EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32014R0687

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 687/2014 al Comisiei din 20 iunie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 185/2010 în ceea ce privește clarificarea, armonizarea și simplificarea măsurilor de securitate a aviației, echivalența standardelor de securitate și măsurile de securitate privind transportul de mărfuri și poștă Text cu relevanță pentru SEE

JO L 182, 21.6.2014, p. 31–46 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 14/11/2015; abrogare implicită prin 32015R1998

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2014/687/oj

21.6.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 182/31


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 687/2014 AL COMISIEI

din 20 iunie 2014

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 185/2010 în ceea ce privește clarificarea, armonizarea și simplificarea măsurilor de securitate a aviației, echivalența standardelor de securitate și măsurile de securitate privind transportul de mărfuri și poștă

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securității aviației civile și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2320/2002 (1), în special articolul 4 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Experiența dobândită cu ocazia punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 185/2010 al Comisiei (2) a arătat necesitatea modificării modalităților de punere în aplicare a anumitor standarde de bază comune.

(2)

Pentru îmbunătățirea clarității juridice, astfel încât să se evite interpretările divergente ale legislației și să se asigure, totodată, aplicarea optimă a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației, ar trebui clarificate, armonizate sau simplificate anumite măsuri specifice de securitate a aviației.

(3)

Modificările se referă la aplicarea unui număr limitat de măsuri în legătură cu articolele interzise, securitatea aeronavei, controalele de securitate ale mărfurilor, poștei, proviziilor de bord și de aeroport și echipamentelor de securitate.

(4)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 272/2009 al Comisiei (3), Comisia ar trebui să recunoască echivalența standardelor de securitate a aviației ale țărilor terțe și ale altor țări și teritorii cărora nu li se aplică titlul VI din TFUE, cu condiția respectării criteriilor stabilite în respectivul regulament.

(5)

Comisia a verificat satisfacerea de către aeroporturile din Guernsey, Insula Man și Jersey a criteriilor prevăzute în partea E a anexei la Regulamentul (CE) nr. 272/2009.

(6)

Regulamentul (UE) nr. 185/2010 enumeră, în anexa sa, țările terțe și alte țări și teritorii cărora nu li se aplică titlul VI din TFUE recunoscute a aplica standarde de securitate echivalente cu standardele de bază comune pe care le stabilește Regulamentul (CE) nr. 272/2009.

(7)

Atât Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei (4), cât și Regulamentul (UE) nr. 185/2010 prevăd cerințe de securitate similare pentru entitățile care operează în lanțul de aprovizionare al mărfurilor și poștei.

(8)

Cerințele de securitate privind programul de securitate al agentului abilitat și al expeditorului cunoscut, definite în Regulamentul (UE) nr. 185/2010 și cele privind programul de securitate al operatorului economic autorizat (AEO), definite în Regulamentul (CEE) nr. 2454/93, ar trebui în continuare aliniate pentru a permite recunoașterea reciprocă și pentru a facilita activitatea sectorului și autorităților guvernamentale în cauză, menținând, în același timp, nivelurile de securitate actuale.

(9)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 185/2010 ar trebui modificat în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru securitatea aviației civile,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Punctul 5 litera (o) din anexă se aplică de la 1 iulie 2014.

Punctul 10 litera (b) și punctul 11 litera (b) din anexă se aplică de la 1 martie 2015.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 iunie 2014.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 97, 9.4.2008, p. 72.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 185/2010 al Comisiei din 4 martie 2010 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației (JO L 55, 5.3.2010, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 272/2009 al Comisiei din 2 aprilie 2009 de completare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației civile prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului, (JO L 91, 3.4.2009, p. 7).

(4)  Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1).


ANEXĂ

Anexa Regulamentului (UE) nr. 185/2010 se modifică după cum urmează:

1.

capitolul 1 se modifică după cum urmează:

(a)

se adaugă următorul punct 1.0.5:

„1.0.5.

Trimiterile la țări terțe din prezentul capitol și, după caz, dintr-o decizie separată a Comisiei, cuprind alte țări și teritorii cărora, în conformitate cu articolul 355 din tratat, nu li se aplică titlul VI din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.”;

(b)

punctul 1.3.1.7 se elimină;

(c)

se adaugă următorul punct 1.6:

„1.6.   ARTICOLE INTERZISE

1.6.1.   Persoanelor, altele decât pasagerii, li se interzice introducerea în zonele de securitate cu acces restricționat a articolelor enumerate în apendicele 1-A.

1.6.2.   Se poate acorda o exceptare de la punctul 1.6.1, cu condiția ca persoana să fie autorizată să transporte articole interzise în zonele de securitate cu acces restricționat în vederea îndeplinirii unor sarcini esențiale pentru exploatarea instalațiilor aeroportuare sau a aeronavelor ori pentru îndeplinirea atribuțiilor în timpul zborului.

1.6.3.   Pentru a permite stabilirii unei legături între persoana autorizată să transporte unul sau mai multe articole enumerate în apendicele 1-A și articolul transportat:

(a)

persoana trebuie să dețină o autorizație și să o aibă asupra sa. Autorizația trebuie să fie indicată pe legitimația care oferă acces în zonele de securitate cu acces restricționat sau pe o declarație scrisă separată. Autorizația trebuie să indice articolul sau articolele care pot fi transportate, fie menționând categoria, fie menționând articolul specific. În cazul în care este indicată pe legitimație, autorizația trebuie să poată fi recunoscută pe baza «necesității de a cunoaște»; sau

(b)

la punctul de control de securitate trebuie să existe un sistem care să indice care persoane sunt autorizate să transporte care articol(e), menționându-se fie categoria, fie un articol specific.

Stabilirea acestei legături trebuie să aibă loc înainte de a se permite persoanei respective să introducă articolul (articolele) în cauză în zonele de securitate cu acces restricționat sau la bordul unei aeronave, sau la solicitarea persoanelor care efectuează activități de supraveghere sau de patrulare în temeiul punctului 1.5.1 litera (c).

1.6.4.   Articolele enumerate în apendicele 1-A pot fi depozitate în zonele de securitate cu acces restricționat cu condiția să fie păstrate în condiții de siguranță. Articolele enumerate la literele (c), (d) și (e) din apendicele 4-C pot fi depozitate în zonele de securitate cu acces restricționat cu condiția să nu fie accesibile pasagerilor.”;

(d)

se adaugă următorul apendice 1-A:

„APENDICELE 1-A

PERSOANE, ALTELE DECÂT PASAGERII

LISTA ARTICOLELOR INTERZISE

(a)

pistoale, arme de foc și alte dispozitive care lansează proiectile — dispozitive care pot fi sau par a putea fi utilizate pentru a cauza vătămări grave prin lansarea de proiectile, inclusiv:

toate tipurile de arme de foc, cum ar fi pistoalele, revolverele, carabinele, puștile;

pistoalele de jucărie, copiile și imitațiile armelor de foc care pot fi confundate cu arme adevărate;

părțile componente ale armelor de foc, cu excepția lunetelor telescopice;

armele cu aer comprimat și cu CO2, cum ar fi pistoalele, puștile cu alice, carabinele, precum și puștile și pistoalele cu bile;

pistoalele lansatoare de rachete de semnalizare și pistoalele starter;

arcurile, arbaletele și săgețile;

harpoanele și lansatoarele de harpoane;

praștiile și catapultele;

(b)

dispozitive paralizante — dispozitive concepute special pentru a paraliza sau a imobiliza, inclusiv:

dispozitivele cu electroșocuri, cum ar fi pistoalele cu electroșocuri, pistoalele paralizante («taser») și bastoanele cu electroșocuri;

dispozitivele de asomare și dispozitivele de ucidere a animalelor;

substanțele chimice, gazele și sprayurile neutralizante și incapacitante, cum ar fi sprayurile cu substanțe iritant-lacrimogene, sprayurile cu piper, sprayurile cu ardei iute, gazele lacrimogene, sprayurile cu acid și sprayurile cu substanțe repulsive pentru animale;

(c)

substanțe și dispozitive explozive și incendiare — substanțe și dispozitive explozive și incendiare care pot sau par a putea fi utilizate pentru a cauza vătămări grave sau a pune în pericol siguranța aeronavei, inclusiv:

muniția;

capsele detonante;

detonatoarele și fitilurile;

copiile sau imitațiile dispozitivelor explozibile;

minele, grenadele și alte dispozitive explozibile militare;

artificiile și alte articole pirotehnice;

bombele fumigene și cartușele fumigene;

dinamita, praful de pușcă și explozibilii plastici;

(d)

orice alt articol care poate fi utilizat pentru a cauza vătămări grave și care nu este utilizat în mod obișnuit în zonele de securitate cu acces restricționat, cum ar fi echipamentele specifice artelor marțiale, săbiile, spadele etc.”;

2.

capitolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)

se adaugă punctul 3.0.6, cu următorul conținut:

„3.0.6.

Trimiterile la țări terțe din prezentul capitol și, după caz, dintr-o decizie separată a Comisiei, cuprind alte țări și teritorii cărora, în conformitate cu articolul 355 din tratat, nu li se aplică titlul VI din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.”;

(b)

punctul 3.2.1.1 se înlocuiește cu următorul text:

„3.2.1.1.

Indiferent de locul în care o aeronavă staționează într-un aeroport, fiecare dintre ușile sale exterioare trebuie protejată împotriva accesului neautorizat prin una dintre următoarele măsuri:

(a)

asigurându-se că persoanele care încearcă să obțină un acces neautorizat sunt somate prompt; sau

(b)

închiderea ușii exterioare. Atunci când aeronava se află într-o parte critică, ușile exterioare care nu sunt accesibile persoanelor de la sol sunt considerate închise dacă mijloacele de acces au fost îndepărtate și plasate suficient de departe de aeronavă, astfel încât accesul persoanelor să fie împiedicat în mod rezonabil; sau

(c)

deținerea unor mijloace electronice care pot detecta imediat accesul neautorizat; sau

(d)

deținerea unui sistem electronic de acces pe bază de legitimație de aeroport la toate ușile care conduc direct la puntea de îmbarcare pentru pasageri, adiacente unei uși deschise a aeronavei, care permite doar accesul persoanelor pregătite în conformitate cu punctul 11.2.3.7. Aceste persoane trebuie să se asigure că accesul neautorizat nu este posibil în intervalul de timp în care utilizează ușa.”;

(c)

apendicele 3-B se înlocuiește cu următorul text:

„APENDICELE 3-B

SECURITATEA AERONAVELOR

ȚĂRI TERȚE, PRECUM ȘI ALTE ȚĂRI ȘI TERITORII CĂRORA, ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 355 DIN TRATAT, NU LI SE APLICĂ TITLUL VI DIN TRATATUL PRIVIND FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE, RECUNOSCUTE CĂ APLICĂ STANDARDE DE SECURITATE ECHIVALENTE CU STANDARDELE DE BAZĂ COMUNE

În ce privește securitatea aeronavelor, următoarele țări terțe, precum și alte țări și teritorii, cărora, în conformitate cu articolul 355 din tratat, nu li se aplică titlul VI din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, sunt recunoscute că aplică standarde de securitate echivalente cu standardele de bază comune:

 

Statele Unite ale Americii

 

Insulele Feroe, în ceea ce privește aeroportul Vagar

 

Groenlanda, în ceea ce privește aeroportul Kangerlussuaq

 

Guernsey

 

Jersey

 

Insula Man

Comisia informează fără întârziere autoritățile competente din statele membre în cazul în care deține informații conform cărora standardele de securitate aplicate de țara terță sau de o altă țară sau teritoriu în cauză, cu impact semnificativ asupra nivelurilor generale de securitate a aviației în Uniune, nu mai sunt echivalente cu standardele de bază comune ale Uniunii.

Autoritățile competente ale statelor membre trebuie informate fără întârziere atunci când Comisia deține informații cu privire la acțiuni, inclusiv măsuri compensatorii, care confirmă restabilirea echivalenței standardelor de securitate relevante aplicate de țara terță sau de altă țară sau teritoriu în cauză.”;

3.

capitolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)

se adaugă punctul 4.0.5, cu următorul conținut:

„4.0.5.

Trimiterile la țări terțe din prezentul capitol și, după caz, dintr-o decizie separată a Comisiei, cuprind alte țări și teritorii cărora, în conformitate cu articolul 355 din tratat, nu li se aplică titlul VI din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.”;

(b)

apendicele 4-B se înlocuiește cu următorul text:

„APENDICELE 4-B

PASAGERII ȘI BAGAJELE DE MÂNĂ

ȚĂRI TERȚE, PRECUM ȘI ALTE ȚĂRI ȘI TERITORII CĂRORA, ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 355 DIN TRATAT, NU LI SE APLICĂ TITLUL VI DIN TRATATUL PRIVIND FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE, RECUNOSCUTE CĂ APLICĂ STANDARDE DE SECURITATE ECHIVALENTE CU STANDARDELE DE BAZĂ COMUNE

În ce privește pasagerii și bagajele de mână, următoarele țări terțe, precum și alte țări și teritorii, cărora, în conformitate cu articolul 355 din acest tratat, nu li se aplică titlul VI din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, sunt recunoscute că aplică standarde de securitate echivalente cu standardele de bază comune.

 

Statele Unite ale Americii

 

Insulele Feroe, în ceea ce privește aeroportul Vagar

 

Groenlanda, în ceea ce privește aeroportul Kangerlussuaq

 

Guernsey

 

Jersey

 

Insula Man

Comisia informează fără întârziere autoritățile competente din statele membre în cazul în care deține informații conform cărora standardele de securitate aplicate de țara terță sau de o altă țară sau teritoriu în cauză, cu impact semnificativ asupra nivelurilor generale de securitate a aviației în Uniune, nu mai sunt echivalente cu standardele de bază comune ale Uniunii.

Autoritățile competente ale statelor membre trebuie informate fără întârziere atunci când Comisia deține informații cu privire la acțiuni, inclusiv măsuri compensatorii, care confirmă restabilirea echivalenței standardelor de securitate relevante aplicate de țara terță sau de altă țară sau teritoriu în cauză.”;

4.

capitolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)

se adaugă punctul 5.0.5, cu următorul conținut:

„5.0.5.

Trimiterile la țări terțe din prezentul capitol și, după caz, dintr-o decizie separată a Comisiei, cuprind alte țări și teritorii cărora, în conformitate cu articolul 355 din tratat, nu li se aplică titlul VI din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.”;

(b)

Apendicele 5-A se înlocuiește cu următorul text:

„APENDICELE 5-A

BAGAJELE DE CALĂ

ȚĂRI TERȚE, PRECUM ȘI ALTE ȚĂRI ȘI TERITORII CĂRORA, ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 355 DIN TRATAT, NU LI SE APLICĂ TITLUL VI DIN TRATATUL PRIVIND FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE, RECUNOSCUTE CĂ APLICĂ STANDARDE DE SECURITATE ECHIVALENTE CU STANDARDELE DE BAZĂ COMUNE

În ce privește bagajele de cală, următoarele țări terțe, precum și alte țări și teritorii, cărora, în conformitate cu articolul 355 din acest tratat, nu li se aplică titlul VI din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, sunt recunoscute că aplică standarde de securitate echivalente cu standardele de bază comune.

 

Statele Unite ale Americii

 

Insulele Feroe, în ceea ce privește aeroportul Vagar

 

Groenlanda, în ceea ce privește aeroportul Kangerlussuaq

 

Guernsey

 

Jersey

 

Insula Man

Comisia informează fără întârziere autoritățile competente din statele membre în cazul în care deține informații conform cărora standardele de securitate aplicate de țara terță sau de o altă țară sau teritoriu în cauză, cu impact semnificativ asupra nivelurilor generale de securitate a aviației în Uniune, nu mai sunt echivalente cu standardele de bază comune ale Uniunii.

Autoritățile competente ale statelor membre trebuie informate fără întârziere atunci când Comisia deține informații cu privire la acțiuni, inclusiv măsuri compensatorii, care confirmă restabilirea echivalenței standardelor de securitate relevante aplicate de țara terță sau de altă țară sau teritoriu în cauză.”;

5.

capitolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)

se adaugă punctul 6.0.3, cu următorul conținut:

„6.0.3.

Trimiterile la țări terțe din prezentul capitol și, după caz, dintr-o decizie separată a Comisiei, cuprind alte țări și teritorii cărora, în conformitate cu articolul 355 din tratat, nu li se aplică titlul VI din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.”;

(b)

punctul 6.3.1.2 litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

autoritatea competentă sau un validator UE de securitate a aviației care acționează în numele acesteia trebuie să examineze programul de securitate și să efectueze apoi o verificare la fața locului a punctelor de lucru indicate, pentru a evalua dacă solicitantul respectă cerințele Regulamentului (CE) nr. 300/2008 și ale actelor de punere în aplicare ale acestuia.

Cu excepția cerințelor prevăzute la punctul 6.2, o examinare a punctului de lucru al solicitantului de către autoritatea vamală competentă, în conformitate cu articolul 14n din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei (1), se consideră verificare la fața locului, dacă ea a avut loc cu maximum 3 ani înainte de data la care solicitantul cere aprobarea ca agent abilitat. Certificatul AEO și evaluarea relevantă a autorităților vamale se pun la dispoziție de către solicitant pentru verificări ulterioare.

(1)  Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1).”;"

(c)

la punctul 6.3.1.4 se adaugă următorul paragraf:

„Cu excepția cerințelor prevăzute la punctul 6.2, o examinare a punctului de lucru al agentului abilitat de către autoritatea vamală competentă în conformitate cu articolul 14n din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se consideră verificare la fața locului.”;

(d)

punctul 6.3.1.5 se înlocuiește cu următorul text:

„6.3.1.5.

În cazul în care consideră că agentul abilitat nu mai respectă cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și din actele de punere în aplicare a acestuia, autoritatea competentă trebuie să-i retragă statutul de agent abilitat pentru punctul (punctele) de lucru indicat(e).

Dacă entitatea nu mai este titular al unui certificat AEO menționat la articolul 14a alineatul (1) literele (b) sau (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 sau dacă acest certificat AEO este suspendat din cauza neconformității cu articolul 14k din respectivul regulament, autoritatea competentă ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că agentul abilitat respectă cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008.

Entitatea comunică autorității competente orice modificări legate de certificatul său AEO menționat în articolul 14a alineatul (1) literele (b) sau (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

Imediat după retragere și, în orice caz, în termen de 24 de ore, autoritatea competentă trebuie să se asigure că modificarea de statut a fostului agent abilitat este înregistrată în «Baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare».”;

(e)

se adaugă următorul punct 6.3.1.8:

„6.3.1.8.

Autoritatea competentă trebuie să pună la dispoziția autorității vamale orice informații privind statutul unui agent abilitat, care ar putea fi relevante în privința deținerii unui certificat AEO menționat la articolul 14a alineatul (1) literele (b) sau (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93. Acestea ar trebui să includă informațiile referitoare la aprobările noi ale agenților abilitați, retragerea statutului de agent abilitat, revalidarea și verificările acestora, planurile de verificare și rezultatele acestor evaluări.

Modalitățile privind acest schimb de informații trebuie stabilite între autoritatea competentă și autoritățile vamale naționale până la 1 martie 2015, cel târziu.”;

(f)

punctul 6.3.2.3 se înlocuiește cu următorul text:

„6.3.2.3

Agentul abilitat trebuie să se asigure că expedierile cărora nu li s-au aplicat anterior toate măsurile de securitate necesare sunt:

(a)

supuse controlului de securitate în conformitate cu punctul 6.2; sau

(b)

acceptate în vederea depozitării sub răspunderea exclusivă a agentului abilitat, neidentificabile ca expedieri destinate transportului aerian înainte de selecționare și selecționate în mod autonom, fără intervenția expeditorului sau a oricărei persoane sau entități, cu excepția celor desemnate și pregătite de agentul abilitat în acest scop.

Litera (b) se poate aplica doar dacă expeditorul nu poate prevedea faptul că expedierea va fi efectuată pe cale aeriană.”;

(g)

punctul 6.3.2.6 litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e)

motivul emiterii statutului de securitate, care să menționeze:

«KC», însemnând că a fost primită de la un expeditor cunoscut; sau

«AC», însemnând că a fost primită de la un expeditor cu cont; sau

«RA», însemnând că a fost selecționată de către un agent abilitat; sau

mijloacele sau metoda de control de securitate utilizate; sau

motivele pentru care expedierea a fost exceptată de la controlul de securitate;”;

(h)

punctul 6.4.1.2 se înlocuiește cu următorul text:

„6.4.1.2.

Autoritatea competentă a fiecărui stat membru trebuie să definească în programul său național de securitate a aviației civile menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 responsabilitățile privind aplicarea următoarei proceduri pentru aprobarea expeditorilor cunoscuți:

(a)

solicitantul trebuie să ceară aprobarea autorității competente a statului membru în care este amplasat punctul său de lucru.

Solicitantului i se va furniza «Ghidul pentru expeditori cunoscuți» în conformitate cu apendicele 6-B și «Lista de verificare pentru validarea expeditorilor cunoscuți» în conformitate cu apendicele 6-C;

(b)

autoritatea competentă sau un validator UE de securitate a aviației care acționează în numele acesteia trebuie să efectueze o verificare la fața locului a punctelor de lucru indicate, pentru a evalua dacă solicitantul respectă cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și din actele de punere în aplicare a acestuia.

Pentru a evalua dacă solicitantul respectă aceste cerințe, autoritatea competentă sau validatorul UE de securitate a aviației care acționează în numele acesteia trebuie să utilizeze «Lista de verificare pentru validarea expeditorilor cunoscuți» în conformitate cu apendicele 6-C. Această listă de verificare include o declarație-angajament care trebuie semnată de reprezentantul legal al solicitantului sau de persoana responsabilă cu securitatea la punctul de lucru.

Odată completată lista de verificare pentru validare, informațiile conținute în aceasta trebuie tratate ca informații clasificate.

Declarația semnată rămâne în păstrarea autorității competente respective sau a validatorului UE de securitate a aviației, care, la cererea autorității competente respective, pune declarația la dispoziția acesteia;

(c)

o examinare a punctului de lucru al solicitantului de către autoritatea vamală competentă, în conformitate cu articolul 14n din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se consideră ca verificare la fața locului, dacă nu are loc mai devreme de 3 ani înainte de data la care solicitantul cere aprobarea ca expeditor cunoscut. În aceste situații, solicitantul completează informațiile solicitate în partea 1 din «Lista de verificare pentru validarea expeditorilor cunoscuți» în conformitate cu apendicele 6-C și o transmite autorității competente împreună cu declarația-angajament care este semnată de reprezentantul legal al solicitantului sau de persoana responsabilă cu securitatea la punctul de lucru.

Certificatul AEO și evaluarea relevantă a autorităților vamale se pun la dispoziție de către solicitant pentru verificări ulterioare.

Declarația semnată rămâne în păstrarea autorității competente respective sau a validatorului UE de securitate a aviației, care, la cererea autorității competente respective, pune declarația la dispoziția acesteia;

(d)

dacă autoritatea competentă consideră că informațiile furnizate în temeiul literelor (a) și (b) sau (a) și (c), după caz, sunt satisfăcătoare, aceasta se asigură că detaliile necesare cu privire la expeditor se introduc în «Baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare» cel târziu în următoarea zi lucrătoare. La înregistrarea în baza de date, autoritatea competentă trebuie să atribuie fiecărui punct de lucru aprobat un cod alfanumeric unic de identificare, în formatul standard.

Dacă autoritatea competentă consideră că informațiile furnizate în temeiul literelor (a) și (b) sau (a) și (c), după caz, nu sunt satisfăcătoare, motivele sale trebuie notificate prompt entității care solicită aprobarea ca expeditor cunoscut;

(e)

un expeditor cunoscut nu trebuie să fie considerat ca fiind aprobat până când detaliile sale figurează în «Baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare».”;

(i)

la punctul 6.4.1.4 se adaugă următorul paragraf:

„O examinare a punctului de lucru al expeditorului cunoscut de către autoritatea vamală competentă în conformitate cu articolul 14n din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se consideră verificare la fața locului.”;

(j)

punctul 6.4.1.5 se înlocuiește cu următorul text:

„6.4.1.5

În cazul în care consideră că expeditorul cunoscut nu mai respectă cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 și din actele de punere în aplicare a acestuia, autoritatea competentă trebuie să-i retragă statutul de expeditor cunoscut pentru punctul (punctele) de lucru indicat(e).

Dacă entitatea nu mai este titular al unui certificat AEO menționat la literele (b) sau (c) din articolul 14a alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 sau dacă acest certificat AEO este suspendat din cauza neconformității cu articolul 14k din respectivul Regulament, autoritatea competentă ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că expeditorul cunoscut respectă cerințele din Regulamentul (CE) nr. 300/2008.

Entitatea comunică autorității competente orice modificări în legătură cu certificatul său AEO menționat în articolul 14a alineatul (1) literele (b) sau (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

Imediat după retragere și, în orice caz, în termen de 24 de ore, autoritatea competentă trebuie să se asigure că modificarea de statut a fostului expeditor cunoscut este înregistrată în «Baza de date a Uniunii privind securitatea lanțului de aprovizionare».”;

(k)

se adaugă următorul punct 6.4.1.7:

„6.4.1.7.

Autoritatea competentă trebuie să pună la dispoziția autorității vamale orice informații în legătură cu statutul unui expeditor cunoscut care ar putea fi relevante în privința deținerii unui certificat AEO menționat în articolul 14a alineatul (1) literele (b) sau (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93. Acestea ar trebui să includă informațiile referitoare la aprobările noi ale expeditorilor cunoscuți, retragerea statutului de expeditor cunoscut, revalidarea și verificările acestora, planurile de verificare și rezultatele evaluării lor.

Modalitățile privind acest schimb de informații trebuie stabilite între autoritatea competentă și autoritățile vamale naționale până la 1 martie 2015, cel târziu.”;

(l)

punctul 6.6.1.1 litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

declarația transportatorului rutier de mărfuri în conformitate cu apendicele 6-E, trebuie să fie agreată de transportatorul rutier de mărfuri care a încheiat un contract de servicii de transport cu agentul abilitat, expeditorul cunoscut sau expeditorul cu cont, cu excepția cazului în care însuși transportatorul rutier de mărfuri este aprobat ca agent abilitat.

Declarația semnată rămâne în păstrarea agentului abilitat, a expeditorului cunoscut sau a expeditorului în numele căruia se realizează transportul. La cerere, o copie a declarației semnate trebuie să fie pusă de asemenea la dispoziția agentului abilitat sau a transportatorului aerian care primește expedierea sau a autorității competente în cauză; sau”;

(m)

punctul 6.8.2.3 se înlocuiește cu următorul text:

„6.8.2.3

Autoritatea competentă poate desemna un transportator aerian ca ACC3 pentru o perioadă limitată, care se încheie la 30 iunie 2016 cel târziu, în cazul în care o validare UE de securitate a aviației nu a putut avea loc din motive obiective independente de voința transportatorului aerian. Dacă această desemnare se acordă pentru o perioadă mai mare de șase luni, autoritatea competentă trebuie să fi verificat că transportatorul aerian aplică un program intern de asigurare a calității în domeniul securității care este echivalent cu validarea UE de securitate a aviației.”;

(n)

punctul 6.8.3.1 litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

expedierea a fost supusă măsurilor de securitate necesare de către un expeditor cu cont sub răspunderea ACC3 sau a unui agent abilitat validat UE în materie de securitate a aviației, a fost protejată împotriva oricărei intervenții neautorizate din momentul aplicării respectivelor măsuri de securitate și până la încărcare și nu este transportată pe o aeronavă de pasageri; sau”;

(o)

punctul 6.8.3.2 se înlocuiește cu următorul text:

„6.8.3.2.

Mărfurile și poșta transportate către Uniune trebuie supuse controlului de securitate utilizând unul dintre mijloacele sau una dintre metodele menționate la punctul 6.2.1, la un standard suficient pentru a garanta, în mod rezonabil, faptul că acestea nu conțin articole interzise.”;

(p)

punctul 6.8.3.3 litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

mărfurile sau poșta aflate în transfer și în tranzit, s-a efectuat controlul de securitate în conformitate cu punctul 6.8.3.2 sau au fost aplicate măsuri de securitate, de către el însuși sau de către o entitate ce deține o validare UE în materie de securitate a aviației, la punctul de origine sau în altă parte în cadrul lanțului de aprovizionare și că expedierile de acest fel au fost protejate împotriva intervențiilor neautorizate din momentul aplicării respectivelor măsuri de securitate și până la încărcare:”;

(q)

la punctul 6.8.4.1, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„6.8.4.1.

Pentru a deveni agent abilitat sau expeditor cunoscut validat UE în materie de securitate a aviației, entitățile aflate în țări terțe trebuie să fie validate în conformitate cu una dintre următoarele două opțiuni și să fie înscrise în baza de date a transportatorilor ACC3 cărora le livrează direct mărfuri sau poștă în vederea transportării către Uniune:”;

(r)

se adaugă punctele 6.8.4.4-6.8.4.6, cu următorul text:

„6.8.4.4.

O entitate transportatoare de mărfuri sau poștă care exploatează o rețea de puncte de lucru diferite în țări terțe poate obține o unică desemnare ca agent abilitat validat UE în materie de securitate a aviației pentru toate punctele de lucru ale rețelei, cu condiția ca:

(a)

operațiunile respective de securitate a aviației din rețea, inclusiv serviciile de transport între punctele de lucru, să fie cuprinse într-un program de securitate unic sau în programe de securitate standardizate; și

(b)

punerea în aplicare a programului sau programelor de securitate să facă obiectul unui program intern unic de asigurare a calității securității, echivalent cu validarea UE în materie de securitate a aviației; și

(c)

înainte de desemnarea rețelei ca agent abilitat validat UE în materie de securitate a aviației, următoarele puncte de lucru ale entității să fi fost supuse unei validări UE în materie de securitate a aviației:

(i)

punctul (punctele) de lucru de la care transportul de marfă sau poștă este livrat direct unui ACC3; și

(ii)

cel puțin două puncte de lucru ale rețelei, sau 20 % dintre acestea, dacă această valoare este mai mare, de la care transportul de marfă sau poștă este furnizat către punctul (punctele) de lucru menționate la punctul (i); și

(iii)

toate punctele de lucru situate în țările terțe incluse în apendicele 6-I din anexa la Decizia Comisiei C(2010) 774.

Pentru a menține desemnarea de agent abilitat validat UE în materie de securitate a aviației pentru toate punctele de lucru din rețea nevalidate încă până la 30 iunie 2018 cel târziu, pe parcursul fiecărui an ulterior anului de desemnare, trebuie să fie supuse unei validări UE în materie de securitate a aviației cel puțin alte două puncte de lucru ale rețelei, sau alte 20 % dintre acestea, dacă această valoare este mai mare, de la care transportul de mărfuri sau poștă este furnizat punctului (punctelor) de lucru menționat (menționate) la litera (c) punctul (i), până când toate punctele de lucru sunt validate.

Un validator UE în materie de securitate a aviației stabilește foaia de parcurs care determină, în mod aleatoriu, ordinea punctelor de lucru ce urmează să fie validate în fiecare an. Foaia de parcurs este stabilită în mod independent de entitatea care exploatează rețeaua și nu poate fi modificată de către respectiva entitate. Această foaie de parcurs constituie o parte integrantă a raportului de validare, pe baza căruia rețeaua este desemnată ca agent abilitat dintr-o țară terță validat UE.

Odată ce a fost supus unei validări UE în materie de securitate a aviației, un punct de lucru al rețelei este considerat agent abilitat dintr-o țară terță validat UE, în conformitate cu punctul 6.8.4.2 litera (a).

6.8.4.5.

Dacă în urma validării UE în materie de securitate a aviației a unui punct de lucru din rețeaua menționată la punctul 6.8.4.4 litera (c) subpunctul (ii) rezultă că punctul de lucru nu a respectat obiectivele menționate în lista de verificare din apendicele 6-C2, mărfurile și poșta din respectivul punct de lucru trebuie supuse controlului de securitate într-un punct de lucru validat în conformitate cu punctul 6.8.4.2 litera (a), până când o validare UE în materie de securitate a aviației confirmă respectarea obiectivelor din lista de verificare.

6.8.4.6.

Punctele 6.8.4.4-6.8.4.6 expiră la 30 iunie 2018.”;

6.

apendicele 6-B se modifică după cum urmează:

(a)

înainte de secțiunea „Introducere” se introduce următorul paragraf:

„Dacă sunteți titularul unui certificat AEO menționat la articolului 14a alineatul (1) litera (b) sau (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 (așa numitele certificate AEOF și AEOS) și dacă punctul de lucru pentru care solicitați statutul de expeditor cunoscut a fost examinat, cu rezultate de succes, de către autoritățile vamale, cu maximum 3 ani înainte de data solicitării statutului de expeditor cunoscut, sunteți obligat să completați partea 1 privind organizarea și responsabilitățile, precum și declarația-angajament din «Lista de verificare pentru validarea expeditorilor cunoscuți» în conformitate cu apendicele 6-C și să dispuneți semnarea acestora de către reprezentantul legal al societății.”;

(b)

secțiunea „Organizație și responsabilități” se înlocuiește cu următoarea:

„Organizație și responsabilități

Vi se va cere să furnizați informații despre organizația dumneavoastră [nume, numărul de referință TVA sau numărul de înmatriculare la Registrul Comerțului sau, după caz, numărul de înregistrare al societății, numărul certificatului AEO și data ultimei examinări a acestui punct de lucru de către autoritățile vamale, după caz], adresa punctului de lucru supus validării și adresa principală a organizației (în cazul în care este diferită de cea a punctului de lucru supus validării). Sunt necesare data precedentei vizite de validare și ultimul identificator alfanumeric unic (după caz), precum și natura activității, numărul aproximativ de angajați de la punctul de lucru, numele, funcția și datele de contact ale persoanei responsabile cu securitatea mărfurilor/poștei destinate transportului aerian.”;

7.

partea 1 din apendicele 6-C se înlocuiește cu următorul text:

„Partea 1: Organizație și responsabilități

1.1.

Data validării*

zz/ll/aaaa

 

1.2.

Data precedentei validări și numărul unic de identificare, după caz

zz/ll/aaaa

 

CUI

 

1.3.

Denumirea organizației supuse validării*

Numele

Numărul de referință TVA/de înmatriculare la Registrul Comerțului/de înregistrare al societății (după caz)

1.4.

Informații privind certificatul AEOF sau AEOS, după caz

Numărul certificatului AEO

 

Data la care autoritățile vamale au examinat ultima oară acest punct de lucru

 

1.5.

Adresa punctului de lucru supus validării*

Numărul/Unitatea/Clădirea

 

Strada

 

Localitatea

 

Codul poștal

 

Țara

 

1.6.

Adresa principală a organizației (în cazul în care este diferită de cea a punctului de lucru supus validării, cu condiția să se afle în aceeași țară)

Numărul/Unitatea/Clădirea

 

Strada

 

Localitatea

 

Codul poștal

 

Țara

 

1.7.

Natura activității (activităților) — tipuri de mărfuri procesate

1.8.

Este solicitantul responsabil cu:

(a)

producția

(b)

ambalarea

(c)

depozitarea

(d)

expedierea

(e)

altele, situație în care vă rugăm să specificați cu ce anume

 

1.9.

Numărul aproximativ de angajați la punctul de lucru

 

1.10.

Numele și funcția persoanei responsabile cu securitatea transportului aerian de mărfuri/poștă*

Numele

 

Denumirea postului

 

1.11.

Numărul de telefon de contact

Nr. tel.

 

1.12.

Adresă de e-mail *

Adresă de e-mail”;

 

8.

în apendicele 6-E, al doilea paragraf, a șaptea liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„—

Transportul nu va fi subcontractat unui terț, cu excepția cazului în care terțul:

(a)

are un contract de transportator rutier de mărfuri cu un agent abilitat, un expeditor cunoscut sau un expeditor cu cont responsabil cu transportul [același nume ca mai sus]; sau

(b)

este aprobat sau certificat de către autoritatea competentă; sau

(c)

are un contract de transportator rutier de mărfuri cu transportatorul rutier semnatar care impune ca terțul să nu subcontracteze ulterior și să pună în aplicare procedurile de securitate conținute în prezenta declarație. Transportatorul rutier semnatar păstrează responsabilitatea deplină pentru întregul transport în numele agentului abilitat, al expeditorului cunoscut sau al expeditorului cu cont; și”;

9.

apendicele 6-F se înlocuiește cu următorul text:

„APENDICELE 6-F

MĂRFURILE ȘI POȘTA

6-Fi

ȚĂRI TERȚE, PRECUM ȘI ALTE ȚĂRI ȘI TERITORII CĂRORA, ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 355 DIN TRATAT, NU LI SE APLICĂ TITLUL VI DIN TRATATUL PRIVIND FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE, RECUNOSCUTE CĂ APLICĂ STANDARDE DE SECURITATE ECHIVALENTE CU STANDARDELE DE BAZĂ COMUNE

6-Fii

ȚĂRILE TERȚE, PRECUM ȘI CELELALTE ȚĂRI ȘI TERITORII CĂRORA, ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 355 DIN TRATAT, NU LI SE APLICĂ TITLUL VI DIN TRATATUL PRIVIND FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE, PENTRU CARE NU ESTE NECESARĂ DESEMNAREA ACC3, SUNT ENUMERATE ÎNTR-O DECIZIE SEPARATĂ A COMISIEI.

6- Fiii

ACTIVITĂȚI DE VALIDARE ALE ȚĂRILOR TERȚE, PRECUM ȘI ALE ALTOR ȚĂRI ȘI TERITORII CĂRORA, ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 355 DIN TRATAT, NU LI SE APLICĂ TITLUL VI DIN TRATATUL PRIVIND FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE, RECUNOSCUTE CA FIIND ECHIVALENTE CU VALIDAREA UE DE SECURITATE A AVIAȚIEI.”;

10.

capitolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)

punctul 8.0.4. se înlocuiește cu următorul text:

„8.0.4.

Lista articolelor interzise în proviziile de bord coincide cu lista din apendicele 1-A. Articolele interzise trebuie manipulate în conformitate cu punctul 1.6”;

(b)

punctul 8.1.4 se înlocuiește cu următorul text, de la 1 martie 2015:

„8.1.4.   Desemnarea furnizorilor cunoscuți

8.1.4.1.   Orice entitate («furnizorul») care asigură aplicarea măsurilor de securitate menționate la punctul 8.1.5 și livrează provizii de bord, dar nu direct la aeronave, trebuie să fie desemnată drept furnizor cunoscut de către operatorul sau entitatea pentru care efectuează livrări («entitatea de desemnare»). Această prevedere nu se aplică în cazul unui furnizor abilitat.

8.1.4.2.   Pentru a fi desemnat ca furnizor cunoscut, furnizorul trebuie să furnizeze entității de desemnare:

(a)

«Declarația-angajament — furnizor cunoscut de provizii de bord» în conformitate cu apendicele 8-B. Această declarație trebuie semnată de reprezentantul legal; și

(b)

programul de securitate care conține măsurile de securitate menționate la punctul 8.1.5.

8.1.4.3.   Toți furnizorii cunoscuți trebuie să fie desemnați pe baza validării:

(a)

pertinenței și exhaustivității programului de securitate în ceea ce privește punctul 8.1.5; și

(b)

punerii în aplicare, fără deficiențe, a programului de securitate.

Dacă autoritatea competentă sau entitatea de desemnare nu mai are convingerea că furnizorul cunoscut respectă cerințele de la punctul 8.1.5, entitatea de desemnare îi retrage acestuia statutul de furnizor cunoscut, fără întârziere.

8.1.4.4.   Autoritatea competentă trebuie să precizeze în programul său național de securitate a aviației civile menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 dacă validările programului de securitate și a punerii sale în aplicare trebuie executate de un auditor național, de un validator UE în materie de securitate a aviației sau de o persoană care acționează în numele entității de desemnare, numită și pregătită în acest scop.

Validările trebuie să fie înregistrate și, cu excepția unor dispoziții contrare ale prezentului act legislativ, trebuie executate înainte de desemnare și repetate, ulterior, la fiecare doi ani.

Dacă validarea nu se face în numele entității de desemnare, orice înregistrare a acesteia trebuie pusă la dispoziția respectivei entități.

8.1.4.5.   Validarea punerii în aplicare a programului de securitate care confirmă absența deficiențelor se efectuează fie:

(a)

printr-o vizită la punctul de lucru al furnizorului la fiecare doi ani; fie

(b)

prin controale regulate, efectuate la recepționarea proviziilor livrate de respectivul furnizor cunoscut, începând după desemnare, care includ:

o verificare a faptului că persoana care livrează proviziile în numele furnizorului cunoscut a fost pregătită în mod adecvat; și

o verificare a faptului că proviziile sunt securizate în mod adecvat; și

controlul de securitate al proviziilor în același mod în care s-ar controla proviziile provenind de la un furnizor necunoscut.

Aceste controale trebuie să fie efectuate în mod neanunțat și să aibă loc fie cel puțin o dată la fiecare trei luni, fie să vizeze 20 % din livrările furnizorului cunoscut către entitatea de desemnare.

Opțiunea (b) se poate utiliza numai dacă autoritatea competentă a precizat în programul său național de securitate a aviației civile faptul că validarea se execută de către o persoană care acționează în numele entității de desemnare.

8.1.4.6.   Metodele aplicate și procedurile care trebuie urmate pe parcursul desemnării și după desemnare trebuie prevăzute în programul de securitate al entității de desemnare.

8.1.4.7.   Entitatea de desemnare trebuie să păstreze:

(a)

o listă a tuturor furnizorul cunoscuți pe care i-a desemnat, care să precizeze data de expirare a desemnării lor; și

(b)

declarația semnată, o copie a programului de securitate și orice rapoarte care înregistrează punerea în aplicare a programului în ceea ce privește fiecare furnizor cunoscut, cel puțin până la 6 luni după data expirării desemnării acestuia.

La cerere, aceste documente se pun la dispoziția autorității competente în scopul monitorizării conformității.”;

11.

capitolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)

punctul 9.0.4 se înlocuiește cu următorul text:

„9.0.4.

Lista articolelor interzise în proviziile de aeroport coincide cu lista din apendicele 1-A. Articolele interzise trebuie manipulate în conformitate cu punctul 1.6”;

(b)

punctul 9.1.3 se înlocuiește cu următorul text de la 1 martie 2015:

„9.1.3.   Desemnarea furnizorilor cunoscuți

9.1.3.1.   Orice entitate («furnizorul») care asigură aplicarea măsurilor de securitate menționate la punctul 9.1.4 și livrează proviziile de aeroport este desemnată drept furnizor cunoscut de către operatorul aeroportuar.

9.1.3.2.   Pentru a fi desemnat drept furnizor cunoscut, furnizorul trebuie să prezinte operatorului aeroportuar:

(a)

«Declarația-angajament — furnizor cunoscut de provizii de aeroport» în conformitate cu apendicele 9-A. Această declarație trebuie semnată de reprezentantul legal; și

(b)

programul de securitate care conține măsurile de securitate menționate la punctul 9.1.4.

9.1.3.3.   Toți furnizorii cunoscuți trebuie să fie desemnați pe baza validării:

(a)

pertinenței și exhaustivității programului de securitate în ceea ce privește punctul 9.1.4; și a

(b)

punerii în aplicare a programului de securitate fără deficiențe.

Dacă autoritatea competentă sau operatorul aeroportuar nu mai are convingerea că furnizorul cunoscut respectă cerințele de la punctul 9.1.4, operatorul aeroportuar îi retrage acestuia statutul de furnizor cunoscut, fără întârziere.

9.1.3.4.   Autoritatea competentă trebuie să precizeze în programul său național de securitate a aviației civile menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 dacă validările programului de securitate și a punerii sale în aplicare trebuie executate de un auditor național, de un validator UE în materie de securitate a aviației sau de o persoană, care acționează în numele operatorului aeroportuar, numită și pregătită în acest scop.

Validările trebuie să fie înregistrate și, cu excepția unor dispoziții contrare ale prezentului act legislativ, trebuie executate înainte de desemnare și repetate, ulterior, la fiecare doi ani.

Dacă validarea nu se face în numele operatorului aeroportuar, orice înregistrare a acesteia trebuie pusă la dispoziția operatorului aeroportuar.

9.1.3.5.   Validarea punerii în aplicare a programului de securitate care confirmă absența deficiențelor se efectuează fie:

(a)

printr-o vizită la punctul de lucru al furnizorului, la fiecare doi ani; fie

(b)

prin controale regulate, efectuate cu ocazia accesului în zona de securitate cu acces restricționat, în ceea ce privește proviziile livrate de respectivul furnizor cunoscut, începând după desemnare, care includ:

o verificare a faptului că persoana care livrează proviziile în numele furnizorului cunoscut a fost pregătită în mod adecvat; și

o verificare a faptului că proviziile sunt securizate în mod adecvat; și

controlul de securitate al proviziilor în același mod în care s-ar controla proviziile provenind de la un furnizor necunoscut.

Aceste controale trebuie să fie efectuate în mod neanunțat și să aibă loc fie cel puțin o dată la fiecare trei luni, fie să vizeze 20 % din livrările furnizorului cunoscut către operatorul aeroportuar.

Opțiunea (b) se poate utiliza numai dacă autoritatea competentă a precizat în programul său național de securitate a aviației civile faptul că validarea se execută de către o persoană care acționează în numele operatorului aeroportuar.

9.1.3.6.   Metodele aplicate și procedurile care trebuie urmate pe parcursul desemnării și după desemnare trebuie prevăzute în programul de securitate al operatorului aeroportuar.

9.1.3.7.   Operatorul aeroportuar trebuie să păstreze:

(a)

o listă a tuturor furnizorilor cunoscuți pe care i-a desemnat, care să precizeze data de expirare a desemnării lor; și

(b)

declarația semnată, o copie a programului de securitate și orice rapoarte care înregistrează punerea în aplicare a programului în ceea ce privește fiecare furnizor cunoscut, cel puțin până la 6 luni după data expirării desemnării acestuia.

La cerere, aceste documente se pun la dispoziția autorității competente în scopul monitorizării conformității.”;

12.

capitolul 12 se modifică după cum urmează:

(a)

punctul 12.4.2 „Standarde aplicabile EDS” se înlocuiește cu următorul text:

„12.4.2.   Standarde aplicabile EDS

12.4.2.1.   Toate sistemele EDS instalate înainte de 1 septembrie 2014 trebuie să satisfacă cel puțin standardul 2.

12.4.2.2.   Standardul 2 expiră la 1 septembrie 2020.

12.4.2.3.   Autoritatea competentă poate aproba utilizarea în continuare, până la 1 septembrie 2022 cel târziu, a sistemelor EDS de standard 2 instalate între 1 ianuarie 2011 și 1 septembrie 2014.

12.4.2.4.   Autoritatea competentă informează Comisia atunci când acordă permisiunea de continuare a utilizării sistemelor EDS de standard 2 după data de 1 septembrie 2020.

12.4.2.5.   Toate sistemele EDS instalate începând cu 1 septembrie 2014 corespund standardului 3.

12.4.2.6.   Toate sistemele EDS trebuie să corespundă standardului 3 începând de la 1 septembrie 2020 cel târziu, cu excepția cazului în care se aplică punctul 12.4.2.3.”;

(b)

lista apendicelor după punctul 12.11 se înlocuiește cu următorul text:

„APENDICELE 12-A

Dispozițiile detaliate privind cerințele de performanță ale WTMD sunt stabilite într-o decizie separată a Comisiei.

APENDICELE 12-B

Dispozițiile detaliate privind cerințele de performanță ale EDS sunt stabilite într-o decizie separată a Comisiei.

APENDICELE 12-C

Dispozițiile detaliate privind cerințele de performanță ale echipamentelor utilizate pentru controlul de securitate al lichidelor, aerosolilor și gelurilor (LAGS) sunt stabilite într-o decizie separată a Comisiei.

APENDICELE 12-D

Dispozițiile detaliate privind cerințele de performanță referitoare la câinii utilizați pentru detectarea explozibililor (EDD) sunt stabilite într-o decizie separată a Comisiei.

APENDICELE 12-E

Dispozițiile detaliate privind procedurile de aprobare referitoare la câinii utilizați pentru detectarea explozibililor (EDD) sunt stabilite într-o decizie separată a Comisiei.

APENDICELE 12-F

Dispozițiile detaliate privind zonele și condițiile de testare referitoare la câinii utilizați pentru detectarea explozibililor (EDD) sunt stabilite într-o decizie separată a Comisiei.

APENDICELE 12-G

Dispozițiile detaliate privind cerințele de control al calității referitoare la câinii utilizați pentru detectarea explozibililor (EDD) sunt stabilite într-o decizie separată a Comisiei.

APENDICELE 12-H

Dispozițiile detaliate privind «Alergarea liberă a EDD — standarde privind metodologia de desfășurare» sunt stabilite într-o decizie separată a Comisiei.

APENDICELE 12-I

Dispozițiile detaliate privind «Detectarea mirosului de explozibil de la distanță de către EDD — standarde privind metodologia de desfășurare» sunt stabilite într-o decizie separată a Comisiei.

APENDICELE 12-J

Dispozițiile detaliate privind cerințele de funcționare ale MDE sunt stabilite într-o decizie separată a Comisiei.

APENDICELE 12-K

Dispozițiile detaliate privind cerințele de performanță ale scanerelor de securitate sunt stabilite într-o decizie separată a Comisiei.

APENDICELE 12-L

Dispozițiile detaliate privind cerințele de performanță ale echipamentele de detectare a urmelor de explozibili (ETD) sunt stabilite într-o decizie separată a Comisiei.”



Top