03/Volumul 67

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

185

L 318/16

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Directiva 2002/32/CE interzice utilizarea produselor destinate furajelor al căror conținut de substanțe nedorite depășește conținutul maxim stabilit în anexa I.

(2)

Odată cu adoptarea Directivei 2002/32/CE, Comisia a anunțat că dispozițiile anexei I la respectiva decizie vor fi reexaminate pe baza evaluărilor științifice ale riscurilor actualizate și ținând seama de interzicerea oricărei diluții a produselor contaminate neconforme destinate ca hrană pentru animale.

(3)

La 2 februarie 2005, grupul științific privind substanțele contaminante din lanțul alimentar al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (AESA) adoptă un aviz în urma unei cereri a Comisiei privind camfeclorul ca substanță nedorită în furaje.

(4)

Camfeclorul este un insecticid nesistemic, la a cărui utilizare se renunță în mod progresiv în cea mai mare parte a lumii. Amestecurile pe bază de camfeclor au o compoziție complexă, conținând cel puțin două sute doi congeneri diferiți identificați. Datorită persistenței și a proprietăților sale chimice, produsul în cauză este încă prezent în mediu.

(5)

Unii congeneri, precum CHB 32, care reprezintă principalii constituenți ai amestecurilor tehnice, fac obiectul unei biotransformări relativ rapide, în timp ce alții, precum CHB 26, 50 și 62 sunt mai persistenți și se acumulează în mod semnificativ în lanțul alimentar. Congenerii CHB 26, 50 și 62 pot funcționa ca indicatori ai contaminării cu camfeclor. Prezența CHB 32 este un indicator al unei contaminări recente care ar putea fi inclus în cadrul programelor de supraveghere pentru a repera eventuale practici frauduloase.

(6)

Principalele surse de expunere a animalelor la camfeclorul din alimentație sunt uleiul și făina de pește. Hrana pentru pești (în special pentru speciile carnivore) poate conține cantități importante de făină și ulei de pește. Făina de pește este utilizată mai puțin la celelalte animale, prin urmare, se înregistrează o expunere mai scăzută prin alimentație.

(7)

Peștii sunt cei mai sensibili la toxicitatea camfeclorului. Transferul de camfeclor în țesuturile comestibile este mare la peștii grași și mai mic la celelalte animale de fermă. Peștii, în special speciile bogate în lipide, reprezintă sursa principală de expunere umană, celelalte surse fiind mai puțin importante.

(8)

Trebuie înlocuit conținutul maxim general actual de camfeclor din toate alimentele cu un conținut maxim de camfeclor din uleiul de pește, din făina de pește și din hrana pentru pești, astfel încât respectivele produse să nu prezinte nici un pericol pentru sănătatea umană și sănătatea animalelor. Siguranța alimentației animalelor a fost îmbunătățită prin reducerea semnificativă a conținutului aplicabil hranei pentru pești dată direct peștilor, iar o supraveghere bazată pe un control orientat pe produsele destinate consumului animal identificate ca fiind principalele surse de expunere la camfeclor ar trebui să îmbunătățească siguranța alimentației animalelor.

(9)

Nivelul maxim general actual aplicabil camfeclorului nu corespunde nivelurilor de contaminare de bază normală observate în prezent în uleiul de pește. Ar trebui fixat un nivelul maxim în uleiul de pește, având în vedere nivelurile de contaminare de bază, fără a pune în pericol sănătatea animalelor și sănătatea umană. Respectivul nivel maxim trebuie analizat din nou, ținând seama de aplicarea necesară a procedurilor de decontaminare la o scară mai largă.

(10)

Prin urmare, Directiva 2002/32/CE ar trebui modificată în consecință.

(11)

Măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,