23.7.2014

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 217/16

---

REGULAMENTUL (UE) NR. 795/2014 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 3 iulie 2014

privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică

(BCE/2014/28)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 127 alineatul (2),

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 3.1, articolul 22 și articolul 34.1 prima liniuță,

întrucât:

(1)	Articolul 127 alineatul (2) a patra liniuță din tratat și articolul 3.1 a patra liniuță din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”) atribuie Eurosistemului misiunea de a promova buna funcționare a sistemelor de plăți.

(2)	Eurosistemul promovează buna funcționare a sistemelor de plăți, printre altele, prin efectuarea monitorizării.

(3)

În ianuarie 2001, Eurosistemul a adoptat Principiile fundamentale pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (Core Principles for Systemically Important Payment Systems) elaborate de Comitetul pentru Sisteme de Plăți și de Decontare (Committee on Payment and Settlement Systems) (CPSS) al Băncii Reglementelor Internaționale (BRI) drept cerințe minime pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (systemically important payment systems) (SIPS) (1).

(4)

În aprilie 2012, Principiile fundamentale pentru sistemele de plăți de importanță sistemică au fost înlocuite de Principiile pentru infrastructurile piețelor financiare ale CPSS și Comitetului tehnic al Organizației Internaționale a Comisiilor de Valori Mobiliare (International Organization of Securities Commission — IOSCO) (denumite în continuare „principiile CPSS-IOSCO”) (2), care armonizează și consolidează standardele internaționale de monitorizare existente, printre altele, pentru SIPS.

(5)

În conformitate cu principiile CPSS-IOSCO, SIPS ar trebui să facă obiectul unei monitorizări eficace, pe baza unor criterii clar definite și făcute publice, din cauza potențialului acestora de a declanșa riscuri sistemice în cazul în care sunt insuficient protejate împotriva riscurilor la care sunt expuse. În plus, autoritățile competente ar trebui să aibă competențe și resurse suficiente pentru a își îndeplini sarcinile respective, inclusiv în ceea ce privește luarea de măsuri corective. CPSS-IOSCO recomandă punerea în aplicare a acestor principii în cea mai mare măsură permisă de cadrul legal și de reglementare naționale.

(6)

Prin urmare, și pentru a asigura eficiența și soliditatea SIPS, Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să pună în aplicare principiile CPSS-IOSCO prin intermediul unui regulament. De asemenea, se așteaptă ca autoritățile din alte țări să introducă și să aplice în mod similar principiile CPSS-IOSCO în cadrul legal și de reglementare ale acestora, în cea mai mare măsură permisă de aceste cadre.

(7)

Prezentul regulament acoperă SIPS, incluzând atât sistemele de plăți de importanță sistemică de mare valoare, cât și cele de mică valoare. Acesta se aplică sistemelor de plăți operate atât de bănci centrale, cât și de operatori privați. Principiile CPSS-IOSCO recunosc existența unor cazuri excepționale în care acestea se aplică diferit sistemelor de plăți operate de bănci centrale, din cauza cerințelor stabilite în legislația, reglementările sau politicile relevante. Eurosistemul are obiective de politici publice, responsabilități și o structură instituțională definite în tratat și în Statutul SEBC, ceea ce înseamnă că SIPS din Eurosistem pot fi exceptate de la anumite cerințe în temeiul prezentului regulament. În acest context, SIPS din Eurosistem ar trebui exceptate de la cerințele specifice privind guvernanța, planurile de lichidare, capitalul propriu și activele lichide, colateralul și riscurile de investiție, care acoperă aceleași sfere ca și cerințele corespunzătoare adoptate formal de Consiliul guvernatorilor. Aceste excepții sunt precizate în anumite dispoziții ale prezentului regulament.

(8)

În temeiul Orientării BCE/2012/27 din 5 decembrie 2012 privind sistemul transeuropean automat de transfer rapid cu decontare pe bază brută în timp real (TARGET2) (3), TARGET2 are o structură descentralizată care conectează o multitudine de sisteme de plăți. Sistemele componente ale TARGET2 sunt armonizate în cea mai mare măsură posibilă, cu anumite excepții, în cazul unor constrângeri impuse de dreptul național. De asemenea, TARGET2 este caracterizat printr-o platformă tehnică unică, denumită platformă comună unică. Consiliul guvernatorilor are competență finală în privința TARGET2 și salvgardează rolul public al acestuia: acest mecanism de guvernanță este reflectat în monitorizarea TARGET2.

(9)

Eficiența și soliditatea unui SIPS impun conformitatea cu legislația națională aplicabilă, precum și reguli, proceduri și contracte clare în baza cărora acesta să funcționeze. Conformitatea cu legislația se referă la sistemele juridice ale tuturor țărilor în care funcționează un operator SIPS sau participanții acestuia.

(10)	Eficiența și soliditatea unui SIPS depind și de claritatea și gradul de adecvare ale mecanismelor de guvernanță ale acestuia, care trebuie documentate în mod clar.

(11)

Un cadru solid și actualizat pentru gestionarea cuprinzătoare a riscurilor juridice, de credit, de lichiditate, operaționale, general de afaceri, de custodie, de investiție și a altor riscuri este esențial pentru a identifica, măsura, monitoriza și gestiona întreaga gamă de riscuri care apar în cadrul unui SIPS sau care sunt suportate de un operator SIPS. Acest lucru este valabil și pentru soliditatea și reziliența regulilor și procedurilor privind neîndeplinirea obligațiilor unui participant în cadrul aplicabil colateralului constituit în favoarea operatorului SIPS, precum și ale planurilor de continuitate a activității.

(12)

Reducerea riscului sistemic presupune, printre altele, caracterul definitiv al decontării. Uniunea a adoptat Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare (4). Directiva 98/26/CE impune ca regulile sistemelor desemnate sub incidența acesteia să definească momentul intrării în sistem (după care ordinele de transfer produc efecte legale și sunt opozabile terților, chiar în cazul deschiderii procedurii de insolvență împotriva unui participant) și momentul irevocabilității ordinelor de transfer. Decontarea pe parcursul zilei sau în timp real poate fi, de asemenea, recomandată în cazul în care este compatibilă cu modelul general de afaceri al SIPS și necesară pentru a permite operatorului SIPS și participanților să își gestioneze riscurile de credit și de lichiditate.

(13)

Criteriile obiective, bazate pe risc și făcute publice pentru participarea într-un SIPS, care permit un acces echitabil și (sub rezerva unor standarde de control al riscului acceptabil) deschis la un SIPS, promovează siguranța și eficiența SIPS și a piețelor pe care acesta le deservește, fără a restrânge într-o măsură disproporționată libertatea de a presta servicii.

(14)	Dispozițiile prezentului regulament care impun unui operator SIPS să colecteze, să proceseze și să transmită date nu ar trebui să aducă atingere oricăror norme aplicabile privind protecția datelor participanților sau ale clienților.

(15)	Un SIPS eficient și eficace în ansamblu, cu scopuri și obiective clar definite, măsurabile și realizabile, este cel mai în măsură să răspundă nevoilor participanților SIPS și ale piețelor pe care le deservește.

(16)	BCE recurge la băncile centrale naționale pentru a îndeplini sarcinile SEBC în măsura considerată posibilă și adecvată.

(17)	Cerințele stabilite în prezentul regulament sunt proporționale cu riscurile și expunerile specifice ale SIPS.

(18)

Posibilitatea ca autoritățile competente să solicite măsuri corective pentru a remedia sau pentru a evita repetarea nerespectării prezentului regulament, și posibilitatea ca BCE să impună sancțiuni eficace, proporționale și descurajante pentru încălcarea prezentului regulament reprezintă elemente esențiale pentru punerea în aplicare a principiilor CPSS-IOSCO în cea mai mare măsură posibilă permisă în temeiul Tratatului și al Statutului SEBC.

(19)	Este necesar ca obligația de conformare cu cerințele de monitorizare stabilite în prezentul regulament să facă obiectul unei perioade de tranziție, permițând operatorilor SIPS să se familiarizeze cu cerințele și să le pună în aplicare,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

(1)   Prezentul regulament stabilește cerințele de monitorizare pentru SIPS.

(2)   Consiliul guvernatorilor adoptă o decizie de identificare a sistemelor de plăți care fac obiectul prezentului regulament, a operatorilor acestora și a autorităților competente. Lista prevăzută în această decizie se publică pe website-ul BCE și se actualizează după fiecare modificare.

(3)   Un sistem de plăți este identificat drept SIPS dacă: (a) este eligibil să fie notificat ca un sistem în conformitate cu Directiva 98/26/CE de către un stat membru a cărui monedă este euro sau operatorul său este stabilit în zona euro, inclusiv prin intermediul unei sucursale, prin care sistemul este operat; și (b) pe durata unui an calendaristic sunt îndeplinite cel puțin două din următoarele condiții:

(i)	valoarea medie zilnică totală a plăților exprimate în euro procesate depășește 10 miliarde EUR;

(ii)	cota sa de piață se ridică cel puțin la unul din următoarele niveluri: — 15 % din volumul total de plăți exprimate în euro; — 5 % din volumul total de plăți transfrontaliere exprimate în euro; — 75 % din volumul total de plăți exprimate în euro la nivelul unui stat membru a cărui monedă este euro;

(iii)

activitatea sa transfrontalieră (respectiv, participanți stabiliți în altă țară decât cea a operatorului SIPS și/sau legături transfrontaliere cu alte sisteme de plăți) implică cinci sau mai multe țări și generează minimum 33 % din volumul total de plăți exprimate în euro procesate de acel SIPS;

(iv)	este utilizat pentru decontarea obligațiilor stabilite în cadrul altor infrastructuri ale piețelor financiare (IPF).

(4)   Operatorii SIPS asigură conformitatea SIPS pe care le operează cu cerințele stabilite la articolele 3-21.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament:

1.

„sistem de plăți” înseamnă un aranjament formal între trei sau mai mulți participanți, fără a include posibile bănci de decontare, contrapărți centrale, case de compensare sau participanți indirecți, cu reguli comune și aranjamente standardizate pentru executarea ordinelor de transfer între participanți;

2.	„ordin de transfer” are sensul stabilit la articolul 2 litera (i) prima liniuță din Directiva 98/26/CE;

3.

„risc sistemic” înseamnă riscul ca un participant sau operatorul SIPS care nu-și îndeplinește obligațiile într-un SIPS să determine alți participanți și/sau operatorul SIPS să nu-și poată îndeplini obligațiile când devin scadente, eventual cu efecte de propagare care ar amenința stabilitatea sau încrederea în sistemul financiar;

4.	„operator SIPS” înseamnă entitatea juridică responsabilă legal de operarea unui SIPS;

5.	„autoritate competentă” înseamnă banca centrală din Eurosistem cu responsabilitate de monitorizare principală identificată ca atare în conformitate cu articolul 1 alineatul (2);

6.	„SIPS din Eurosistem” înseamnă un SIPS deținut și operat de o bancă centrală din Eurosistem;

7.	„risc juridic” înseamnă riscul care rezultă din aplicarea cadrului legal sau de reglementare, de obicei determinând o pierdere;

8.	„risc de credit” înseamnă riscul ca o contraparte, indiferent dacă este participant sau altă entitate, să nu-și poată îndeplini în întregime obligațiile financiare atunci când acestea devin scadente sau oricând în viitor;

9.	„risc de lichiditate” înseamnă riscul ca o contraparte, indiferent dacă este participant sau altă entitate, să nu aibă fonduri suficiente pentru a-și îndeplini obligațiile financiare atunci când acestea devin scadente, deși ar putea avea fonduri suficiente în acest sens în viitor;

10.

„risc operațional” înseamnă riscul ca deficiențele sistemelor de informații sau ale proceselor interne, erorile umane, deficiențele în administrare sau perturbările provocate de evenimente externe sau servicii externalizate să conducă la reducerea, deteriorarea sau întreruperea serviciilor furnizate de un SIPS;

11.	„risc de custodie” înseamnă riscul de a suporta o pierdere cu privire la activele deținute în custodie din cauza insolvenței, neglijenței, fraudei, administrării defectuoase sau evidenței necorespunzătoare ale custodelui sau subcustodelui;

12.	„risc de investiție” înseamnă riscul de pierdere cu care se confruntă un operator SIPS sau un participant atunci când operatorul SIPS investește resursele proprii sau ale participanților, de exemplu, colateral;

13.	„risc de piață” înseamnă riscul înregistrării de pierderi, în poziții bilanțiere și extrabilanțiere, care rezultă din variația prețurilor de pe piață;

14.	„sistem de decontare pe bază netă amânată” (deferred net settlement system) (DNS) înseamnă un sistem care decontează pe bază netă la sfârșitul unui ciclu de decontare predefinit, de exemplu, la sfârșitul sau în cursul zilei lucrătoare;

15.	„colateral transfrontalier” înseamnă care, din perspectiva țării în care activele sunt acceptate drept colateral, au cel puțin unul din următoarele elemente de extraneitate: (a) moneda de denominare; (b) țara în care sunt situate activele; sau (c) țara în care este stabilit emitentul;

16.	„plată transfrontalieră” înseamnă o plată între participanți stabiliți în țări diferite;

17.

„infrastructură a piețelor financiare” (IPF) înseamnă un sistem multilateral între instituțiile participante, inclusiv operatorul de sistem, utilizat pentru compensarea, decontarea sau înregistrarea plăților, instrumentelor financiare, instrumentelor financiare derivate sau altor tranzacții financiare;

18.	„participant” înseamnă o entitate care este identificată sau recunoscută de un sistem de plăți și căreia, direct sau indirect, i se permite să trimită ordine de transfer către acest sistem și care este capabilă să primească ordine de transfer de la aceasta;

19.	„Consiliul” înseamnă consiliul de administrație sau consiliul de supraveghere al unui operator SIPS ori ambele, în conformitate cu legislația națională;

20.	„conducerea” înseamnă directori executivi, respectiv membri ai unui consiliu unitar care sunt implicați în gestiunea zilnică a operatorului SIPS și membri ai unui directorat al operatorului SIPS într-un sistem dualist;

21.	„părți interesate relevante” înseamnă participanți, IPF care au impact asupra riscurilor într-un SIPS și, de la caz la caz, alți actori afectați de pe piață;

22.	„expunere la riscul de credit” înseamnă o sumă sau valoare expusă riscului ca un participant să nu o deconteze în întregime, atunci când este scadentă sau la orice moment ulterior;

23.	„colateral” înseamnă un activ sau un angajament al unui terț care este utilizat de un furnizor de colateral pentru a garanta o obligație față de un beneficiar al colateralului. Colateralul acoperă atât colateral național, cât și colateral transfrontalier;

24.	„furnizor de lichiditate” înseamnă un furnizor de numerar în temeiul articolului 5 alineatul (3), articolului 6 alineatul (5), articolului 8 alineatele (1), (9) și (11) sau de active în temeiul articolului 8 alineatul (4), inclusiv un participant SIPS sau o parte externă;

25.	„condiții de piață extreme, dar plauzibile” înseamnă un set cuprinzător de condiții istorice și ipotetice, incluzând cele mai volatile perioade care au fost suportate de piețele deservite de SIPS;

26.	„dată prevăzută pentru decontare” înseamnă data introdusă în SIPS ca dată de decontare de către expeditorul unui ordin de transfer;

27.

„risc general de afaceri” înseamnă orice depreciere potențială a poziției financiare a SIPS ca întreprindere comercială ca urmare a unui declin al încasărilor sau a unei creșteri a cheltuielilor acestuia, astfel încât cheltuielile depășesc încasările și conduc la o pierdere care trebuie acoperită din capitalul propriu;

28.	„plan de redresare” înseamnă un plan elaborat de un operator SIPS pentru restabilirea bunei funcționări a unui SIPS;

29.	„plan de lichidare ordonată” înseamnă un plan elaborat de un operator SIPS pentru închiderea ordonată a unui SIPS;

30.	„semnificativ” califică un risc, o dependență și/sau o schimbare ce poate afecta capacitatea unei entități de a funcționa sau de a furniza servicii conform așteptărilor;

31.	„autorități relevante” înseamnă autorități care au un interes legitim în accesarea informațiilor de la un SIPS pentru îndeplinirea obligațiilor statutare ale acestora, de exemplu, autorități de rezoluție și autorități de supraveghere ale principalilor participanți;

32.

„risc principal” înseamnă riscul ca o contraparte să piardă întreaga valoare implicată într-o tranzacție, de exemplu, fie riscul ca un vânzător al unui activ financiar să livreze activul în mod irevocabil, dar să nu primească plata, fie riscul ca un cumpărător al unui activ financiar să plătească pentru un activ în mod irevocabil, dar să nu îl primească;

33.	„bancă custode” înseamnă o bancă ce păstrează și protejează activele financiare ale terților;

34.	„bancă de decontare” înseamnă o bancă care deține conturi de plăți în care are loc stingerea obligațiilor care rezultă dintr-un sistem de plăți;

35.	„agent nostro” înseamnă o bancă utilizată de participanții dintr-un SIPS pentru decontare;

36.	„plată unilaterală” înseamnă o plată care implică un singur transfer de fonduri într-o singură monedă;

37.	„plată bilaterală” înseamnă o plată care implică două transferuri de fonduri în monede diferite, într-un sistem de decontare prin schimb de valori;

38.	„risc de corelare nefavorabilă” înseamnă riscul care decurge din expunerea față de un participant sau emitent atunci când colateralul furnizat de acel participant sau emis de acel emitent este puternic corelat cu riscul de credit al acestuia;

39.	„zi lucrătoare” are sensul stabilit la articolul 2 litera (n) din Directiva 98/26/CE.

Articolul 3

Siguranță juridică

(1)   Operatorul SIPS evaluează măsura în care legislația aplicabilă în toate sistemele juridice relevante asigură un grad ridicat de certitudine și sprijină fiecare aspect semnificativ al activităților SIPS operat de acesta.

(2)   Operatorul SIPS stabilește normele și procedurile SIPS și încheie contracte care sunt clare și în conformitate cu legislația aplicabilă în toate sistemele juridice relevante.

(3)   Operatorul SIPS este capabil să comunice autorității competente, participanților și, dacă este cazul, clienților participanților, într-un mod clar și ușor de înțeles, legislația, normele, procedurile și contractele aplicabile pentru funcționarea unui SIPS.

(4)   Operatorul SIPS ia măsurile necesare pentru a se asigura că normele, procedurile și contractele sale produc efecte juridice în toate sistemele juridice relevante, iar acțiunile pe care le ia în baza acestor norme, proceduri și contracte nu vor fi anulate, reversibile sau suspendate.

(5)   Operatorul SIPS care își desfășoară activitatea în mai multe sisteme juridice identifică și diminuează riscurile care decurg din orice potențial conflict de legi.

(6)   Operatorul SIPS depune toate eforturile pentru a asigura desemnarea SIPS în temeiul Directivei 98/26/CE.

Articolul 4

Guvernanță

(1)   Operatorul SIPS are obiective documentate care acordă prioritate ridicată siguranței și eficienței SIPS. Obiectivele susțin în mod explicit stabilitatea financiară și alte considerente relevante de interes public, în special piețele financiare eficiente și deschise.

(2)   Operatorul SIPS are mecanisme de guvernanță documentate, care stabilesc ierarhii clare și directe de responsabilitate și răspundere. Aceste mecanisme sunt puse la dispoziția autorității competente, a deținătorilor și a participanților. Operatorul SIPS pune la dispoziția publicului versiuni prescurtate ale acestora.

(3)   Rolurile și responsabilitățile Consiliului sunt clar definite. Rolurile și responsabilitățile Consiliului includ toate elementele următoare:

(a)	stabilirea unor obiective strategice clare pentru SIPS;

(b)	stabilirea unor proceduri documentate pentru funcționarea SIPS, inclusiv proceduri pentru identificarea, abordarea și gestionarea conflictelor de interese ale membrilor acestuia;

(c)	cu excepția SIPS din Eurosistem, asigurarea eficacității selectării, monitorizării și, dacă este cazul, a îndepărtării din funcție a membrilor conducerii;

(d)	cu excepția SIPS din Eurosistem, stabilirea unor politici de compensare corespunzătoare, în conformitate cu cele mai bune practici și bazate pe realizările pe termen lung.

(4)   Cu excepția SIPS din Eurosistem, Consiliul își analizează cel puțin anual atât performanța de ansamblu, cât și performanța individuală a membrilor săi.

(5)   Componența Consiliului asigură integritatea și, cu excepția SIPS din Eurosistem, un mix adecvat de competențe tehnice, cunoștințe și experiență, atât în privința SIPS, cât și a pieței financiare în general, permițând Consiliului să-și îndeplinească rolurile și responsabilitățile. Componența depinde, de asemenea, de alocarea generală a competențelor în conformitate cu legislația națională. Cu excepția SIPS din Eurosistem, acolo unde permite legislația națională, Consiliul include membri neexecutivi.

(6)   Rolul, responsabilitățile și raporturile ierarhice ale conducerii sunt clar definite. Componența asigură integritatea și un mix adecvat de competențe tehnice, cunoștințe și experiență, atât în privința SIPS, cât și asupra pieței financiare în general, permițând conducerii să își îndeplinească responsabilitățile privind funcționarea și gestionarea riscurilor operatorului SIPS. Responsabilitățile conducerii includ, sub coordonarea Consiliului, asigurarea următoarelor:

(a)	consecvența activităților operatorului SIPS cu obiectivele, strategia și toleranța la risc a acestuia;

(b)	proiectarea, executarea și monitorizarea corespunzătoare a controalelor interne și a procedurilor aferente, pentru promovarea obiectivelor operatorului SIPS;

(c)	evaluarea și testarea periodică a controalelor interne și a procedurilor aferente de către echipe de gestionare a riscului și audit intern bine pregătite și cu personal suficient;

(d)	implicare activă în procesul de control al riscurilor;

(e)	alocarea de resurse suficiente cadrului de gestionare a riscurilor al SIPS.

(7)   Consiliul stabilește și monitorizează un cadru documentat de gestionare a riscurilor, care:

(a)	include politica de toleranță la risc a operatorului SIPS;

(b)	atribuie responsabilități și răspunderi pentru deciziile privind riscul;

(c)	tratează procesul decizional în cursul situațiilor de criză și de urgență;

(d)	tratează funcțiile de control intern.

Consiliul se asigură că funcțiile de gestionare a riscurilor și de control intern beneficiază de suficientă autoritate, independență, resurse și acces la Consiliu.

(8)   Consiliul se asigură că deciziile majore care afectează structura tehnică și funcțională a SIPS, regulile și strategia de ansamblu, în special în ceea ce privește alegerea unui mecanism de compensare și decontare, structura de operare, gama de produse compensate sau decontate și utilizarea tehnologiei și procedurilor, reflectă în mod corespunzător interesele legitime ale părților interesate relevante ale SIPS. Părțile interesate relevante și, după caz, publicul, sunt consultați într-un interval de timp rezonabil înainte de aceste decizii.

Articolul 5

Cadru pentru gestionarea cuprinzătoare a riscurilor

(1)   Operatorul SIPS stabilește și menține un cadru solid de gestionare a riscurilor, pentru a identifica, măsura, monitoriza și gestiona în mod cuprinzător gama de riscuri care apar în SIPS sau sunt suportate de către acesta. Operatorul SIPS revizuiește cel puțin anual cadrul de gestionare a riscurilor. Cadrul de gestionare a riscurilor:

(a)	include politica de toleranță la risc a operatorului SIPS și instrumente corespunzătoare de gestionare a riscurilor;

(b)	atribuie responsabilități și răspunderi pentru deciziile privind riscul;

(c)

tratează procesul decizional în situații de urgență legate de un SIPS, inclusiv evoluțiile de pe piețele financiare care pot avea un efect advers asupra lichidității pieței și asupra stabilității sistemului financiar în orice stat membru a cărui monedă este euro în care este stabilit operatorul SIPS sau unul dintre participanți.

(2)   Operatorul SIPS oferă stimulente participanților și, dacă este cazul, clienților acestora, pentru a gestiona și limita riscurile pe care le induc SIPS și pe care le suportă din partea acestuia. În ceea ce privește participanții, aceste stimulente includ un regim de sancțiuni pecuniare eficace, proporționale și descurajante, acorduri de împărțire a pierderilor sau ambele.

(3)   Operatorul SIPS revizuiește, cel puțin anual, riscurile semnificative pe care SIPS le suportă din partea altor entități și cele pe care le induc altor entități, inclusiv, printre altele, IPF, bănci de decontare, furnizori de lichiditate și prestatori de servicii, ca urmare a interdependențelor. Operatorul SIPS elaborează instrumente de gestionare a riscurilor care sunt robuste și proporționale cu nivelul identificat de risc.

(4)   Operatorul SIPS definește operațiunile și serviciile critice ale SIPS. Totodată, acesta identifică scenarii specifice care-l pot împiedica să poată furniza aceste operațiuni și servicii critice în mod continuu și evaluează eficacitatea tuturor opțiunilor de redresare sau, cu excepția SIPS din Eurosistem, de lichidare ordonată. Operatorul SIPS revizuiește cel puțin anual operațiunile și serviciile critice ale SIPS. În baza acestei evaluări, operatorul SIPS pregătește un plan de redresare a SIPS sau, cu excepția SIPS din Eurosistem, de lichidare ordonată. Planul de redresare și lichidare ordonată cuprinde, printre altele, un rezumat cuprinzător al principalelor strategii de redresare și lichidare ordonată, o reiterare a operațiunilor și serviciilor critice ale SIPS, precum și o descriere a măsurilor necesare pentru a pune în aplicare strategiile cheie. Operatorul SIPS, dacă este cazul, transmite autorităților relevante informațiile necesare în vederea planificării rezoluției. Acesta reexaminează cel puțin anual planul de redresare și lichidare ordonată.

Articolul 6

Riscul de credit

(1)   Operatorul SIPS stabilește un cadru robust de măsurare, monitorizare și gestionare a expunerilor sale la riscul de credit față de participanții săi și a expunerilor la riscul de credit între participanți, care decurg din procesele SIPS de plată, compensare și decontare.

(2)   Operatorul SIPS identifică toate sursele de risc de credit. Măsurarea și monitorizarea expunerilor la riscul de credit au loc pe întreaga durată a zilei, utilizând informații actualizate și instrumente corespunzătoare de gestionare a riscurilor.

(3)   Operatorul SIPS, inclusiv cel care operează un DNS cu garantarea decontării, care în cursul operațiunilor SIPS suportă expuneri la riscul de credit față de participanții săi, își acoperă expunerea la riscul de credit față de fiecare participant utilizând colateral, fonduri de garantare, capital propriu (după deducerea sumei dedicate acoperirii riscului general de afaceri) sau alte resurse financiare echivalente.

(4)   Operatorul SIPS, inclusiv cel care operează un DNS fără garantarea decontării, dar în care participanții se confruntă cu expuneri la riscul de credit care rezultă din procesele de plată, compensare și decontare ale SIPS, dispun de norme sau acorduri contractuale cu acești participanți. Regulile sau acordurile contractuale asigură că participanții vor furniza suficiente resurse, astfel cum sunt definite la alineatul (3), pentru a acoperi expunerile la riscul de credit care rezultă din procesele SIPS de plată, compensare și decontare în raport cu cei doi participanți care, împreună cu filialele acestora, au cea mai mare expunere agregată la riscul de credit.

(5)   Operatorul SIPS stabilește reguli și proceduri pentru gestionarea pierderilor care rezultă direct din neîndeplinirea obligațiilor unuia sau mai multor participanți la SIPS. Aceste reguli și proceduri abordează alocarea pierderilor potențial neacoperite, inclusiv rambursarea oricăror fonduri pe care un operator SIPS le poate împrumuta de la furnizorii de lichiditate. Acestea includ regulile și procedurile operatorului SIPS privind reconstituirea, la nivelul prevăzut la alineatul (3), a oricăror resurse financiare utilizate de SIPS în cursul unui eveniment de criză.

Articolul 7

Colateral

(1)   Operatorul SIPS acceptă numai următoarele active drept colateral: (a) fonduri bănești; și (b) active cu riscuri scăzute de credit, lichiditate și piață, respectiv active pentru care operatorul SIPS poate demonstra autorității competente, în baza unei evaluări interne adecvate, că îndeplinesc toate condițiile următoare:

(i)	au fost emise de un emitent cu risc scăzut de credit;

(ii)	sunt liber transferabile fără a fi afectate de nicio constrângere juridică sau creanțe ale terților;

(iii)

sunt exprimate într-o monedă al cărei risc este gestionat de operatorul SIPS;

(iv)	au date fiabile privind prețurile, publicate în mod periodic;

(v)	nu fac altfel obiectul unor riscuri semnificative de corelare nefavorabilă;

(vi)

nu sunt emise de participantul care furnizează colateralul sau de o entitate care face parte din același grup ca respectivul participant, cu excepția cazului unei obligațiuni garantate și numai atunci când activele din fondul de acoperire sunt separate în mod corespunzător într-un cadru juridic robust și îndeplinesc cerințele prevăzute la punctele (i)-(v).

La îndeplinirea evaluării interne de la punctele (i)-(vi), operatorul SIPS definește, documentează și aplică o metodologie obiectivă.

(2)   Operatorul SIPS stabilește și pune în aplicare politici și proceduri de monitorizare a calității creditului, a lichidității pieței și a volatilității prețurilor pentru fiecare activ acceptat drept colateral. Operatorul SIPS monitorizează periodic, cel puțin anual, caracterul adecvat al politicilor și procedurilor sale de evaluare. De asemenea, această reexaminare este realizată de fiecare dată când are loc o schimbare semnificativă ce afectează expunerea la risc a SIPS. Operatorul SIPS evaluează colateralul la prețul pieței, cel puțin zilnic.

(3)   Operatorul SIPS stabilește marje de ajustare a valorii stabile și conservatoare, le testează cel puțin anual și ține seama de condițiile de piață tensionate. Procedurile de ajustare a valorii sunt validate de alt personal decât cel care a creat și aplicat procedurile de ajustare a valorii, cel puțin anual.

(4)   Operatorul SIPS ia măsuri de evitare a concentrării deținerilor de anumite active, atunci când acest lucru ar afecta semnificativ capacitatea de a lichida rapid aceste active, fără efecte adverse semnificative asupra prețului.

(5)   Operatorul SIPS care acceptă colateral transfrontalier identifică și diminuează riscurile asociate utilizării acestuia și se asigură că respectivul colateral transfrontalier poate fi utilizat în timp util.

(6)   Operatorul SIPS utilizează un sistem eficace și flexibil din punct de vedere operațional de gestionare a colateralului.

(7)   Alineatul (1) nu se aplică SIPS din Eurosistem.

Articolul 8

Risc de lichiditate

(1)   Operatorul SIPS stabilește un cadru cuprinzător de gestionare a riscurilor de lichiditate generate de participanții SIPS, băncile de decontare, agenții nostro, băncile custode, furnizorii de lichiditate și alte entități relevante.

(2)   Operatorul SIPS stabilește instrumente operaționale și analitice care îi permit să identifice, să măsoare și să monitorizeze fluxurile de decontare și finanțare, inclusiv utilizarea de lichiditate pe parcursul zilei, în mod permanent și în timp util.

(3)   Operatorul SIPS deține sau se asigură că participanții dețin permanent suficiente resurse lichide, în toate monedele în care operează, pentru a efectua decontarea în aceeași zi a obligațiilor de plată într-o gamă largă de potențiale scenarii de criză. Dacă este cazul, aici va fi inclusă decontarea pe parcursul zilei sau pe durata a mai multor zile. Scenariile de criză includ: (a) o neîndeplinire a obligațiilor, în condiții de piață extreme, dar plauzibile, de către participantul care, împreună cu filialele sale, are cea mai mare obligație de plată agregată; și (b) alte scenarii în conformitate cu alineatul (11).

(4)   Operatorul SIPS care decontează plăți unilaterale în euro deține sau se asigură că participanții dețin resurse lichide, în conformitate cu alineatul (3), pentru efectuarea unei decontări în timp util a obligațiilor de plată în cazul unei neîndepliniri a obligațiilor participantului care, împreună cu filialele sale, are cea mai mare obligație de plată agregată, astfel cum se determină la alineatul (3) litera (a), în oricare din modalitățile următoare:

(a)	în numerar cu Eurosistemul; sau

(b)

în colateral eligibil, astfel cum îl definește cadrul Eurosistemului privind colateralul stabilit în Orientarea BCE/2011/14 din 20 septembrie 2011 privind instrumentele și procedurile de politică monetară ale Eurosistemului (5), în special în cazul în care operatorul SIPS are acces la facilitățile permanente ale Eurosistemului.

(5)   Operatorul SIPS care decontează plăți unilaterale în euro deține sau se asigură că participanții dețin resurse lichide suplimentare, în conformitate cu alineatul (3) litera (b), în modalitățile definite la alineatul (4) sau la o bancă comercială solvabilă, într-unul sau mai multe din următoarele instrumente:

(a)	linii de credit angajate;

(b)	swapuri valutare angajate;

(c)	contracte de report angajate;

(d)	active definite la articolul 7 alineatul (1), care sunt deținute de un custode;

(e)

investiții care sunt imediat disponibile și convertibile în fonduri cu acorduri de finanțare prestabilite pentru care operatorul SIPS poate demonstra autorității competente, în baza unei evaluări interne adecvate, că acordurile de finanțare sunt foarte sigure, chiar în condiții de piață extreme, dar plauzibile.

Operatorul SIPS este pregătit să demonstreze autorității competente, în baza unei evaluări interne adecvate, faptul că banca comercială este solvabilă.

(6)   Operatorul SIPS care decontează plăți bilaterale sau plăți unilaterale în alte monede decât euro deține sau se asigură că participanții dețin resurse lichide, în conformitate cu alineatul (3), în modalitățile definite la alineatul (5).

(7)   Atunci când operatorul SIPS suplimentează resursele prevăzute la alineatul (3) cu alte active, acestea trebuie să fie tranzacționabile sau să poată fi acceptate drept colateral (pentru, de exemplu, linii de credit, swapuri sau contracte de report), ad-hoc în urma unei neîndepliniri a obligațiilor, chiar dacă acest lucru nu poate fi stabilit în prealabil sau garantat în condiții de piață extreme, dar plauzibile. Atunci când un participant suplimentează resursele prevăzute la alineatul (3) cu alte active, operatorul SIPS se asigură că aceste alte active îndeplinesc cerințele prevăzute în prima teză. Se prezumă că activele pot fi tranzacționate sau acceptate drept colateral în cazul în care operatorul SIPS a ținut seama de regulile și practicile băncii centrale relevante privind eligibilitatea colateralului.

(8)   Operatorul SIPS nu prezumă că va fi disponibil credit de urgență din partea băncii centrale.

(9)   Operatorul SIPS depune diligența necesară pentru a verifica faptul că fiecare furnizor de resurselor lichide al SIPS în temeiul alineatului (3): (a) are informații suficiente și la zi pentru a înțelege și gestiona riscurile sale de lichiditate asociate furnizării de fonduri sau active; și (b) are capacitatea de a furniza fonduri sau active, după caz. Operatorul SIPS examinează conformitatea sa cu obligația de a depune diligența necesară cel puțin anual. Numai entitățile cu acces la credit de la banca centrală de emisiune sunt acceptate ca furnizori de lichiditate. Operatorul SIPS își testează periodic procedurile de accesare a resurselor lichide ale SIPS.

(10)   Operatorul SIPS cu acces la conturile, serviciile de plăți sau serviciile aferente instrumentelor financiare ale băncilor centrale utilizează aceste servicii, acolo unde este practicabil.

(11)   Operatorul SIPS, prin simulări riguroase de testare la stres, determină necesarul de fonduri și alte active pentru a îndeplini cerințele de la alineatele (3) și (4). Acesta reexaminează periodic acest necesar, luând în considerare, printre altele, o gamă largă de scenarii, inclusiv:

(a)	vârfurile volatilităților istorice ale prețurilor activelor menționate mai sus;

(b)	modificări ale altor factori de piață, incluzând, printre altele, determinanții prețurilor și curbele randamentelor;

(c)	una sau mai multe situații de neîndeplinire a obligațiilor de către participanți în aceeași zi și în diferite zile ulterioare;

(d)	presiuni simultane pe piețele de finanțare și pe piețele activelor,

(e)	o gamă de scenarii de stres prospective într-o varietate de condiții de piață extreme, dar plauzibile.

De asemenea, aceste scenarii iau în considerare proiectarea și funcționarea SIPS, examinează toate entitățile care ar putea genera riscuri de lichiditate semnificativ la adresa SIPS, incluzând, printre altele, bănci de decontare, agenți nostro, bănci custode, furnizori de lichiditate, precum și IPF conectate, și, după caz, acoperă o perioadă de mai multe zile.

(12)   Operatorul SIPS documentează motivele păstrării fondurilor și a altor active menținute de operatorul SIPS sau de participanți și are mecanisme de guvernanță corespunzătoare în acest sens. Acesta stabilește proceduri clare pentru raportarea rezultatelor testărilor la stres către Consiliu. Acesta utilizează rezultatele pentru a evalua adecvarea cadrului său de gestionare a riscurilor de lichiditate și pentru a efectua ajustări ale acestuia.

(13)   Operatorul SIPS stabilește reguli și proceduri clare care permit SIPS să efectueze decontarea în aceeași zi și, dacă este cazul, decontarea în timp util pe parcursul aceleiași zile și pe durata mai multor zile a obligațiilor de plată în urma neîndeplinirii obligațiilor unuia sau mai multor participanți. Aceste reguli și proceduri:

(a)	abordează deficite de lichiditate neprevăzute și potențial neacoperite;

(b)	urmăresc să evite invalidarea, revocarea sau întârzierea decontării pe parcursul aceleiași zile a obligațiilor de plată;

(c)	indică modul de reconstituire a fondurilor și a altor active utilizate de SIPS în cursul unui eveniment de criză, la nivelul prevăzut la alineatele (3)-(5).

Articolul 9

Decontare finală

Operatorul SIPS stabilește reguli și proceduri care permit efectuarea decontării finale cel mai târziu la sfârșitul datei prevăzute pentru decontare.

Articolul 10

Decontări de fonduri

(1)   Operatorul SIPS care decontează plăți unilaterale în euro se asigură că decontarea finală se efectuează în banii băncii centrale.

(2)   Operatorul SIPS care decontează plăți bilaterale sau plăți unilaterale în alte monede decât euro se asigură că decontarea finală se efectuează în banii băncii centrale, dacă acest lucru este practic și disponibil.

(3)   În cazul în care nu sunt utilizați banii băncii centrale, operatorul SIPS se asigură că decontările de fonduri au loc utilizând un activ de decontare cu risc de credit și de lichiditate redus sau care nu presupune risc de credit sau de lichiditate.

(4)   În cazul în care o decontare se efectuează în banii băncii comerciale, operatorul SIPS monitorizează, gestionează și limitează riscurile de credit și de lichiditate care provin de la băncile comerciale de decontare. În special, operatorul SIPS stabilește criterii stricte pentru băncile sale de decontare și monitorizează respectarea lor, criteriile luând în considerare, printre altele, reglementarea și supravegherea acestora, solvabilitatea, capitalizarea, accesul la lichiditate și siguranța operațională. De asemenea, operatorul SIPS monitorizează și gestionează concentrarea expunerilor la riscul de credit și lichiditate față de băncile comerciale de decontare ale SIPS.

(5)   În cazul în care un operator SIPS efectuează decontări în bani în propriile registre, acesta își minimizează și controlează strict riscurile de credit și de lichiditate.

(6)   În cazul în care o decontare se efectuează în banii băncii comerciale, acordurile juridice ale unui operator SIPS cu orice bănci comerciale de decontare precizează în mod clar:

(a)	când se anticipează transferuri în conturile băncilor de decontare individuale;

(b)	că transferurile sunt definitive atunci când sunt efectuate;

(c)	că fondurile primite sunt transferabile imediat ce este posibil, cel târziu până la sfârșitul zilei.

Articolul 11

Plată-contra-plată

Un operator SIPS care utilizează un mecanism plată-contra-plată elimină riscul principal prin asigurarea decontării finale a unei obligații dacă și numai dacă are loc și decontarea finală a obligației conexe. Această regulă este urmată indiferent dacă decontarea are loc pe bază brută sau netă și indiferent de momentul în care decontarea devine definitivă.

Articolul 12

Reguli și proceduri privind neîndeplinirea obligațiilor de către un participant

(1)   Operatorul SIPS definește o situație de neîndeplinire a obligațiilor de către un participant în regulile și procedurile SIPS, care include, cel puțin, neîndeplinirea de către un participant a obligațiilor sale financiare atunci când acestea sunt scadente, printre altele, ca urmare a unor cauze operaționale, încălcări ale acordurilor sau deschiderii procedurilor de insolvență împotriva unui asemenea participant. Operatorul SIPS distinge între situații automate și discreționare de neîndeplinire a obligațiilor. În cazul situației discreționare de neîndeplinire a obligațiilor, operatorul SIPS precizează entitatea care exercită această putere discreționară. Acesta reexaminează respectiva definiție cel puțin anual.

(2)   Operatorul SIPS are stabilite reguli și proceduri privind neîndeplinirea obligațiilor care îi permit să continue să își îndeplinească obligațiile în cazul neîndeplinirii obligațiilor de către un participant, aceste reguli și proceduri vizând reconstituirea resurselor în urma unei neîndepliniri a obligațiilor. Regulile și procedurile definesc cel puțin următoarele aspecte:

(a)	măsurile pe care le poate lua operatorul SIPS atunci când are loc o neîndeplinire a obligațiilor;

(b)	dacă aceste măsuri se iau automat sau în mod discreționar și mijlocul prin care este exercitată această putere discreționară;

(c)	modificări potențiale ale practicilor normale de decontare ale unui operator SIPS, pentru asigurarea unei decontări în timp util;

(d)	gestionarea plăților în diferite etape de prelucrare;

(e)	secvențialitatea probabilă a acțiunilor;

(f)	rolurile, obligațiile și responsabilitățile părților relevante, inclusiv ale participanților care nu sunt într-o situație de neîndeplinire a obligațiilor;

(g)	alte mecanisme care trebuie activate pentru a limita impactul unei neîndepliniri a obligațiilor.

(3)   Operatorul SIPS este pregătit să-și pună în aplicare regulile și procedurile privind neîndeplinirea obligațiilor, inclusiv orice proceduri discreționare prevăzute în regulile sale. Operatorul SIPS se asigură, printre altele, că: (a) are capacitatea operațională, inclusiv suficient personal bine pregătit, pentru a pune în aplicare în timp util procedurile descrise la alineatul (2); și (b) regulile și procedurile SIPS abordează nevoile de documentare, informare și comunicare, precum și de coordonare, atunci când sunt implicate mai multe IPF sau autorități.

(4)   Operatorul SIPS face publice aspectele cheie ale regulilor și procedurilor descrise la alineatul (2), incluzând cel puțin următoarele aspecte:

(a)	circumstanțele în care se iau măsuri;

(b)	cine ia respectivele măsuri;

(c)	sfera măsurilor care urmează a fi luate;

(d)	mecanismele care vizează obligațiile unui operator SIPS față de participanții care nu sunt într-o situație de neîndeplinire a obligațiilor.

(5)   Operatorul SIPS testează și reexaminează regulile și procedurile SIPS descrise la alineatul (2) cel puțin anual sau după orice schimbări semnificative ale SIPS care afectează aceste reguli și proceduri. Operatorul SIPS implică participanții la SIPS și părțile interesate relevante la aceste testări și reexaminări.

Articolul 13

Risc general de afaceri

(1)   Operatorul SIPS stabilește sisteme robuste de gestionare și control pentru a identifica, monitoriza și gestiona riscurile generale de afaceri, inclusiv pierderile care rezultă din executarea defectuoasă a strategiei de afaceri, fluxuri negative de fonduri sau cheltuieli operaționale neașteptate sau excesiv de mari.

(2)   Operatorul SIPS deține active nete lichide finanțate prin capital propriu, de exemplu, acțiuni ordinare, rezerve publicate sau alte rezultate reportate, astfel încât să poată asigura continuitatea operațiunilor și serviciilor dacă suportă pierderi în cursul activității generale de afaceri. Valoarea acestor active este determinată de profilul riscului comercial general al acestuia și de intervalul de timp necesar pentru a realiza o redresare sau o lichidare ordonată a operațiunilor și serviciilor critice ale acestuia, dacă se iau astfel de măsuri.

(3)   Operatorul SIPS dispune de un plan viabil de redresare sau, cu excepția SIPS din Eurosistem, de un plan viabil de lichidare ordonată.

(4)   Operatorul SIPS deține suficiente active nete lichide finanțate prin capital propriu pentru a pune în aplicare planul prevăzut la alineatul (3). Ca o cerință minimă, operatorul SIPS deține active lichide finanțate prin capital propriu cu o valoare egală cu cheltuieli operaționale curente pentru cel puțin șase luni. Aceste active se adaugă resurselor deținute pentru a acoperi neîndeplinirea obligațiilor participanților sau alte riscuri vizate în articolele 6 și 8. Capitalul propriu deținut în baza unor standarde internaționale de capital în funcție de gradul de risc poate fi inclus pentru a evita duplicarea cerințelor de capital.

(5)   Activele deținute pentru acoperirea riscului general de afaceri au o lichiditate suficientă și o calitate ridicată, pentru a fi disponibile în timp util. Operatorul SIPS este capabil să execute aceste active fără efecte adverse sau cu efecte adverse mici asupra prețului, astfel încât să poate asigura continuitatea operațiunilor dacă înregistrează pierderi în cadrul activității generale de afaceri.

(6)   Operatorul SIPS stabilește un plan viabil pentru atragerea de capital suplimentar, în cazul în care capitalul propriu al acestuia se apropie de nivelul prevăzut la alineatul (4) sau scade sub nivelul acestuia. Planul este transmis Consiliului pentru aprobare și este actualizat cel puțin anual.

(7)   Alineatul (2) și alineatele (4)-(6) nu se aplică SIPS din Eurosistem.

Articolul 14

Riscuri de custodie și de investiție

(1)   Operatorul SIPS păstrează activele proprii și ale participanților la entități supravegheate și reglementate (denumite în continuare „custozi”) care au practici contabile, proceduri de păstrare în siguranță și controale interne care protejează pe deplin aceste active împotriva riscului de pierdere în cazul insolvenței, neglijenței, fraudei, administrării defectuoase sau evidenței necorespunzătoare ale unui custode sau subcustode.

(2)   Operatorul SIPS are acces în timp util la activele sale și la activele furnizate de către participanți.

(3)   Operatorul SIPS evaluează și înțelege expunerile proprii față de băncile custode ale acestuia, ținând seama de întreaga sferă a relațiilor sale cu fiecare dintre acestea.

(4)   Operatorul SIPS își stabilește strategia de investiții, care este în conformitate cu strategia generală a acestuia de gestionare a riscului, și o comunică în întregime participanților. Acesta reexaminează strategia de investiții cel puțin anual.

(5)   Investițiile unui operator SIPS în cadrul strategiei sale de investiții sunt garantate de debitori cu solvabilitate ridicată sau sunt creanțe asupra unor asemenea debitori. Operatorul SIPS definește criteriile pentru debitorii de calitate înaltă. Investițiile sunt în instrumente cu riscuri minime de credit, de piață și de lichiditate.

(6)   Alineatele (3)-(5) nu se aplică SIPS din Eurosistem.

Articolul 15

Risc operațional

(1)   Operatorul SIPS stabilește un cadru robust cu sisteme, politici, proceduri și controale adecvate pentru a identifica, monitoriza și gestiona riscul operațional.

(2)   Operatorul SIPS stabilește obiectivele privind nivelurile serviciilor și fiabilitatea operațională, precum și politicile destinate să atingă aceste obiective. Acesta reexaminează obiectivele și politicile cel puțin anual.

(3)   Operatorul SIPS se asigură că un SIPS are permanent posibilitatea de a ajusta capacitatea de procesare pentru a face față creșterilor volumelor de plăți care apar din cauza evenimentelor de criză și că își poate atinge obiectivele privind nivelurile serviciilor.

(4)   Operatorul SIPS stabilește politici cuprinzătoare de securitate fizică și a informațiilor care identifică, evaluează și gestionează în mod adecvat toate vulnerabilitățile și amenințările potențiale. Acesta reexaminează politicile cel puțin anual.

(5)   Operatorul SIPS stabilește un plan de continuitate a activității care abordează evenimente care determină un risc semnificativ de perturbare a operațiunilor SIPS. Planul include utilizarea unui sediu secundar și este proiectat să asigure reluarea operațiunilor sistemelor informatice critice în termen de două ore de la producerea acestor evenimente. Planul este conceput astfel încât SIPS este întotdeauna capabil să deconteze toate plățile scadente până la sfârșitul zilei lucrătoare în care are loc perturbarea. Operatorul SIPS testează și reexaminează planul cel puțin anual.

(6)   Operatorul SIPS identifică participanții critici în special pe baza volumelor și valorilor plăților și a impactului potențial al acestora asupra altor participanți și asupra SIPS în ansamblu, în cazul unei probleme operaționale semnificative cu care s-ar confrunta acești participanți.

(7)   Operatorul SIPS identifică, monitorizează și gestionează riscurile pe care participanții critici, alte IPF, precum și furnizorii de servicii și utilități le-ar putea genera pentru operațiunile SIPS.

Articolul 16

Criterii de acces și participare

(1)   Operatorul SIPS stabilește și face publice criterii nediscriminatorii de acces și participare la serviciile SIPS pentru participanții direcți și, dacă este cazul, pentru participanții indirecți și pentru alte IPF. Acesta reexaminează criteriile cel puțin anual.

(2)   Criteriile de acces și participare de la alineatul (1) sunt justificate în raport cu siguranța și eficiența SIPS și a piețelor pe care acesta le deservește și sunt adaptate și proporționale cu riscurile specifice ale SIPS. În conformitate cu principiul proporționalității, operatorul SIPS stabilește cerințe care limitează accesul la cea mai mică măsură posibilă. În cazul în care operatorul SIPS refuză accesul unei entități, acesta motivează în scris acest lucru, în baza unei analize cuprinzătoare a riscului.

(3)   Operatorul SIPS monitorizează în mod permanent conformitatea participanților cu criteriile de acces și participare ale SIPS. Acesta stabilește și face publice procedurile nediscriminatorii de facilitare a suspendării și încetării ordonate a dreptului de participare al unui participant atunci când participantul nu respectă criteriile de acces și participare. Acesta reexaminează procedurile cel puțin anual.

Articolul 17

Acorduri de participare pe niveluri

(1)   În scopul gestionării riscurilor, operatorul SIPS se asigură că regulile, procedurile și acordurile contractuale ale SIPS îi permit colectarea de informații privind participarea indirectă, pentru a identifica, monitoriza și gestiona orice riscuri semnificative la adresa SIPS care decurg din participare. Aceste informații includ cel puțin următoarele aspecte:

(a)	proporția în care participanții direcți desfășoară activitate în numele participanților indirecți;

(b)	numărul de participanți indirecți care decontează prin intermediul participanților direcți individuali;

(c)	volumele sau valorile plăților din SIPS care provin de la fiecare participant indirect;

(d)	volumele sau valorile plăților în conformitate cu litera (c) ca pondere în cele ale participantului direct prin care participantul indirect accesează SIPS.

(2)   Operatorul SIPS identifică dependențele semnificative dintre participanții direcți și indirecți care pot afecta SIPS.

(3)   Operatorul SIPS identifică participanții indirecți care generează riscuri semnificative pentru SIPS și participanții direcți prin care aceștia accesează SIPS, în vederea gestionării acestor riscuri.

(4)   Operatorul SIPS reexaminează cel puțin anual riscurile care rezultă din acordurile de participare pe niveluri. Acesta ia măsuri de diminuare atunci când este necesar, pentru a se asigura că riscurile sunt gestionate în mod corespunzător.

Articolul 18

Eficiență și eficacitate

(1)   Operatorul SIPS dispune de mecanisme de identificare și îndeplinire a nevoilor piețelor deservite de SIPS, în special cu privire la:

(a)	alegerea unui mecanism de compensare și decontare;

(b)	structura de operare;

(c)	sfera produselor compensate sau decontate;

(d)	utilizarea tehnologiei și a procedurilor.

(2)   Operatorul SIPS are scopuri și obiective clar definite care sunt măsurabile și realizabile, cum ar fi cele referitoare la nivelurile minime ale serviciilor, așteptările în privința gestionării riscurilor și prioritățile de afaceri.

(3)   Operatorul SIPS dispune de mecanisme pentru reexaminarea periodică, cel puțin anuală, a cerințelor prevăzute la alineatele (1) și (2).

Articolul 19

Proceduri și standarde de comunicare

Operatorul SIPS utilizează sau adaptează proceduri și standarde de comunicare acceptate și relevante la nivel internațional, pentru a facilita plăți, compensări, decontări și înregistrări eficiente.

Articolul 20

Comunicarea regulilor, procedurilor esențiale și a datelor de piață

(1)   Operatorul SIPS adoptă reguli și proceduri clare și cuprinzătoare care sunt comunicate în întregime participanților. De asemenea, regulile relevante și procedurile esențiale sunt comunicate public.

(2)   Operatorul SIPS comunică descrieri clare ale arhitecturii și operațiunilor sistemului, precum și ale drepturilor și obligațiilor operatorului SIPS și ale participanților, astfel încât participanții să poată evalua riscurile pe care le-ar suporta prin participarea la SIPS.

(3)   Operatorul SIPS oferă toată documentația și formarea necesare și corespunzătoare pentru a facilita înțelegerea de către participanți a regulilor și procedurilor SIPS și a riscurilor cu care aceștia se confruntă prin participarea la SIPS.

(4)   Operatorul SIPS face publice comisioanele SIPS la nivelul serviciilor individuale pe care le oferă, precum și politicile sale de reduceri. Operatorul furnizează descrieri clare ale serviciilor tarifate, din rațiuni de comparabilitate.

(5)   Operatorul SIPS completează și face publice răspunsurile aferente Chestionarului elaborat de CPSS-IOSCO pentru infrastructurile piețelor financiare. Acesta își actualizează răspunsurile în urma unor modificări semnificative ale sistemului sau mediului în care operează, însă cel puțin la fiecare doi ani. De asemenea, operatorul SIPS comunică cel puțin date de bază privind volumele și valorile tranzacțiilor.

Articolul 21

Comunicare către autoritatea competentă

Autoritatea competentă are dreptul de a obține de la un operator SIPS toate informațiile și documentele necesare pentru a evalua conformitatea cu cerințele stabilite în temeiul prezentului regulament. Operatorul SIPS raportează respectivele informații specifice autorității competente.

Articolul 22

Măsuri corective

(1)   Atunci când un operator SIPS nu s-a conformat prezentului regulament, autoritatea competentă:

(a)	informează operatorul SIPS cu privire la natura neconformării; și

(b)	acordă operatorului SIPS ocazia de a fi audiat și de a oferi explicații.

(2)   În baza informațiilor furnizate de operatorul SIPS, autoritatea competentă poate da instrucțiuni operatorului SIPS să pună în aplicare măsuri corective specifice pentru a remedia neconformitatea și/sau pentru a evita repetarea acesteia.

(3)   Autoritatea competentă poate impune imediat măsuri corective atunci când identifică, printr-un aviz motivat, că neconformitatea este suficient de gravă pentru a necesita măsuri imediate.

(4)   Autoritatea competentă informează imediat BCE cu privire la orice măsuri corective impuse unui operator SIPS.

(5)   Măsurile corective pot fi impuse în mod independent sau în paralel cu sancțiunile aplicate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2532/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 cu privire la atribuțiile Băncii Centrale Europene în materie de sancțiuni (6).

Articolul 23

Sancțiuni

În cazul încălcării prezentului regulament, BCE impune sancțiuni, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2532/98 și Regulamentul (CE) nr. 2157/1999 al Băncii Centrale Europene din 23 septembrie 1999 privind competența BCE de a impune sancțiuni (BCE/1999/4) (7). BCE publică o notă privind metodologia de calculare a nivelului sancțiunilor.

Articolul 24

Revizuire

Consiliul guvernatorilor revizuiește aplicarea generală a prezentului regulament în cel mult doi ani de la data intrării acestuia în vigoare, și ulterior la fiecare doi ani, și evaluează dacă este necesară modificarea acestuia.

Articolul 25

Dispoziții finale

(1)   Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2)   Operatorii SIPS dispun de un an de la data la care a fost notificată decizia Consiliului guvernatorilor în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) pentru a se conforma cerințelor stabilite în prezentul regulament.

(3)   Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

---

(1)  Disponibile pe website-ul BRI, la adresa www.bis.org/publ/cpss43.pdf

(2)  Disponibile pe website-ul BRI, la adresa www.bis.org/publ/cpss101a.pdf

(3)  JO L 30, 30.1.2013, p. 1.

(4)  JO L 166, 11.6.1998, p. 45.

(5)  JO L 331, 14.12.2011, p. 1.

(6)  JO L 318, 27.11.1998, p. 4.

(7)  JO L 264, 12.10.1999, p. 21.

---