COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 24.3.2021

COM(2021) 142 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR EMPTY

Strategia UE privind drepturile copilului

Introducere

Drepturile copiilor sunt drepturi ale omului. Fiecare copil din Europa și din întreaga lume ar trebui să se bucure de aceleași drepturi și să poată trăi fără a fi discriminat, pus la zid sau intimidat în orice fel.

Acesta este un imperativ social, moral și uman de care depind copiii – care reprezintă aproape o cincime din persoanele care trăiesc în UE 1 și o treime din populația lumii 2 – și comunitatea în ansamblu. Este important să se garanteze că toți copiii își pot valorifica potențialul și pot juca un rol de lider în societate – fie că este vorba despre lupta pentru echitate și egalitate, de consolidarea democrației sau de impulsionarea dublei tranziții verzi și digitale.

Acesta este motivul pentru care protecția și promovarea drepturilor copilului reprezintă unul dintre obiectivele fundamentale ale activității Uniunii Europene în interiorul său și dincolo de frontierele sale 3 . Drepturile copilului sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE 4 , care garantează protecția acestor drepturi în punerea în aplicare a dreptului Uniunii. Acestea acoperă toate domeniile de politică și fac parte din prioritățile de bază ale Comisiei Europene, astfel cum sunt prevăzute în Orientările politice ale președintei von der Leyen 5 .

Principalul obiectiv ambițios al prezentei strategii este de a le oferi copiilor din Uniunea Europeană și din întreaga lume cea mai bună viață posibilă. Strategia reafirmă drepturile și rolul copiilor în societatea noastră. Copiii ne inspiră și se află în prima linie în ceea ce privește sensibilizarea cu privire la crizele legate de natură și schimbările climatice, discriminare și nedreptate. Ei sunt atât cetățenii și liderii de astăzi, cât și liderii de mâine. Obiectivul prezentei strategii este de a ne stimula să ne asumăm responsabilitatea comună de a ne uni forțele pentru a respecta, a proteja și a pune în aplicare drepturile fiecărui copil și de a construi împreună cu copiii societăți mai sănătoase, mai reziliente, mai echitabile și mai egale pentru toți.

Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului 6 (CDC), pe care toate statele membre ale UE au ratificat-o, continuă să ne orienteze acțiunile în acest domeniu. La peste 30 de ani de la intrarea sa în vigoare, s-au înregistrat progrese semnificative și se recunoaște tot mai mult faptul că toți copiii au drepturi care le sunt proprii.

Convenția recunoaște dreptul tuturor copiilor de a beneficia de cel mai bun start posibil în viață, de a crește fericiți și sănătoși și de a-și valorifica întregul potențial. Aceasta include dreptul de a trăi pe o planetă curată și sănătoasă, într-un mediu care oferă protecție și îngrijire, de a se relaxa, de a se juca și de a profita de activități culturale și artistice, precum și dreptul de a se bucura de mediul natural, respectându-l în același timp. Familiile și comunitățile trebuie, de asemenea, să beneficieze de sprijinul necesar pentru a putea asigura bunăstarea și dezvoltarea copiilor.

Niciodată până acum copiii din UE nu au beneficiat de drepturile, oportunitățile și securitatea de care se bucură astăzi. Acest lucru se datorează în special acțiunilor politice, legislației și finanțării UE din ultimul deceniu și colaborării cu statele membre. În ultimele decenii, Comisia a prezentat inițiative importante vizând combaterea traficului de copii, a abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a dispariției copiilor, precum și promovarea unor sisteme de justiție în interesul copilului. Am elaborat și am inclus dispoziții favorabile copiilor în politicile și legislația în materie de azil și migrație. Ne-am intensificat eforturile pentru a face internetul mai sigur pentru copii și pentru a combate în continuare sărăcia și excluziunea socială. Orientările UE revizuite din 2017 pentru promovarea și protecția drepturilor copilului au reprezentat o etapă importantă pentru drepturile copiilor la nivel mondial, împreună cu numeroasele programe umanitare și de dezvoltare care promovează dreptul la sănătate și educație. Impactul acestor inițiative a îmbunătățit în mare măsură viața copiilor din UE și exercitarea concretă a drepturilor acestora.

Aceste progrese au fost obținute cu multă trudă, dar nu ar trebui considerate ca fiind de la sine înțelese. Acum este momentul să valorificăm aceste eforturi, să abordăm provocările persistente și emergente și să definim o strategie cuprinzătoare pentru protejarea și promovarea drepturilor copiilor într-o lume aflată în continuă schimbare.

Prea mulți copii se confruntă încă cu încălcări grave și frecvente ale drepturilor lor. Copiii continuă să fie victime ale diferitelor forme de violență și suferă ca urmare a excluziunii socioeconomice și a discriminării, în special pe motive de sex, orientare sexuală, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap – a lor sau a părinților lor. Preocupările copiilor nu sunt suficient ascultate, iar opiniile lor nu sunt luate suficient în considerare în ceea ce privește chestiuni importante pentru ei.

Pandemia de COVID-19 a exacerbat provocările și inegalitățile existente și a creat altele noi. Copiii au fost expuși la creșterea violenței domestice, a abuzurilor și a exploatării online și la hărțuirea pe internet 7 , iar numărul de materiale partajate online care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor 8 a crescut. Procedurile de azil sau de reîntregire a familiei au înregistrat întârzieri. Trecerea la învățământul la distanță a afectat în mod disproporționat copiii foarte mici, cei cu nevoi speciale, cei care trăiesc în sărăcie, cei din comunitățile marginalizate, cum sunt copiii romi, și din zonele îndepărtate și rurale, care nu au conexiune la internet și nici acces la echipamente informatice. Mulți copii nu au mai putut lua o masă pe zi, cea mai nutritivă, și nu au mai avut acces la serviciile oferite de școală. Pandemia a afectat, de asemenea, puternic sănătatea mintală a copiilor, înregistrându-se o creștere a nivelului de anxietate și stres și a sentimentului de singurătate. Mulți dintre ei nu au putut participa la activități sportive, recreative, artistice și culturale, care sunt esențiale pentru dezvoltarea și bunăstarea lor.

UE are nevoie de o abordare nouă și cuprinzătoare pentru a reflecta noile realități și provocările permanente. Prin adoptarea acestei prime strategii cuprinzătoare privind drepturile copilului, Comisia se angajează să plaseze copiii și interesul superior al acestora în centrul politicilor UE, prin intermediul acțiunilor sale interne și externe și în conformitate cu principiul subsidiarității. Prezenta strategie vizează reunirea tuturor instrumentelor legislative, de politică și de finanțare, mai noi și mai vechi, ale UE într-un singur cadru cuprinzător.

Aceasta propune o serie de acțiuni specifice în șase domenii tematice, fiecare definind prioritățile pentru acțiunea UE în următorii ani. La aceasta va contribui consolidarea integrării drepturilor copiilor în toate politicile relevante ale UE. Nevoile specifice ale anumitor grupuri de copii, inclusiv ale celor aflați în situații de vulnerabilitate multiplă și care se confruntă cu forme intersecționale de discriminare, sunt luate în considerare în mod corespunzător.

Prezenta strategie se bazează pe comunicările anterioare ale Comisiei privind drepturile copilului 9 și pe cadrul juridic și de politică existent 10 . Aceasta contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivelor Pilonului european al drepturilor sociale 11 . Ancorată în CDC și în cele trei protocoale opționale ale acesteia și în Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD) 12 , strategia va contribui la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite 13 . De asemenea, aceasta face legătura cu standardele Consiliului Europei privind drepturile copilului, precum și cu Strategia sa privind drepturile copilului (2016-2021) 14 .

Strategia se bazează pe contribuțiile substanțiale ale Parlamentului European 15 , ale statelor membre, ale organizațiilor de apărare a drepturilor copilului, ale altor părți interesate și ale unor persoane fizice, colectate în cursul etapei pregătitoare, inclusiv prin intermediul unei consultări publice deschise 16 și al Forumului european privind drepturile copilului din 2020 17 .

Prezenta strategie a fost elaborată pentru copii și împreună cu copiii. Opiniile și sugestiile a peste 10 000 de copii au fost luate în considerare în pregătirea acestei strategii 18 . Copiii au fost, de asemenea, implicați în pregătirea versiunii adaptate pentru copii 19 . Acest demers marchează un nou capitol și un pas important pentru UE către o participare reală a copiilor la procesele sale decizionale.

1.Participarea la viața politică și democratică: o Uniune care le oferă copiilor mijloacele de a fi cetățeni activi și membri ai societăților democratice

Imaginile cu tineri care străbat străzile din întreaga lume pentru a face apel la acțiuni în domeniul climei sau pentru a apăra drepturile copiilor 20 ne arată că copiii sunt cetățeni activi și agenți ai schimbării. Deși, în majoritatea statelor membre ale UE, copiii nu au drept de vot până la vârsta de 18 ani, aceștia au dreptul de a fi membri activi ai societăților democratice și pot contribui la definirea, punerea în aplicare și evaluarea priorităților politice.

Există exemple bune privind modul în care diferitele niveluri de guvernare și de autorități publice încurajează participarea efectivă a copiilor, ceea ce duce la o influență reală asupra deciziilor din sfera publică 21 . La nivelul UE, acestea includ dialogurile UE cu tinerii 22 și Spațiul învățării 23 .

Cu toate acestea, prea mulți copii nu se simt suficient de implicați în procesul decizional 24 . Printre provocări se numără stereotipurile și percepțiile potrivit cărora participarea copiilor este dificilă și costisitoare și necesită resurse și expertiză. Stereotipurile de gen, în special, limitează aspirațiile băieților și ale fetelor și creează bariere în calea participării lor și a alegerilor lor de viață. Deși majoritatea copiilor par să fie conștienți de drepturile lor, doar unul din patru consideră că drepturile le sunt respectate de societate în ansamblu 25 . Acest lucru afectează negativ participarea copiilor în școli, în sport, cultură și alte activități recreative, în sistemele de justiție și migrație sau în sectorul asistenței medicale, precum și în familii.

Din acest motiv, UE trebuie să promoveze și să îmbunătățească participarea incluzivă și sistemică a copiilor la nivel local, național și la nivelul UE. Acest lucru va fi realizat prin intermediul unei noi platforme a UE de participare a copiilor, care urmează să fie instituită în parteneriat cu Parlamentul European și cu organizațiile de apărare a drepturilor copilului, pentru a asigura o mai bună implicare a copiilor în procesul decizional. Conferința privind viitorul Europei reprezintă, de asemenea, o ocazie excelentă de a pune în practică participarea copiilor.

De asemenea, Comisia va ajuta copiii, profesioniștii care lucrează cu și pentru copii, mass-media, publicul, politicienii și factorii de decizie politică să sporească gradul de conștientizare cu privire la drepturile copiilor și să asigure dreptul copilului de a fi auzit și ascultat. Aceasta va promova, de asemenea, o participare semnificativă și incluzivă a copiilor la procesul de elaborare a politicilor instituțiilor europene și ale agențiilor UE, în special prin consultări specifice cu copiii, după caz.

2.Incluziunea socioeconomică, sănătatea și educația: o Uniune care combate sărăcia în rândul copiilor și promovează societăți, sisteme de sănătate și sisteme de educație favorabile incluziunii și adaptate copiilor.

Fiecare copil are dreptul la un nivel de trai adecvat și la șanse egale încă de la o vârstă fragedă. Consolidarea incluziunii socioeconomice a copiilor este esențială pentru a aborda problema transmiterii sărăciei și a inegalităților de la o generație la alta. Protecția socială și sprijinul acordat familiilor sunt esențiale în acest sens.

Fiecare copil are dreptul la cel mai înalt standard posibil de asistență medicală și la educație de calitate, indiferent de mediul din care provine și de locul în care trăiește. Cu toate acestea, copiii expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială sunt mai susceptibili să se confrunte cu dificultăți în ceea ce privește accesul la servicii esențiale, în special în zonele rurale, îndepărtate și defavorizate.

Pilonul european al drepturilor sociale 28 și Recomandarea Comisiei din 2013 intitulată „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării” 29 rămân instrumente importante pentru reducerea sărăciei în rândul copiilor și pentru consolidarea bunăstării copiilor. Instrumentele de finanțare ale UE sunt, de asemenea, esențiale pentru sprijinirea acestor obiective de politică. Între 2021 și 2027, statele membre cu o rată a riscului de sărăcie sau de excluziune socială a copiilor mai mare decât media UE (în perioada 2017-2019) vor trebui să aloce 5 % din Fondul social european Plus (FSE +) pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor, în timp ce toate celelalte state ar trebui, de asemenea, să aloce sume adecvate. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) va contribui la investiții în infrastructură, echipamente și acces la servicii de bază de calitate, cu un accent puternic pe regiunile cele mai sărace ale Uniunii, unde serviciile publice tind să fie mai puțin dezvoltate. Mecanismul de redresare și reziliență va contribui la realizarea unei redresări rapide și favorabile incluziunii în urma pandemiei de COVID-19, inclusiv prin promovarea politicilor pentru copii și tineret și prin consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale.

2.1Combaterea sărăciei în rândul copiilor și promovarea egalității de șanse

În pofida unei scăderi a acestui procent în ultimii ani, în 2019, 22,2 % din copiii din UE erau expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială. În funcție de statul membru, riscul de sărăcie în cazul copiilor crescuți de un singur părinte, din familii cu trei sau mai mulți copii, care locuiesc în zone rurale și în zonele cele mai îndepărtate ale UE sau care provin din familii de migranți sau de romi este de până la trei ori mai mare decât în cazul altor copii 30 . Aproximativ jumătate dintre copiii ai căror părinți au un nivel de educație scăzut erau expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, în comparație cu mai puțin de 10 % din copiii ai căror părinți au un nivel de educație ridicat. Copiii care provin din familii cu venituri mici sunt expuși unui risc mai ridicat de privare severă de locuință sau de suprapopulare și sunt mai expuși la lipsa de adăpost.

Acest lucru se traduce printr-o puternică inegalitate de șanse, care rămâne o problemă pentru copii chiar și în țările cu niveluri scăzute de sărăcie și excluziune socială 31 . Copiii din medii defavorizate au mai puține șanse decât copiii din familii mai înstărite de a avea rezultate bune la școală, de a se bucura de o stare bună de sănătate și de a-și realiza, mai târziu în viață, întregul potențial.

Toți copiii, inclusiv cei cu handicap și cei din grupuri defavorizate, au același drept de a trăi împreună cu familiile lor și într-o comunitate. Sistemele integrate de protecție a copilului, inclusiv prevenirea eficace, intervenția timpurie și sprijinul familial, ar trebui să ofere copiilor fără îngrijire părintească sau expuși riscului de a-și pierde îngrijirea părintească condițiile necesare pentru a preveni separarea familiilor. Sărăcia nu ar trebui să fie niciodată singurul motiv pentru plasarea copiilor în instituții. Trebuie să se asigure tranziția către o protecție de calitate bazată pe comunitate și pe familie, precum și sprijinul pentru copiii care ating vârsta la care pot părăsi instituțiile.

Prin Planul de acțiune privind punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale 32 , Comisia a stabilit obiectivul ambițios de a reduce, până în 2030, numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în UE cu cel puțin 15 milioane, din care cel puțin 5 milioane de copii. Unul dintre principalele rezultate așteptate este propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului de instituire a Garanției europene pentru copii 33 , care completează prezenta strategie și solicită măsuri specifice pentru copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Propunerea recomandă statelor membre să garanteze accesul copiilor aflați în dificultate la servicii esențiale de calitate: educația și îngrijirea copiilor preșcolari, educația (inclusiv activitățile școlare), asistența medicală, nutriția și locuința.

Comisia monitorizează modul în care statele membre abordează sărăcia sau excluziunea socială în rândul copiilor în cadrul procesului semestrului european și, dacă este necesar, propune recomandări relevante specifice fiecărei țări. Garanția pentru tineret consolidată 34 prevede că toți tinerii începând cu vârsta de 15 ani primesc o ofertă de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la absolvirea unei forme de educație formală.

2.2Asigurarea dreptului la asistență medicală pentru toți copiii

Vaccinarea este principalul instrument de prevenire a bolilor grave, contagioase și, uneori, mortale și reprezintă un element de bază al îngrijirii copiilor. Datorită vaccinării la scară largă, variola a fost eradicată, iar în Europa nu se mai înregistrează cazuri de poliomielită. Cu toate acestea, din cauza ratei de vaccinare insuficiente, apar în continuare epidemii de boli care pot fi prevenite prin vaccinare. Pandemia de COVID-19 a pus în pericol, de asemenea, continuitatea programelor de vaccinare a copiilor în Europa. Comisia Europeană și statele membre ale UE împărtășesc obiectivele de combatere a dezinformării, de îmbunătățire a încrederii în vaccinuri și de asigurare a unui acces echitabil la vaccinuri pentru toți.

În 2020, peste 15 500 de copii și adolescenți au fost diagnosticați cu cancer în UE, iar peste 2 000 de pacienți tineri și-au pierdut viața din cauza acestei boli. Cancerul constituie principala cauză de deces ca urmare a bolii pentru copiii de peste un an. Până la 30 % din copiii afectați de cancer suferă de consecințe grave pe termen lung, iar numărul copiilor care supraviețuiesc acestei boli este în creștere.

Adoptarea unui stil de viață sănătos și activ de la o vârstă fragedă va contribui la reducerea riscurilor de cancer mai târziu în viață. Planul european de combatere a cancerului 36 intensifică acțiunile de prevenire timpurie și lansează noi inițiative privind cancerul pediatric pentru a-i ajuta pe tinerii pacienți să se recupereze și să beneficieze de o calitate optimă a vieții. Copiii care suferă de cancer au adesea la dispoziție un număr redus de tratamente validate. Regulamentul revizuit privind medicamentele pentru copii, o inițiativă emblematică a Strategiei farmaceutice pentru UE 37 , urmărește să promoveze medicamente specifice pentru copii, inclusiv în oncologia pediatrică.

Copilăria este o etapă esențială a vieții care determină sănătatea fizică și mintală viitoare. Cu toate acestea, problemele de sănătate mintală ale copiilor sunt larg răspândite și pot fi uneori legate de izolare, de mediul educațional, de excluziunea socială și de sărăcie, precum și de utilizarea prelungită a instrumentelor digitale. Până la 20 % din copiii din întreaga lume se confruntă cu probleme de sănătate mintală care, dacă nu sunt tratate, au consecințe grave asupra dezvoltării, a nivelului de educație și a potențialului lor de a trăi o viață împlinită. Școala este recunoscută ca fiind unul dintre factorii determinanți fundamentali ai sănătății mintale a copiilor 38 . Spațiul european al educației 39 va aborda, de asemenea, sănătatea mintală și bunăstarea în educație. Participarea la activități culturale, timpul petrecut în natură și exercițiile fizice pot avea un impact pozitiv asupra sănătății mintale a copiilor 40 , prin consolidarea stimei de sine, a acceptării de sine, a încrederii și a sentimentului propriei valori.

Copiii migranți suferă adesea de probleme de sănătate mintală din cauza unor situații cu care s-au confruntat în țara de origine, pe ruta de migrație, din cauza incertitudinii sau a tratamentului degradant la care au fost supuși în țara de sosire. Activitatea în curs a rețelei de experți în materie de vulnerabilitate („VEN”) a Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) se axează, printre altele, pe sănătatea mintală a solicitanților de azil. Alte grupuri de copii, cum ar fi copiii cu handicap și copiii LGBTIQ, ar putea avea nevoi specifice în ceea ce privește sănătatea mintală și fizică, care trebuie abordate în mod corespunzător.

O dietă sănătoasă, alături de o activitate fizică regulată, este esențială pentru dezvoltarea fizică și mintală deplină a copiilor. Chiar și în prezent, în UE există copii care suferă de foame, în special copiii romi și nomazi 41 , ceea ce îi face mai vulnerabili la boli și le împiedică dezvoltarea adecvată a creierului. Copiii fără adăpost și copiii migranți care locuiesc în centre de primire supraaglomerate sau care nu corespund standardelor se confruntă, de asemenea, cu probleme similare. 

Pe de altă parte, în ultimii 30-40 ani, din cauza faptului că alimentele ultraprocesate și nesănătoase au devenit tot mai disponibile și accesibile, a crescut numărul persoanelor supraponderale sau obeze. În UE, unul din trei copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 9 ani este supraponderal sau obez. Crește astfel riscul de diabet, de cancer, de boli cardiovasculare sau de decese premature. Printre acțiunile Comisiei se numără programul de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli 42 și Planul de acțiune al UE privind obezitatea infantilă pentru perioada 2014-2020 43 , care vor fi evaluate în vederea unor acțiuni ulterioare.

Strategia Comisiei „De la fermă la consumator” 44 invită industria alimentară și sectorul comerțului cu amănuntul să sporească disponibilitatea și accesibilitatea opțiunilor alimentare sănătoase și durabile. În acest context, Comisia va propune etichetarea nutrițională obligatorie armonizată pe partea frontală a ambalajului pentru a facilita alegerile alimentare sănătoase și în cunoștință de cauză și va stabili profiluri nutriționale pentru a restricționa promovarea (prin intermediul unor mențiuni nutriționale sau de sănătate) a produselor alimentare cu un conținut ridicat de grăsimi, zahăr și sare. Campania „HealthyLifestyle4All” va promova un stil de viață sănătos pentru toți, toate generațiile și toate grupurile sociale, în special pentru copii.

2.3Construirea unei educații de calitate și favorabile incluziunii

Toți copiii au dreptul de a-și dezvolta competențele și talentele esențiale, începând din copilărie și pe tot parcursul școlarizării și formării profesionale, inclusiv în structurile de învățare non-formală. Accesul la o educație favorabilă incluziunii, nesegregată și de calitate ar trebui garantat, printre altele, printr-un tratament nediscriminatoriu, indiferent de originea rasială și etnică, de religie sau de convingeri, de handicap, naționalitate, tipul de ședere, sex și orientare sexuală.

Educația și îngrijirea timpurie (ECEC) este deosebit de benefică pentru dezvoltarea cognitivă, lingvistică și socială a copiilor. Atât criteriul de referință din ET2020 47 , cât și obiectivele de la Barcelona 48 privind participarea copiilor la ECEC au fost îndeplinite la nivelul UE, deși există variații mari de la un stat membru la altul.

Ratele de înscriere în cadrul ECEC pentru copiii cu handicap și copiii din grupuri defavorizate, copiii proveniți din familii de migranți și copiii romi sunt mult mai scăzute, deși acești copii se numără printre cei care ar beneficia cel mai mult de pe urma participării la ECEC. Țările au adoptat măsuri specifice pentru a facilita accesul la serviciile de ECEC pentru copiii care trăiesc în sărăcie, însă puține țări prevăd măsuri de sprijin pentru copiii care provin din familii de migranți sau pentru cei care aparțin minorităților regionale sau etnice 49 . Acest lucru este deosebit de problematic pentru copiii proveniți din familii de migranți, pentru care accesul la ECEC este deosebit de benefic în ceea ce privește dezvoltarea limbajului. Comisia va propune revizuirea obiectivelor de la Barcelona pentru a sprijini în continuare convergența ascendentă între statele membre în ceea ce privește participarea la educația și îngrijirea timpurie 50 .

Pentru a concepe o educație școlară favorabilă incluziunii, este necesar să se dezvolte experiențe de învățare utile în diferite medii. În acest scop, Comisia va prezenta propuneri de sprijinire a învățării online și la distanță în învățământul primar și secundar, care vor promova dezvoltarea unei educații mai flexibile și favorabile incluziunii, prin combinarea diferitelor medii de învățare (învățarea la școală și la distanță) și diferitelor instrumente (digitale, inclusiv online, și nedigitale), ținând seama, în același timp, de problemele specifice ale grupurilor și ale comunităților defavorizate.

În pofida progreselor recente, tinerii care părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare reprezintă în continuare aproximativ 10 % din tinerii din UE (și peste 60 % din tinerii romi) și doar 83 % au absolvit învățământul secundar superior (doar 28 % în rândul romilor). Dintre copiii romi din școlile primare, 44 % frecventează școli primare segregate, ceea ce le compromite șansele de reușită în etapele ulterioare ale parcursului lor școlar 51 . Copiii cu handicap părăsesc timpuriu școala și numărul elevilor cu handicap care obțin o diplomă universitară este mai mic (o diferență de 14,4 puncte procentuale). Există o disparitate de gen persistentă, numărul băieților care părăsesc timpuriu școala fiind mai mare decât numărul fetelor. În plus, rezultatele din 2018 ale Programului pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA) al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) 52 arată că unul din cinci tineri europeni nu dispune încă de competențe adecvate în materie de citit, matematică sau științe. Pentru a contracara această tendință și pentru a-i sprijini pe toți elevii să își finalizeze ciclul de învățământ secundar superior, Comisia va prezenta o recomandare de a deschide „Căi către succesul școlar”, punând accentul pe elevii defavorizați.

Educația și formarea profesională (EFP) îi pot sprijini pe elevi să dobândească o combinație echilibrată de aptitudini profesionale și competențe-cheie care să le asigure succesul pe o piață a muncii și într-o societate aflate în evoluție și care va favoriza incluziunea și egalitatea de șanse.

3.Combaterea violenței împotriva copiilor și asigurarea protecției copiilor: o Uniune Europeană care îi ajută pe copii să se dezvolte fără a fi expuși la violență

Violența împotriva copiilor, sub toate formele sale, este larg răspândită. Copiii pot fi victime, martori, precum și autori ai actelor de violență – începând din propria casă, la școală, în cadrul unor activități recreative și de agrement, în sistemul judiciar, atât offline, cât și online.

Se estimează că, în fiecare an, jumătate din copiii din întreaga lume sunt supuși unei forme de violență. La nivel mondial, aproape trei sferturi din copiii cu vârste cuprinse între 2 și 4 ani suferă în mod regulat pedepse fizice și/sau violențe psihologice din partea părinților și a îngrijitorilor 55 . În Europa, 1 din 5 copii va fi victimă a unei forme de violență sexuală 56 , în timp ce copiii reprezintă aproape un sfert din victimele traficului de persoane în UE – majoritatea fiind fete, victime ale traficului în scopul exploatării sexuale 57 . Peste 200 de milioane de femei și fete din întreaga lume au supraviețuit mutilării genitale feminine 58 , dintre care peste 600 000 în UE 59 . 62 % din persoanele intersexuale 60 care au fost supuse unei intervenții chirurgicale au declarat că nici ei, nici părinții lor nu și-au dat consimțământul în deplină cunoștință de cauză înaintea unui tratament sau a unei intervenții medicale care viza modificarea caracteristicilor lor sexuale 61 .

Pandemia de COVID-19 a dus la o creștere a anumitor forme de violență, cum ar fi violența domestică, iar mecanismele de depunere a plângerilor și de raportare trebuie să se adapteze la noile circumstanțe. Trebuie îmbunătățite capacitatea și accesul la liniile de asistență telefonică pentru copii (116 111) și la liniile telefonice de urgență pentru copiii dispăruți (116 000).

Expunerea la violență afectează grav dezvoltarea fizică, psihologică și emoțională a copilului. Aceasta poate avea consecințe asupra prezenței la școală, a interacțiunii sociale și a dezvoltării armonioase a copilului. Expunerea la violență poate duce la probleme de sănătate mintală, boli cronice, tendințe de automutilare și chiar la sinucidere. Copiii aflați în situații vulnerabile pot fi afectați în mod deosebit.

Violența în școli și între colegi este frecventă. Conform rezultatelor PISA din 2018, 23 % din elevi au declarat că au fost hărțuiți la școală (hărțuire fizică, verbală sau relațională) cel puțin de câteva ori pe lună. Un sondaj recent privind persoanele LGBTI realizat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a arătat că 51 % dintre respondenții cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani au raportat că au fost hărțuiți la școală.

În 2019, 12 % din migranții internaționali la nivel mondial (mai precis 33 de milioane) erau copii. Copiii migranți, inclusiv copiii refugiați, sunt foarte adesea expuși riscului de abuz și au suferit forme extreme de violență – războaie, conflicte violente, exploatare, trafic de persoane, abuzuri fizice, psihologice și sexuale – înainte și/sau după sosirea lor pe teritoriul UE 62 . Copiii pot dispărea sau pot fi separați de familiile lor. Riscurile cresc atunci când copiii călătoresc neînsoțiți sau sunt obligați să împartă spații supraaglomerate cu adulți care le sunt străini. Vulnerabilitatea deosebită a copiilor în contextul migrației sau din cauza faptului că provin din familii de migranți necesită protecție și sprijin suplimentar și specific. Acest lucru este valabil și pentru cei din afara UE, cum ar fi cei aproape 30 000 de copii, dintre care unii sunt copii ai luptătorilor străini, care se estimează că locuiesc în tabăra Al Hol din Siria, acești copii suferind de traumatisme legate de conflict și trăind în condiții extrem de dificile 63 .

Comisia va combate violența, inclusiv violența pe criterii de gen, împotriva tuturor copiilor și va sprijini statele membre în acest demers. În acest context, Comisia va continua să sprijine statele membre și să monitorizeze punerea în aplicare a acțiunilor identificate în Comunicarea din 2017 privind protecția copiilor migranți 64 .

Comisia va colabora, de asemenea, cu toate părțile interesate pentru a sensibiliza publicul cu privire la toate formele de violență, pentru a asigura o prevenire, o protecție și un sprijin eficace și adaptate copiilor care sunt victime și martori ai unor acte de violență. Programul CERV 65 va continua să finanțeze proiecte de protecție a copilului.

Comisia va căuta soluții pentru a găsi o soluție la lipsa de date comparabile, defalcate în funcție de vârstă și sex privind violența împotriva copiilor la nivel național și la nivelul UE și se va baza, după caz, pe expertiza Agenției pentru Drepturi Fundamentale.

Prezenta strategie va completa și va consolida, după caz, acțiunile prevăzute în cadrul noii strategii a UE privind combaterea traficului de persoane, precum și în cadrul strategiei UE pentru o combatere mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor 66 . În acest context, Comisia analizează, de asemenea, posibilitatea înființării unui centru european pentru prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor, care să colaboreze cu întreprinderile și organismele de aplicare a legii, să identifice victimele și să aducă infractorii în fața justiției.

Promovarea sistemelor integrate de protecție a copilului este intrinsec legată de prevenirea violenței și de protecția împotriva acesteia. Plasând copilul în centrul preocupărilor, toate autoritățile și serviciile relevante ar trebui să colaboreze pentru a proteja și a sprijini copilul și interesul său superior. Comisia va sprijini în continuare înființarea de case ale copiilor (Barnahus 67 ) în UE. Ar trebui acordată o atenție deosebită măsurilor de prevenire, inclusiv sprijinului familial.

4.Justiția în interesul copilului: o Uniune Europeană în care sistemul judiciar apără drepturile și nevoile copiilor

Copiii pot fi victime, martori, suspecți sau acuzați de săvârșirea unei infracțiuni sau pot fi parte într-un proces – în cadrul justiției civile, penale sau administrative. În toate cazurile, copiii ar trebui să se simtă confortabil și în siguranță pentru a participa în mod eficace și a fi ascultați. Procedurile judiciare trebuie să fie adaptate vârstei și nevoilor lor, să le respecte toate drepturile 69 și să acorde prioritate interesului superior al copilului. Deși acțiunile UE în acest domeniu au fost semnificative până în prezent, iar în cadrul Consiliului Europei s-au stabilit anumite standarde 70 , sistemele naționale de justiție trebuie să fie mai bine echipate pentru a răspunde nevoilor și drepturilor copiilor. Uneori, specialiștii nu sunt formați să interacționeze cu copiii într-un mod care să țină seama de vârsta lor, inclusiv atunci când comunică rezultatele unei proceduri, și să respecte interesul superior al copilului. Dreptul copilului de a fi ascultat nu este întotdeauna respectat și nu există întotdeauna mecanisme de evitare a audierilor multiple ale copilului sau de strângere de probe 71 .

Copiii se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește accesul la justiție și obținerea unor măsuri reparatorii eficace pentru încălcarea drepturilor lor, inclusiv la nivel european și internațional. Copiii vulnerabili sunt adesea expuși la forme multiple și intersecționale de discriminare. Copiii cu handicap se confruntă cu dificultăți din cauza accesibilității reduse a sistemelor de justiție și a procedurilor judiciare și nu dispun de informații accesibile în materie de drepturi și de căi de atac. Ar trebui îmbunătățită colectarea de date privind copiii implicați în proceduri judiciare, inclusiv în cadrul instanțelor specializate.

Pandemia de COVID-19 a amplificat provocările legate de copii și justiție. Unele proceduri judiciare au fost întrerupte sau amânate; a fost afectat și dreptul de a vizita membrii familiei în închisoare.

Copiii sunt în contact cu sistemul de justiție civilă fie în urma separării sau a divorțului părinților, fie atunci când sunt adoptați (sau plasați în îngrijire). Dreptul material al familiei este o competență națională. În cazurile transfrontaliere, Regulamentul Bruxelles IIa (cu reformarea sa din 2019) sau Regulamentul privind obligațiile de întreținere și o cooperare judiciară mai strânsă sunt esențiale pentru protejarea drepturilor copiilor și asigurarea accesului acestora la justiție. Deși ar trebui să se evite separarea inutilă a familiei, orice decizie privind plasarea unui copil în îngrijire ar trebui să garanteze respectarea drepturilor copilului 72 . În cazul în care instanțele judecătorești sau autoritățile naționale au cunoștință de o legătură strânsă a copilului cu un alt stat membru, ar trebui prevăzute cât mai curând posibil măsuri adecvate pentru garantarea acestor drepturi.

În 2022, Comisia va actualiza Ghidul practic pentru aplicarea Regulamentului Bruxelles IIa (reformare). Provocări specifice apar în situațiile transfrontaliere, inclusiv pentru familiile cu părinți divorțați sau separați, precum și pentru familiile curcubeu.

În 2020, o treime din numărul total de cereri de azil depuse făceau referire la copii 73 . Principiul interesului superior al copilului trebuie considerat primordial în toate acțiunile sau deciziile care îi privesc pe copiii migranți. În pofida progreselor înregistrate până în prezent, inclusiv în ceea ce privește punerea în aplicare a Comunicării din 2017 privind protecția copiilor migranți, copiilor nu li se oferă întotdeauna informații adecvate vârstei lor cu privire la proceduri și nici orientări și sprijin efective pe parcursul procedurilor de azil sau de returnare. Pactul privind migrația și azilul a subliniat atât necesitatea punerii în aplicare, cât și necesitatea consolidării garanțiilor și a standardelor de protecție prevăzute de legislația UE pentru copiii migranți. Odată adoptate, noile norme vor accelera numirea reprezentanților pentru copiii neînsoțiți și vor asigura resursele necesare pentru a sprijini nevoile speciale ale acestora, inclusiv tranziția lor către vârsta adultă și către o viață independentă. Copiii vor beneficia întotdeauna de cazare și de asistență adecvată, inclusiv de asistență juridică, pe tot parcursul procedurilor. Noile norme vor consolida, de asemenea, solidaritatea dintre statele membre în ceea ce privește asigurarea protecției depline a copiilor neînsoțiți.

Chiar și în prezent, în Europa există copii apatrizi, fie de la naștere, fie, adesea, din cauza migrației. Lipsa cetățeniei face dificil accesul la anumite servicii de bază, cum ar fi asistența medicală și educația, și poate duce la situații de violență și exploatare.

În cazul copiilor victime ale infracțiunilor, există adesea o subraportare gravă din cauza vârstei victimei, a lipsei de conștientizare a drepturilor pe care le are și a lipsei de servicii de raportare și de sprijin accesibile adaptate în funcție de vârstă și de sex. În ceea ce privește identificarea victimelor anumitor infracțiuni, cum ar fi traficul de persoane sau abuzul sexual, apar provocări specifice, astfel cum se subliniază în Strategia UE privind drepturile victimelor 74 .

Studiul la nivel mondial al Organizației Națiunilor Unite din 2019 privind copiii lipsiți de libertate 75 a evidențiat faptul că prea mulți copii sunt încă privați de libertate pentru sunt în conflict cu legea sau sunt implicați în proceduri de migrație și azil. Autoritățile naționale, inclusiv în statele membre ale UE, trebuie să pună la dispoziție măsuri neprivative de libertate viabile și eficace și să intensifice utilizarea acestora, în conformitate cu acquis-ul UE, și să se asigure că detenția este utilizată numai în ultimă instanță și pentru cel mai scurt timp posibil. Atunci când părinții sunt în închisoare, ar trebui, de asemenea, încurajate politicile și practicile care respectă drepturile copiilor lor. Punerea în aplicare și aplicarea completă și corectă în a Directivei privind garanțiile procedurale 76 va asigura o mai bună protecție a copiilor care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale.

5.Sectorul digital și societatea informațională: o Uniune Europeană în care copiii să poată naviga în condiții de siguranță în mediul digital și să poată profita de oportunitățile pe care le oferă acest mediu

Dezvoltarea mediului digital și utilizarea noilor tehnologii au deschis numeroase oportunități. De la o vârstă foarte fragedă, copiii se joacă, creează, învață, interacționează și se exprimă într-un mediu online și conectat. Datorită tehnologiilor digitale, copiii pot face parte din mișcări mondiale și pot juca rolul de cetățeni activi. În calitate de „nativi ai erei digitale”, aceștia sunt mai bine plasați pentru a prospera într-un sistem de educație din ce în ce mai digitalizat și mai conectat și în viitoarele sisteme ale pieței forței de muncă. Utilizarea instrumentelor digitale îi poate ajuta pe copiii cu handicap să învețe, să se conecteze, să comunice și să participe la activități recreative online, cu condiția ca acestea să fie accesibile.

Cu toate acestea, prezența online a copiilor crește expunerea acestora la conținuturi dăunătoare sau ilegale, cum ar fi materialele care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor sau scene de exploatare sexuală a copiilor, materialele pornografice și conținutul destinat adulților, mesajele cu caracter sexual (sextingul), discursurile online de incitare la ură, informații eronate sau acțiuni de dezinformare, din cauza lipsei unor sisteme eficace de control parental sau de verificare a vârstei. Expunerea online prezintă, de asemenea, riscuri de contacte dăunătoare și ilegale, cum ar fi manipularea și acostarea copiilor pe internet în scopuri sexuale (cyber-grooming), ademenirea copiilor în scopuri sexuale, hărțuirea pe internet, abuzul și hărțuirea online. Aproape o treime din fete și 20 % din băieți s-au confruntat cu un conținut deranjant o dată pe lună în ultimul an; copiii care aparțin minorităților se confruntă mai frecvent cu evenimente perturbatoare online 83 . Dintre respondenții LGBTI cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani, 15 % au fost victime ale hărțuirii pe internet din cauza orientării lor sexuale 84 . Din ce în ce mai mulți traficanți utilizează platformele de internet pentru a recruta și exploata victimele, copiii fiind un grup țintă deosebit de vulnerabil 85 . 

În contextul strategiei UE pentru o combatere mai eficace a abuzurilor sexuale asupra copiilor 86 , Comisia a prezentat o propunere intermediară care să le permită întreprinderilor din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) să semnaleze în continuare în mod voluntar autorităților abuzurile sexuale asupra copiilor, în măsura în care aceste practici sunt legale, și invită colegiuitorii să găsească rapid un acord în vederea adoptării acesteia. Pe termen lung, Comisia va prezenta o propunere legislativă menită să combată în mod eficace abuzurile sexuale online asupra copiilor.

Expunerea excesivă la ecrane și la activitățile online reprezintă un motiv de preocupare pentru sănătatea și bunăstarea mintală a copiilor, întrucât acestea duc la creșterea nivelului de stres, la deficit de atenție, la probleme de vedere și la lipsa activității fizice și sportive.

Din cauza pandemiei de COVID-19, a crescut foarte mult timpul petrecut de copii în mediul online, școala și viața culturală și socială mutându-se online. Acest lucru a dus la creșterea riscurilor online și la adâncirea inegalităților digitale. Un copil din 10 a raportat că nu a participat la nicio activitate online și că a avut rar contacte cu cadrele didactice în perioada de izolare, în primăvară 87 . Accesul la internet rămâne o provocare pentru un număr mare de copii din UE: acesta este cu 20 % mai mare în gospodăriile cu venituri ridicate și este cu mult mai scăzut în zonele rurale 88 . În recenta sa comunicare privind Deceniul digital al Europei, Comisia a anunțat obiective ambițioase în materie de conectivitate pentru toate gospodăriile din Europa 89 .

UE a elaborat instrumente juridice și inițiative de politică pentru a ține seama de drepturile copiilor în mediul digital 90 . Dacă va fi necesar, acestea vor trebui adaptate și actualizate pe măsură ce vor apărea noi amenințări sau pe măsură ce situația și tehnologiile evoluează. Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale a consolidat protecția copiilor împotriva conținutului dăunător și a comunicărilor comerciale inadecvate. Recentul act legislativ privind serviciile digitale 91 propune prestatorilor de servicii obligații de diligență pentru a garanta siguranța utilizatorilor online, inclusiv a copiilor. Codul de bune practici privind dezinformarea 92 va institui un regim de coreglementare adaptat pentru combaterea riscurilor legate de răspândirea dezinformării. Noul Plan de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) 93 promovează alfabetizarea digitală în vederea combaterii dezinformării și plasează educația și formarea în centrul acestui efort. La nivel internațional, au fost publicate recent orientări privind interpretarea drepturilor copilului în mediul digital 94 .

În ceea ce privește normele privind protecția datelor și a vieții private, copiii pledează pentru ca întreprinderile să elaboreze politici de confidențialitate inteligibile pentru serviciile și aplicațiile digitale și solicită să fie implicați în proiectarea și dezvoltarea noilor produse digitale pe care le vor utiliza. Comisia este pregătită să sprijine aceste eforturi, în special prin intermediul inițiativelor „Youth Pledge for a Better Internet” 95 și „Youth Call for Action” 96 .

Comisia va continua să ofere sprijin, prin intermediul programului digital, centrelor pentru un internet mai sigur și platformei „Un internet mai bun pentru copii” 97 , în vederea sensibilizării cu privire la hărțuirea pe internet și a consolidării capacităților în acest domeniu, a recunoașterii știrilor false și a dezinformării, precum și a promovării unui comportament sănătos și responsabil în mediul online. Viitoarea inițiativă „Căi către succesul școlar” 98 va promova prevenirea hărțuirii pe internet. Programul Erasmus+ 99 va finanța inițiative de sprijinire a dobândirii de competențe digitale de către toți copiii.

Inteligența artificială (IA) are și va avea un impact major asupra copiilor și a drepturilor lor 100 , de exemplu în domeniul educației, al activităților recreative și al serviciilor medicale. Cu toate acestea, ea poate implica, de asemenea, anumite riscuri legate de viața privată, siguranță și securitate. Viitoarea propunere a Comisiei privind un cadru juridic orizontal pentru IA va identifica sistemele de IA a căror utilizare prezintă un grad ridicat de risc pentru drepturile fundamentale, inclusiv pentru drepturile copiilor.

6.Dimensiunea mondială: o Uniune care sprijină, protejează și stimulează implicarea copiilor la nivel mondial, inclusiv în timpul crizelor și al conflictelor.

Angajamentul UE de a promova, proteja, îndeplini și respecta drepturile copilului este asumat la nivel mondial. Prin prezenta strategie, UE urmărește, de asemenea, să își consolideze poziția în calitate de actor-cheie la nivel mondial în acest sens. UE joacă deja un rol principal în protejarea și sprijinirea copiilor din întreaga lume, prin consolidarea accesului la educație, la servicii, la sănătate și prin protejarea împotriva tuturor formelor de violență, abuz și neglijență, inclusiv în context umanitar.

În pofida progreselor semnificative înregistrate în ultimele decenii, prea mulți copii din întreaga lume suferă sau riscă să sufere din cauza încălcării drepturilor omului, a crizelor umanitare, de mediu și climatice, a faptului că nu au acces la educație, din cauza malnutriției, a sărăciei, a inegalităților și a excluziunii. Fetele se află într-o situație extrem de dificilă, întrucât sunt în continuare victime ale discriminării și violenței pe criterii de gen, inclusiv ale căsătoriei copiilor, ale căsătoriei timpurii și ale căsătoriei forțate, precum și ale mutilării genitale feminine încă de la vârsta de 4 ani.

Aproape două treimi din copiii lumii trăiesc într-o țară afectată de conflicte. Dintre aceștia, 1 din 6 trăiește la o distanță de aproximativ 50 de km față de o zonă de conflict 105 . Acest lucru nu numai că reprezintă o amenințate pentru sănătatea fizică și mentală a copiilor, dar îi poate priva adesea de educație 106 și poate avea un impact negativ asupra perspectivelor lor de viitor, precum și asupra celor ale comunităților din care provin. 

Copiii sunt, de asemenea, victime ale recrutării și utilizării în conflictele armate. Participarea la conflicte le afectează grav bunăstarea fizică, psihologică și emoțională. De asemenea, copiii soldați, atât băieții, cât și fetele, sunt adesea victime ale violențelor sexuale, care sunt folosite prea des ca armă de război.

Se estimează că în fiecare an mor 5,2 milioane de copii 107 cu vârsta sub 5 ani, în principal din cauze care pot fi prevenite și tratate, legate, în mare parte, de sărăcie, de excluziunea socială, de discriminare, de norme de gen și de nerespectarea drepturilor fundamentale ale omului. Pandemia de COVID-19 și schimbările climatice au agravat și mai mult formele existente de discriminare împotriva copiilor, precum și expunerea copiilor și a familiilor din întreaga lume la situații de vulnerabilitate. La apogeul pandemiei, aproximativ 1,6 miliarde de copii erau deșcolarizați la nivel mondial 108 .

Acțiunea UE în cadrul dimensiunii externe va fi în conformitate cu angajamentele stabilite în cadrul Planului de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024 109  și va fi sprijinită prin acțiuni specifice incluse în alte inițiative relevante, cum ar fi Orientările privind promovarea și protecția drepturilor copilului 110 , Orientările privind copiii și conflictele armate 111 , Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen în acțiunile externe (2021-2025) 112 și setul de instrumente privind drepturile copilului 113 .

În toate contextele, UE va continua să contribuie la asigurarea unei educații de calitate, sigure și favorabile incluziunii, a protecției sociale, a serviciilor de sănătate, a unei bune nutriții, a apei potabile curate, a unei locuințe, a aerului curat din încăperi și a unor instalații sanitare adecvate. Mai precis, în cadrul politicilor sale de dezvoltare, UE (i) va promova acoperirea universală cu servicii de sănătate pentru a asigura accesul la servicii esențiale pentru sănătatea mamelor, a nou-născuților, a copiilor și a adolescenților, inclusiv la servicii de sănătate mintală și de asistență psihosocială; (ii) va pleda în favoarea unor sisteme alimentare care să permită o dietă nutritivă, sigură, abordabilă financiar și durabilă, care să răspundă nevoilor și drepturilor copiilor și (iii) va investi în continuare în dezvoltarea unor sisteme educaționale de calitate și accesibile, în toate nivelurile de învățământ: preșcolar, primar, secundar și superior. În plus, asistența financiară va sprijini accesul școlilor la o conectivitate durabilă și la prețuri accesibile, precum și includerea competențelor digitale în programele școlare și în cele de formare a cadrelor didactice.

În cadrul crizelor umanitare, UE va continua să le ofere sprijin copiilor, aplicând o abordare bazată pe nevoi, în conformitate cu principiile umanitare, și va continua să se asigure că ajutorul său ține seama de gen și de vârstă. UE va continua să pună accentul pe protecția copilului, să combată toate tipurile de violență împotriva copiilor și să ofere asistență psihosocială și asistență în materie de sănătate mintală. În plus, este foarte important să se mențină accesul la o educație sigură, de calitate și favorabilă incluziunii, pentru ca atât copiii, cât și tinerii să dobândească competențe esențiale, pentru a le oferi protecție și sentimentul de normalitate, precum și pentru a contribui la pace și de a le oferi un mijloc de reintegrare și reziliență.

În total, 152 de milioane de copii (9,6 % din copiii din întreaga lume) sunt victime ale muncii copiilor, 73 de milioane de copii fiind obligați să facă munci periculoase, care le-ar putea afecta sănătatea, siguranța și dezvoltarea 114 . Orientările politice ale Comisiei au anunțat o abordare de toleranță zero față de munca copiilor, contribuind astfel la acțiunile întreprinse pe plan mondial în anul 2021, declarat de ONU Anul internațional al eliminării muncii copiilor 115 . Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 116 include, de asemenea, o acțiune de reducere substanțială a incidenței muncii copiilor la nivel mondial până în 2025, anul stabilit de Organizația Națiunilor Unite pentru eliminarea completă a muncii copiilor la nivel mondial. Este vorba de facilitarea accesului gratuit și ușor al copiilor la educația obligatorie, până la împlinirea vârstei minime de muncă, precum și de extinderea programelor de asistență socială pentru a ajuta familiile să iasă din sărăcie.

Acordurile comerciale și de investiții ale UE și sistemul generalizat de preferințe (SGP) au jucat un rol important în promovarea respectării drepturilor fundamentale ale omului și ale lucrătorilor înscrise în convențiile fundamentale ale ONU elaborate de Organizația Internațională a Muncii (OIM). Se va acorda o prioritate deosebită punerii în aplicare a acestor angajamente, inclusiv acțiunilor de combatere a muncii copiilor. UE va insista ca țările terțe să actualizeze în mod regulat listele naționale cu munci periculoase pe care copiii nu ar trebui niciodată să le desfășoare. De asemenea, UE își va intensifica eforturile pentru a se asigura că munca copiilor nu este folosită în cadrul lanțurilor de aprovizionare ale întreprinderilor, în special prin promovarea unei guvernanțe corporative durabile.

În conformitate cu Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația, UE își va intensifica eforturile pentru a asigura o participare semnificativă a copiilor, pentru a preveni și combate toate formele de violență împotriva copiilor, inclusiv violența pe criterii de gen, și pentru a răspunde la acestea, precum și pentru a elimina căsătoriile timpurii, căsătoriile forțate și căsătoriile între copii, mutilarea genitală a femeilor, traficul de copii, cerșetoria, exploatarea (sexuală) și neglijarea copiilor. De asemenea, se vor fi intensifica eforturile de a preveni și a pune capăt încălcărilor grave în privința copiilor afectați de conflictele armate, inclusiv prin activități de promovare a respectării dreptului internațional umanitar. Planul de acțiune sprijină, de asemenea, țările partenere în construirea și consolidarea unor sisteme de justiție și de protecție a copilului în interesul copilului, inclusiv pentru copiii migranți, refugiați și strămutați forțat și copiii care aparțin minorităților, în special romii. UE va continua să sprijine relocarea pe teritoriul său a copiilor și a altor persoane vulnerabile care au nevoie de protecție internațională. UE va sprijini acțiunile menite să abordeze problema copiilor străzii și va investi în dezvoltarea unui sistem de îngrijire alternativă de calitate și în tranziția de la îngrijirea în instituții la servicii de îngrijire de calitate, în cadrul familiei și al comunității, pentru copiii care nu beneficiază de îngrijire părintească și pentru copiii cu handicap.

UE va continua să includă drepturile copiilor în dialogul politic cu țările partenere, în special în contextul negocierilor de aderare și al procesului de stabilizare și asociere. Aceasta va promova, de asemenea, măsurile de combatere a violenței și a discriminării, în special împotriva copiilor vulnerabili, inclusiv prin oferirea de sprijin organizațiilor societății civile. UE va sprijini monitorizarea și colectarea de date defalcate privind situația copiilor din regiune și va continua să prezinte aceste date în rapoartele de țară din pachetul anual privind extinderea.

Pentru a atinge aceste obiective, UE va coordona utilizarea tuturor programelor sale de cheltuieli disponibile în cadrul financiar multianual 2021-2027, în special Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI), Instrumentul de asistență pentru preaderare III (IPA III) și Instrumentul de ajutor umanitar.

De asemenea, UE va încuraja acțiunile în cadrul forurilor multilaterale și regionale de apărare a drepturilor omului, prin campanii de promovare și sensibilizare, precum și prin acțiuni întreprinse cu societatea civilă, copiii și adolescenții, instituțiile naționale din domeniul drepturilor omului, mediul academic, sectorul afacerilor și alte părți interesate relevante.

7.Integrarea perspectivei copilului în toate acțiunile UE

Pentru a atinge obiectivele stabilite în strategie, Comisia se va asigura că perspectiva drepturilor copilului este integrată în toate politicile, actele legislative și programele de finanțare relevante 117 . Această măsură se va înscrie în eforturile de creare a unei culturi adaptate copiilor în procesul de elaborare a politicilor UE și va fi sprijinită prin oferirea de formare și prin consolidarea capacităților personalului UE, precum și prin consolidarea coordonării interne, asigurată de echipa coordonatorului Comisiei pentru drepturile copilului. Se va întocmi o listă de verificare a integrării drepturilor copilului.

Avem nevoie de date fiabile și comparabile pentru a elabora politici bazate pe date concrete. Comisia va invita FRA să acorde în continuare asistență tehnică și sprijin metodologic statelor membre cu privire la elaborarea și punerea în aplicare a exercițiilor de colectare de date. Datele Eurostat și datele generate de alte agenții ale UE vor trebui mai bine defalcate în funcție de vârstă și sex; același lucru este valabil și pentru cercetarea în domenii tematice specifice care fac obiectul prezentei strategii. Acest lucru se va realiza prin intermediul programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (2021-2027) 118 .

Strategia va contribui, de asemenea, la integrarea și la coordonarea inițiativelor la nivel național și între principalele părți interesate, pentru a asigura o mai bună punere în aplicare a obligațiilor juridice existente la nivelul UE și la nivel internațional. De asemenea, în acest scop, Comisia va institui, până la sfârșitul anului 2021, Rețeaua UE pentru drepturile copiilor. Bazându-se pe activitatea grupului informal de experți existent privind drepturile copilului 119 , rețeaua va consolida dialogul și învățarea reciprocă între UE și statele membre cu privire la drepturile copiilor și va sprijini punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea strategiei. Rețeaua va fi alcătuită din reprezentanți naționali și, pentru o parte din activitățile sale, va include organizații internaționale și neguvernamentale, reprezentanți ai autorităților locale și regionale și copii, printre alții. De asemenea, Comisia va dezvolta o colaborare mai strânsă cu autoritățile regionale și locale, precum și cu alte instituții relevante, cu organizații regionale și internaționale, cu societatea civilă și cu mediatorii pentru copii.

Prezenta strategie ar trebui citită în coroborare cu Strategia de consolidare a aplicării Cartei drepturilor fundamentale în UE și cu Planul de acțiune pentru democrația europeană. Strategia vine în completarea eforturilor specifice de a face drepturile și valorile UE mai tangibile în domenii precum 120 protecția copiilor migranți, egalitatea și incluziunea, egalitatea de gen, combaterea rasismului și pluralismul, drepturile aferente cetățeniei UE, drepturile victimelor, combaterea abuzului sexual asupra copiilor, drepturile sociale și educația și formarea favorabile incluziunii 121 . Aceasta este, de asemenea, în conformitate cu prioritățile definite în Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 122 .

7.1 Contribuția fondurilor UE la punerea în aplicare a strategiei

Finanțarea UE este esențială pentru sprijinirea punerii în aplicare a politicilor UE în statele membre. Prin prezenta strategie, Comisia va sprijini statele membre să utilizeze în mod optim fondurile UE în cadrul inițiativelor lor de protejare și de respectare a drepturilor copilului. De asemenea, strategia ar trebui să încurajeze introducerea în buget a drepturilor copilului și să identifice modalități de urmărire a cheltuielilor din bugetul UE în acest domeniu, astfel încât fondurile să fie direcționate către nevoile cele mai presante. Statele membre ar trebui să acorde prioritate finanțării drepturilor copilului în cadrul programelor de finanțare ale UE, în funcție de nevoile identificate la nivel național și regional. În temeiul cadrului financiar multianual 2021-2027,

Fondul social european Plus (FSE+) și Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) sprijină investițiile în dezvoltarea capacităților umane și a infrastructurilor, în echipamente și în accesul la servicii în domeniile educației, ocupării forței de muncă, locuințelor, asistenței sociale, sănătății și îngrijirii copiilor, precum și în trecerea de la serviciile instituționale la cele bazate pe familie și pe comunitate.

Statele membre în care rata copiilor expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială este mai mare decât media UE (în perioada 2017-2019) vor trebui să aloce 5 % din FSE+ pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor, iar celelalte state membre vor trebui să aloce o sumă corespunzătoare. În perioada de programare 2021-2027, statele membre ar trebui să îndeplinească mai multe condiții favorizante, care ar putea avea o legătură strânsă cu măsurile privind drepturile copilului. Este vorba de cadre de politică în domeniul reducerii sărăciei, de incluziunea romilor și de respectarea Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și a Cartei. Noul Fond pentru azil, migrație și integrare (FAMI) va consolida protecția copiilor migranți neînsoțiți prin alocarea și furnizarea de sprijin financiar și stimulente pentru primirea și cazarea lor, precum și pentru acoperirea altor nevoi speciale ale acestora, cu o rată de cofinanțare de până la 75 %, care poate fi majorată la 90 % pentru proiectele puse în aplicare în cadrul acțiunilor specifice.

Pentru a asigura respectarea drepturilor copiilor, se pot utiliza și alte fonduri și programe ale UE, printre care programul „Justiție”, programul „Drepturi și valori”, Erasmus+, Orizont 2020, programul digital, Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), REACT-EU și InvestEU. În plus, Instrumentul de sprijin tehnic este în măsură, la cerere, să ofere sprijin tehnic statelor membre care doresc să elaboreze măsuri de consolidare a capacităților.

Statele membre sunt invitate să asigure o abordare coordonată la nivel național, macroregional 123 , regional și local în programarea și utilizarea fondurilor UE și să invite autoritățile locale și regionale, organizațiile societății civile, inclusiv organizațiile care lucrează cu și pentru copii, precum și partenerii sociali și economici să participe la pregătirea, revizuirea, punerea în aplicare și monitorizarea programelor pentru fondurile UE pentru perioada 2021-2027.

Strategia abordează, de asemenea, inegalitățile exacerbate de criza provocată de pandemia de COVID-19, care a afectat în mod disproporționat copiii vulnerabili. Ca parte a acestei activități, Comisia va încuraja statele membre să utilizeze pe deplin posibilitățile oferite de NextGenerationEU pentru a atenua impactul disproporționat al crizei și va ajuta statele membre să integreze drepturile copiilor în conceperea și punerea în aplicare a reformelor prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic.

Pentru a înregistra progrese reale pe teren, prezenta strategie trebuie să fie însoțită de angajamente și de investiții la nivel național. Comisia invită statele membre ale UE să elaboreze, în cazul în care acestea nu sunt încă disponibile, strategii naționale solide și bazate pe date concrete privind drepturile copilului, în cooperare cu toate părțile interesate relevante, inclusiv cu copiii, și în sinergie cu alte strategii și planuri naționale relevante. De asemenea, Comisia invită statele membre să ratifice toate protocoalele opționale ale Convenției cu privire la drepturile copilului și ale Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și să ia în considerare în mod corespunzător observațiile finale ale Comitetului ONU pentru drepturile copilului 124 și ale Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap 125 . De asemenea, Comisia invită statele membre să sprijine toate acțiunile recomandate în prezenta strategie prin resurse financiare adecvate, inclusiv prin finanțare din partea UE.

Concluzie

Comisia Europeană se angajează ferm să sprijine copiii să își dezvolte potențialul în calitate de cetățeni implicați și responsabili. Pentru a realiza acest obiectiv, participarea la viața democratică trebuie să înceapă încă din copilărie. Toți copiii au dreptul de a-și exprima opinia cu privire la chestiunile care îi privesc și au dreptul ca opinia lor să fie luată în considerare. Pentru a face posibilă participarea lor activă, trebuie, de asemenea, să abordăm problema sărăciei, a inegalităților și a discriminării, pentru a rupe cercul vicios intergenerațional al inegalității sociale.

Prezenta strategie este incluzivă din momentul conceperii și va fi incluzivă și în punerea sa în aplicare. Comisia va monitoriza punerea în aplicare a strategiei la nivelul UE și la nivel național și va raporta cu privire la progresele înregistrate în cadrul Forumului european anual privind drepturile copilului. Copiii vor participa la monitorizare și evaluare, în special prin intermediul viitoarei platforme de participare a copiilor. Dacă se va dovedi necesar, acțiunile întreprinse în cadrul prezentei strategii vor fi adaptate.

Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe prezenta strategie și să contribuie împreună la punerea sa în aplicare. Comisia invită Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European să promoveze dialogul cu autoritățile locale și regionale și cu societatea civilă.

Avem cu toții responsabilitatea de a-i asculta pe copii și de a acționa acum. Pentru a-l cita pe unul dintre membrii Consiliului copiilor Eurochild: „Faptele valorează mai mult decât vorbele”. 

(1)

Un copil este o persoană cu vârsta sub 18 ani. Date privind populația. [ yth_demo_010 ], [ yth_demo_020 ], Eurostat, 2020.

(2)

Demografie. Tabele statistice privind situația copiilor la nivel mondial în 2019, UNICEF .

(3)

Articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) stabilește pentru UE obiectivul de a promova protecția drepturilor copilului. Articolul 3 alineatul (5) din TUE prevede că, în relațiile sale cu restul lumii, Uniunea contribuie la (...) protecția drepturilor omului și, în special, a drepturilor copilului.

(4)

  Carta drepturilor fundamentale a UE , 2012/C 326/02.

(5)

  O Uniune mai ambițioasă. Programul meu pentru Europa. Candidata la funcția de președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Orientări politice pentru viitoarea Comisie Europeană 2019-2024.

(6)

  Convenția cu privire la drepturile copilului , Organizația Națiunilor Unite, 1989.

(7)

  How children (10-18) experienced online risks during the COVID-19 lockdown in spring 2020  (Riscuri online la care au fost expuși copiii cu vârsta cuprinsă între 10 și 18 ani în contextul măsurilor de izolare legate de COVID-19 din primăvara anului 2020), JRC, Comisia Europeană, 2020.

(8)

  Exploiting Isolation: Offenders and victims of online child sexual abuse during the COVID-19 pandemic  (Exploatarea măsurilor de izolare: infractori și victime ale abuzului sexual online asupra copiilor în timpul pandemiei de COVID-19), Europol, 2020. 

(9)

  Către o strategie a UE privind drepturile copilului , COM(2006)367 și  O agendă a UE pentru drepturile copilului , COM (2011) 60. 

(10)

A se vedea anexa 2 – Drepturile copilului – acquis-ul și politicile UE.

(11)

  Pilonul european al drepturilor sociale în 20 de principii:

(12)

  Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap , Organizația Națiunilor Unite, 2006.

(13)

  Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU: o agendă pentru 2030 . A se vedea anexa 1: Tabel comparativ care prezintă în detaliu drepturile relevante consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE, în Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, precum și în obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și țintele aferente, protejate și promovate de diferitele componente ale prezentei strategii.

(14)

  Strategia Consiliului Europei pentru drepturile copilului  (2016-2021). Consiliul Europei pregătește, la rândul său, viitorul cadru strategic pentru perioada 2022-2027.

(15)

Rezoluția Parlamentului European din 26 noiembrie 2019 referitoare la drepturile copiilor cu ocazia celei de a 30-a aniversări a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului  [2019/2876(RSP)] – Rezoluția Parlamentului European din 11 martie 2021 referitoare la drepturile copiilor în perspectiva Strategiei UE privind drepturile copilului  [2021/2523(RSP)].

(16)

  Raport de sinteză privind consultarea publică deschisă referitoare la Strategia UE privind drepturile copilului , 2021.

(17)

  Al 13-lea Forum european privind drepturile copilului , 2020.

(18)

 UNICEF, Eurochild, Salvați Copiii, Child Fund Alliance, World Vision: Our Europe, Our Rights, Our Future  (Europa noastră, drepturile noastre, viitorul nostru) – SOS Satele Copiilor în consultare cu copiii  plasați în instituții  și cu  copiii care beneficiază de servicii de consolidare familială  și  raportul de sinteză , Defence for Children International, Terre des Hommes și partenerii săi.

(19)

  Strategia UE privind drepturile copilului: versiuni adaptate copiilor

(20)

  Raportul Zilei de discuții generale din 2018 privind protejarea și capacitarea copiilor ca apărători ai drepturilor omului , Comitetul ONU pentru drepturile copilului, 2018; Implementation Guide on the Rights of Child Human Rights Defenders  (Ghid de punere în aplicare privind drepturile apărătorilor drepturilor copiilor), Child Rights Connect, 2020.

(21)

  Studiu privind participarea copiilor la viața politică și democratică a UE , Comisia Europeană, 2021 și  versiunea sa accesibilă .

(22)

  Dialogurile UE cu tinerii  (16-30 de ani).

(23)

  Spațiul învățării  

(24)

   Sondajul Europe Kids Want, Sharing the view of children and young people across Europe  (Partajarea opiniilor copiilor și ale tinerilor din întreaga Europă), UNICEF și Eurochild, 2019.

(25)

  Europa noastră. Drepturile noastre. Viitorul nostru , op. cit.

(26)

  Pactul verde european . 

(27)

  Instrumentul de evaluare a participării copiilor , Consiliul Europei. 

(28)

  Pilonul european al drepturilor sociale în 20 de principii:  

(29)

  Recomandarea Comisiei intitulată „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării  (2013/112/UE)

(30)

Propunerea Comisiei de raport comun privind ocuparea forței de muncă 2021,  Propunerea Comisiei de raport comun privind ocuparea forței de muncă , 2021.

(31)

  Combating child poverty: an issue of fundamental rights  (Combaterea sărăciei în rândul copiilor: o chestiune de drepturi fundamentale)  FRA, 2018 .

(32)

  Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale , COM (2021) 102 final. 

(33)

Propunere de recomandare a Consiliului de instituire a unei garanții europene pentru copii, COM(2021)137. 

(34)

  Recomandarea Consiliului intitulată „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret” , (2020/C 372/01)

(35)

Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030, COM(2021) 101 final.

(36)

  Comunicarea intitulată „Planul european de combatere a cancerului” , COM(2021) 44 final.

(37)

  Comunicarea intitulată „Strategia farmaceutică pentru Europa”  COM(2020)761 final.

(38)

  Cadrul european de acțiune privind sănătatea mintală și bunăstarea , Acțiunea comună privind sănătatea mintală și bunăstarea 2013-2016. 

(39)

  Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030)  (2021/C 66/01).

(40)

  What is the evidence on the role of the arts in improving health and well-being?  (Care sunt dovezile privind rolul artelor în îmbunătățirea sănătății și a bunăstării?), OMS, 2019.

(41)

  Roma and Travellers in six countries  (Romii și nomazii din șase țări), FRA, 2020. 

(42)

  Programul de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli , Comisia Europeană. 

(43)

  Planul de acțiune al UE privind obezitatea infantilă pentru perioada 2014-2020 , Comisia Europeană. 

(44)

  Strategia „De la fermă la consumator” , COM(2020) 381 final . 

(45)

  Recomandarea Consiliului privind consolidarea cooperării în combaterea bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare  2018/C 466/01.

(46)

  Best Practice Portal, Public Health (Portalul de bune practici, sănătatea publică) , Comisia Europeană.

(47)

  Cooperarea politică europeană (cadrul ET2020) , Educație și formare, Comisia Europeană.

(48)

  Obiectivele de la Barcelona privind dezvoltarea structurilor de îngrijire pentru copiii de vârstă mică în vederea sporirii participării femeilor la piața forței de muncă, a obținerii echilibrului între viața profesională și cea privată pentru părinții care lucrează și a realizării unei creșteri durabile și favorabile incluziunii în Europa („obiectivele de la Barcelona”) , Comisia Europeană, 2018.

(49)

  Date esențiale privind educația și îngrijirea timpurie în Europa - ediția 2019 , Eurydice, 2019.

(50)

  Comunicarea referitoare la Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025 (COM/2020/152 final).

(51)

  Document analitic care însoțește cadrul strategic al UE privind romii, SWD (2020) 530 final, anexa 2 – Situația de referință pentru indicatorii principali ai UE , Comisia Europeană.

(52)

Rezultatele PISA 2018 What School Life Means for Students’ Lives  (Importanța vieții școlare în viața elevilor), OCDE. Media între țările OCDE.

(53)

  Set de instrumente pentru includerea în educația și îngrijirea timpurie , Comisia Europeană, 2020.

(54)

  „Plan de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027”  COM(2020)758 final.

(55)

  Global status report on prevention violence against children  (Raport privind situația globală privind prevenirea actelor de violență împotriva copiilor), UNICEF/OMS, 2020.

(56)

  Campania „One in Five” , Consiliul Europei.

(57)

  Al treilea raport privind progresele înregistrate cu privire la combaterea traficului de persoane (2020) elaborat în temeiul articolului 20 din Directiva 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia , COM (2020) 661 final, SWD (2020) 226 final. 

(58)

  Female Genital mutilation/cutting: a global concern (Mutilarea genitală feminină/excizia: o preocupare globală), UNICEF, 2016. 

(59)

  FGM in Europe . Eliminarea mutilării genitale feminine.

(60)

„Persoanele intersexuale” sunt persoane care se nasc cu caracteristici sexuale ce nu corespund definiției tipice a bărbatului sau a femeii, Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ .

(61)

  A long way to go for LGBTI equality (O cale lungă de parcurs către egalitate pentru persoanele LGBTI), FRA, 2020.

(62)

  Comunicarea intitulată „Protecția copiilor migranți” . COM(2017) 211 final.

(63)

  Protect the rights of children of foreign fighters stranded in Syria and Iraq , (Protejarea drepturilor copiilor luptătorilor străini blocați în Siria și în Irak) UNICEF, 2019.

(64)

  Comunicarea intitulată „Protecția copiilor migranți” , op. cit.

(65)

Programul „Cetățenie, egalitate, drepturi și valori” (2021-2027), Uniunea Europeană.

(66)

  Strategia UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor , COM(2020) 607.

(67)

  Barnahus  

(68)

  Decizia Comisiei privind rezervarea seriei naționale de numere care încep cu 116 ca numere armonizate pentru servicii armonizate cu caracter social (2007/116/CE),  modificată ulterior prin  Directiva de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice , 2018/1972/UE, articolul 96 – Liniile telefonice de asistență pentru copii dispăruți și pentru copii .

(69)

  Rapoarte privind copiii și justiția , FRA. 

(70)

  Orientările privind justiția în interesul copilului , Consiliul Europei. 

(71)

  Tabloul de bord privind justiția în UE , justiția în interesul copilului. 

(72)

Aceasta include respectarea dreptului copiilor de a menține contactul, după caz, cu părinții sau cu alte rude, în conformitate cu articolul 9 din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului.

(73)

 Asylum and first time asylum applicants by citizenship (Solicitanți de azil și solicitanți care cer azil pentru prima dată), [ migr_asyappctza ], Eurostat, 2020. 

(74)

  Strategia UE privind drepturile victimelor (2020-2025), COM(2020) 258 final.

(75)

  Studiul la nivel mondial al ONU privind copiii lipsiți de libertate , Manfred Nowak, 2019.

(76)

  Directiva privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale ; 2016/800/UE

(77)

  Strategia europeană de formare judiciară pentru perioada 2021-2024  COM (2020) 713 final.

(78)

  Rețeaua Europeană de Formare Judiciară . 

(79)

  Portalul e-justiție , Platforma europeană de formare judiciară. 

(80)

Care urmează să fie adoptat spre sfârșitul lunii iunie/începutul lunii iulie 2021.

(81)

  Recomandare privind copiii cu părinți deținuți , Consiliul Europei, CM/Rec (2018) 5.

(82)

  Rețeaua europeană a instituțiilor de tutelă . 

(83)

„ Europa noastră. Drepturile noastre. Viitorul nostru.” , op. cit. 

(84)

  A long way to go for LGBTI equality (O cale lungă de parcurs către egalitate pentru persoanele LGBTI), FRA, 2020.

(85)

  Cel de al treilea raport privind progresele înregistrate în combaterea traficului de persoane COM (2020) 661 final și SWD (2020) 226 final; The challenges of countering human trafficking in the digital era  (Provocările legate de combaterea traficului de persoane în era digitală), Europol, 2020.

(86)

  Strategia UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor , op. cit.

(87)

  How families handled emergency remote schooling during the COVID-19 lockdown in spring 2020 (Cum au gestionat familiile școlarizarea de urgență de la distanță în perioada de izolare impusă din cauza pandemiei de COVID-19 în primăvara anului 2020), 2020, JRC.

(88)

Eurostat. Sondaj privind utilizarea TIC în gospodării și de către persoanele fizice [ isoc_i, ci_in_h ], 2019.

(89)

Comunicarea Comisiei privind „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital” , COM(2021) 118 final.

(90)

  Directiva privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile , 2011/93/UE; Decizia-cadru privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei , 2008/913/JAI ; Directiva serviciilor mass-media audiovizuale , 2018/1808/UE ; Regulamentul privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date , 2016/679/UE ; Directiva privind practicile comerciale neloiale , 2005/29/CE ; Comunicarea privind combaterea dezinformării online: o abordare europeană , COM(2018) 236; Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii , COM(2012)196.

(91)

  Propunerea Comisiei de Regulament privind o piață unică pentru serviciile digitale (Actul legislativ privind serviciile digitale) , COM/2020/825 final).

(92)

Codul de bune practici privind dezinformarea include un set de angajamente pe care principalele platforme online și organizații comerciale care reprezintă industria publicității și agenții de publicitate și le-au asumat pentru a limita impactul dezinformării online. Semnatarilor codului li se va solicita să consolideze codul în urma orientărilor pe care Comisia le va publica în primăvara anului 2021.

(93)

  Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 , COM(2020)624.

(94)

  General Comment No. 25 (2021) on Rights of children in relation to the digital environment [Comentariul general nr. 25 (2021) privind drepturile copiilor în legătură cu mediul digital], Comitetul ONU pentru drepturile copilului.

(95)

  Youth Pledge for a Better Internet .

(96)

Youth Call for Action .

(97)

  Un internet mai bun pentru copii .

(98)

Anunțată în  Comunicarea privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025 , COM(2020) 625 final.

(99)

  Programul Erasmus+

(100)

  Draft Policy Guidance on AI for Children (Proiect de orientări de politică privind IA pentru copii), UNICEF, 2020.

(101)

Pe baza viitoarei propuneri privind un set de principii digitale, astfel cum s-a anunțat în Comunicarea „Deceniul digital”

(102)

Standarde europene armonizate, Accessibility requirement for ICT products and services (Exigențe în materie de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor TIC), ETSI, 2018.

(103)

  Directiva privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor , 2019/882/UE.

(104)

  Cadrul competențelor digitale 2.0 EU Science Hub (Platforma științifică europeană), Comisia Europeană.

(105)

  Children affected by armed conflict, 1990-2019 , Peace Research Institute Oslo, Conflict trends, 2020.

(106)

  Rețeaua interagenții pentru educație în situații de urgență , 2020.

(107)

  Copiii: îmbunătățirea supraviețuirii și a bunăstării lor , Organizația Mondială a Sănătății, 2019.

(108)

  Policy Brief: Education during COVID-19 and beyond (Sinteză politică: Educație în timpul pandemiei de COVID-19 și ulterior), Organizația Națiunilor Unite, august 2020.

(109)

 Comunicarea comună intitulată „Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024” (JOIN/2020/5 final).

(110)

  Orientări privind promovarea și protecția drepturilor copilului , 2017.

(111)

  Orientările UE privind copiii în conflictele armate , 2008 .

(112)

  Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen în acțiunile externe (2021-2025). 

(113)

  Setul de instrumente privind drepturile copilului . Integrarea drepturilor copilului în cooperarea pentru dezvoltare .

(114)

  Global estimates of child labour (Estimări globale privind munca copiilor), Organizația Internațională a Muncii, 2017. 

(115)

  Organizația Internațională a Muncii .

(116)

  Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024 , op.cit.

(117)

A se vedea anexa 2.

(118)

  Orizont Europa .

(119)

  Grupul informal de experți privind drepturile copilului , Comisia Europeană.

(120)

  Comunicarea privind protecția copiilor migranți , COM(2017)211 final; Comunicarea „Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” , COM/2020/152 final; Comunicarea privind Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor , COM/2020/620 final și Recomandarea Consiliului privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor (2021/C 93/01);  Comunicarea „Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025” , COM/2020/698 final , Planul de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027 , COM(2020)758 final și Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap; Comunicarea privind Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, COM/2020/565 final,   și viitoarea strategie de combatere a antisemitismului, planificată pentru 2021; Raportul din 2020 privind cetățenia Uniunii: Capacitarea cetățenilor și protejarea drepturilor acestora , COM/2020/730 final, Strategia UE privind drepturile victimelor (2020-2025) , COM(2020)258, Strategia UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor , COM(2020)607.

(121)

  Recomandarea Comisiei intitulată „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării” (2013/112/UE); Pilonul european al drepturilor sociale ; Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale , COM (2021) 102 final. Propunere de recomandare a Consiliului privind înființarea unei Garanții europene pentru copii, COM(2021) 137; Comunicarea privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025 , COM(2020) 625 final și  Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 , COM(2020)624.

(122)

  Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024 , JOIN(2020) 5 final.

(123)

  Strategia macroregională , Comisia Europeană.

(124)

  Comitetul ONU pentru drepturile copilului , observații finale.

(125)

  Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap , observații finale.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 24.3.2021

COM(2021) 142 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Strategia UE privind drepturile copilului

(1)

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene se aplică statelor membre numai atunci când acestea pun în aplicare legislația Uniunii Europene.

(2)

 UE este parte la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD). Articolele relevante din prezenta convenție sunt, de asemenea, menționate în această coloană.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 24.3.2021

COM(2021) 142 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Strategia UE privind drepturile copilului

Acquis-ul și documentele de politică ale UE privind drepturile copilului

Legislație primară

Tratatul privind Uniunea Europeană (2012/C326/01)  – în special articolul 3 alineatele (3) și (5)

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene  (2012/C 326/01)

Carta drepturilor fundamentale a UE (2012/C 326/02) – în special articolul 24 privind drepturile copilului, precum și articolul 7 privind dreptul la viața de familie; articolul 14 privind dreptul la educație, articolul 32 privind interzicerea muncii copiilor și protecția tinerilor la locul de muncă și articolul 33 privind viața de familie și viața profesională

Documente de politică privind drepturile copilului

Orientările politice ale Comisiei Europene pentru perioada 2019-2024 „O Uniune mai ambițioasă. Programul meu pentru Europa.”, Președinta Ursula von der Leyen, iulie 2019

Rezoluția Parlamentului European referitoare la drepturile copilului adoptată cu ocazia celei de a 30-a aniversări a Convenției ONU privind drepturile copilului [2019/2876(RSP)]

Rezoluția Parlamentului European din 11 martie 2021 referitoare la drepturile copiilor în perspectiva Strategiei UE privind drepturile copilului  [2021/2523(RSP)]

Strategii anterioare privind drepturile copilului

Comunicarea Comisiei „Către o strategie a UE privind drepturile copilului” (COM/2006/367 final)  

Comunicarea Comisiei intitulată „O agendă a UE pentru drepturile copilului” (COM/2011/60 final)      

Instrumente orizontale, inclusiv cele care afectează diferite categorii de copii

·Incluziunea socială

Recomandarea Comisiei privind Pilonul european al drepturilor sociale (2017/761/UE)

·Originea rasială sau etnică, inclusiv romii

Directiva Consiliului de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică  (2000/43/CE) 

Decizia-cadru a Consiliului privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal (2008/913/JAI)  

Comunicarea Comisiei intitulată „O Uniune a egalității:   Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, (COM/2020/565 final)  

Comunicarea Comisiei intitulată „O Uniune a egalității:   Cadrul strategic al UE privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor”  [COM(2020)620 final]

Recomandarea Consiliului privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor (2021/C 93/01)

Handicap

Decizia Consiliului privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap  (2010/48/CE)

Directiva privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (2019/882/UE)

O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 [COM(2021) 101 final]

·LGBTIQ

Comunicarea Comisiei intitulată „O Uniune a egalității:   Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025 (COM/2020/698 final)  

·Egalitate de gen

Comunicarea Comisiei intitulată „O Uniune a egalității:   Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” (COM/2020/152 final)  

·Protecția și integrarea migranților

Comunicarea Comisiei intitulată „Protecția copiilor migranți” (COM/2017/211 Final)

Comunicarea Comisiei intitulată „Plan de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027” (COM/2020/758 final)

·Tineret

Rezoluția Consiliului privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului:   Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (2018/C456/01)  

1.Participarea la viața politică și democratică: o Uniune care le oferă copiilor mijloacele de a fi cetățeni activi și membri ai societăților democratice

Comunicarea Comisiei intitulată „Raportul din 2020 privind statul de drept.   Situația statului de drept în Uniunea Europeană (COM/2020/580 final)

Comunicarea Comisiei privind Planul de acțiune pentru democrația europeană (COM/2020/790 final)  

Comunicarea Comisiei intitulată „Strategie pentru consolidarea aplicării Cartei drepturilor fundamentale în UE” (COM/2020/711 final)  

2.Incluziunea socioeconomică, sănătatea și educația: o Uniune care combate sărăcia în rândul copiilor și promovează societăți, sisteme de sănătate și sisteme de educație favorabile incluziunii și adaptate copiilor.

2.1. Incluziunea socială

2.1.1.Instrumente orizontale

Recomandarea Comisiei intitulată „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării (2013/112/UE)

Comunicarea Comisiei privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale, (COM/2017/250 final)  

Recomandarea Comisiei privind Pilonul european al drepturilor sociale (2017/761/UE)  

Proclamația interinstituțională privind Pilonul european al drepturilor sociale (2017/C 428/09)

Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale  [COM (2021) 102 final]

2.1.2. Viața de familie

Directiva Consiliului privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează (92/85/CE)

Recomandarea Consiliului privind îngrijirea copiilor (92/241/CEE)

Directiva Consiliului de punere în aplicare a Acordului-cadru revizuit privind concediul pentru creșterea copilului încheiat de BUSINESSEUROPE, UEAPME, CEEP și CES și de abrogare a Directivei 96/34/CE  (2010/18/UE)

Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului (2019/1158/UE)

2.1.3.Tinerii la locul de muncă

Directiva privind protecția tinerilor la locul de muncă (94/33/CE)

Directiva de stabilire a standardelor minime privind sancțiunile și măsurile la adresa angajatorilor de resortisanți din țări terțe aflați în situație de ședere ilegală (2009/52/CE)

Directiva Consiliului de punere în aplicare a Acordului referitor la punerea în aplicare a Convenției din 2007 a Organizației Internaționale a Muncii privind munca în domeniul pescuitului încheiat la 21 mai 2012 între Confederația Generală a Cooperativelor Agricole din Uniunea Europeană (COGECA), Federația Europeană a Lucrătorilor din Transporturi (ETF) și Asociația Organizațiilor Naționale ale Întreprinderilor de Pescuit din Uniunea Europeană („Europêche”) (2017/159/UE)

2.2.Educație

2.2.1.Educație

Recomandarea Consiliului privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii (2011/C191/01)

Recomandarea Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2018/C 189/01)

Recomandarea Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării (2018/C 195/01)

Recomandarea Consiliului privind o abordare globală a predării și învățării limbilor (2019/C 189/03) .

Comunicarea Comisiei privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025, COM(2020) 625 final

Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030)  (2021/C 66/01)

2.2.2.Educația și îngrijirea copiilor preșcolari

Comunicarea Comisiei intitulată „Educația și îngrijirea copiilor preșcolari:   să oferim tuturor copiilor noștri cea mai bună pregătire pentru lumea de mâine  (COM/2011/66 final)

Recomandarea Consiliului privind sisteme de înaltă calitate de educație și îngrijire timpurie a copiilor (2019/C189/02)

2.2.3.Activități recreative

Directiva privind siguranța jucăriilor  (2009/48/CE)

2.3.Locuințe

Recomandarea Comisiei privind sărăcia energetică (2020/1563/UE)

2.4.Sănătate

2.4.1.Boli și prevenire

Recomandarea Consiliului privind consolidarea cooperării în combaterea bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare  (2018/C 466/01)

Comunicarea intitulată „Planul european de combatere a cancerului”, COM [COM(2021) 44 final]

Comunicarea intitulată „Strategia farmaceutică pentru Europa”  [COM(2020)761 final].

2.4.2.Nutriție

Directiva Comisiei privind preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică  (2006/125/CE)

Regulamentul privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare  (1924/2006/CE)

Regulamentul privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare  (1169/2011/UE)

Regulamentul privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale și înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutății (609/2013/CE)

Regulamentul de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole  (1308/2013/UE)

Regulamentul privind măsuri pentru stabilirea anumitor ajutoare și restituții în legătură cu organizarea comună a piețelor produselor agricole (1370/2013/UE)

Planul de acțiune al UE privind obezitatea infantilă pentru perioada 2014-2020  

Regulamentul Comisiei în ceea ce privește nivelurile maxime de alcaloizi tropanici în anumite produse alimentare pe bază de cereale pentru sugari și copii de vârstă mică (2016/239/UE)

Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei privind normele de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește ajutoarele din partea Uniunii pentru furnizarea de fructe și legume, de banane și de lapte în instituțiile de învățământ (2017/39/UE)

Regulamentul delegat al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește ajutoarele din partea Uniunii pentru furnizarea de fructe și legume, de banane și de lapte în instituțiile de învățământ  (2017/40/UE)

Comunicarea intitulată O Strategie „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic [COM(2020) 381 final]

2.4.3.Alcool, tutun și droguri

Directiva privind armonizarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în materie de publicitate și sponsorizare în favoarea produselor din tutun  (2003/33/CE)

Recomandarea Consiliului privind prevenirea fumatului și inițiativele de îmbunătățire a controlului tutunului  (2003/54/CE)

Comunicarea Comisiei privind o strategie a UE de sprijinire a statelor membre în reducerea efectelor nocive ale alcoolului (COM/2006/625 final)

Recomandarea Consiliului privind mediile fără fum de tutun  (2009/C 296/02)

Directiva privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe  (2014/40/UE)

Decizia de punere în aplicare a Comisiei de prelungire a valabilității Deciziei 2006/502/CE de obligare a statelor membre să adopte măsuri prin care să se asigure că nu se pot introduce pe piață decât brichete cu caracteristici de siguranță pentru copii și să interzică introducerea pe piață a brichetelor fantezie  (2016/575/UE)

2.4.4.Consumatori / siguranță

Directiva privind siguranța generală a produselor (2001/95/CE)

Directiva privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) (2005/29/CE)

Regulamentul privind medicamentele de uz pediatric  (1901/2006/CE)

Regulamentul privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește protecția pietonilor și a altor utilizatori vulnerabili ai drumurilor, de modificare a Directivei 2007/46/CE și de abrogare a Directivelor 2003/102/CE și 2005/66/CE  (78/2009/CE)

Regulamentul de stabilire a unor reguli detaliate de punere în aplicare a anexei I la Regulamentul nr. 78/2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor referitor la protecția pietonilor și a altor utilizatori vulnerabili ai drumurilor  (631/2009/CE)

Regulamentul privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate  (661/2009/CE)

Decizia Consiliului cu privire la poziția Uniunii Europene față de proiectul de regulament al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite privind siguranța pietonilor și proiectul de regulament al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite privind sursele de lumină cu diode electroluminiscente (LED)  (2012/143/UE)

Directiva de punere în aplicare a Comisiei de modificare a Directivei 91/671/CEE a Consiliului privind utilizarea obligatorie a centurilor de siguranță și a sistemelor de siguranță pentru copii în vehicule  (2014/37/UE)

Decizia de punere în aplicare a Comisiei privind conformitatea standardului european EN 16281:2013 pentru dispozitive de blocare a ferestrelor și a ușilor de balcon, rezistente la acțiunea copiilor, care se montează de utilizator (2014/358/UE)

Recomandarea Comisiei privind principiile pentru protecția consumatorilor și a utilizatorilor de servicii de jocuri de noroc online și pentru împiedicarea accesului minorilor la jocurile de noroc online (2014/478/UE)  

2.4.5.Mediu

Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul ecologic european”  COM(2019) 640 final.

3.Combaterea violenței împotriva copiilor și asigurarea protecției copiilor: o Uniune Europeană care îi ajută pe copii să se dezvolte fără a fi expuși la violență

Decizia Comisiei privind rezervarea seriei naționale de numere care încep cu 116 ca numere armonizate pentru servicii armonizate cu caracter social (2007/116/CE),  modificată ulterior prin  Directiva de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice  (2018/1972/UE)

Directiva privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile  (2011/93/UE)

Directiva privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia  (2011/36/UE)

Comunicarea Comisiei intitulată „Strategia UE pentru perioada 2012-2016 în vederea eradicării traficului de persoane” (COM/2012/0286 final)  

Comunicarea Comisiei intitulată „Către eliminarea mutilării genitale feminine” (COM/2013/833 final)

Comunicarea Comisiei intitulată „Raport privind măsurile întreprinse pentru a da curs Strategiei UE în vederea eradicării traficului de persoane și identificarea unor noi măsuri concrete” (COM/2017/728 final)

Comunicarea Comisiei referitoare la Strategia UE privind uniunea securității (COM/2020/605 final)

Comunicarea Comisiei intitulată Strategia UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor (COM/2020/607 final)

4.Justiția în interesul copilului: o Uniune Europeană în care sistemul judiciar apără drepturile și nevoile copiilor

4.1. Sistemele de justiție

Comunicarea Comisiei intitulată „Asigurarea justiției în UE - o strategie europeană în materie de formare judiciară pentru perioada 2021-2024” (COM/2020/713 final)

4.2.Drept civil

4.2.1.Răspunderea părintească

Decizia Consiliului de autorizare a statelor membre, în interesul Comunității, să semneze Convenția de la Haga din 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilor  (2003/93/CE)

Regulamentul Consiliului privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești (2201/2003/CE)  

Decizia Consiliului de autorizare a anumitor state membre în vederea ratificării sau a aderării la Convenția de la Haga din 1996 asupra competenței, legii aplicabile, recunoașterii, executării și cooperării privind răspunderea părintească și măsurile de protecție a copiilor, în interesul Comunității Europene, și de autorizare a anumitor state membre în vederea efectuării unei declarații privind aplicarea normelor interne relevante de drept comunitar (2008/431/CE)

Regulamentul Consiliului privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești și privind răpirea internațională de copii (2019/1111/UE)

4.2.2.Obligațiile de întreținere

Regulamentul Consiliului privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere  (4/2009/CE)

Decizia Consiliului privind aprobarea, în numele Uniunii Europene, a Convenției de la Haga din 23 noiembrie 2007 privind obținerea pensiei de întreținere în străinătate pentru copii și alți membri ai familiei  (2011/432/UE)

4.2.3.Alte instrumente de drept civil

Regulamentul privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești și acceptarea și executarea actelor autentice în materie de succesiuni și privind crearea unui certificat european de moștenitor  (650/2012/EU)

Directiva privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă și comercială  (2008/52/CE)

Regulamentul privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012  (2016/1191/UE)

4.3. Justiție penală

4.3.1.Justiție pentru minori

Directiva privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale (2016/800/UE)

4.3.2.Drepturile victimelor

Directiva de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității (2012/29/UE)  

Comunicarea Comisiei intitulată „Strategia UE privind drepturile victimelor (2020-2025)” (COM/2020/258 final)

4.3.3.Legislația privind drepturile procedurale

Decizia-cadru a Consiliului privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești și al deciziilor de probațiune în vederea supravegherii măsurilor de probațiune și a sancțiunilor alternative (2008/947/JAI)

Decizia-cadru a Consiliului privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană  (2008/909/JAI)

Decizia-cadru a Consiliului privind organizarea și conținutul schimbului de informații extrase din cazierele judiciare între statele membre (2009/315/JAI) 

Decizia Consiliului de instituire a Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) în aplicarea articolului 11 din Decizia-cadru 2009/315/JAI  (2009/316/JAI)

Decizia-cadru a Consiliului privind aplicarea, între statele membre ale Uniunii Europene, a principiului recunoașterii reciproce în materia deciziilor privind măsurile de supraveghere judiciară ca alternativă la arestarea preventivă  (2009/829/JAI)

Directiva privind ordinul european de protecție (2011/99/UE)

Directiva privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale  (2012/13/UE)

Directiva privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate  (2013/48/UE)

Directiva privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale  (2016/343/UE)

Directiva privind asistența juridică gratuită pentru persoanele suspectate și persoanele acuzate în cadrul procedurilor penale și pentru persoanele căutate în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare  (2016/1919/UE)

4.4. Libera circulație

Directiva privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora (2004/38/CE)  

Comunicare a Comisiei privind orientări pentru o mai bună transpunere şi aplicare a Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora (COM/2009/313 final)

Regulamentul privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii  (2011/492/UE)

Directiva privind măsurile de facilitare a exercitării drepturilor conferite lucrătorilor în contextul liberei circulații a lucrătorilor  (2014/54/UE)

4.5.Migrația

4.5.1.Condițiile de primire

Directiva de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională (reformare)  (2013/33/UE)

4.5.2.Reîntregirea familiei

Directiva privind dreptul la reîntregirea familiei  (2003/86/CE)

4.5.3.Regulamentul Dublin și Regulamentul EURODAC

Regulamentul de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe  (343/2003/CE)

Regulamentul de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe  (1560/2003/CE)

Directiva privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (reformare)  (2013/32/UE)

Regulamentul privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid și privind cererile autorităților de aplicare a legii din statele membre și a Europol de comparare a datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii (603/2013/UE)

Regulamentul de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare) (604/2013/UE)

Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe (118/2014/UE)

Condițiile care trebuie îndeplinite

Directiva privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate (reformare)  (2011/95/UE)

4.5.4.Imigrație și azil

Comunicarea Comisiei intitulată „Planul de acțiune al UE împotriva introducerii ilegale de migranți (2015 - 2020)”  (COM/2015/285 final)

Comunicarea Comisiei privind stadiul de realizare a acțiunilor prioritare din cadrul Agendei europene privind migrația (COM/2016/85 Final)

Comunicarea Comisiei privind punerea în aplicare a abordării-hotspot în Grecia (COM/2016/141 Final)

Comunicarea Comisiei intitulată „Posibilități de reformare a sistemului european comun de azil și de îmbunătățire a căilor legale de migrație” [COM(2016) 197 final]

4.5.5.Transferul și relocarea

Comunicarea Comisiei intitulată „Raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Agendei europene privind migrația” (COM/2019/126 final) 

Recomandarea Comisiei privind căile legale de acces la protecție în UE:   promovarea relocării, a admisiei umanitare și a altor căi complementare (C/2020/6467)

4.5.6.Returnare

Directiva privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală  (2008/115/CE)

Comunicarea Comisiei referitoare privind politica UE în materie de returnare (COM/2014/199 final)

Comunicarea Comisiei intitulată „Planul de acțiune al UE privind returnarea” (COM/2015/453 final)

Recomandarea Comisiei de instituire a unui „Manual privind returnarea” comun, care să fie utilizat de autoritățile competente ale statelor membre atunci când desfășoară activități legate de returnare  (C/2015/6250 final)

Comunicarea Comisiei privind eficientizarea politicii de returnare a Uniunii Europene - Un plan de acțiune reînnoit (COM/2017/200)  

Recomandarea Comisiei cu privire la eficientizarea returnărilor în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2017/432/UE)  

4.5.7.Vize

Regulament privind instituirea unui Cod comunitar de vize (810/2009/CE)

Decizia Comisiei și modificările sale ulterioare de stabilire a Manualului privind prelucrarea cererilor de viză și modificarea vizelor eliberate (C/2010/1620 final)

4.5.8.Gestionarea frontierelor

Recomandarea Comisiei de instituire a unui „Manual practic pentru polițiștii de frontieră (Manualul Schengen)” comun, de utilizat de către autoritățile competente ale statelor membre în cadrul efectuării controlului la frontieră asupra persoanelor (C/2006/5186 final)

Modificată prin Recomandarea Comisiei (C/2008/2976 final )

Modificată prin Recomandarea Comisiei (C/2009/7376 final)

Modificată prin Recomandarea Comisiei (C/2010/5559 final)

Modificată prin Recomandarea Comisiei (C/2011/3918 final)

Modificată prin Recomandarea Comisiei (C/2012/9330 final)  

Modificată prin Recomandarea Comisiei (C/2015/3894 final)

Regulamentul de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)  (1052/2013/UE)

Comunicarea Comisiei intitulată „Evaluarea Planului de acțiune al Greciei pentru remedierea deficiențelor grave identificate în evaluarea din 2015 a aplicării acquis-ului Schengen în domeniul gestionării frontierelor externe” (COM/2016/220 Final)

Regulamentul cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen)  (2016/399/UE)

Comunicarea Comisiei intitulată „Sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate” (COM/2016/205 final)

Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european  (2019/1896/UE)

4.5.9.Migrația legală

Directiva privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair (2016/801/UE)

5.Sectorul digital și societatea informațională: o Uniune Europeană în care copiii să poată naviga în condiții de siguranță în mediul digital și să poată profita de oportunitățile pe care le oferă acest mediu

Directiva de modificare a Directivei privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice (2002/22/CE), a Directivei privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (2002/58/CE) și a Regulamentului privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului (2006/2004/CE) (2009/136/CE)  

Directiva privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (2010/13/UE)

Comunicarea Comisiei intitulată „Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii”  (COM/2012/196 final)

Regulamentul privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (2016/679/UE)  

Comunicarea Comisiei intitulată „Combaterea dezinformării online:   o abordare europeană”   (COM/2018/236 final)

Directiva de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) având în vedere evoluția realităților pieței (2018/1808/UE)  

Directiva de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (reformare) (2018/1972/UE)

Propunerea Comisiei de Regulament privind o piață unică pentru serviciile digitale (Actul legislativ privind serviciile digitale) și de modificare a Directivei 2000/31/CE (COM/2020/825 final)  

Comunicarea Comisiei intitulată „Mass-media europeană în deceniul digital:   plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării” (Planul european de acțiune privind mass­media) (COM/2020/784)

Comunicarea Comisiei intitulată „Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027.   Resetarea educației și formării pentru era digitală (COM/2020/624 final)

6.Dimensiunea mondială: o Uniune care sprijină, protejează și stimulează implicarea copiilor la nivel mondial, inclusiv în timpul crizelor și al conflictelor.

6.1.Instrumente orizontale

Orientările UE pentru promovarea și protecția drepturilor copilului (2017) – Niciun copil lăsat în urmă 

Consensul european privind dezvoltarea (2017), ca parte a răspunsului UE la Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă

Comunicarea comună intitulată „Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024” (JOIN/2020/5 final)  

Setul de instrumente privind drepturile copilului

6.2.Instrumente tematice

Orientările UE privind copiii în conflictele armate (actualizate în 2008)

Orientările UE privind violența împotriva femeilor și fetelor și combaterea tuturor formelor de discriminare la adresa acestora  (2008)

Orientări pentru politica UE față de țările terțe în ceea ce privește tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante  (actualizate în 2019)

Comunicarea Comisiei intitulată „Consolidarea nutriției mamei și a copilului în cadrul asistenței externe” (COM/2013/141 final)

DG ECHO Set de instrumente privind indicatorii de gen și vârstă (2014)

Comunicarea Comisiei intitulată „Vieți demne:   de la dependența de ajutor la autonomie. Strămutarea forțată și dezvoltarea (COM/2016/234 final)

Regulamentul Consiliului privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii  (2016/369/UE)

Comunicarea Comisiei privind educația în situații de urgență și de criză prelungită (COM/2018/304 final)

Comunicarea comună „Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen (GAP) III – O agendă ambițioasă pentru egalitatea de gen și emanciparea femeilor în acțiunile externe ale UE” [JOIN(2020) 17 final]

Convenții internaționale relevante în domeniul drepturilor copilului

Organizația Internațională a Muncii

Convenția privind vârsta minimă de încadrare în muncă, nr. 138 (1973)  

Convenția privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor și acțiunea imediată în vederea eliminării lor, nr. 182 (1999)

Conferința de la Haga de Drept Internațional Privat

Convenția din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii.  

Convenția din 19 octombrie 1996 asupra competenței, legii aplicabile, recunoașterii, executării și cooperării privind răspunderea părintească și măsurile de protecție a copiilor

Convenția din 23 noiembrie 2007 privind obținerea pensiei de întreținere în străinătate pentru copii și alți membri ai familiei  

(1)

Această listă nu este exhaustivă și, în special, instrumentele financiare nu sunt incluse.