6.10.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 351/3

—

anularea hotărârii atacate;

—

trimiterea cauzei Tribunalului spre rejudecare; și

—

obligarea Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) la plata cheltuielilor de judecată.

1.

în primul rând, o încălcare a articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 privind marca comunitară. Tribunalul a interpretat în mod eronat această prevedere și jurisprudența constantă cu privire la similitudinea semnelor și la riscul de confuzie, în măsura în care a dedus o similitudine a semnelor și un risc de confuzie între mărcile în conflict din concordanța unor elemente ale semnului care, pe de o parte, corespund unei indicații materiale pur descriptive a naturii produselor (și anume, indicarea culorii „bleumarin”, pentru produsele desemnate de mărcile în conflict) și care, pe de altă parte, din cauza lipsei unui caracter distinctiv intrinsec, nu sunt considerate de publicul relevant ca fiind o indicare a originii comerciale a produselor unei anumite întreprinderi spre deosebire de produsele altor întreprinderi. În plus, în această cauză, Tribunalul nu ține seama de noțiunea juridică de indicație descriptivă, reținând că termenul „bleumarin” nu este nici descriptiv cu privire la produsele desemnate, și anume îmbrăcăminte, nici o caracteristică esențială a produsului,

2.

în al doilea rând, hotărârea a fost pronunțată pe baza unor fapte denaturate. Tribunalul a negat că indicația „bleumarin” ar putea avea (în limba fiecărei țări, în special în italiană și în franceză) o semnificație descriptivă cu privire la produsele în cauză din clasele 18 și 25, deși semnele în conflict conțin în mod incontestabil noțiunea „bleumarin” pur descriptivă cu privire la produse în fiecare dintre limbile Uniunii și că marca invocată în susținerea opoziției, din italiană „blu marino” și marca a cărei înregistrare se solicită, din franceză „marine bleu” diferită în mică măsură de această noțiune. Mai mult, în cadrul procedurii anterioare în fața OAPI, atât divizia de opoziție, cât și camera de recurs a OAPI a constatat că „bleumarin” (în limba fiecărei țări europene) constituie o noțiune descriptivă cu privire la produse. Tribunalul ar fi obligat de această constatare,

3.

în al treilea rând, în hotărârea atacată, motivele invocate pentru a reține că indicația „bleumarin” nu este descriptivă cu privire la produse sunt contradictorii și reflectă o nemotivare. La punctul 54, Tribunalul însuși susține că elementele semnelor în conflict desemnează nuanța de culoare în cauză. La punctul 55, concluzionează, în plus, că această semnificație este „evidentă”,

4.

în al patrulea rând, hotărârea atacată a fost pronunțată în temeiul unor dispoziții neaplicabile, și anume cele din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 (1). Regulamentul (CE) nr. 40/94 (2), este cel care se aplică.