participă la formare;
costurile operaționale aferente formatorilor și participanților la formare, legate direct de proiectul de formare, cum ar fi cheltuielile de călătorie, cheltuielile de cazare, materialele și consumabilele direct legate de proiect, amortizarea instrumentelor și a echipamentelor, în măsura în care acestea sunt utilizate exclusiv pentru proiectul de formare;
costurile serviciilor de consiliere legate de proiectul de formare;
costurile cu personalul aferente participanților la formare și costurile indirecte generale (costuri administrative, chirie, cheltuieli de regie) pentru orele în care participanții sunt la cursurile de formare.
Intensitatea ajutorului nu trebuie să depășească 50 % din costurile eligibile. Aceasta poate fi majorată până la o intensitate maximă a ajutorului de 70 % din costurile eligibile, după cum urmează:
cu 10 puncte procentuale dacă formarea se adresează lucrătorilor cu handicap sau lucrătorilor defavorizați;
cu 10 puncte procentuale dacă ajutorul este acordat unor întreprinderi mijlocii și cu 20 de puncte procentuale dacă ajutorul este acordat unor întreprinderi mici.
În cazul în care ajutorul este acordat în sectorul transportului maritim, intensitatea ajutorului poate fi majorată până la 100 % din costurile eligibile dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
beneficiarii formării nu sunt membri activi ai echipajului, ci sunt în supranumerar la bord; și
formarea are loc la bordul unor nave înscrise în registrele Uniunii.
SECȚIUNEA 6
Ajutoarele pentru lucrătorii defavorizați și pentru lucrătorii cu handicap
Articolul 32
Ajutoarele pentru recrutarea de lucrători defavorizați acordate sub formă de subvenții salariale
Articolul 33
Ajutoarele pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap acordate sub formă de subvenții salariale
Articolul 34
Ajutoarele pentru compensarea costurilor suplimentare generate de încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap
Costurile eligibile sunt următoarele:
costurile de adaptare a spațiilor;
costurile de angajare de personal exclusiv pentru timpul utilizat în scopul acordării de asistență lucrătorilor cu handicap și costurile de formare a acestui personal în vederea acordării de asistență lucrătorilor cu handicap;
costurile adaptării sau achiziționării echipamentelor ori ale achiziționării și validării programelor informatice pentru utilizarea acestora de către lucrătorii cu handicap, inclusiv a facilităților tehnologice adaptate sau de asistență, care sunt în plus față de cele pe care beneficiarul le-ar fi suportat dacă ar fi angajat lucrători fără handicap;
costurile direct legate de transportul lucrătorilor cu handicap la locul de muncă și în cadrul activităților legate de muncă;
costurile salariale pentru orele petrecute de un lucrător cu handicap pentru reabilitare;
în cazul în care beneficiarul oferă locuri de muncă protejate, costurile de construcție, instalare sau modernizare a unităților de producție ale întreprinderii în cauză, precum și orice costuri de administrare și transport, cu condiția ca acestea să rezulte direct din încadrarea în muncă a unor lucrători cu handicap.
Articolul 35
Ajutoarele pentru compensarea costurilor aferente asistenței acordate lucrătorilor defavorizați
Costurile eligibile sunt următoarele:
costurile legate de încadrarea în muncă de personal exclusiv pentru timpul petrecut pentru a acorda asistență lucrătorilor defavorizați pe o perioadă de maxim 12 luni de la recrutarea unui lucrător defavorizat sau pe o perioadă de maxim 24 de luni de la recrutarea unui lucrător extrem de defavorizat;
costurile legate de formarea acestui tip de personal astfel încât acesta să poată acorda asistență lucrătorilor defavorizați.
SECȚIUNEA 7
Ajutoarele pentru protecția mediului
Articolul 36
Ajutoarele pentru investiții care permit întreprinderilor să aplice standarde de protecție a mediului mai stricte decât cele ale Uniunii sau să îmbunătățească nivelul de protecție a mediului în absența standardelor Uniunii
Investițiile trebuie să îndeplinească una dintre condițiile următoare:
permit beneficiarului să îmbunătățească nivelul de protecție a mediului, ca rezultat al activităților sale, aplicând standarde mai stricte în domeniu decât cele ale Uniunii, indiferent dacă există standarde naționale obligatorii mai stricte decât cele ale Uniunii;
permit beneficiarului să crească nivelul de protecție a mediului, ca rezultat al activităților sale, în absența unor standarde ale Uniunii.
Prin derogare de la alineatul (3), ajutorul poate fi acordat pentru:
achiziționarea de vehicule noi de transport destinate transportului rutier, feroviar, transportului pe căi navigabile interioare și transportului maritim, care respectă standardele Uniunii deja adoptate, cu condiția ca achiziționarea acestora să aibă loc înainte de intrarea în vigoare a standardelor respective și ca, odată devenite obligatorii, standardele să nu se aplice vehiculelor deja achiziționate înainte de acea dată;
retehnologizarea vehiculelor de transport existente destinate transportului rutier, feroviar, transportului pe căi navigabile interioare și transportului maritim, cu condiția ca standardele Uniunii să nu fi fost încă în vigoare la data începerii exploatării vehiculelor respective și ca, odată devenite obligatorii, standardele să nu se aplice retroactiv vehiculelor respective.
Costurile eligibile sunt costurile suplimentare de investiții necesare pentru a aplica standarde mai stricte decât standardele aplicabile ale Uniunii sau pentru a îmbunătăți nivelul de protecție a mediului în absența standardelor Uniunii. Acestea vor fi determinate după cum urmează:
în cazul în care costurile investiției în protecția mediului pot fi identificate ca investiție separată în costurile totale de investiții, aceste costuri legate de protecția mediului constituie costurile eligibile;
în toate celelalte cazuri, costurile investițiilor în protecția mediului sunt identificate prin raportare la o investiție similară, mai puțin ecologică, care ar fi fost realizată în mod credibil în absența ajutorului. Diferența dintre costurile aferente celor două investiții permite identificarea costurilor legate de protecția mediului și constituie costurile eligibile.
Costurile care nu sunt direct legate de realizarea unui nivel mai ridicat de protecție a mediului nu sunt eligibile.
Articolul 36a
Investițiile în infrastructura de încărcare sau de realimentare accesibilă publicului pentru vehiculele rutiere cu emisii zero sau cu emisii scăzute
Articolul 37
Ajutoarele pentru investiții pentru adaptarea anticipată la viitoarele standarde ale Uniunii
Costurile eligibile sunt costurile suplimentare de investiții necesare pentru aplicarea unor standarde mai stricte decât standardele aplicabile ale Uniunii. Acestea se determină după cum urmează:
în cazul în care costurile investiției în protecția mediului pot fi identificate ca investiție separată în costurile totale de investiții, aceste costuri legate de protecția mediului constituie costurile eligibile;
în toate celelalte cazuri, costurile investițiilor în protecția mediului sunt identificate prin raportare la o investiție similară, mai puțin ecologică, care ar fi fost realizată în mod credibil în absența ajutorului. Diferența dintre costurile aferente celor două investiții permite identificarea costurilor legate de protecția mediului și constituie costurile eligibile.
Costurile care nu sunt direct legate de realizarea unui nivel mai ridicat de protecție a mediului nu sunt eligibile.
Intensitatea ajutorului nu trebuie să depășească:
20 % din costurile eligibile în cazul întreprinderilor mici, 15 % din costurile eligibile în cazul întreprinderilor mijlocii și 10 % din costurile eligibile în cazul întreprinderilor mari dacă punerea în aplicare și finalizarea investiției au loc cu cel puțin trei ani înainte de data intrării în vigoare a noului standard al Uniunii;
15 % din costurile eligibile în cazul întreprinderilor mici, 10 % din costurile eligibile în cazul întreprinderilor mijlocii și 5 % din costurile eligibile în cazul întreprinderilor mari dacă punerea în aplicare și finalizarea investiției au loc între un an și trei ani înainte de data intrării în vigoare a noului standard al Uniunii.
Articolul 38
Ajutoarele pentru investiții în favoarea măsurilor de eficiență energetică
Costurile eligibile sunt costurile suplimentare de investiție necesare pentru a atinge un nivel mai ridicat de eficiență energetică. Acestea se stabilesc după cum urmează:
în cazul în care costurile investiției în eficiența energetică pot fi identificate ca o investiție separată în costurile totale de investiție, aceste costuri legate de eficiența energetică constituie costurile eligibile;
în cazul în care investiția se referă la îmbunătățirea eficienței energetice (i) a clădirilor rezidențiale, (ii) a clădirilor destinate furnizării de servicii educaționale sau sociale, (iii) a clădirilor destinate activităților conexe administrației publice sau serviciilor de justiție, serviciilor polițienești sau serviciilor de stingere a incendiilor sau (iv) a clădirilor menționate la punctul (i), (ii) sau (iii) și în care alte activități decât cele menționate la aceste puncte ocupă mai puțin de 35 % din suprafața interioară, toate costurile de investiție necesare pentru a atinge un nivel mai ridicat de eficiență energetică constituie costurile eligibile, cu condiția ca îmbunătățirile în materie de eficiență energetică să conducă la o reducere a cererii de energie primară de cel puțin 20 % în cazul renovării și la economii de energie primară de cel puțin 10 % în comparație cu pragul stabilit pentru cerințele aplicabile clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero în măsurile naționale de transpunere a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 39 ) în cazul clădirilor noi. Cererea inițială de energie primară și îmbunătățirea estimată se stabilesc în funcție de un certificat de performanță energetică, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 12 din Directiva 2010/31/UE;
în toate celelalte cazuri, costurile investiției în eficiența energetică se identifică prin raportare la o investiție similară, a cărei eficiență energetică este mai redusă și care ar fi fost realizată în mod credibil în absența ajutorului. Diferența dintre costurile aferente celor două investiții permite identificarea costurilor legate de eficiența energetică și constituie costurile eligibile.
Nu sunt eligibile costurile care nu sunt legate direct de atingerea unui nivel mai ridicat de eficiență energetică.
Pentru clădirile menționate la alineatul (3) litera (b), investițiile în îmbunătățirea eficienței energetice a clădirii pot fi combinate cu investiții în oricare dintre următoarele elemente sau în toate aceste elemente:
instalațiile integrate de producere la fața locului a energiei din surse regenerabile care dau energie electrică și/sau energie termică;
echipamentele de stocare a energiei produse la fața locului de instalația de generare a energiei din surse regenerabile;
echipamentele și infrastructura conexă încorporate în clădire pentru reîncărcarea vehiculelor electrice ale utilizatorilor clădirii;
investițiile în digitalizarea clădirii, în special pentru sporirea gradului său de pregătire pentru soluții inteligente. Investițiile eligibile pot să includă intervenții limitate la cablarea internă pasivă sau la cablarea structurată pentru rețelele de date și, dacă este necesar, partea auxiliară a rețelei pasive aflate pe proprietatea privată din afara clădirii. Este exclusă cablarea pentru rețelele de date aflate în afara proprietății private.
În cazul oricăror astfel de lucrări combinate, astfel cum se prevede la primul paragraf literele (a)-(d) de mai sus, costurile totale de investiție aferente diverselor echipamente constituie costurile eligibile.
Ajutorul poate fi acordat fie proprietarului (proprietarilor), fie locatarului (locatarilor) clădirii, în funcție de cine încheie contractul pentru efectuarea lucrărilor de eficiență energetică.
Ajutoarele pentru măsurile care îmbunătățesc eficiența energetică a clădirilor pot, de asemenea, să aibă ca obiect facilitarea contractelor de performanță energetică, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții cumulative:
sprijinul să ia forma unui împrumut sau a unei garanții acordate furnizorului măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice în temeiul unui contract de performanță energetică sau să constea într-un produs financiar menit să îl refinanțeze pe respectivul furnizor (de exemplu, factoring, forfetare);
valoarea nominală a soldului total al finanțării prevăzute la prezentul alineat pe beneficiar să nu depășească 30 de milioane EUR;
sprijinul să fie furnizat IMM-urilor sau întreprinderilor mici cu capitalizare medie;
sprijinul să fie acordat numai pentru contractele de performanță energetică în sensul articolului 2 punctul 27 din Directiva 2012/27/UE;
contractul de performanță energetică să se refere la o clădire menționată la alineatul (3) litera (b).
Articolul 39
Ajutoarele pentru investițiile în proiectele de eficiență energetică a clădirilor sub formă de instrumente financiare
În cazul în care investiția se referă la îmbunătățirea eficienței energetice (i) a clădirilor rezidențiale, (ii) a clădirilor destinate furnizării de servicii educaționale sau sociale, (iii) a clădirilor destinate administrației publice sau serviciilor de justiție, serviciilor polițienești sau serviciilor de stingere a incendiilor sau (iv) a clădirilor menționate la punctele (i), (ii) sau (iii) și în care alte activități decât cele menționate la aceste puncte ocupă mai puțin de 35 % din suprafață, proiectele de eficiență energetică prevăzute la prezentul articol pot fi combinate și cu investiții pentru oricare dintre următoarele elemente:
instalația integrată de producere la fața locului a energiei din surse regenerabile care dă energie electrică și/sau energie termică;
echipamentele de stocare a energiei produse la fața locului de instalația de generare a energiei din surse regenerabile;
echipamentele și infrastructura conexă încorporate în clădire pentru încărcarea vehiculelor electrice ale utilizatorilor clădirii;
investițiile în digitalizarea clădirii, în special pentru sporirea gradului său de pregătire pentru soluții inteligente. Investițiile eligibile pot să includă intervenții limitate la cablarea internă pasivă sau la cablarea structurată pentru rețelele de date și, dacă este necesar, partea auxiliară a rețelei pasive aflate pe proprietatea privată din afara clădirii. Este exclusă cablarea pentru rețelele de date aflate în afara proprietății private.
Statele membre pot înființa fonduri pentru eficiență energetică și/sau pot utiliza intermediari financiari atunci când acordă ajutoare pentru eficiență energetică. În acest caz, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții:
administratorii intermediarilor financiari, precum și administratorii de fonduri pentru eficiență energetică sunt selecționați printr-o procedură deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislațiile naționale aplicabile. În special, nu se face niciun fel de discriminare în funcție de locul de stabilire sau de înregistrare, indiferent de statul membru. Este posibil ca intermediarilor financiari și administratorilor de fonduri pentru eficiență energetică să li se ceară să îndeplinească anumite criterii definite în prealabil, justificate în mod obiectiv de natura investițiilor;
investitorii privați independenți sunt selecționați printr-o procedură deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislațiile naționale aplicabile, având drept scop stabilirea dispozițiilor adecvate privind partajarea riscurilor și a recompenselor prin care, pentru toate investițiile în afară de garanții, se va prefera participarea asimetrică la profit în locul protecției împotriva evoluției negative. În cazul în care investitorii privați nu sunt selectați printr-o astfel de procedură, rata echitabilă de rentabilitate pentru investitorii privați se stabilește de către un expert independent selectat prin intermediul unei proceduri deschise, transparente și nediscriminatorii;
în cazul în care pierderile sunt împărțite asimetric între investitorii publici și cei privați, prima pierdere asumată de către investitorul public este plafonată la 25 % din totalul investiției efectuate;
în cazul garanțiilor, rata de garantare este limitată la 80 %, iar pierderile totale asumate de către un stat membru sunt plafonate la 25 % din portofoliul subiacent garantat. Numai garanțiile care acoperă pierderile preconizate ale portofoliului subiacent garantat pot fi furnizate în mod gratuit. Dacă o garanție cuprinde, de asemenea, acoperirea pierderilor neprevăzute, intermediarul financiar plătește, pentru partea din garanție care acoperă pierderile neprevăzute, o primă de garanție conformă cu condițiile pieței;
investitorilor li se permite să fie reprezentați în organismele de guvernanță ale fondului pentru eficiență energetică sau ale intermediarului financiar, cum ar fi consiliul de supraveghere sau comitetul consultativ;
fondul pentru eficiență energetică sau intermediarul financiar este instituit în conformitate cu legislația aplicabilă și statul membru prevede un proces de diligență astfel încât să asigure o strategie de investiții solidă din punct de vedere comercial în scopul punerii în aplicare a măsurii de ajutor privind eficiența energetică.
Intermediarii financiari, inclusiv fondurile pentru eficiență energetică, sunt gestionați pe bază comercială și asigură faptul că deciziile de finanțare sunt motivate de obținerea unui profit. Se consideră că acest lucru se întâmplă în cazul în care intermediarul financiar și, după caz, administratorii fondului pentru eficiență energetică îndeplinesc următoarele condiții:
sunt obligați prin lege sau prin contract să acționeze cu diligența unui administrator profesionist și de bună credință, evitând conflictele de interese; se aplică cele mai bune practici și supravegherea normativă;
remunerația lor respectă practicile de pe piață. Se consideră că această cerință este respectată atunci când administratorul este selecționat printr-o procedură deschisă, transparentă și nediscriminatorie, bazată pe criterii obiective legate de experiență, cunoștințe de specialitate și capacitate operațională și financiară;
primesc o remunerație în funcție de performanță sau își asumă o parte din riscurile de investiții prin co-investirea de resurse proprii, astfel încât să se asigure faptul că interesele lor sunt în permanență aliniate cu interesele investitorului public;
stabilesc o strategie de investiții, criteriile și calendarul propus pentru realizarea investițiilor în proiecte de eficiență energetică, determinând viabilitatea financiară ex-ante și impactul preconizat asupra eficienței energetice;
există o strategie de ieșire clară și realistă pentru fondurile publice investite în fondul pentru eficiență energetică sau acordate intermediarului financiar, care permite pieței să finanțeze proiecte de eficiență energetică atunci când piața este pregătită să facă acest lucru.
Articolul 40
Ajutoarele pentru investiții în cogenerare de înaltă eficiență
Articolul 41
Ajutoarele pentru investiții destinate promovării producției de energie din surse regenerabile
Costurile eligibile sunt costurile suplimentare de investiții necesare promovării producției de energie din surse regenerabile. Acestea sunt determinate după cum urmează:
în cazul în care costurile de investiții în producția de energie din surse regenerabile pot fi identificate ca investiție separată în costurile totale de investiții, de exemplu, dacă pot fi legate de o componentă care este adăugată la o instalație deja existentă și care este ușor de identificat, aceste costuri legate de energia regenerabilă constituie costurile eligibile;
în cazul în care costurile investițiilor în producția de energie din surse regenerabile pot fi identificate prin raportare la o investiție similară, mai puțin ecologică, care ar fi fost realizată în mod credibil în absența ajutorului, această diferență dintre costurile aferente celor două investiții permite identificarea costurilor legate de energia regenerabilă și constituie costurile eligibile;
pentru anumite instalații mici, în cazul în care o investiție mai puțin ecologică nu poate fi identificată din cauză că nu există instalații de dimensiuni reduse, costurile totale de investiții destinate realizării unui nivel mai ridicat de protecție a mediului constituie costurile eligibile.
Costurile care nu sunt direct legate de realizarea unui nivel mai ridicat de protecție a mediului nu sunt eligibile.
Intensitatea ajutorului nu trebuie să depășească:
45 % din costurile eligibile, în cazul în care costurile eligibile sunt calculate pe baza alineatului (6) litera (a) sau a alineatului (6) litera (b);
30 % din costurile eligibile, în cazul în care costurile eligibile sunt calculate pe baza alineatului (6) litera (c).
Articolul 42
Ajutoarele de exploatare pentru promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile
Procedura de ofertare poate fi limitată la tehnologii specifice în cazul în care o procedură deschisă tuturor producătorilor ar duce la un rezultat sub așteptări, care nu poate fi înlăturat prin modul în care este concepută procedura, având în vedere îndeosebi:
potențialul pe termen mai lung al unei anumite tehnologii noi și inovatoare; sau
necesitatea de a asigura diversificarea; sau
constrângerile rețelei și stabilitatea rețelei; sau
costurile (de integrare) aferente sistemului; sau
necesitatea de a evita apariția unor denaturări pe piețele materiilor prime ca urmare a sprijinului acordat biomasei.
Statele membre realizează o evaluare detaliată privind aplicabilitatea acestor condiții și transmit această evaluare Comisiei în conformitate cu modalitățile descrise la articolul 11 litera (a).
Articolul 43
Ajutoarele de exploatare pentru promovarea producției de energie din surse regenerabile în instalații de dimensiuni mici
Articolul 44
Ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor de mediu în temeiul Directivei 2003/96/CE
Articolul 45
Ajutoarele pentru investiții în vederea reabilitării siturilor contaminate
Articolul 46
Ajutoarele pentru investiții în favoarea sistemelor de termoficare și răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic
Articolul 47
Ajutoarele pentru investiții destinate reciclării și reutilizării deșeurilor
Articolul 48
Ajutoarele pentru investiții în infrastructura energetică
Articolul 49
Ajutoarele pentru studii de mediu
SECȚIUNEA 8
Ajutoarele destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale
Articolul 50
Schemele de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale
Ajutoarele se acordă sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:
autoritățile publice competente ale unui stat membru au recunoscut oficial natura evenimentului ca fiind un dezastru natural; și
există o legătură de cauzalitate directă între dezastrul natural și pagubele suferite de întreprinderea afectată.
SECȚIUNEA 9
Ajutoarele sociale pentru transportul rezidenților din regiunile îndepărtate
Articolul 51
Ajutoarele sociale pentru transportul rezidenților din regiunile îndepărtate
SECȚIUNEA 10
Ajutoarele pentru infrastructurile de bandă largă
Articolul 52
Ajutoarele pentru rețelele fixe în bandă largă
Sunt eligibile următoarele tipuri alternative de investiții:
implementarea unei rețele fixe în bandă largă pentru a conecta gospodăriile și actorii socioeconomici în zonele în care nu există o rețea care poate să furnizeze în mod fiabil viteze de descărcare de cel puțin 30 Mbps (viteze-prag) sau în care o astfel de rețea nu este planificată în mod credibil să fie implementată în termen de trei ani de la data publicării măsurii de ajutor planificate sau în același orizont de timp ca cel prevăzut pentru implementarea rețelei subvenționate, care nu poate fi mai scurt de doi ani. Acest fapt se verifică prin cartografiere și consultare publică în conformitate cu alineatul (4). Se exclud zonele în care există sau este planificată în mod credibil cel puțin o rețea care poate să furnizeze în mod fiabil viteze de descărcare de cel puțin 30 Mbps. Rețeaua care beneficiază de ajutor trebuie să asigure cel puțin o dublare a vitezelor de descărcare și de încărcare în comparație cu rețelele existente sau planificate în mod credibil și trebuie să poată să furnizeze în mod fiabil viteze de descărcare de cel puțin 30 Mbps (viteze-țintă);
implementarea unei rețele fixe în bandă largă pentru a conecta gospodăriile și actorii socioeconomici în zonele în care nu există o rețea care poate să furnizeze în mod fiabil viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps (viteze-prag) sau în care o astfel de rețea nu este planificată în mod credibil să fie implementată în termen de trei ani de la data publicării măsurii de ajutor planificate sau în același orizont de timp ca cel prevăzut pentru implementarea rețelei subvenționate, care nu poate fi mai scurt de doi ani. Acest fapt se verifică prin cartografiere și consultare publică în conformitate cu alineatul (4). Se exclud zonele în care există sau este planificată în mod credibil cel puțin o rețea care poate să furnizeze în mod fiabil viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps. Rețeaua care beneficiază de ajutor trebuie să asigure cel puțin o dublare a vitezelor de descărcare și de încărcare în comparație cu rețelele existente sau planificate în mod credibil și trebuie să poată să furnizeze în mod fiabil viteze de descărcare de cel puțin 300 Mbps și viteze de încărcare de cel puțin 100 Mbps (viteze-țintă);
implementarea unei rețele fixe în bandă largă pentru a conecta exclusiv actorii socioeconomici în zonele în care există doar o singură rețea care poate să furnizeze în mod fiabil viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps, dar mai mici de 300 Mbps (viteze-prag) sau în care o astfel de rețea nu este planificată în mod credibil să fie implementată în termen de trei ani de la data publicării măsurii de ajutor planificate sau în același orizont de timp ca cel prevăzut pentru implementarea rețelei subvenționate, care nu poate fi mai scurt de doi ani. Acest fapt se verifică prin cartografiere și consultare publică în conformitate cu alineatul (4). Se exclud zonele în care există sau este planificată în mod credibil cel puțin o rețea care poate să furnizeze în mod fiabil viteze de descărcare de cel puțin 300 Mbps. Se exclud zonele în care există sau sunt planificate în mod credibil cel puțin două rețele care pot să furnizeze în mod fiabil viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps. Rețeaua care beneficiază de ajutor trebuie să asigure cel puțin o dublare a vitezelor de descărcare și de încărcare în comparație cu rețelele existente sau planificate în mod credibil și trebuie să poată să furnizeze în mod fiabil viteze de descărcare de cel puțin 1 Gbps (viteze-țintă).
Cartografierea și consultarea publică menționate la alineatul (3) trebuie să îndeplinească toate cerințele următoare:
cartografierea trebuie să identifice zonele geografice țintă care urmează să facă obiectul intervenției publice și să ia în considerare toate rețelele publice și private existente care pot să furnizeze în mod fiabil vitezele-prag identificate la alineatul (3), în funcție de tipul de investiție. Cartografierea se efectuează: (i) pentru rețelele pur fixe, la nivel de adresă pe baza locațiilor deservite și (ii) pentru rețelele de acces fără fir fixe, la nivel de adresă, pe baza locațiilor deservite sau pe baza unor grile de maximum 100×100 metri. Pentru punctele (i) și (ii), cartografierea se verifică întotdeauna printr-o consultare publică;
consultarea publică trebuie să fie efectuată de autoritatea publică competentă prin publicarea pe un site web adecvat (inclusiv la nivel național) a principalelor caracteristici ale măsurii planificate și a listei zonelor geografice țintă identificate în cadrul exercițiului de cartografiere efectuat în conformitate cu litera (a). Consultarea publică invită părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la măsură și să transmită informații fundamentate în conformitate cu litera (a) cu privire la rețelele lor care pot să furnizeze în mod fiabil vitezele-prag stabilite la alineatul (3) în zona-țintă, rețele care există sau sunt planificate în mod credibil să fie implementate în termen de trei ani de la data publicării măsurii de ajutor planificate. Dacă autoritatea care acordă ajutorul alege un orizont de timp mai scurt sau mai lung de trei ani pentru implementarea infrastructurii subvenționate, același orizont de timp, care nu poate fi mai scurt de doi ani, trebuie, de asemenea, să fie utilizat pentru a evalua dacă rețelele menționate în teza anterioară sunt planificate în mod credibil să fie implementate. Consultarea publică trebuie să dureze cel puțin 30 de zile.
Ajutoarele se acordă după cum urmează:
ajutoarele se alocă furnizorilor de rețele și servicii de comunicații electronice pe baza unei proceduri de selecție concurențiale deschise, transparente și nediscriminatorii, în conformitate cu principiile normelor privind achizițiile publice și cu respectarea principiului neutralității tehnologice, fără a aduce atingere normelor aplicabile în materie de achiziții publice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic. În scopurile procedurii de selecție concurențiale, autoritatea care acordă ajutorul stabilește în prealabil criterii calitative de atribuire obiective, transparente și nediscriminatorii care trebuie să fie puse în balanță cu cuantumul ajutorului solicitat. În condiții de calitate similare, ajutorul este acordat ofertantului care solicită cel mai mic cuantum de ajutor;
atunci când ajutorul se acordă fără o procedură de selecție concurențială unei autorități publice pentru a implementa și pentru a gestiona, direct sau prin intermediul unei entități interne, o rețea fixă în bandă largă, autoritatea publică sau entitatea internă, după caz, utilizează rețeaua subvenționată pentru a furniza doar servicii cu ridicata. Autoritatea publică asigură separarea contabilă a fondurilor utilizate pentru exploatarea rețelei de alte fonduri aflate la dispoziția sa. Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terț este însărcinat să construiască sau să exploateze rețeaua se alocă printr-o procedură de selecție concurențială deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu principiile normelor privind achizițiile publice și cu respectarea principiului neutralității tehnologice, fără a aduce atingere normelor aplicabile în materie de achiziții publice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.
Articolul 52a
Ajutoarele pentru rețelele mobile 4G și 5G
Cartografierea și consultarea publică menționate la alineatul (3) trebuie să îndeplinească toate cerințele următoare:
cartografierea trebuie să identifice în mod clar zonele geografice țintă care urmează să facă obiectul intervenției publice și ia în considerare toate rețelele mobile existente, în funcție de tipul de investiție. Cartografierea se efectuează pe baza unor grile de maximum 100×100 metri. Cartografierea se verifică întotdeauna printr-o consultare publică;
consultarea publică trebuie să fie efectuată de autoritatea publică competentă prin publicarea pe un site web adecvat (inclusiv la nivel național) a principalelor caracteristici ale măsurii planificate și a listei zonelor geografice țintă identificate în cadrul exercițiului de cartografiere efectuat în conformitate cu litera (a). Consultarea publică invită părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la măsură și să furnizeze informații fundamentate în conformitate cu litera (a) cu privire la rețelele lor mobile din zona-țintă care există sau sunt planificate în mod credibil să fie implementate în termen de trei ani de la data publicării măsurii de ajutor planificate. Dacă autoritatea care acordă ajutorul alege un orizont de timp mai scurt sau mai lung de trei ani pentru implementarea infrastructurii subvenționate, același orizont de timp, care nu poate fi mai scurt de doi ani, trebuie, de asemenea, să fie utilizat pentru a evalua dacă rețelele menționate în teza anterioară sunt planificate în mod credibil să fie implementate. Consultarea publică trebuie să dureze cel puțin 30 de zile.
Ajutoarele se acordă astfel cum se prevede la prezentul alineat:
ajutoarele se alocă furnizorilor de rețele și servicii de comunicații electronice pe baza unui proces de selecție concurențial deschis, transparent și nediscriminatoriu, în conformitate cu principiile normelor privind achizițiile publice și cu respectarea principiului neutralității tehnologice, fără a aduce atingere normelor aplicabile în materie de achiziții publice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic. În scopurile procedurii de selecție concurențiale, autoritatea care acordă ajutorul stabilește în prealabil criterii calitative de atribuire obiective, transparente și nediscriminatorii care trebuie să fie puse în balanță cu cuantumul ajutorului solicitat. În condiții de calitate similare, ajutorul este acordat ofertantului care solicită cel mai mic cuantum de ajutor;
atunci când ajutorul se acordă fără o procedură de selecție concurențială unei autorități publice pentru a implementa și pentru a gestiona, direct sau prin intermediul unei entități interne, o rețea mobilă pasivă, autoritatea publică sau entitatea internă, după caz, utilizează rețeaua subvenționată pentru a furniza doar servicii cu ridicata. Autoritatea publică asigură separarea contabilă a fondurilor utilizate pentru exploatarea rețelei de alte fonduri aflate la dispoziția sa. Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terț este însărcinat să construiască sau să exploateze rețeaua se alocă printr-un proces de selecție concurențial deschis, transparent și nediscriminatoriu, în conformitate cu principiile normelor privind achizițiile publice și cu respectarea principiului neutralității tehnologice, fără a aduce atingere normelor aplicabile în materie de achiziții publice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.
Se permite utilizarea rețelelor 4G sau 5G finanțate din fonduri publice pentru furnizarea de servicii de acces fără fir fixe numai în condițiile următoare:
în zonele în care nu există o rețea care poate să furnizeze în mod fiabil viteze de descărcare de cel puțin 30 Mbps sau în care nu este planificat în mod credibil ca o astfel de rețea să fie implementată în termen de trei ani de la data publicării măsurii de ajutor planificate sau în același orizont de timp cu implementarea rețelei subvenționate, care nu poate fi mai scurt de doi ani, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative: (i) cartografierea și exercițiul de consultare publică țin seama, de asemenea, de rețelele fixe în bandă largă existente sau planificate în mod credibil, determinate în conformitate cu articolul 52 alineatul (4); (ii) soluția de acces fără fir fixă 4G sau 5G care beneficiază de sprijin poate să furnizeze în mod fiabil viteze de descărcare de cel puțin 30 Mbps și cel puțin o dublare a vitezei de descărcare și de încărcare în comparație cu rețelele fixe existente sau planificate în mod credibil în zonele respective;
în zonele în care nu există o rețea care poate să furnizeze în mod fiabil viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps sau în care nu este planificat în mod credibil ca o astfel de rețea să fie implementată în termen de trei ani de la data publicării măsurii de ajutor planificate sau în același orizont de timp cu implementarea rețelei subvenționate, care nu poate fi mai scurt de doi ani, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative: (i) cartografierea și exercițiul de consultare publică țin seama, de asemenea, de rețelele fixe în bandă largă existente sau planificate în mod credibil, determinate în conformitate cu articolul 52 alineatul (4); (ii) soluția de acces fără fir fixă 4G sau 5G care beneficiază de sprijin poate să furnizeze în mod fiabil viteze de descărcare de cel puțin 300 Mbps și viteze de încărcare de cel puțin 100 Mbps și cel puțin o dublare a vitezei de descărcare și de încărcare în comparație cu rețelele fixe existente sau planificate în mod credibil în zonele respective.
Articolul 52b
Ajutoarele pentru proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală transeuropeană
Condițiile generale de compatibilitate cumulative sunt următoarele:
beneficiarul trebuie să asigure o contribuție financiară de cel puțin 25 % din costurile eligibile, fie din resurse proprii, fie prin finanțare externă, sub o formă care să nu conțină niciun sprijin financiar public. În cazul în care contribuția de 25 % a beneficiarului este furnizată prin finanțare externă prin intermediul unei platforme de investiții care combină diferite surse de finanțare, condiția ca finanțarea externă să nu conțină niciun sprijin financiar public prevăzută în teza anterioară se înlocuiește cu cerința ca, în cadrul platformei, ponderea investițiilor private să fie de cel puțin 30 %;
sunt eligibile să beneficieze de ajutor numai costurile de investiție eligibile în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153 pentru implementarea infrastructurii;
proiectul trebuie să fie selectat în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1153 în unul dintre următoarele moduri:
de către un intermediar financiar independent numit de Comisie pe baza orientărilor stabilite de comun acord în domeniul investițiilor;
de către Comisie, printr-o procedură de ofertare concurențială, bazată pe criterii clare, transparente și nediscriminatorii;
de către experți independenți numiți de Comisie.
proiectul trebuie să permită crearea de capacități de conectivitate care să nu se rezume la cerințele aferente oricăror obligații legale existente, cum ar fi cele care decurg din dreptul de utilizare a spectrului;
proiectul trebuie să le asigure terților un acces cu ridicata deschis, inclusiv degruparea în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii, în conformitate cu articolul 52 alineatele (7) și (8) sau cu articolul 52a alineatele (8) și (9), după caz.
Categoriile de proiecte eligibile și condițiile specifice de compatibilitate cumulative aplicabile acestora sunt următoarele:
investițiile în implementarea unei secțiuni transfrontaliere a unui coridor 5G de-a lungul unui coridor de transport identificat în orientările privind rețeaua transeuropeană de transport, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 (coridoarele TEN-T), care îndeplinesc următoarele condiții cumulative specifice:
proiectul constă într-o secțiune transfrontalieră a unui coridor 5G care traversează frontiera dintre două sau mai multe state membre sau traversează frontiera a cel puțin unui stat membru și a cel puțin unei țări din Spațiul Economic European;
secțiunile transfrontaliere totale ale coridoarelor 5G situate într-un stat membru nu trebuie să reprezinte mai mult de 15 % din lungimea totală a coridoarelor 5G de-a lungul rețelei centrale transeuropene de transport din respectivul stat membru care nu fac obiectul niciunor obligații juridice existente, cum ar fi cele care decurg din dreptul de utilizare a spectrului. În mod excepțional, dacă un stat membru sprijină implementarea coridoarelor 5G transfrontaliere de-a lungul rețelei transeuropene de transport globale, secțiunile transfrontaliere totale ale coridoarelor 5G situate în respectivul stat membru nu reprezintă mai mult de 15 % din lungimea totală a coridoarelor 5G de-a lungul rețelei transeuropene de transport globale din respectivul stat membru care nu fac obiectul niciunor obligații juridice existente, cum ar fi cele care decurg din dreptul de utilizare a spectrului;
proiectul asigură o investiție nouă semnificativă în rețeaua mobilă 5G care este adaptată pentru furnizarea de servicii de mobilitate conectată și automatizată care să nu se rezume la investiții marginale legate doar de modernizarea elementelor active ale rețelei;
proiectul sprijină implementarea unei infrastructuri pasive noi numai dacă infrastructura pasivă existentă nu poate fi reutilizată;
investițiile în implementarea unei secțiuni transfrontaliere a unei rețele magistrale paneuropene care asigură o conectivitate de ordinul terabiților și sprijină obiectivele întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță prin interconectarea anumitor instalații de calcul, instalații de supercalcul și infrastructuri de date care îndeplinesc următoarele condiții cumulative specifice:
proiectul implementează sau achiziționează active în materie de conectivitate, inclusiv drepturi de utilizare irevocabile, fibră neagră sau echipamente, pentru construirea unei secțiuni transfrontaliere a unei rețele magistrale paneuropene care sprijină interconectarea, cu o conectivitate de la un capăt la altul nelimitată de minimum 1 Tbps, a cel puțin două instalații de calcul, instalații de supercalcul sau infrastructuri de date care: (1) sunt entități-gazdă ale întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță instituite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1488 al Consiliului ( 46 ) sau sunt infrastructuri de cercetare și alte infrastructuri de calcul și de date care sprijină inițiativele emblematice și misiunile de cercetare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului ( 47 ) și în Regulamentul (CE) nr. 723/2009 al Consiliului care contribuie la obiectivele întreprinderii comune pentru calculul de înaltă performanță; și (2) care sunt situate în cel puțin două state membre sau în cel puțin un stat membru și în cel puțin un membru al Spațiului european de cercetare;
proiectul asigură o investiție nouă semnificativă în rețeaua magistrală care nu se rezumă la investiții marginale, cum ar fi investițiile legate de simple actualizări de software sau de licențe;
cumpărarea activelor în materie de conectivitate se efectuează prin achiziții publice și
proiectul sprijină implementarea unei infrastructuri pasive noi numai dacă infrastructura pasivă existentă nu poate fi reutilizată;
investițiile în implementarea unei secțiuni transfrontaliere a unei rețele magistrale care interconectează infrastructurile de cloud ale anumitor actori socioeconomici care îndeplinesc următoarele condiții cumulative specifice:
proiectul interconectează infrastructurile de cloud ale actorilor socioeconomici care sunt administrații publice ori entități publice sau private cărora li s-a încredințat prestarea de servicii de interes general sau de servicii de interes economic general în sensul articolului 106 alineatul (2) din tratat;
proiectul constă într-o secțiune transfrontalieră a implementării unor noi rețele magistrale transfrontaliere sau în modernizarea semnificativă a unor astfel de rețele existente care (1) traversează frontiera dintre două sau mai multe state membre sau (2) traversează frontiera dintre cel puțin un stat membru și cel puțin o țară din Spațiul Economic European;
proiectul acoperă cel puțin doi actori socioeconomici eligibili în temeiul punctului (i), fiecare desfășurându-și activitatea într-un alt stat membru sau într-un stat membru și într-o țară din Spațiul Economic European;
proiectul asigură o investiție nouă semnificativă în rețeaua magistrală care nu se rezumă la investiții marginale, cum ar fi investițiile legate de simple actualizări de software sau de licențe. Proiectul trebuie să poată să furnizeze în mod fiabil viteze simetrice de descărcare și de încărcare cel puțin de ordinul multiplilor de 10 Gbps;
proiectul sprijină implementarea unei infrastructuri pasive noi numai dacă infrastructura pasivă existentă nu poate fi reutilizată;
investițiile în implementarea unei rețele prin cablu submarin care îndeplinesc următoarele condiții cumulative specifice:
proiectul constă într-o secțiune transfrontalieră a unei rețele prin cablu submarin care (1) traversează frontiera dintre două sau mai multe state membre sau (2) traversează frontiera dintre cel puțin un stat membru și cel puțin o țară din Spațiul Economic European. Alternativ, entitatea care primește ajutorul trebuie să asigure doar furnizarea serviciilor cu ridicata, iar infrastructura care beneficiază de sprijin trebuie să amelioreze conectivitatea regiunilor ultraperiferice, a teritoriilor de peste mări sau a regiunilor insulare europene, chiar și în cadrul unui singur stat membru;
proiectul nu trebuie să vizeze rute deservite deja de cel puțin două infrastructuri magistrale existente sau planificate în mod credibil;
proiectul asigură o investiție nouă semnificativă în rețeaua prin cablu submarin, prin introducerea unui cablu submarin nou sau a unei conexiuni la un cablu submarin existent, care să remedieze probleme legate de duplicare și să nu se rezume la investiții marginale. Proiectul trebuie să poată să furnizeze în mod fiabil viteze simetrice de descărcare și de încărcare de cel puțin 1 Gbps;
proiectul sprijină implementarea unei infrastructuri pasive noi numai dacă infrastructura pasivă existentă nu poate fi reutilizată.
Articolul 52c
Vouchere pentru conectivitate
Sunt eligibile următoarele categorii de scheme de vouchere:
schemele de vouchere puse la dispoziția consumatorilor pentru abonarea la un nou serviciu de acces la internet în bandă largă sau pentru sporirea vitezei oferite în cadrul abonamentului actual pentru a beneficia de un serviciu care asigură viteze de descărcare de cel puțin 30 Mbps, cu condiția ca toți furnizorii de servicii de comunicații electronice care pot să ofere în mod fiabil viteze de descărcare de cel puțin 30 Mbps să fie eligibili în cadrul schemei de vouchere, voucherele neacordându-se pentru schimbarea furnizorilor care oferă aceleași viteze sau pentru modificarea unui abonament în curs care asigură o viteză de descărcare de cel puțin 30 Mbps;
schemele de vouchere puse la dispoziția IMM-urilor pentru abonarea la un nou serviciu de acces la internet în bandă largă sau pentru sporirea vitezei oferite în cadrul abonamentului actual pentru a beneficia de un serviciu care asigură viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps, cu condiția ca toți furnizorii care pot să ofere în mod fiabil viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps să fie eligibili în cadrul schemei de vouchere, voucherele neacordându-se pentru schimbarea furnizorilor care oferă aceleași viteze sau pentru modificarea unui abonament în curs care asigură o viteză de descărcare de cel puțin 100 Mbps.
Pentru a fi eligibil, în cazurile în care furnizorul de servicii de acces la internet în bandă largă este integrat vertical și are o cotă din piața vânzării cu amănuntul de peste 25 %, acesta trebuie să ofere oricărui furnizor de servicii de comunicații electronice, pe piața cu ridicata corespunzătoare, cel puțin un produs de acces cu ridicata care să poată să asigure faptul că solicitantul de acces va fi în măsură să furnizeze în mod fiabil un serviciu cu amănuntul la viteza specificată la alineatul (3), în condiții deschise, transparente și nediscriminatorii. Prețul accesului cu ridicata trebuie să fie stabilit pe baza unuia dintre următorii indicatori de referință: (i) prețurile medii cu ridicata publicate care predomină în alte zone comparabile, mai competitive, din respectivul stat membru sau din Uniune; sau (ii) în absența unor astfel de prețuri publicate, prețurile reglementate deja stabilite sau aprobate de autoritatea națională de reglementare pentru piețele și serviciile în cauză; sau (iii) în absența unor astfel de prețuri publicate sau reglementate, stabilirea prețurilor trebuie să respecte principiul tarifării în funcție de costuri și metodologia aplicabilă în conformitate cu dispozițiile cadrului de reglementare sectorial. Fără a aduce atingere competențelor care îi revin autorității naționale de reglementare în temeiul cadrului de reglementare, autoritatea națională de reglementare este consultată cu privire la termenii și condițiile de acces, inclusiv cu privire la prețuri, precum și cu privire la litigiile legate de aplicarea prezentului articol.
SECȚIUNEA 11
Ajutoarele pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului
Articolul 53
Ajutoarele pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului
Ajutoarele se acordă pentru următoarele obiective și activități culturale:
muzee, arhive, biblioteci, centre sau spații artistice și culturale, teatre, cinematografe, opere, săli de concerte, alte organizații de spectacole, instituții de patrimoniu filmografic și alte infrastructuri, organizații și instituții artistice și culturale similare;
patrimoniul material, inclusiv toate formele mobile și imobile de patrimoniu cultural, precum și siturile arheologice, monumentele, siturile și clădirile istorice; patrimoniul natural legat de patrimoniul cultural sau dacă este recunoscut în mod oficial ca patrimoniu cultural sau natural de către autoritățile competente ale unui stat membru;
patrimoniul imaterial sub toate formele lui, inclusiv obiceiurile populare și artizanatul;
evenimentele și spectacolele de artă sau culturale, festivalurile, expozițiile și alte activități culturale similare;
activitățile de educație culturală și artistică, precum și promovarea înțelegerii importanței pe care o au protejarea și promovarea diversității formelor de expresie culturală prin programe educaționale și de sporire a sensibilizării publicului, inclusiv cu utilizarea noilor tehnologii;
activitățile de scriere, editare, producție, distribuție, digitizare și publicare a operelor muzicale și literare, inclusiv a traducerilor.
Ajutorul poate fi acordat sub formă de:
ajutoare pentru investiții, inclusiv ajutoare pentru construirea sau modernizarea infrastructurii din domeniul culturii;
ajutoare de exploatare.
În cazul ajutoarelor pentru investiții, costurile eligibile sunt costurile de investiție în active corporale și necorporale, inclusiv:
costurile pentru construirea, modernizarea, achiziționarea, conservarea sau îmbunătățirea infrastructurii, în cazul în care cel puțin 80 % din capacitatea anuală a acesteia, în termeni de timp sau de spațiu, este utilizată în scopuri culturale;
costurile cu achiziționarea, inclusiv leasingul, cesiunea sau relocarea fizică a patrimoniului cultural;
costurile cu protejarea, conservarea, restaurarea și reabilitarea patrimoniului cultural material și imaterial, inclusiv costurile suplimentare aferente depozitării în condiții adecvate, instrumentelor speciale și materialelor, precum și costurile cu documentarea, cercetarea, digitizarea și publicarea;
costurile cu îmbunătățirea accesibilității pentru public a patrimoniului cultural, inclusiv costurile pentru digitizare și alte tehnologii noi, costurile cu îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu nevoi speciale (în special rampe și lifturi pentru persoanele cu handicap, indicații în Braille și exponate care pot fi atinse în muzee) și costurile cu promovarea diversității culturale în ceea ce privește prezentările, programele și vizitatorii;
costurile cu proiectele și activitățile culturale, programele de cooperare și de schimb și granturile, inclusiv costurile cu procedurile de selecție, costurile cu promovarea și costurile suportate direct ca urmare a proiectului.
În cazul ajutoarelor de exploatare, costurile eligibile sunt următoarele:
costurile instituției culturale sau ale sitului de patrimoniu legate de activități continue sau periodice, inclusiv expoziții, spectacole, evenimente și activități culturale similare, care se desfășoară în cursul activității obișnuite;
costurile aferente activităților de educație culturală și artistică, precum și ale promovării înțelegerii importanței pe care o au protejarea și promovarea diversității formelor de expresie culturală prin programe educaționale și de sporire a sensibilizării publicului, inclusiv cu utilizarea noilor tehnologii;
costurile aferente îmbunătățirii accesului public la instituțiile culturale sau la siturile de patrimoniu și la activități, inclusiv costurile digitizării și ale utilizării noilor tehnologii, precum și costurile de îmbunătățire a accesibilității pentru persoanele cu handicap;
costurile de exploatare direct legate de proiectul sau de activitatea culturală, cum ar fi închirierea sau utilizarea în sistem de leasing a unor proprietăți și locații culturale, cheltuielile de călătorie, materialele și furniturile direct legate de proiectul sau de activitatea culturală, structurile arhitectonice pentru expoziții și instalațiile de scenă, împrumutarea, leasing-ul și amortizarea instrumentelor, a programelor informatice și a echipamentelor, costurile pentru drepturi de acces la lucrări protejate de drepturi de autor și la alte conținuturi conexe protejate de drepturi de proprietate intelectuală, costurile pentru promovare și costurile suportate direct ca urmare a proiectului sau a activității; costurile de amortizare și costurile de finanțare sunt eligibile doar în cazul în care nu au fost acoperite de ajutoare pentru investiții;
costurile aferente personalului care lucrează pentru instituția culturală sau situl de patrimoniu sau pentru un proiect;
costurile serviciilor de consultanță și de sprijin furnizate de consultanți externi și de furnizori de servicii, suportate direct ca urmare a proiectului.
Articolul 54
Schemele de ajutoare pentru operele audiovizuale
Ajutoarele pot fi acordate sub formă de:
ajutoare pentru producția de opere audiovizuale;
ajutoare pentru preproducție; și
ajutoare pentru distribuție.
În cazul în care un stat membru condiționează acordarea ajutoarelor de îndeplinirea unor obligații de teritorializare a cheltuielilor, schemele de ajutoare pentru producția de opere audiovizuale pot:
fie să impună ca până la 160 % din ajutorul acordat producției unei anumite opere audiovizuale să fie cheltuit pe teritoriul statului membru care acordă ajutorul; fie
să calculeze ajutorul acordat pentru producția unei anumite opere audiovizuale ca procent din cheltuielile aferente activităților de producție din statul membru care acordă ajutorul, de regulă, în cazul schemelor de ajutoare sub formă de stimulente fiscale.
În ambele cazuri, cheltuielile maxime care fac obiectul obligațiilor de teritorializare a cheltuielilor nu trebuie să depășească în niciun caz 80 % din bugetul total al producției.
Pentru ca proiectele să fie eligibile pentru primirea de ajutoare, statele membre pot impune, de asemenea, existența unui nivel minim de activitate de producție pe teritoriul în cauză, însă nivelul respectiv nu trebuie să depășească 50 % din bugetul total al producției.
Costurile eligibile sunt următoarele:
în cazul ajutoarelor pentru producție: costurile totale aferente producției de opere audiovizuale, inclusiv costurile aferente îmbunătățirii accesibilității pentru persoanele cu handicap;
în cazul ajutoarelor pentru preproducție: costurile aferente scrierii de scenarii și realizării operelor audiovizuale;
în cazul ajutoarelor pentru distribuție: costurile cu distribuția și promovarea operelor audiovizuale.
Intensitatea ajutorului poate fi sporită astfel:
până la 60 % din costurile eligibile pentru producțiile transfrontaliere finanțate de mai mult de un stat membru și care implică producători din mai mult de un stat membru;
până la 100 % din costurile eligibile pentru operele audiovizuale greu de realizat și coproducțiile în care sunt implicate țări de pe lista Comitetului de asistență pentru dezvoltare (CAD) a OCDE.
SECȚIUNEA 12
Ajutoarele pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale
Articolul 55
Ajutoarele pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale
Ajutoarele pot fi acordate sub formă de:
ajutoare pentru investiții, inclusiv ajutoare pentru construirea sau modernizarea infrastructurii sportive sau a infrastructurii de agrement multifuncționale;
ajutoare de exploatare pentru infrastructura sportivă.
SECȚIUNEA 13
Ajutoarele pentru infrastructurile locale
Articolul 56
Ajutoarele pentru investiții în infrastructurile locale
SECȚIUNEA 14
Ajutoarele pentru aeroporturile regionale
Articolul 56a
Ajutoarele pentru aeroporturile regionale
Valoarea ajutorului nu depășește:
50 % din costurile eligibile în cazul aeroporturilor care înregistrează un trafic mediu anual de pasageri cuprins între un milion și trei milioane de pasageri în cursul ultimelor două exerciții financiare dinaintea celui în care sunt acordate efectiv ajutoarele;
75 % din costurile eligibile în cazul aeroporturilor care înregistrează un trafic mediu anual de pasageri de maximum un milion de pasageri în cursul ultimelor două exerciții financiare dinaintea celui în care sunt acordate efectiv ajutoarele.
SECȚIUNEA 15
Ajutoarele pentru porturi
Articolul 56b
Ajutoarele destinate porturilor maritime
Costurile eligibile sunt costurile de investiție, inclusiv costurile de planificare:
ale investițiilor pentru construirea, înlocuirea sau modernizarea infrastructurilor din porturi;
ale investițiilor pentru construirea, înlocuirea sau modernizarea infrastructurilor de acces;
ale dragajului.
Intensitatea ajutorului pentru fiecare investiție menționată la alineatul (2) litera (a) nu depășește:
100 % din costurile eligibile, când costurile eligibile totale ale proiectului nu depășesc 20 de milioane EUR;
80 % din costurile eligibile, când costurile eligibile totale ale proiectului depășesc 20 de milioane EUR, dar nu depășesc 50 de milioane EUR;
60 % din costurile eligibile, când costurile eligibile totale ale proiectului depășesc 50 de milioane EUR, dar nu depășesc suma prevăzută la articolul 4 alineatul (1) litera (ee).
Intensitatea ajutorului nu depășește 100 % din costurile eligibile stabilite la alineatul (2) literele (b) și (c) și nu depășește suma prevăzută la articolul 4 alineatul (1) litera (ee).
Articolul 56c
Ajutoarele destinate porturilor interioare
Costurile eligibile sunt costurile de investiție, inclusiv costurile de planificare:
ale investițiilor pentru construirea, înlocuirea sau modernizarea infrastructurilor din porturi;
ale investițiilor pentru construirea, înlocuirea sau modernizarea infrastructurilor de acces;
ale dragajului.
SECȚIUNEA 16
Ajutoarele incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU
Articolul 56d
Domeniul de aplicare și condiții comune
Pragurile maxime prevăzute la articolele 56e și 56f se aplică soldului total al finanțării în măsura în care această finanțare, furnizată în cadrul oricărui produs financiar care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU, conține un ajutor. Pragurile maxime se aplică:
pe proiect, în cazul ajutoarelor care intră sub incidența articolului 56e alineatele (2) și (4), a articolului 56e alineatul (5) litera (a) punctul (i), a articolului 56e alineatele (6) și (7), a articolului 56e alineatul (8) literele (a) și (b) și a articolului 56e alineatul (9);
pe beneficiar final, în cazul ajutoarelor care intră sub incidența articolului 56e alineatul (5) litera (a) punctele (ii) și (iii), a articolului 56e alineatul (8) litera (d), a articolului 56e alineatul (10) și a articolului 56f.
Articolul 56e
Condițiile aplicabile ajutoarelor incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU
Ajutorul acordat beneficiarului final în cadrul unui produs financiar care face obiectul sprijinului din Fondul InvestEU trebuie:
să respecte condițiile prevăzute la unul dintre alineatele (2)-(9) și
în cazul în care finanțarea se acordă sub formă de împrumuturi beneficiarului final, să aibă o rată a dobânzii care să corespundă cel puțin nivelului de bază al ratei de referință aplicabile la data acordării împrumutului.
Ajutoarele pentru investițiile în rețele fixe în bandă largă în vederea conectării numai a anumitor actori socioeconomici eligibili trebuie să respecte următoarele condiții:
ajutoarele se acordă numai pentru proiectele care îndeplinesc toate condițiile de compatibilitate prevăzute la articolul 52, cu excepția cazului în care se prevede altfel la literele (c) și (d) ale prezentului alineat;
valoarea nominală a finanțării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 150 de milioane EUR;
proiectul conectează numai actori socioeconomici care sunt administrații publice ori entități publice sau private cărora li s-a încredințat prestarea de servicii de interes general sau de servicii de interes economic general în sensul articolului 106 alineatul (2) din tratat. Sunt excluse proiectele care includ alte elemente sau entități decât cele specificate la prezenta literă;
prin derogare de la articolul 52 alineatul (4), disfuncționalitatea identificată a pieței trebuie să fie verificată printr-o cartografiere adecvată disponibilă sau, în cazul în care o astfel de cartografiere nu este disponibilă, printr-o consultare publică, după cum urmează:
cartografierea poate să fie considerată adecvată dacă nu este mai veche de 18 luni și include toate rețelele care pot să furnizeze în mod fiabil viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps, dar mai mici de 300 Mbps (viteze-prag) care deservesc sediul unui actor socioeconomic eligibil identificat la litera (c). Această cartografiere trebuie să fie efectuată de autoritatea publică competentă, să ia în considerare toate rețelele care pot să furnizeze în mod fiabil vitezele-prag, fie acestea rețele existente sau planificate în mod credibil în următorii trei ani sau în același orizont de timp ca cel prevăzut pentru intervenția planificată care beneficiază de sprijin, ce nu poate fi mai scurt de doi ani, și trebuie să fie realizată (i) pentru rețelele pur fixe, la nivel de adresă pe baza locațiilor deservite; și (ii) pentru rețelele de acces fără fir fixe, la nivel de adresă, pe baza locațiilor deservite sau pe baza unor grile de maximum 100×100 metri;
consultarea publică trebuie să fie efectuată de autoritatea publică competentă prin publicarea pe un site web adecvat, invitând părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la proiectul de măsură și să furnizeze informații fundamentate cu privire la rețelele care pot să furnizeze în mod fiabil viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps, dar mai mici de 300 Mbps (viteze-prag), fie acestea rețele existente sau planificate în mod credibil în următorii trei ani sau în același orizont de timp ca cel prevăzut pentru intervenția planificată care beneficiază de sprijin, ce nu poate fi mai scurt de doi ani, care deservesc sediul unui actor socioeconomic eligibil, astfel cum se menționează la litera (c), pe baza următoarelor informații: (i) pentru rețelele pur fixe, la nivel de adresă pe baza locațiilor deservite; și (ii) pentru rețelele de acces fără fir fixe, la nivel de adresă, pe baza locațiilor deservite sau pe baza unor grile de maximum 100×100 metri. Consultarea publică trebuie să dureze cel puțin 30 de zile.
Ajutoarele pentru producerea de energie și infrastructura energetică trebuie să respecte următoarele condiții:
se acordă ajutoare numai pentru investițiile în infrastructura energetică din sectoarele gazelor naturale și energiei electrice care nu beneficiază de derogări referitoare la accesul terților, reglementarea tarifelor și separarea, pe baza legislației privind piața internă a energiei pentru următoarele categorii de proiecte:
în ceea ce privește infrastructura de gaze naturale, proiectele incluse în lista în vigoare a Uniunii de proiecte de interes comun din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 49 );
în ceea ce privește infrastructura de energie electrică:
rețelele inteligente, inclusiv investițiile în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice și în transformarea acesteia într-o infrastructură inteligentă;
alte proiecte:
alte proiecte, cu excepția stocării energiei electrice, în zone asistate;
proiectele de stocare a energiei electrice, bazate pe tehnologii noi și inovatoare, indiferent de nivelul de tensiune al conexiunii la rețea;
ajutoarele pentru investițiile în producerea de energie din surse regenerabile de energie trebuie să respecte următoarele cerințe:
se acordă ajutoare numai pentru instalațiile noi selectate în mod concurențial, obiectiv și nediscriminatoriu;
se pot acorda ajutoare pentru instalații noi și în combinație cu echipamente de stocare sau electrolizoare pe bază de hidrogen, cu condiția ca atât echipamentele de stocare a energiei electrice sau a hidrogenului, precum și electrolizoarele pe bază de hidrogen să utilizeze numai energia generată de instalația (instalațiile) de energie din surse regenerabile;
nu se acordă ajutoare pentru instalațiile hidroelectrice care nu respectă condițiile prevăzute în Directiva 2000/60/CE;
în cazul instalațiilor care produc biocombustibili, se acordă ajutoare numai pentru instalațiile care produc biocombustibili durabili, alții decât biocarburanții produși din culturi energetice;
valoarea nominală a finanțării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect menționat la litera (a), în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 150 de milioane EUR. Valoarea nominală a finanțării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect menționat la litera (b), în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 75 de milioane EUR.
Ajutoarele pentru infrastructurile și activitățile sociale, educaționale și culturale și privind patrimoniul natural trebuie să respecte următoarele condiții:
valoarea nominală a finanțării totale acordate oricărui beneficiar final, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește:
100 de milioane EUR pe proiect pentru investițiile în infrastructura utilizată pentru furnizarea de servicii sociale și pentru educație; 150 de milioane EUR pe proiect pentru scopurile și activitățile culturale și de conservare a patrimoniului prevăzute la articolul 53 alineatul (2), inclusiv a patrimoniului natural;
30 de milioane EUR pentru activitățile legate de serviciile sociale;
75 de milioane EUR pentru activitățile legate de cultură și de conservarea patrimoniului; și
5 milioane EUR pentru educație și formare;
nu se acordă ajutoare pentru formarea în vederea respectării cerințelor naționale obligatorii în materie de formare.
Ajutoarele pentru transport și pentru infrastructurile de transport trebuie să respecte următoarele condiții:
se acordă ajutoare pentru infrastructură, cu excepția porturilor, numai pentru următoarele proiecte:
proiectele de interes comun, astfel cum sunt definite la articolul 3 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, cu excepția proiectelor privind infrastructura portuară sau aeroportuară;
conexiunile cu noduri urbane ale rețelei transeuropene de transport;
materialul rulant utilizat numai pentru furnizarea de servicii de transport feroviar care nu fac obiectul unui contract de servicii publice în sensul Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului ( 50 ), cu condiția ca beneficiarul să fie o întreprindere nou-intrată;
transportul urban;
infrastructura de reîncărcare sau de realimentare care furnizează vehiculelor energie electrică sau hidrogen produs din surse regenerabile de energie;
ajutoarele pentru infrastructura portuară trebuie să respecte următoarele cerințe:
se pot acorda ajutoare numai pentru investițiile în infrastructura de acces și în infrastructura portuară care sunt puse la dispoziția utilizatorilor interesați în mod egal și nediscriminatoriu, în condițiile pieței;
orice contract de concesiune sau alt tip de contract prin care un terț este însărcinat să construiască, să modernizeze, să exploateze sau să închirieze infrastructura portuară care beneficiază de ajutor se atribuie în mod concurențial, transparent, nediscriminatoriu și necondiționat;
nu se acordă ajutoare pentru investițiile în suprastructurile portuare;
valoarea nominală a finanțării totale prevăzute la litera (a) sau (b) acordate oricărui beneficiar final, pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 150 de milioane EUR.
Ajutoarele pentru alte infrastructuri trebuie să respecte următoarele condiții:
se acordă ajutoare numai pentru următoarele proiecte:
investițiile în infrastructura de alimentare cu apă și de epurare a apelor uzate pentru publicul larg;
investițiile în reciclarea deșeurilor și în pregătirea deșeurilor pentru reutilizare în conformitate cu articolul 47 alineatele (1)-(6), în măsura în care acestea vizează gestionarea deșeurilor generate de alte întreprinderi;
investițiile în infrastructura de cercetare;
investițiile în construcția sau modernizarea instalațiilor clusterelor de inovare;
valoarea nominală a finanțării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 100 de milioane EUR.
Ajutoarele pentru protecția mediului, inclusiv pentru protecția climei, trebuie să respecte următoarele condiții:
se acordă ajutoare numai pentru următoarele proiecte:
investițiile care permit întreprinderilor să remedieze sau să prevină deteriorarea mediului fizic (inclusiv schimbările climatice) sau a resurselor naturale de către activitățile unui beneficiar, în măsura în care investiția depășește standardele Uniunii pentru protecția mediului sau, în cazul în care nu există standarde ale Uniunii în domeniul respectiv, sporește nivelul de protecție a mediului ori constituie o adaptare timpurie la viitoarele standarde ale Uniunii pentru protecția mediului;
măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice a unei întreprinderi, în măsura în care îmbunătățirile în materie de eficiență energetică nu sunt realizate pentru a se asigura faptul că întreprinderea respectă standarde ale Uniunii deja adoptate, chiar dacă acestea nu sunt încă în vigoare;
remedierea siturilor contaminate, în măsura în care nu se identifică nicio persoană juridică sau fizică răspunzătoare pentru daunele aduse mediului, în temeiul legislației aplicabile, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”, astfel cum este menționat la articolul 45 alineatul (3);
studiile de mediu;
îmbunătățirea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor în cazul în care respectiva activitate contribuie la protejarea, conservarea sau refacerea biodiversității și la obținerea unei stări bune a ecosistemelor sau la protejarea ecosistemelor care sunt deja în stare bună;
fără a aduce atingere literei (a), în cazul în care măsura de ajutor se referă la îmbunătățirea eficienței energetice (1) a clădirilor rezidențiale, (2) a clădirilor destinate furnizării de servicii educaționale sau sociale sau activităților legate de justiție, serviciilor polițienești sau serviciilor de stingere a incendiilor, (3) a clădirilor destinate activităților conexe administrației publice sau (4) a clădirilor menționate la punctul (1), (2) sau (3) în care alte activități decât cele menționate la punctul (1), (2) sau (3) ocupă mai puțin de 35 % din suprafața interioară, se pot acorda ajutoare și pentru măsurile care, simultan, îmbunătățesc eficiența energetică a acestor clădiri și integrează, parțial sau integral, următoarele investiții:
instalațiile integrate de producere la fața locului, în clădirea vizată de măsura de ajutor privind eficiența energetică, a energiei din surse regenerabile. Instalația integrată de producere la fața locului a energiei din surse regenerabile are ca obiect generarea de energie electrică și/sau termică. Aceasta trebuie să poată fi combinată cu echipamente de stocare a energiei din surse regenerabile produse la fața locului;
instalațiile de stocare la fața locului;
echipamentele și infrastructura conexă încorporate în clădire pentru reîncărcarea vehiculelor electrice ale utilizatorilor clădirii;
investițiile pentru digitalizarea clădirii, în special pentru sporirea gradului său de pregătire pentru soluții inteligente. Investițiile pentru digitalizarea clădirii pot să includă intervenții limitate la cablarea internă pasivă sau la cablarea structurată pentru rețelele de date și, dacă este necesar, partea auxiliară a rețelei pasive aflate pe proprietatea privată din afara clădirii. Este exclusă cablarea pentru rețelele de date aflate în afara proprietății private.
Beneficiarul (beneficiarii) final(i) al (ai) ajutorului poate (pot) fi proprietarul (proprietarii) sau locatarul (locatarii) clădirii, în funcție de cine obține finanțarea pentru proiect;
valoarea nominală a finanțării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect menționat la litera (a) a prezentului alineat, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 50 de milioane EUR;
valoarea nominală a finanțării totale acordate fiecărui proiect menționat la litera (b), în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 50 de milioane EUR, pe beneficiar final și pe clădire;
ajutoarele pentru măsurile care îmbunătățesc eficiența energetică a clădirilor menționate la litera (b) pot, de asemenea, să aibă ca obiect facilitarea contractelor de performanță energetică, sub rezerva următoarelor condiții:
sprijinul să ia forma unui împrumut sau a unei garanții acordate furnizorului măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice în temeiul unui contract de performanță energetică sau să constea într-un produs financiar menit să îl refinanțeze pe respectivul furnizor (de exemplu, factoring, forfetare);
valoarea nominală a finanțării totale acordate în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU să nu depășească 30 de milioane EUR;
sprijinul să fie furnizat IMM-urilor sau întreprinderilor mici cu capitalizare medie;
sprijinul să fie acordat numai pentru contractele de performanță energetică în sensul articolului 2 punctul 27 din Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică;
contractul de performanță energetică să se refere la o clădire menționată la alineatul (8) litera (b).
Ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare, inovare și digitalizare trebuie să respecte următoarele condiții:
ajutoarele se pot acorda pentru:
cercetare fundamentală;
cercetare industrială;
dezvoltare experimentală;
inovare de proces sau inovare organizațională pentru IMM-uri;
servicii de consultanță în materie de inovare și servicii de sprijin în domeniul inovării pentru IMM-uri;
digitalizare pentru IMM-uri;
pentru proiectele care intră sub incidența literei (a) punctele (i), (ii) și (iii), valoarea nominală a finanțării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 75 de milioane EUR. Pentru proiectele care intră sub incidența literei (a) punctele (iv), (v) și (vi), valoarea nominală a finanțării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 30 de milioane EUR.
IMM-urile sau, după caz, întreprinderile mici cu capitalizare medie pot primi, în plus față de categoriile de ajutoare prevăzute la alineatele (2)-(9), și ajutoare sub formă de finanțare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU, sub rezerva îndeplinirii uneia dintre următoarele condiții:
valoarea nominală a finanțării totale acordate fiecărui beneficiar final în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU să nu depășească 15 milioane EUR și să fie acordată:
IMM-urilor necotate care nu au funcționat încă pe nicio piață sau care funcționează pe o piață de mai puțin de 7 ani de la prima lor vânzare comercială;
IMM-urilor necotate care intră pe o nouă piață de produse sau pe o nouă piață geografică, în cazul în care investiția inițială pentru intrarea pe o nouă piață de produse sau pe o nouă piață geografică trebuie să fie mai mare de 50 % din cifra de afaceri medie anuală din ultimii 5 ani;
IMM-urilor și întreprinderilor mici cu capitalizare medie care sunt întreprinderi inovatoare, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 80;
valoarea nominală a finanțării totale acordate fiecărui beneficiar final în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU să nu depășească 15 milioane EUR și să fie acordată IMM-urilor sau întreprinderilor mici cu capitalizare medie ale căror activități principale sunt situate în zone asistate, cu condiția ca finanțarea să nu fie utilizată pentru relocarea activităților, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 61a;
valoarea nominală a finanțării totale acordate fiecărui beneficiar final în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU să nu depășească 2 milioane EUR și să fie acordată IMM-urilor sau întreprinderilor mici cu capitalizare medie.
Articolul 56f
Condițiile aplicabile ajutoarelor incluse în produsele financiare intermediate cu o utilizare comercială care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU
CAPITOLUL IV
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 57
Abrogare
Regulamentul (CE) nr. 800/2008 se abrogă.
Articolul 58
Dispoziții tranzitorii
Articolul 59
Prezentul regulament intră în vigoare la 1 iulie 2014.
Se aplică până la 31 decembrie 2023.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXA I
DEFINIȚIA IMM-URILOR
Articolul 1
Întreprindere
Este considerată întreprindere orice entitate care desfășoară o activitate economică, oricare ar fi forma sa juridică. Din această categorie fac parte, în special, lucrătorii care desfășoară o activitate independentă și întreprinderile familiale care desfășoară activități de artizanat sau alte activități, precum și parteneriatele sau asociațiile care desfășoară în mod regulat o activitate economică.
Articolul 2
Numărul de angajați și pragurile financiare pe baza cărora se stabilesc categoriile de întreprinderi
Articolul 3
Tipurile de întreprinderi luate în considerare la calcularea numărului de angajați și a valorilor financiare
Cu toate acestea, o întreprindere poate fi clasificată ca autonomă și, prin urmare, ca neavând întreprinderi partenere, chiar dacă pragul de 25 % în cauză este atins sau depășit de următorii investitori, cu condiția ca investitorii respectivi să nu fie asociați, în sensul alineatului (3), nici individual, nici în comun, cu întreprinderea în cauză:
societăți publice de investiții, societăți cu capital de risc, persoane sau grupuri de persoane care desfășoară în mod regulat o activitate de investiții în capital de risc și care investesc capital propriu în întreprinderi necotate la bursă (investitori providențiali), cu condiția ca investiția totală a investitorilor providențiali respectivi în aceeași întreprindere să fie mai mică de 1 250 000 EUR;
universități sau centre de cercetare nonprofit;
investitori instituționali, inclusiv fonduri de dezvoltare regională;
autorități locale autonome cu un buget anual mai mic de 10 milioane EUR și o populație mai mică de 5 000 de locuitori.
►C1 „Întreprinderi asociate” sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele relații: ◄
o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților altei întreprinderi;
o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organelor administrative, de conducere sau de supraveghere ale unei alte întreprinderi;
o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra unei alte întreprinderi în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea în cauză sau în temeiul unei prevederi din actul constitutiv sau din statutul acesteia;
o întreprindere care este acționar sau asociat al unei alte întreprinderi și care controlează singură, în temeiul unui acord cu alți acționari sau asociați ai întreprinderii în cauză, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților întreprinderii respective.
Se consideră că nu există influență dominantă în cazul în care investitorii menționați la alineatul (2) al doilea paragraf nu se implică, direct sau indirect, în gestionarea întreprinderii în cauză, fără a se aduce atingere drepturilor lor în calitate de acționari.
Întreprinderile între care există oricare dintre relațiile descrise la primul paragraf prin intermediul uneia sau al mai multor întreprinderi sau prin intermediul oricăruia dintre investitorii menționați la alineatul (2) sunt, de asemenea, ►C1 considerate asociate. ◄
Întreprinderile între care există oricare dintre relațiile respective prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează solidar sunt, de asemenea, ►C1 considerate întreprinderi asociate ◄ în cazul în care își desfășoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă sau pe piețe adiacente.
Este considerată „piață adiacentă” piața unui produs sau a unui serviciu care este situată direct în amonte sau în aval de piața relevantă.
Articolul 4
Date folosite pentru calcularea numărului de angajați și a valorilor financiare și perioada de referință
Articolul 5
Numărul de angajați
Numărul de angajați corespunde numărului de unități anuale de muncă (UAM), și anume numărului de persoane care au lucrat cu normă întreagă în întreprinderea respectivă sau pentru aceasta pe parcursul întregului an de referință în cauză. Munca persoanelor care nu au lucrat pe parcursul întregului an sau a celor care au lucrat cu fracțiune de normă, indiferent de durată, și munca lucrătorilor sezonieri sunt luate în considerare ca fracțiuni de UAM. Personalul este format din:
angajați;
persoane care lucrează pentru întreprindere, sunt subordonate acesteia și sunt asimilate angajaților în temeiul legislației naționale;
proprietari-administratori;
parteneri care desfășoară o activitate regulată în cadrul întreprinderii și care beneficiază de avantaje financiare din partea întreprinderii.
Ucenicii sau studenții implicați în programe de formare profesională în baza unui contract de ucenicie sau de formare profesională nu fac parte din personal. Durata concediilor de maternitate sau a celor de creștere a copilului nu se ia în considerare.
Articolul 6
Stabilirea datelor unei întreprinderi
La datele menționate la primul paragraf se adaugă datele oricărei întreprinderi partenere a întreprinderii în cauză situată imediat în aval sau în amonte de aceasta. Agregarea este proporțională cu procentul de participare la capital sau la drepturile de vot (luându-se în calcul valoarea cea mai mare dintre cele două). În cazul participărilor încrucișate, se aplică procentul mai mare.
La datele menționate la primul și al doilea paragraf se adaugă, în proporție de 100 %, datele ►C1 oricărei întreprinderi care este asociată direct sau indirect cu întreprinderea în cauză, ◄ cu excepția cazurilor în care datele în cauză au fost deja incluse prin consolidare în situațiile financiare.
În scopul aplicării aceluiași alineat (2), datele întreprinderilor care sunt asociate cu întreprinderea în cauză se deduc din situațiile financiare ale acestora și din alte date ale acestora, consolidate, dacă există. La acestea se adaugă, proporțional, datele oricărei eventuale întreprinderi partenere ale întreprinderii asociate respective, situată imediat în amonte sau în aval de aceasta, cu excepția cazurilor în care acestea au fost deja incluse în situațiile financiare consolidate în procent cel puțin proporțional cu procentul stabilit în conformitate cu alineatul (2) al doilea paragraf.
ANEXA II
Informații privind ajutoarele de stat exceptate în condițiile prevăzute în prezentul regulament
PARTEA I
Informații care se transmit prin intermediul aplicației informatice stabilite a Comisiei, astfel cum se prevede la articolul 11
PARTEA A II-A
Informațiile care trebuie transmise prin intermediul sistemului electronic de notificare al Comisiei, astfel cum se prevede la articolul 11
Indicați în temeiul cărei dispoziții din RGECA este pusă în aplicare măsura de ajutor.
Obiectiv principal – obiective generale (listă) |
Obiective (listă) |
Intensitatea maximă a ajutoarelor în % sau cuantumul anual maxim al ajutoarelor în moneda națională (fără zecimale) |
IMM-uri - bonusuri în % |
|
Ajutoare regionale – ajutoare pentru investiții (1) (articolul 14) |
□ Schemă |
…% |
…% |
|
□ Ajutoare ad-hoc |
…% |
…% |
||
Ajutoare regionale – ajutoare de exploatare (articolul 15) |
□ În zonele slab populate [articolul 15 alineatul 2] |
…% |
…% |
|
□ În zonele foarte slab populate [articolul 15 alineatul 3] |
…% |
…% |
||
□ În regiunile ultraperiferice [articolul 15 alineatul (4)] |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare regionale pentru dezvoltare urbană (articolul 16 |
…. moneda națională |
…% |
||
Ajutoare pentru IMM-uri (articolele 17-19b) |
□ Ajutoare pentru investiții destinate IMM-urilor (articolul 17) |
…% |
…% |
|
□ Ajutoare pentru consultanță în favoarea IMM-urilor (articolul 18) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare destinate IMM-urilor pentru participarea la târguri (articolul 19) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru costurile suportate de IMM-urile care participă la proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”) sau la proiectele grupului operațional din cadrul Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii („PEI”) (articolul 19a) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare cu un cuantum limitat acordate IMM-urilor care beneficiază de proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”) sau de proiectele grupului operațional din cadrul Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii („PEI”) (articolul 19b) (2) |
…moneda națională |
…% |
||
Ajutoare pentru cooperarea teritorială europeană (articolele 20-20a) |
□ Ajutoare pentru costurile suportate de întreprinderile participante la proiecte de cooperare teritorială europeană (articolul 20) |
…% |
…% |
|
□ Ajutoare cu un cuantum limitat acordate întreprinderilor pentru participarea la proiectele de cooperare teritorială europeană (articolul 20a) (3) |
…moneda națională |
…% |
||
Ajutoare pentru IMM-uri – accesul IMM-urilor la finanțare (articolele 21-22) |
□ Ajutoare de finanțare de risc (articolul 21) |
…moneda națională |
…% |
|
□ Ajutoare pentru întreprinderile nou-înființate (articolul 22) |
…moneda națională |
…% |
||
□ Ajutoare pentru IMM-uri – ajutoare în favoarea platformelor alternative de tranzacționare specializate în IMM-uri (articolul 23) |
…%; în cazul în care măsura de ajutor ia forma unui ajutor la înființare: …moneda națională |
…% |
||
□ Ajutoare pentru IMM-uri – ajutoare pentru acoperirea costurilor de prospecție (articolul 24) |
…% |
…% |
||
Ajutoare pentru cercetare, dezvoltare și inovare (articolele 25-30) |
Ajutoare pentru proiecte de cercetare și dezvoltare (articolul 25) |
□ Cercetare fundamentală [articolul 25 alineatul (2) litera (a)] |
…% |
…% |
□ Cercetare industrială [articolul 25 alineatul (2) litera (b)] |
…% |
…% |
||
□ Dezvoltare experimentală [articolul 25 alineatul (2) litera (c)] |
…% |
…% |
||
□ Studii de fezabilitate [articolul 25 alineatul (2) litera (d)] |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru proiecte cărora li s-a acordat o etichetă de calitate „marcă de excelență” (articolul 25a) |
…moneda națională |
…% |
||
□ Ajutoare pentru acțiunile Marie Skłodowska-Curie și pentru acțiunile de validare a conceptului de către Consiliul European pentru Cercetare (articolul 25b) |
…moneda națională |
…% |
||
□ Ajutoare incluse în proiectele de cercetare și dezvoltare cofinanțate (articolul 25c) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru acțiunile de teaming (articolul 25d) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru investiții în infrastructurile de cercetare (articolul 26) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru clusterele de inovare (articolul 27) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru inovare destinate IMM-urilor (articolul 28) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru inovarea de proces și organizațională (articolul 29) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru cercetare și dezvoltare în sectorul pescăresc și al acvaculturii (articolul 30) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru formare (articolul 31) |
…% |
…% |
||
Ajutoare pentru lucrătorii defavorizați și pentru lucrătorii cu handicap (articolele 32-35) |
□ Ajutoare pentru recrutarea de lucrători defavorizați acordate sub formă de subvenții salariale (articolul 32) |
…% |
…% |
|
□ Ajutoare pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap acordate sub formă de subvenții salariale (articolul 33) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru compensarea costurilor suplimentare generate de încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap (articolul 34) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru compensarea costurilor aferente asistenței acordate lucrătorilor defavorizați (articolul 35) |
…% |
…% |
||
Ajutoare pentru protecția mediului (articolele 36-49) |
□ Ajutoare pentru investiții care permit întreprinderilor să aplice standarde de protecție a mediului mai stricte decât cele ale Uniunii sau să îmbunătățească nivelul de protecție a mediului în absența standardelor Uniunii (articolul 36) |
…% |
…% |
|
□ Investiții în infrastructura de încărcare sau de realimentare accesibilă publicului pentru vehiculele rutiere cu emisii zero sau cu emisii scăzute (articolul 36a) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru investiții pentru adaptarea anticipată la viitoarele standarde ale Uniunii (articolul 37) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru investiții în favoarea măsurilor de eficiență energetică (articolul 38) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru investiții în favoarea unor proiecte de eficiență energetică a clădirilor sub formă de instrumente financiare (articolul 39) |
…moneda națională |
…% |
||
□ Ajutoare pentru investiții în cogenerare de înaltă eficiență (articolul 40) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru investiții destinate promovării producției de energie din surse regenerabile (articolul 41) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare de exploatare pentru promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile (articolul 42) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare de exploatare pentru promovarea producției de energie din surse regenerabile în instalații de dimensiuni mici (articolul 43) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare sub formă de reduceri ale taxelor de mediu în temeiul Directivei 2003/96/CE a Consiliului (articolul 44 din prezentul regulament) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru investiții în vederea reabilitării siturilor contaminate (articolul 45) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru investiții în favoarea sistemelor de termoficare și răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic (articolul 46) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru investiții destinate reciclării și reutilizării deșeurilor (articolul 47) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru investiții în infrastructura energetică (articolul 48) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru studii de mediu (articolul 49) |
…% |
…% |
||
□ Scheme de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale (articolul 50) |
Intensitatea maximă a ajutoarelor |
…% |
…% |
|
Tipul de dezastru natural |
□ cutremur □ avalanșă □ alunecare de teren □ inundație □ tornadă □ uragan □ erupție vulcanică □ incendiu de pădure |
|||
Data producerii dezastrului natural |
de la zz/ll/aaaa până la zz/ll/aaaa |
|||
□ Ajutoare sociale pentru transportul rezidenților din regiunile îndepărtate (articolul 51) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru rețelele fixe în bandă largă (articolul 52) |
…moneda națională |
…% |
||
□ Ajutoare pentru rețelele mobile 4G și 5G (articolul 52a) |
…moneda națională |
…% |
||
□ Ajutoare pentru proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală transeuropeană (articolul 52b) |
…moneda națională |
…% |
||
□ Vouchere pentru conectivitate (articolul 52c) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului (articolul 53) |
…% |
…% |
||
□ Scheme de ajutoare pentru operele audiovizuale (articolul 54) |
|
|
||
…% |
…% |
|||
□ Ajutoare pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale (articolul 55) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru investiții în infrastructurile locale (articolul 56) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare pentru aeroporturile regionale (articolul 56a) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare destinate porturilor maritime (articolul 56b) |
…% |
…% |
||
□ Ajutoare destinate porturilor interioare (articolul 56c) |
…% |
…% |
||
Ajutoare incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU (articolele 56d-56f) |
Articolul 56e |
□ Ajutoare pentru proiectele de interes comun din domeniul infrastructurii de conectivitate digitală transeuropeană finanțate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153 sau care au primit o etichetă de calitate „marcă de excelență” în temeiul regulamentului menționat [articolul 56e alineatul (2)] |
…moneda națională |
…% |
□ Ajutoare pentru investițiile în rețele fixe în bandă largă în vederea conectării numai a anumitor actori socioeconomici eligibili [articolul 56e alineatul (3)] |
…moneda națională |
…% |
||
□ Ajutoare pentru producerea de energie și infrastructura energetică [articolul 56e alineatul (4)] |
…moneda națională |
…% |
||
□ Ajutoare pentru infrastructurile și activitățile sociale, educaționale și culturale și privind patrimoniul natural [articolul 56e alineatul (5)] |
…moneda națională |
…% |
||
□ Ajutoare pentru transport și pentru infrastructurile de transport [articolul 56e alineatul (6)] |
…moneda națională |
…% |
||
□ Ajutoare pentru alte infrastructuri [articolul 56e alineatul (7)] |
…moneda națională |
…% |
||
□ Ajutoare pentru protecția mediului, inclusiv pentru protecția climei [articolul 56e alineatul (8)] |
…moneda națională |
…% |
||
□ Ajutoare pentru cercetare, dezvoltare, inovare și digitalizare [articolul 56e alineatul (9)] |
…moneda națională |
…% |
||
□ Ajutoare sub formă de finanțare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU acordate IMM-urilor sau întreprinderilor mici cu capitalizare medie [articolul 56e alineatul (10)] |
…moneda națională |
…% |
||
□ Ajutoare incluse în produsele financiare intermediate care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU (articolul 56f) |
…moneda națională |
…% |
||
(1)
În cazul ajutoarelor regionale ad-hoc care completează ajutoarele acordate în cadrul unei (unor) scheme de ajutoare, indicați atât intensitatea ajutoarelor acordate în cadrul schemei, cât și intensitatea ajutoarelor ad-hoc.
(2)
În conformitate cu articolul 11 alineatul (1), raportarea ajutoarelor acordate în temeiul articolului 19b nu este obligatorie. Prin urmare, raportarea acestor ajutoare este doar opțională.
(3)
În conformitate cu articolul 11 alineatul (1), raportarea ajutoarelor acordate în temeiul articolului 20a nu este obligatorie. Prin urmare, raportarea acestor ajutoare este doar opțională |
ANEXA III
Dispoziții pentru publicarea de informații, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1)
Statele membre își organizează propriile site-uri cuprinzătoare privind ajutoarele de stat, unde publică informațiile prevăzute la articolul 9 alineatul (1), astfel încât aceste informații să poată fi accesate cu ușurință. Informațiile se publică sub formă de foaie de calcul cu date, care permite căutarea, extragerea și publicarea cu ușurință a datelor pe internet, de exemplu în format CSV sau XML. Accesul la site-ul internet este permis oricărei părți interesate, fără restricții. Pentru accesarea site-ului internet nu este necesară înregistrarea prealabilă a utilizatorului.
Se publică următoarele informații privind acordarea ajutoarelor individuale, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (1) litera (c):
( 1 ) Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).
( 2 ) Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 1).
( 3 ) Regulamentul (UE) nr. 717/2014 al Comisiei din 27 iunie 2014 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul pescuitului și acvaculturii (JO L 190, 28.6.2014, p. 45).
( 4 ) Decizia 2010/787/UE a Consiliului din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive (JO L 336, 21.12.2010, p. 24).
( 5 ) JO L 336, 21.12.2010, p. 24.
( 6 ) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului.
( 7 ) JO L 393, 30.12.2006, p. 1.
( 8 ) JO L 134, 30.4.2004, p. 114.
( 9 ) JO L 206, 8.8.2009, p. 1.
( 10 ) JO L 24, 29.1.2008, p. 8.
( 11 ) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).
( 12 ) Decizia 2012/21/UE a Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general (JO L 7, 11.1.2012, p. 3).
( 13 ) JO L 315, 14.11.2012, p. 1.
( 14 ) COM(2012) 595, 17.10.2012.
( 15 ) JO L 283, 31.10.2003, p. 51.
( 16 ) JO L 211, 14.8.2009, p. 55.
( 17 ) JO L 211, 14.8.2009, p. 94.
( 18 ) JO L 211, 14.8.2009, p. 1.
( 19 ) JO L 211, 14.8.2009, p. 15.
( 20 ) JO L 211, 14.8.2009, p. 36.
( 21 ) Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) nr. 283/2014 (JO L 249, 14.7.2021, p. 38).”;
( 22 ) Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate (JO L 293, 31.10.2008, p. 3).
( 23 ) Directiva 96/67/CE a Consiliului din 15 octombrie 1996 privind accesul la piața serviciilor de handling la sol în aeroporturile Comunității (JO L 272, 25.10.1996, p. 36).
( 24 ) Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2000 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură (JO L 332, 28.12.2000, p. 81).
( 25 ) Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).
( 26 ) Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spațiului feroviar unic european (JO L 343, 14.12.2012, p. 32).
( 27 ) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
( 28 ) Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).
( 29 ) JO C 155, 20.6.2008, p. 10.
►M4 ( 30 ) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).
( 31 ) Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159). ◄
( 32 ) Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (JO L 347, 20.12.2013, p. 259).
( 33 ) Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind dispoziții specifice pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă (JO L 231, 30.6.2021, p. 94).
( 34 ) În cazul schemelor de sprijin prevăzute la articolele 16 și 21 din prezentul regulament, se poate acorda o derogare de la cerința de a publica informații pentru fiecare ajutor individual care depășește 500 000 EUR pentru IMM-urile care nu au efectuat nicio vânzare comercială pe nicio piață.
( 35 ) Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2015/1589 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 140, 30.4.2004, p. 1).
( 36 ) Regulamentul (UE) 2020/972 al Comisiei din 2 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1407/2013 în ceea ce privește prelungirea aplicării sale și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 în ceea ce privește prelungirea aplicării sale și ajustările relevante (JO L 215, 7.7.2020, p. 3).
( 37 ) Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 149, 20.5.2014, p. 1).
( 38 ) Regulamentul delegat (UE) nr. 481/2014 al Comisiei din 4 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește norme specifice privind eligibilitatea cheltuielilor pentru programele de cooperare (JO L 138, 13.5.2014, p. 45).
( 39 ) Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).
( 40 ) JO L 315, 14.11.2012, p. 1.
( 41 ) JO L 283, 31.10.2003, p. 51.
( 42 ) JO L 143, 30.4.2004, p. 56.
( 43 ) JO L 102, 11.4.2006, p. 1.
( 44 ) JO L 140, 5.6.2009, p. 114.
( 45 ) JO L 178, 28.6.2013, p. 66.
( 46 ) Regulamentul (UE) 2018/1488 al Consiliului din 28 septembrie 2018 privind instituirea întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță (JO L 252, 8.10.2018, p. 1).
( 47 ) Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).
( 48 ) Regulamentul delegat (UE) 2021/1078 al Comisiei din 14 aprilie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea orientărilor în materie de investiții pentru Fondul InvestEU (JO L 234, 2.7.2021, p. 18).
( 49 ) Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (JO L 115, 25.4.2013, p. 39).
( 50 ) Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1).
( 51 ) NUTS — Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică. De regulă, regiunea este specificată la nivelul 2.
( 52 ) ►M1 Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1). ◄
( 53 ) ►M1 Echivalent subvenție brută sau, în cazul măsurilor care intră în domeniul de aplicare al articolelor 16, 21, 22 sau 39 din prezentul regulament, valoarea investiției. ◄ Pentru ajutoarele de exploatare, se poate furniza valoarea anuală a ajutorului per beneficiar. Pentru schemele fiscale și pentru schemele prevăzute la articolele 16 (Ajutoare regionale pentru dezvoltare urbană) și 21 (Ajutoare pentru finanțare de risc), această valoare poate fi obținută prin limitele stabilite la articolul 9 alineatul (2) din prezentul regulament.
( 54 ) În cazul în care ajutorul se acordă prin intermediul mai multor instrumente de ajutor, valoarea ajutorului se furnizează pentru fiecare instrument în parte.
( 55 ) Astfel cum este furnizată de Comisie în cadrul procedurii electronice, în temeiul articolului 11 din prezentul regulament.