Prevenirea utilizării abuzive a sistemului financiar în scopul spălării banilor și al terorismului (din 2027)

ASPECTE-CHEIE

Printre întreprinderile și activitățile considerate entități obligate se numără următoarele:

• instituții de credit și financiare;
• auditori, experți contabili externi, consilieri fiscali și avocați a căror profesie principală constă în furnizarea de consultanță fiscală;
• notari, avocați și profesioniști din domeniul juridic implicați în tranzacții financiare sau imobiliare sau în planificarea anumitor tranzacții pentru clienții lor;
• alte entități, inclusiv cluburi de fotbal profesionist și impresari de fotbal și comercianți de anumite bunuri de mare valoare.

Regulamentul conține posibilitatea unor derogări totale sau parțiale în cazul în care evaluările naționale consideră că următoarele elemente prezintă un risc scăzut:

• anumite activități de jocuri de noroc;
• cluburile profesioniste de fotbal care participă în divizia de cel mai înalt nivel cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 5 milioane EUR pentru ultimii doi ani calendaristici și cele care participă în diviziile inferioare pe baza unui risc scăzut dovedit; și
• diverse activități financiare la scară mică, cu condiția respectării unor plafoane stricte privind cifra de afaceri și pragurile.

Entitățile obligate trebuie:

• să își notifice propriile autorități naționale de supraveghere înainte de a opera pentru prima dată într-un alt stat membru al Uniunii Europene (UE);
• să aplice politici, proceduri și controale interne pentru a reduce și gestiona orice risc de spălare a banilor, de finanțare a terorismului și de eludare a sancțiunilor financiare;
• să efectueze și actualizeze evaluările riscurilor la nivel de întreprindere, în special în momentul lansării de noi produse, servicii sau practici;
• să numească un responsabil de conformitate care să supravegheze respectarea regulamentului și a Regulamentului (UE) 2023/1113 și să se asigure că angajații sunt conștienți de obligațiile lor;
• să se asigure, în cazul în care sunt societatea-mamă, că toate sucursalele și filialele lor din UE și din țările din afara UE respectă pe deplin legislația, chiar dacă cerințele legale din aceste țări sunt mai reduse;
• să rămână responsabile pentru conformitate chiar și atunci când sarcinile sunt externalizate.

Cerințe de precauție privind clientela

Entitățile obligate:

• aplică măsuri de precauție privind clientela, inclusiv atunci când:
  • stabilesc o relație de afaceri;
  • efectuează o tranzacție ocazională de cel puțin 10 000 EUR;
  • suspectează spălarea de bani sau a finanțarea terorismului;
• verifică:
  • identitatea clientului și a beneficiarului (beneficiarilor) real(i) ca parte a procesului de precauție privind clientela;
  • scopul și natura preconizată a relației de afaceri;
• monitorizează continuu relațiile de afaceri;
• refuză să efectueze o tranzacție sau să înceteze orice relație de afaceri dacă nu pot îndeplini cerințele de precauție privind clientela și raportează orice suspiciuni;
• raportează orice discrepanțe pe care le constată între informațiile privind beneficiarii reali pe care le colectează și cele conținute în registrul central al beneficiarilor reali;
• aplică măsuri mai stricte de precauție privind clientela pentru a gestiona și a atenua orice risc care implică țări din afara UE, pe care Comisia Europeană le identifică ca având măsuri slabe de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și pe care le listează ca „țări terțe cu risc ridicat”;
• trebuie să aplice controale mai stricte în cazurile cu risc ridicat care implică o tranzacție complexă, neobișnuit de mare, care nu pare să aibă un scop economic sau legal sau care implică active de cel puțin 5 milioane EUR;
• pot aplica controale de precauție privind clientela mai simple pentru relațiile de afaceri și tranzacțiile cu risc scăzut, pe baza factorilor privind clienții, produsele și geografia, prevăzuți în anexele II și III;
• pun în aplicare măsuri specifice pentru persoanele expuse politic².

Transparența în ceea ce privește beneficiarii reali

Beneficiari reali

În cazul unei persoane juridice, beneficiarii reali sunt cei care dețin, în mod direct sau indirect, o participație în capitalurile proprii (25 % sau mai mult din acțiuni sau din drepturile de vot) în entitatea corporativă sau care controlează, în mod direct sau indirect, entitatea corporativă sau altă entitate juridică prin participații în capitalurile proprii sau alte mijloace. Regulamentul precizează, de asemenea, cine este beneficiarul real în cazul unui trust expres, al unei construcții juridice similare și al unei entități juridice similare unui trust expres.

Entitățile juridice:

• dacă sunt create în UE, trebuie să dețină informații exacte și actualizate privind beneficiarii reali;
• dacă sunt create în afara UE, trebuie să transmită informații privind beneficiarii reali registrului central al unui stat membru atunci când acestea:
  • intră într-o relație de afaceri cu o entitate obligată;
  • achiziționează bunuri imobiliare în UE;
  • achiziționează în scopuri necomerciale un autovehicul în valoare de peste 250 000 EUR sau o ambarcațiune sau aeronavă în valoare de peste 7,5 milioane EUR,
  • primesc un contract public de la o autoritate națională.

Statele membre:

• notifică Comisiei, până la 10 octombrie 2027, tipurile de entități juridice și de construcții juridice din jurisdicția lor;
• stabilesc sancțiuni pentru încălcarea normelor privind transparența beneficiarilor reali.

Obligații de raportare

Entitățile obligate:

• raportează unității de informații financiare (FIU) – un organism național care colectează informații privind activitățile financiare suspecte sau neobișnuite – orice suspiciune că fondurile sau activitățile sunt legate de infracțiuni sau de finanțarea terorismului;
• furnizează FIU, la cererea acesteia, toate informațiile, inclusiv înregistrările tranzacțiilor, în termenul stabilit;
• păstrează toate documentele relevante timp de cinci ani.

Comercianții de bunuri de lux de mare valoare și instituțiile financiare, după caz, trebuie să raporteze FIU toate vânzările în scopuri necomerciale de autovehicule, ambarcațiuni sau aeronave în conformitate cu pragurile de mai sus.

Măsuri de atenuare a riscurilor care decurg din instrumente anonime

Conturi anonime

• Instituțiile de credit, instituțiile financiare și furnizorii de servicii de criptoactive nu au voie să dețină conturi bancare și de plăți, carnete de economii, casete de valori sau conturi de criptoactive anonime.
• Titularii și beneficiarii conturilor anonime de mai sus sunt supuși unor verificări de precauție privind clientela înainte ca acestea să fie utilizate în vreun fel.
• Instituțiile de credit și financiare nu trebuie să accepte plăți efectuate cu carduri preplătite anonime emise în țări din afara UE.

Plăți mari în numerar

• Plățile în numerar pentru bunuri și servicii, în una sau mai multe tranzacții, sunt limitate la 10 000 EUR.

Alte măsuri

Regulamentul:

• prevede cooperarea între FIU, Parchetul European și Oficiul European de Luptă Antifraudă;
• conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate pentru a actualiza aspectele tehnice ale regulamentului;
• impune Comisiei:
  • să evalueze, până la 10 iulie 2030, necesitatea și proporționalitatea reducerii pragurilor privind beneficiarii reali și a includerii anumitor categorii de bunuri de mare valoare în domeniul de aplicare al legislației;
  • să revizuiască aplicarea regulamentului până la 10 iulie 2032 și, ulterior, o dată la trei ani;
• să însărcineze noua Autoritate pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului să elaboreze o serie de acte de punere în aplicare și orientări.