32021R0424

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
Regulament delegat - 2021/424 - EN - EUR-Lex

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 32021R0424

Regulamentul delegat (UE) 2021/424 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește abordarea standardizată alternativă pentru riscul de piață (Text cu relevanță pentru SEE)

C/2019/9068

JO L 84, 11.3.2021, p. 1–15 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2021/424/oj

HTML

PDF

Official Journal

11.3.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 84/1

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/424 AL COMISIEI

din 17 decembrie 2019

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește abordarea standardizată alternativă pentru riscul de piață

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (1), în special articolul 461a:

(1)	În 2019, Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) a publicat „Cerințele minime de capital pentru riscul de piață” revizuite, prin care aborda punctele slabe ale tratamentului prudențial aplicat activităților din portofoliul de tranzacționare al băncilor (2).

(2)

Abordării standardizate alternative prevăzute în partea a treia titlul IV capitolul 1a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 îi lipsesc, în prezent, anumite specificații tehnice pentru a fi pe deplin operațională. Aceste specificații ar trebui să fie aliniate la cerințele minime de capital pentru riscul de piață ale BCBS.

(3)

Cerințele minime de capital pentru riscul de piață ale BCBS precizează modul de calcul al cerințelor de fonduri proprii pentru riscul de curbură în cazul instrumentelor cu opționalitate. Modul de calcul cuprinde o serie de pași, precizând inclusiv modalitatea de a aplica șocuri factorilor de risc și modalitatea de agregare a riscului de curbură pentru toți factorii de risc. În cazul factorilor de risc valutar, modul de calcul trebuie ajustat pentru a evita dubla contabilizare a riscurilor de curbură. Fără această ajustare poate avea loc o dublă contabilizare, deoarece, în cerințele minime de capital pentru riscul de piață ale BCBS, factorii de risc valutar sunt exprimați utilizând moneda de raportare a unei instituții.

(4)

Instrumentele fără opționalitate ar trebui să facă obiectul cerințelor de fonduri proprii numai pentru riscul delta în ceea ce privește elementele-suport neexotice ale instrumentelor, nu și pentru riscul de curbură. Cu toate acestea, cerințele minime de capital pentru riscul de piață ale BCBS le dau instituțiilor opțiunea de a aplica cerințele de fonduri proprii pentru riscul de curbură tuturor instrumentelor, inclusiv celor fără opționalitate. Această opțiune poate fi utilă pentru instituțiile care gestionează și acoperă împreună atât pozițiile cu opționalitate, cât și pe cele fără opționalitate. Totuși, pentru a evita ca opțiunea să fie utilizată în principal în scopul reducerii cerințelor de fonduri proprii, ar trebui ca o instituție care dorește să exercite această opțiune să aibă obligația de a notifica intenția de a utiliza opțiunea autorității sale competente, care ar trebui să aibă posibilitatea de a refuza utilizarea opțiunii. Același lucru ar trebui să se aplice și în cazul în care o instituție nu mai dorește să utilizeze opțiunea respectivă.

(5)

În ceea ce privește tratamentul pozițiilor pe organisme de plasament colectiv (OPC), abordarea transparentă de tip „look-through” este cea mai precisă pentru calcularea cerințelor de fonduri proprii aferente pozițiilor pe OPC-uri, deoarece se bazează pe componența efectivă a OPC-urilor, și nu pe un substituent al acesteia. Cu toate acestea, disponibilitatea abordării transparente de tip „look-through” necesită îndeplinirea anumitor condiții stricte. Prin urmare, ar trebui ca instituțiilor să li se permită să utilizeze alte abordări, cu condiția să cunoască conținutul mandatului OPC-ului și să poată obține cotații zilnice de preț. În această situație, instituțiile pot crea un portofoliu ipotetic pentru a calcula cerințele de fonduri proprii pentru riscul de piață aferente poziției pe OPC. De asemenea, în cazul în care nu există suficiente informații pentru a calcula cerințele de fonduri proprii pentru riscul de ajustare a evaluării creditului prin abordările existente, ar trebui ca aceste instituții să aibă posibilitatea de a calcula printr-o abordare simplificată cerințele de fonduri proprii pentru riscul de ajustare a evaluării creditului aferente pozițiilor pe instrumente financiare derivate incluse în OPC. Această posibilitate ar trebui să fie aliniată la abordarea simplificată aplicabilă pozițiilor pe instrumente financiare derivate incluse în OPC-uri care sunt alocate în afara portofoliului de tranzacționare. Din cauza numărului de ipoteze pe care instituțiile trebuie să le formuleze atunci când utilizează această abordare, ar trebui ca utilizarea acesteia să facă obiectul aprobării de către autoritatea competentă la nivelul fiecărui OPC.

(6)

În plus, în scopul calculării cerințelor de fonduri proprii pentru riscul de piață, ar trebui ca instituțiile să aibă opțiunea de a trata o poziție pe un OPC care se raportează la un indice ca pe o poziție directă pe indicele respectiv. Ar trebui ca această abordare să fie permisă atunci când diferența dintre rentabilitatea anualizată a OPC-ului și a indicelui la care se raportează acesta se menține sub nivelul de 1 % pe o perioadă de 12 luni. Atunci când datele disponibile acoperă mai puțin de 12 luni, instituțiile ar trebui să ceară permisiunea autorității lor competente pentru a utiliza abordarea respectivă.

(7)	În toate celelalte cazuri, ar trebui ca pozițiile pe OPC-uri să fie atribuite în afara portofoliului de tranzacționare și să fie tratate în mod corespunzător în scopul calculării cerințelor de fonduri proprii aferente pozițiilor respective.

(8)

Cerințele minime de capital pentru riscul de piață ale BCBS propun o abordare bazată pe „moneda de bază” ca abordare suplimentară pentru determinarea cerințelor de fonduri proprii pentru riscurile delta și de curbură ale factorilor de risc valutar. Conform acestei abordări, atunci când calculează cerințele de fonduri proprii pentru riscul de piață, instituțiile ar trebui să poată alege o altă monedă decât moneda lor de raportare pentru a exprima factorii de risc valutar. Ar trebui ca această abordare să fie permisă în cazul în care instituția îndeplinește o serie de condiții legate de modul în care gestionează riscul valutar și să facă obiectul aprobării de către autoritățile de supraveghere.

(9)

Cerințele minime de capital pentru riscul de piață ale BCBS precizează ponderile de risc aplicabile sensibilităților la factorii de risc aferenți ratei fără risc, la factorii de risc de inflație și la factorii de risc de bază intervalutară, la factorii de risc de marjă de credit pentru instrumentele care nu sunt poziții din securitizare din banda 11 din tabelul 4 de la articolul 325ah din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, la factorii de risc aferenți obligațiunilor garantate emise de instituții de credit din țări terțe, la factorii de risc de marjă de credit pentru securitizările incluse în ACTP, la factorii de risc de marjă de credit pentru securitizările care nu sunt incluse în ACTP, la factorii de risc de devalorizare a titlurilor de capital și la factorii de risc de marfă. Ar trebui ca ponderile de risc aplicabile sensibilităților la respectivii factori de risc în cadrul abordării standardizate alternative să fie aliniate la cerințele minime de capital pentru riscul de piață ale BCBS.

(10)

Cerințele minime de capital pentru riscul de piață ale BCBS precizează corelațiile din cadrul unei benzi pentru factorii de risc aferenți obligațiunilor garantate emise de instituții de credit din țări terțe, corelațiile din cadrul unei benzi pentru riscul de devalorizare a titlurilor de capital și corelațiile între benzi pentru riscul de devalorizare a titlurilor de capital. Corelațiile aplicabile în cadrul abordării standardizate alternative ar trebui aliniate la cerințele minime de capital pentru riscul de piață ale BCBS.

(11)	Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ar trebui modificat în consecință.

(12)	Ar trebui ca instituțiile să dispună de timp suficient pentru a pune în aplicare modificările abordării standardizate alternative pentru riscul de piață introduse de prezentul regulament delegat. Prin urmare, aplicarea prezentului regulament delegat ar trebui să fie amânată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se modifică după cum urmează:

Articolul 325e se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (2), literele (a) și (b) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)	toate pozițiile aferente instrumentelor cu opționalitate fac obiectul cerințelor de fonduri proprii menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) pentru alte riscuri decât cele care decurg din elementele-suport exotice ale instrumentelor menționate la articolul 325u alineatul (2) litera (a);

(b)	toate pozițiile aferente instrumentelor fără opționalitate fac obiectul cerințelor de fonduri proprii menționate la alineatul (1) litera (a) pentru alte riscuri decât cele care decurg din elementele-suport exotice ale instrumentelor menționate la articolul 325u alineatul (2) litera (a).”;

(b)

se adaugă următorul alineat:

„(3) Prin derogare de la alineatul (2) litera (b), o instituție poate alege să aplice cerințele de fonduri proprii menționate la alineatul (1) literele (a) și (c) tuturor pozițiilor aferente instrumentelor fără opționalitate.

O instituție care alege să utilizeze abordarea prevăzută la primul paragraf notifică acest lucru autorității sale competente cu cel puțin trei luni înainte de prima utilizare. După ce au trecut cele trei luni și cu condiția ca autoritatea competentă să nu fi ridicat obiecții, instituția poate utiliza această abordare până când autoritatea competentă o informează că nu i se mai permite să facă acest lucru.

O instituție care dorește să nu mai utilizeze abordarea prevăzută la primul paragraf trebuie să notifice acest lucru autorității sale competente cu cel puțin trei luni înainte de încetarea utilizării. Instituția poate înceta să aplice această abordare dacă autoritatea competentă nu a ridicat obiecții în acest termen de trei luni.”

Articolul 325g se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 325g

Cerințele de fonduri proprii pentru riscul de curbură

(1) Instituțiile realizează calculele prevăzute la alineatul (2) pentru fiecare factor de risc al instrumentelor care fac obiectul cerinței de fonduri proprii pentru riscul de curbură, cu excepția factorilor de risc menționați la alineatul (3).

Pentru un anumit factor de risc, instituțiile realizează calculele pe bază netă pentru toate pozițiile aferente instrumentelor care fac obiectul cerinței de fonduri proprii pentru riscul de curbură care conțin factorul de risc respectiv.

(2) Pentru un anumit factor de risc k inclus într-unul sau mai multe instrumente menționate la alineatul (1), instituțiile calculează poziția netă de risc de curbură ascendent a factorului de risc respectiv () și poziția netă de risc de curbură descendent a factorului de risc respectiv () după cum urmează:

unde:

i	=	indicele care desemnează toate pozițiile aferente instrumentelor menționate la alineatul (1) care includ factorul de risc k;
xk	=	valoarea curentă a factorului de risc k;
Vi (xk )	=	valoarea instrumentului i, estimată prin modelul de evaluare al instituției pe baza valorii curente a factorului de risc k;
	=	valoarea instrumentului i, estimată prin modelul de evaluare al instituției pe baza unei variații ascendente a valorii factorului de risc k;
	=	valoarea instrumentului i, estimată prin modelul de evaluare al instituției pe baza unei variații descendente a valorii factorului de risc k;
	=	ponderea de risc aplicabilă factorului de risc k, determinată în conformitate cu secțiunea 6;
sik	=	sensibilitatea delta a instrumentului i la factorul de risc k, calculată în conformitate cu articolul 325r.

(3) Prin derogare de la alineatul (2), pentru curbele factorilor de risc aparținând claselor de risc general de rată a dobânzii (GIRR), de risc de marjă de credit (CSR) și de risc de marfă, instituțiile realizează calculele prevăzute la alineatul (6) la nivelul întregii curbe, și nu la nivelul fiecărui factor de risc care aparține curbei.

În scopul calculului menționat la alineatul (2), în cazul în care xk este o curbă a factorilor de risc atribuiți claselor de risc general de rată a dobânzii, de risc de marjă de credit și de risc de marfă, sik este suma sensibilităților delta la factorul de risc al curbei pentru toate scadențele curbei.

(4) Pentru a determina cerința de fonduri proprii pentru riscul de curbură la nivel de bandă, instituțiile agregă, aplicând formula de mai jos, pozițiile nete de risc de curbură ascendent și descendent, calculate în conformitate cu alineatul (2), ale tuturor factorilor de risc atribuiți benzii respective în conformitate cu subsecțiunea 1 din secțiunea 3:

unde:

b	=	indicele care desemnează o bandă aparținând unei anumite clase de risc;
Kb	=	cerința de fonduri proprii pentru riscul de curbură pentru banda b;

;

pkl	=	corelațiile din cadrul unei benzi dintre factorii de risc k și l, indicate în secțiunea 6;
k, l	=	indicii care desemnează toți factorii de risc ai instrumentelor menționate la alineatul (1) care sunt atribuiți benzii b;
( )	=	poziția netă de risc de curbură ascendent;
( )	=	poziția netă de risc de curbură descendent.

(5) Prin derogare de la alineatul (4), pentru calcularea cerințelor de fonduri proprii la nivel de bandă pentru riscul de curbură al benzii 18 de la articolul 325ah, al benzii 18 de la articolul 325ak, al benzii 25 de la articolul 325am și al benzii 11 de la articolul 325ap se utilizează următoarea formulă:

(6) Instituțiile calculează cerințele de fonduri proprii aferente clasei de risc pentru riscul de curbură (RCCR) prin agregarea tuturor cerințelor de fonduri proprii pentru riscul de curbură la nivel de bandă dintr-o anumită clasă de risc după cum urmează:

unde:

b, c	=	indicii care desemnează toate benzile dintr-o anumită clasă de risc care corespunde instrumentelor menționate la alineatul (1);
Kb	=	cerința de fonduri proprii pentru riscul de curbură pentru banda b;

;

γbc

corelațiile dintre benzile b și c, prevăzute în secțiunea 6.

(7) Cerința de fonduri proprii pentru riscul de curbură este suma dintre cerințele de fonduri proprii aferente clasei de risc pentru riscul de curbură, calculată în conformitate cu alineatul (6) pentru toate clasele de risc cărora le aparține cel puțin un factor de risc al instrumentelor menționate la alineatul (1).”

La articolul 325h alineatul (2), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)	scenariul „corelațiilor slabe”, în care parametrii de corelație ρkl și γbc specificați în secțiunea 6 se înlocuiesc cu și, respectiv, cu .”

Articolele 325i și 325j se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 325i

Tratamentul instrumentelor-indice și al altor instrumente cu mai multe elemente-suport

(1) Pentru instrumentele-indice și alte instrumente cu mai multe elemente-suport, instituțiile utilizează o abordare transparentă de tip „look-through” după cum urmează:

(a)

în scopul calculării cerințelor de fonduri proprii pentru riscul delta și riscul de curbură, instituțiile consideră că dețin poziții individuale direct pe componentele-suport ale indicelui sau ale altor instrumente cu mai multe elemente-suport, cu excepția poziției pe un indice inclus în ACTP, pentru care calculează o sensibilitate unică la indicele respectiv;

(b)

instituțiilor li se permite să compenseze sensibilitățile la un factor de risc al unei anumite componente a unui instrument-indice sau a unui alt instrument cu mai multe elemente-suport cu sensibilitățile la același factor de risc al aceleiași componente a instrumentelor având la bază o singură semnătură, cu excepția pozițiilor incluse în ACTP;

(c)

în scopul calculării cerințelor de fonduri proprii pentru riscul vega, instituțiile pot fie să considere că dețin poziții individuale direct pe componentele-suport ale indicelui sau ale altor instrumente cu mai multe elemente-suport, fie să calculeze o sensibilitate unică la elementul-suport al instrumentului respectiv. În ultimul caz, instituțiile atribuie sensibilitatea unică benzii relevante prevăzute în subsecțiunea 1 din secțiunea 6 după cum urmează:

(i)	în cazul în care, ținând cont de ponderile atribuite indicelui, peste 75 % din componentele indicelui ar fi puse în corespondență cu aceeași bandă, instituțiile atribuie sensibilitatea benzii respective și o tratează ca o sensibilitate având la bază o singură semnătură în cadrul benzii respective;

(ii)	în toate celelalte cazuri, instituțiile atribuie sensibilitatea benzii relevante a indicelui.

(2) Prin derogare de la alineatul (1) litera (a), instituțiile pot calcula o sensibilitate unică la o poziție pe un indice pe acțiuni cotat sau pe un indice de credit cotat în scopul calculării cerințelor de fonduri proprii pentru riscurile delta și de curbură, cu condiția ca indicele pe acțiuni cotat sau indicele de credit cotat să respecte condițiile prevăzute la alineatul (3). În acest caz, instituțiile atribuie sensibilitatea unică benzii relevante prevăzute în subsecțiunea 1 din secțiunea 6 după cum urmează:

(a)

în cazul în care, ținând cont de ponderile atribuite indicelui cotat, peste 75 % din componentele indicelui cotat respectiv ar fi puse în corespondență cu aceeași bandă, sensibilitatea unică este atribuită benzii respective și este tratată ca o sensibilitate având la bază o singură semnătură în cadrul benzii în cauză;

(b)	în toate celelalte cazuri, instituțiile atribuie sensibilitatea unică benzii relevante a indicelui cotat.

(3) Instituțiile pot utiliza abordarea prevăzută la alineatul (2) pentru instrumentele care se raportează la un indice pe acțiuni cotat sau la un indice de credit cotat în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)	se cunosc componentele indicelui cotat și ponderile fiecărei componente în cadrul indicelui;

(b)	indicele cotat are cel puțin 20 de componente;

(c)	nicio componentă a indicelui cotat nu reprezintă mai mult de 25 % din capitalizarea de piață totală a indicelui respectiv;

(d)	niciun set cuprinzând o zecime din numărul total de componente ale indicelui cotat, rotunjit la cel mai apropiat număr întreg, nu reprezintă mai mult de 60 % din capitalizarea de piață totală a indicelui respectiv;

(e)	capitalizarea de piață totală a tuturor componentelor indicelui cotat este de cel puțin 40 de miliarde EUR.

(4) O instituție utilizează, în mod constant de-a lungul timpului, doar abordarea prevăzută la alineatul (1) sau abordarea prevăzută la alineatul (2) pentru toate instrumentele care se raportează la un indice pe acțiuni cotat sau la un indice de credit cotat care îndeplinește condițiile prevăzute la alineatul (3). O instituție solicită permisiunea autorității competente înainte de a trece de la o abordare la alta.

(5) Pentru un instrument-indice sau un alt instrument cu mai multe elemente-suport, datele privind sensibilitatea utilizate la calculul riscurilor delta și de curbură trebuie să fie consecvente, indiferent de abordările utilizate pentru instrumentul respectiv.

(6) Instrumentele-indice sau instrumentele cu mai multe elemente-suport care prezintă alte riscuri reziduale menționate la articolul 325u alineatul (5) fac obiectul majorării pentru riscul rezidual menționate în secțiunea 4.

Articolul 325j

Tratamentul organismelor de plasament colectiv

(1) O instituție calculează cerințele de fonduri proprii pentru riscul de piață aferente unei poziții pe un OPC utilizând una dintre următoarele abordări:

(a)

în cazul în care o instituție este în măsură să obțină suficiente informații despre expunerile-suport individuale ale OPC-ului, instituția calculează cerințele de fonduri proprii pentru riscul de piață aferente poziției pe OPC-ul respectiv prin aplicarea abordării transparente de tip „look-through” pozițiilor-suport ale OPC-ului, ca și cum acestea ar fi deținute direct de instituție;

(b)

în cazul în care instituția nu este în măsură să obțină suficiente informații despre expunerile-suport individuale ale OPC-ului, dar cunoaște conținutul mandatului OPC-ului și pot fi obținute cotații zilnice de preț pentru OPC-ul în cauză, instituția calculează cerințele de fonduri proprii pentru riscul de piață aferente poziției pe OPC-ul respectiv prin utilizarea uneia dintre abordările următoare:

(i)	instituția poate considera că poziția pe OPC-ul respectiv este o poziție pe un singur titlu de capital atribuită benzii „Alt sector” din tabelul 8 de la articolul 325ap alineatul (1);

(ii)	cu permisiunea autorității sale competente, instituția poate calcula cerințele de fonduri proprii pentru riscul de piață aferente OPC-ului respectiv în conformitate cu limitele stabilite în mandatul OPC-ului și în legislația relevantă;

(c)	în cazul în care instituția nu îndeplinește nici condițiile de la punctul (a) și nici pe cele de la punctul (b), ea atribuie OPC-ul în afara portofoliului de tranzacționare.

O instituție care utilizează una dintre abordările prevăzute la litera (b) aplică cerința de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare prevăzută în secțiunea 5 din prezentul capitol și majorarea pentru riscul rezidual prevăzută în secțiunea 4 din prezentul capitol în cazul în care mandatul OPC-ului implică faptul că unele expuneri din cadrul OPC-ului fac obiectul respectivelor cerințe de fonduri proprii.

O instituție care utilizează abordarea prevăzută la litera (b) punctul (ii) poate calcula cerințele de fonduri proprii pentru riscul de credit al contrapărții și cerințele de fonduri proprii pentru riscul de ajustare a evaluării creditului aferente pozițiilor pe instrumente financiare derivate ale OPC-ului utilizând abordarea simplificată prevăzută la articolul 132a alineatul (3).

(2) Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care o instituție are o poziție pe un OPC care se raportează la un indice de referință, iar diferența dintre rentabilitatea anualizată a OPC-ului și a indicelui de referință la care se raportează acesta din ultimele 12 luni este mai mică de 1 % în termeni absoluți, făcând abstracție de taxe și comisioane, instituția poate trata poziția respectivă ca pe o poziție pe indicele de referință la care se raportează OPC-ul. Instituția verifică respectarea acestei condiții atunci când își asumă poziția respectivă și, ulterior, cel puțin o dată pe an.

Cu toate acestea, în cazul în care nu sunt disponibile toate datele pentru ultimele 12 luni, instituția poate utiliza, cu permisiunea autorității sale competente, diferența dintre rentabilitățile anualizate pe o perioadă mai scurtă de 12 luni.

(3) Pentru pozițiile sale pe OPC-uri, o instituție poate utiliza o combinație între abordările menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c). Cu toate acestea, pentru toate pozițiile pe același OPC, instituția trebuie să utilizeze doar una dintre aceste abordări.

(4) În sensul alineatului (1) litera (b), o instituție realizează calculele pe baza următoarelor dispoziții:

(a)

în scopul calculării cerinței de fonduri proprii conform metodei bazate pe sensibilități prevăzute în secțiunea 2 din prezentul capitol, OPC-ul își asumă inițial o poziție pe expunerile care atrag cele mai mari cerințe de fonduri proprii prevăzute în secțiunea respectivă, în limitele maxime permise de mandatul său sau de legislația relevantă, și apoi continuă să își asume poziții în ordine descrescătoare, până la atingerea limitei pentru pierderea totală maximă;

(b)

în scopul calculării cerințelor de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare prevăzute în secțiunea 5 din prezentul capitol, OPC-ul își asumă inițial o poziție pe expunerile care atrag cele mai mari cerințe de fonduri proprii prevăzute în secțiunea respectivă, în limitele maxime permise de mandatul său sau de legislația relevantă, și apoi continuă să își asume poziții în ordine descrescătoare, până la atingerea limitei pentru pierderea totală maximă;

(c)	OPC-ul aplică efectul de levier în limitele maxime permise de mandatul său sau de legislația relevantă, dacă este cazul.

Cerințele de fonduri proprii pentru toate pozițiile pe același OPC pentru care se utilizează calculele menționate la primul paragraf sunt calculate în mod de sine stătător, ca portofoliu separat, utilizându-se abordarea prevăzută în prezentul capitol.

(5) O instituție poate utiliza abordările menționate la alineatul (1) litera (a) sau (b) numai în cazul în care OPC-ul îndeplinește toate condițiile prevăzute la articolul 132 alineatul (3) și la articolul 132 alineatul (4) litera (a).”

Articolul 325q se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Factorii de risc valutar delta pe care instituțiile trebuie să îi aplice instrumentelor sensibile la schimbul valutar sunt toate ratele de schimb spot dintre moneda în care este denominat un instrument și moneda de raportare a instituției sau moneda de bază a instituției, în cazul în care instituția utilizează o monedă de bază în conformitate cu alineatul (7). Pentru fiecare pereche de monede există o singură bandă, care cuprinde un singur factor de risc și o singură sensibilitate netă.”;

(b)	alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Factorii de risc valutar de curbură pe care instituțiile trebuie să îi aplice instrumentelor care au elemente-suport sensibile la schimbul valutar sunt factorii de risc valutar delta menționați la alineatul (1).”;

(c)

se introduc următoarele alineate (5), (6) și (7):

„(5) În cazul în care cursul de schimb care este elementul-suport al unui instrument i care face obiectul cerințelor de fonduri proprii pentru riscurile de curbură nu se raportează la moneda de raportare a instituției și nici la moneda de bază a instituției, instituția poate împărți la 1,5 componentele corespunzătoare și prevăzute la articolul 325g alineatul (2) pentru care xk este factorul de risc de schimb valutar între una dintre cele două monede ale elementului-suport și moneda de raportare sau moneda de bază a instituției, după caz.

(6) Cu permisiunea autorității sale competente, instituția poate împărți la 1,5 componentele și prevăzute la articolul 325g alineatul (2) în mod consecvent pentru toți factorii de risc valutar ai instrumentelor care se raportează la cursul de schimb și care fac obiectul cerinței de fonduri proprii pentru riscul de curbură, cu condiția ca factorii de risc valutar bazați, după caz, pe moneda de raportare a instituției sau pe moneda de bază a instituției care sunt incluși în calculul componentelor respective să facă obiectul unei variații simultane.

(7) Prin derogare de la alineatele (1) și (3), cu permisiunea autorității sale competente, o instituție poate înlocui moneda sa de raportare cu o altă monedă („moneda de bază”) în toate cursurile de schimb spot pentru a exprima factorii de risc valutar delta și de curbură în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)	instituția utilizează o singură monedă de bază;

(b)	instituția aplică moneda de bază în mod consecvent tuturor pozițiilor sale din portofoliul de tranzacționare și din afara acestuia;

(c)

instituția a demonstrat în mod satisfăcător autorității competente că:

(i)	utilizarea monedei de bază alese oferă o reprezentare adecvată a riscurilor pentru pozițiile instituției care prezintă riscuri valutare;

(ii)	moneda de bază aleasă este compatibilă cu modul în care instituția gestionează aceste riscuri valutare la nivel intern;

(iii)

alegerea monedei de bază nu este motivată în principal de dorința de a diminua cerințele de fonduri proprii ale instituției;

(d)	instituția ține cont de riscul de conversie dintre moneda de raportare și moneda de bază.

O instituție care a fost autorizată să utilizeze o monedă de bază astfel cum se prevede la primul paragraf convertește cerințele de fonduri proprii rezultate pentru riscul valutar în moneda de raportare utilizând cursul de schimb spot predominant dintre moneda de bază și moneda de raportare.”

La articolul 325ae, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Pentru monedele care nu sunt incluse în subcategoria celei mai lichide monede, astfel cum se menționează la articolul 325bd alineatul (7) litera (b), ponderile de risc ale sensibilităților la factorii de risc aferenți ratei fără risc sunt următoarele:

Tabelul 3

Banda	Scadența	Ponderea de risc
1	0,25 ani	1,7 %
2	0,5 ani	1,7 %
3	1 an	1,6 %
4	2 ani	1,3 %
5	3 ani	1,2 %
6	5 ani	1,1 %
7	10 ani	1,1 %
8	15 ani	1,1 %
9	20 de ani	1,1 %
10	30 de ani	1,1 %

(2) Instituțiile aplică o pondere de risc de 1,6 % tuturor sensibilităților la inflație și factorilor de risc de bază intervalutară.”

La articolul 325ah alineatul (1), tabelul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Tabelul 4

Numărul benzii	Calitatea creditului	Sectorul	Ponderea de risc
1	Toate	Administrația centrală a statelor membre, inclusiv băncile centrale	0,5 %
2	Nivelul 1-3 de calitate a creditului	Administrația centrală a unei țări terțe, inclusiv băncile centrale, băncile de dezvoltare multilaterală și organizațiile internaționale menționate la articolul 117 alineatul (2) sau la articolul 118	0,5 %
3		Administrații regionale sau locale și entități din sectorul public	1,0 %
4		Entități din sectorul financiar, inclusiv instituții de credit înregistrate sau înființate de o administrație centrală, o administrație regională sau o autoritate locală și creditori promoționali	5,0 %
5		Materiale de bază, energie, produse industriale, agricultură, industria prelucrătoare, industria extractivă	3,0 %
6		Bunuri și servicii pentru consumatori, transport și depozitare, servicii administrative și activități de sprijin	3,0 %
7		Tehnologie, telecomunicații	2,0 %
8		Asistență medicală, utilități, activități profesionale și tehnice	1,5 %
9		Obligațiuni garantate emise de instituții de credit stabilite în statele membre	1,0 %
10	Nivelul 1 de calitate a creditului	Obligațiuni garantate emise de instituții de credit din țări terțe	1,5 %
10	Nivelurile 2-3 de calitate a creditului		2,5 %
11	Nivelul 4-6 de calitate a creditului și fără rating	Administrația centrală a unei țări terțe, inclusiv băncile centrale, băncile de dezvoltare multilaterală și organizațiile internaționale menționate la articolul 117 alineatul (2) sau la articolul 118	2 %
12		Administrații regionale sau locale și entități din sectorul public	4,0 %
13		Entități din sectorul financiar, inclusiv instituții de credit înregistrate sau înființate de o administrație centrală, o administrație regională sau o autoritate locală și creditori promoționali	12,0 %
14		Materiale de bază, energie, produse industriale, agricultură, industria prelucrătoare, industria extractivă	7,0 %
15		Bunuri și servicii pentru consumatori, transport și depozitare, servicii administrative și activități de sprijin	8,5 %
16		Tehnologie, telecomunicații	5,5 %
17		Asistență medicală, utilități, activități profesionale și tehnice	5,0 %
18	Alt sector		12,0 %
19	Indici de credit cotați cu majoritatea componentelor individuale din categoria investment grade		1,5 %
20	Indici de credit cotați cu majoritatea componentelor individuale din categoria non-investment grade sau fără rating		5 %”

La articolul 325aj, tabelul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„Tabelul 5

Banda	1, 2 și 11	3 și 12	4 și 13	5 și 14	6 și 15	7 și 16	8 și 17	9 și 10	18	19	20
1, 2 și 11		75 %	10 %	20 %	25 %	20 %	15 %	10 %	0 %	45 %	45 %
3 și 12			5 %	15 %	20 %	15 %	10 %	10 %	0 %	45 %	45 %
4 și 13				5 %	15 %	20 %	5 %	20 %	0 %	45 %	45 %
5 și 14					20 %	25 %	5 %	5 %	0 %	45 %	45 %
6 și 15						25 %	5 %	15 %	0 %	45 %	45 %
7 și 16							5 %	20 %	0 %	45 %	45 %
8 și 17								5 %	0 %	45 %	45 %
9 și 10									0 %	45 %	45 %
18										0 %	0 %
19											75 %
20”

La articolul 325ak, tabelul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Tabelul 6

Numărul benzii	Calitatea creditului	Sectorul	Ponderea de risc
1	Toate	Administrația centrală a statelor membre, inclusiv băncile centrale	4,0 %
2	Nivelul 1-3 de calitate a creditului	Administrația centrală a unei țări terțe, inclusiv băncile centrale, băncile de dezvoltare multilaterală și organizațiile internaționale menționate la articolul 117 alineatul (2) sau la articolul 118	4,0 %
3		Administrații regionale sau locale și entități din sectorul public	4,0 %
4		Entități din sectorul financiar, inclusiv instituții de credit înregistrate sau înființate de o administrație centrală, o administrație regională sau o autoritate locală și creditori promoționali	8,0 %
5		Materiale de bază, energie, produse industriale, agricultură, industria prelucrătoare, industria extractivă	5,0 %
6		Bunuri și servicii pentru consumatori, transport și depozitare, servicii administrative și activități de sprijin	4,0 %
7		Tehnologie, telecomunicații	3,0 %
8		Asistență medicală, utilități, activități profesionale și tehnice	2,0 %
9		Obligațiuni garantate emise de instituții de credit stabilite în statele membre	3,0 %
10		Obligațiuni garantate emise de instituții de credit din țări terțe	6,0 %
11	Nivelul 4-6 de calitate a creditului și fără rating	Administrația centrală a unei țări terțe, inclusiv băncile centrale, băncile de dezvoltare multilaterală și organizațiile internaționale menționate la articolul 117 alineatul (2) sau la articolul 118	13,0 %
12		Administrații regionale sau locale și entități din sectorul public	13,0 %
13		Entități din sectorul financiar, inclusiv instituții de credit înregistrate sau înființate de o administrație centrală, o administrație regională sau o autoritate locală și creditori promoționali	16,0 %
14		Materiale de bază, energie, produse industriale, agricultură, industria prelucrătoare, industria extractivă	10,0 %
15		Bunuri și servicii pentru consumatori, transport și depozitare, servicii administrative și activități de sprijin	12,0 %
16		Tehnologie, telecomunicații	12,0 %
17		Asistență medicală, utilități, activități profesionale și tehnice	12,0 %
18	Alt sector		13,0 %”

10.

La articolul 325am alineatul (1), tabelul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„Tabelul 7

Numărul benzii	Calitatea creditului	Sectorul	Ponderea de risc
1	Superioară și nivelul 1-3 de calitate a creditului	RMBS – cu profil de risc prime	0,9 %
2		RMBS – cu profil de risc mid-prime	1,5 %
3		RMBS – cu profil de risc sub-prime	2,0 %
4		CMBS	2,0 %
5		Titluri de valoare garantate cu active (ABS) – împrumuturi pentru studenți	0,8 %
6		ABS – cărți de credit	1,2 %
7		ABS – auto	1,2 %
8		Obligațiuni garantate cu împrumuturi colateralizate (CLO) neincluse în ACTP	1,4 %
9	Inferioară și nivelul 1-3 de calitate a creditului	RMBS – cu profil de risc prime	1,125 %
10		RMBS – cu profil de risc mid-prime	1,875 %
11		RMBS – cu profil de risc sub-prime	2,5 %
12		CMBS	2,5 %
13		ABS – împrumuturi pentru studenți	1 %
14		ABS – cărți de credit	1,5 %
15		ABS – auto	1,5 %
16		CLO neincluse în ACTP	1,75 %
17	Nivelul 4-6 de calitate a creditului și fără rating	RMBS – cu profil de risc prime	1,575 %
18		RMBS – cu profil de risc mid-prime	2,625 %
19		RMBS – cu profil de risc sub-prime	3,5 %
20		CMBS	3,5 %
21		ABS – împrumuturi pentru studenți	1,4 %
22		ABS – cărți de credit	2,1 %
23		ABS – auto	2,1 %
24		CLO neincluse în ACTP	2,45 %
25	Alt sector		3,5 %”

11.

La articolul 325ap alineatul (1), tabelul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Tabelul 8

Numărul benzii	Capitalizarea de piață	Economia	Sectorul	Ponderea de risc pentru prețul spot al titlurilor de capital	Ponderea de risc pentru rata repo a titlurilor de capital
1	Ridicată	Economie de piață emergentă	Bunuri și servicii pentru consumatori, transport și depozitare, servicii administrative și activități de sprijin, asistență medicală, utilități	55 %	0,55 %
2			Telecomunicații, produse industriale	60 %	0,60 %
3			Materiale de bază, energie, agricultură, industria prelucrătoare, industria extractivă	45 %	0,45 %
4			Societăți financiare, inclusiv societăți financiare susținute de guvern, activități imobiliare, tehnologie	55 %	0,55 %
5		Economie avansată	Bunuri și servicii pentru consumatori, transport și depozitare, servicii administrative și activități de sprijin, asistență medicală, utilități	30 %	0,30 %
6			Telecomunicații, produse industriale	35 %	0,35 %
7			Materiale de bază, energie, agricultură, industria prelucrătoare, industria extractivă	40 %	0,40 %
8			Societăți financiare, inclusiv societăți financiare susținute de guvern, activități imobiliare, tehnologie	50 %	0,50 %
9	Scăzută	Economie de piață emergentă	Toate sectoarele descrise la benzile 1, 2, 3 și 4	70 %	0,70 %
10	Scăzută	Economie avansată	Toate sectoarele descrise la benzile 5, 6, 7 și 8	50 %	0,50 %
11	Alt sector			70 %	0,70 %
12	Indici pentru capitalizare de piață ridicată, într-o economie avansată			15 %	0,15 %
13	Alți indici			25 %	0,25 %”

12.

Articolul 325aq se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Parametrul de corelație a riscului delta ρκl între două sensibilități WSk și WSl din aceeași bandă este de 99,90 % atunci când una dintre acestea este o sensibilitate la un preț spot al titlurilor de capital, iar cealaltă este o sensibilitate la o rată repo a titlurilor de capital, iar ambele sensibilități corespund aceluiași nume de emitent de titluri de capital.”;

(b)

la alineatul (2) se adaugă următoarea literă (e):

„(e)	80 % între două sensibilități din aceeași bandă care se încadrează în oricare dintre cele două benzi de indici (banda numărul 12 sau 13).”;

(c)	alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Parametrul de corelație ρkl între două sensibilități WS k și WS l la ratele repo ale titlurilor de capital din aceeași bandă se stabilește în conformitate cu alineatul (2) literele (a)-(d).”

13.

Articolele 325ar și 325as se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 325ar

Corelațiile între benzi pentru riscul de devalorizare a titlurilor de capital

Parametrul de corelație γbc se aplică agregării sensibilităților între benzi diferite.

Acesta se stabilește în raport cu benzile din tabelul 8 de la articolul 325ap, după cum urmează:

(a)	15 % atunci când cele două benzi au numere de la 1 la 10;

(b)	0 % atunci când una dintre cele două benzi are numărul 11;

(c)	75 % atunci când cele două benzi au numerele 12 și 13;

(d)	45 % în toate celelalte cazuri.

Articolul 325as

Ponderile de risc pentru riscul de marfă

Ponderile de risc pentru sensibilitățile la factorii de risc de marfă sunt următoarele:

Tabelul 9

Numărul benzii	Denumirea benzii	Ponderea de risc
1	Energie – combustibili solizi	30 %
2	Energie – combustibili lichizi	35 %
3	Energie – energie electrică și comercializarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon	60 %
4	Transport	80 %
5	Metale – neprețioase	40 %
6	Combustibili gazoși	45 %
7	Metale prețioase (inclusiv aurul)	20 %
8	Cereale și oleaginoase	35 %
9	Șeptel și produse lactate	25 %
10	Produse agricole perisabile și alte mărfuri agricole	35 %
11	Alte mărfuri	50 %”

14.	La articolul 325av, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Tuturor sensibilităților la factorii de risc valutar li se aplică o pondere de risc de 15 %.”

15.

La articolul 325ax alineatul (3), tabelul 11 se înlocuiește cu următorul tabel:

„Tabelul 11

Clasa de risc	LHclasa de risc	Ponderile de risc
GIRR	60	100 %
Riscul de marjă de credit (credit spread risk – CSR) pentru instrumente care nu sunt poziții din securitizare	120	100 %
CSR pentru securitizări (incluse în ACTP)	120	100 %
CSR pentru securitizări (neincluse în ACTP)	120	100 %
Titluri de capital (capitalizare ridicată și indici)	20	77,78 %
Titluri de capital (capitalizare scăzută și alt sector)	60	100 %
Marfă	120	100 %
Schimb valutar	40	100 %”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 30 septembrie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 176, 27.6.2013, p. 1.

(2) Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, Minimum capital requirements for market risk (Cerințele minime de capital pentru riscul de piață). Această publicație este disponibilă pe site-ul Băncii Reglementelor Internaționale (www.bis.org).

Top

Choose the experimental features you want to try