(1)

La 14 august 2020, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile de produse laminate plate din aluminiu (denumite în continuare „AFRP” sau „produsul în cauză”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 30 iunie 2020 de European Aluminium (denumit în continuare „reclamantul”), în numele producătorilor de produse laminate plate din aluminiu. Reclamantul reprezintă mai mult de 25 % din producția totală a Uniunii de produse laminate plate din aluminiu. În plus, astfel cum se specifică în nota privind calitatea procesuală activă, plângerea a fost susținută de producători reprezentând peste 80 % din producția totală necaptivă a Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)

În temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază, Comisia trebuie să înregistreze importurile care fac obiectul unei anchete antidumping în cursul perioadei de informare prealabile, cu excepția cazului în care dispune de suficiente elemente de probă conform cărora anumite cerințe nu sunt îndeplinite. Una dintre aceste cerințe, astfel cum este indicată la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază, este aceea de a exista o nouă creștere substanțială a importurilor, în afară de nivelul importurilor care au cauzat un prejudiciu pe parcursul perioadei de anchetă. Astfel cum se poate observa în tabelul 1, importurile de produse laminate plate din aluminiu originare din RPC au scăzut cu 26 % în primele patru luni după deschiderea anchetei, comparativ cu perioada de anchetă. Comisia a considerat că nu este necesar să compare și nivelurile importurilor înregistrate în perioada septembrie-decembrie 2019 cu nivelurile importurilor înregistrate în cursul acelorași luni din anul precedent întrucât nu existau la dosar indicii conform cărora importurile de produse laminate plate din aluminiu astfel cum sunt definite la considerentul 55 de mai jos fac obiectul unor fluctuații sezoniere. Datele de după deschiderea anchetei s-au bazat pe codurile TARIC create pentru produsul în cauză la deschiderea anchetei. Aceste date au fost comparate cu media lunară a importurilor din RPC timp de patru luni pe parcursul perioadei de anchetă.

Tabelul 1

Importurile din China pe parcursul perioadei de anchetă și după deschiderea anchetei (tone)

(4)

Prin urmare, Comisia nu a supus importurile produsului în cauză înregistrării în temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază, întrucât condiția menționată la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază, și anume o nouă creștere substanțială a importurilor, nu a fost îndeplinită.

(5)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod special reclamanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din RPC, importatorii, utilizatorii cunoscuți, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt interesate de deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(6)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(7)

Mai multe părți au solicitat să fie audiate de serviciile Comisiei. Părțile care au adresat o cerere în acest sens au primit permisiunea de a fi audiate.

(8)

Un utilizator, societatea A, a solicitat păstrarea anonimatului pentru a preveni posibile acțiuni cu caracter de represalii din partea unora dintre reclamanți, care aveau și calitatea de furnizori ai acestuia.

(9)

European Aluminium a afirmat că societatea A nu are calitate procesuală activă în cadrul acestei proceduri deoarece, potrivit European Aluminium, nu s-a făcut cunoscută sau nu a dovedit existența unei legături obiective între activitățile sale și produsul similar, astfel cum este definit la punctul 2.2 de mai jos. De asemenea, potrivit acesteia, păstrarea confidențialității în ceea ce privește identitatea societății A nu era justificată de riscul unor măsuri represive din interiorul UE pe motiv că societatea A se afla în UE, unde se aplică valorile fundamentale europene, și că producătorii europeni ai produsului similar nu se vor angaja în astfel de practici.

(10)

Informațiile existente la dosar (3) și informațiile confidențiale comunicate Comisiei de societatea A au demonstrat că societatea A s-a înregistrat ca parte interesată în timp util, făcând dovada existenței unei legături obiective între activitățile sale și produsul care face obiectul anchetei. În ceea ce privește motivele cererii de păstrare a anonimatului, Comisia a considerat că societatea a furnizat suficiente justificări în sprijinul cererii sale. În special, societatea A a furnizat informații documentate în mod corespunzător cu privire la temerile legate de represaliile comerciale cauzate de natura activităților pe care le desfășoară și de relațiile sale comerciale cu alte părți active pe piața în cauză. În consecință, Comisia a permis societății în cauză păstrarea anonimatului în scopul prezentei anchete.

(11)

Societatea A și Shanghai Huafon Aluminium Corporation (denumită în continuare „Huafon”) au înaintat o plângere cu privire la lipsa motivării referitoare la excluderea produselor menționate în considerentul 57 și în definiția produsului care face obiectul anchetei din avizul de deschidere.

(12)

Regulamentul de bază prevede că plângerea trebuie să conțină o descriere completă a produsului care se presupune că face obiectul unui dumping. Acesta nu prevede în sarcina reclamantului obligația de motivare în ceea ce privește produsele pe care nu dorește să le includă în plângerea sa. Din aceste motive, această afirmație a fost respinsă.

(13)

În continuare, societatea A a afirmat că, întrucât plângerea a fost depusă de producători reprezentând doar 80 % din producția Uniunii, se poate presupune că producătorii reprezentând 20 % din producția Uniunii nu au suferit niciun prejudiciu important.

(14)

Nivelul de sprijin pentru deschiderea unei anchete nu este elocvent în ceea ce privește prejudiciul suferit de industria Uniunii. Cerințele legale referitoare la deschiderea unei anchete sunt prevăzute la articolul 5 din regulamentul de bază. Plângerea conținea suficiente elemente de probă pentru a justifica deschiderea unei anchete în temeiul articolului 5 alineatul (2). În plus, astfel cum a reamintit societatea A, plângerea a fost depusă și susținută de producători din Uniune care reprezintă 80 % din producția totală necaptivă a Uniunii, constituind în mod clar o pondere majoră a industriei Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (4). Din aceste motive, Comisia a respins afirmația.

(15)

Același utilizator a susținut că anumiți indicatori de prejudiciu, conform celor descrise în plângere, se bazau pe produse excluse din domeniul de aplicare al anchetei. Cu toate acestea, întrucât nu a avut un caracter specific corespunzător și, în orice caz, nu a fost susținută de elemente de probă, această afirmație a fost respinsă.

(16)

Un utilizator, Valeo Systèmes Thermiques SAS (denumit în continuare „Valeo”), a susținut că reclamantul a efectuat o analiză segmentată a prejudiciului și că această analiză nu a indicat un prejudiciu în ceea ce privește produsele laminate plate din aluminiu destinate schimbătoarelor de căldură pentru autovehicule (denumite în continuare „HEX AFRP”), având în vedere marjele de subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative de minimis raportate în plângere. De asemenea, Valeo a făcut referire la situațiile financiare ale principalului producător din această categorie de produse și a indicat raportarea unor bune performanțe financiare în 2019 și în prima jumătate a anului 2020, fără a cataloga importurile din RPC drept riscuri.

(17)

Comisia a constatat că plângerea nu conținea o analiză completă a prejudiciului pe segment, ci mai degrabă calcule ale subcotării prețurilor de vânzare și prețurilor indicative pentru trei tipuri de produse reprezentative, inclusiv HEX AFRP pentru autovehicule. În ceea ce privește acest tip de produs, aceasta nu conținea toți indicatorii de prejudiciu specifici. Plângerea conținea mai degrabă un set cuprinzând toți indicatorii referitori la produsul similar în ansamblu, dar nu și o analiză a prejudiciului pe segmente.

(18)

În ceea ce privește principalul producător de HEX AFRP pentru autovehicule, Comisia a constatat că gama sa de produse nu se limitează exclusiv la HEX AFRP pentru autovehicule, ci include și produse de încălzire, ventilare, climatizare și răcire (denumite în continuare „HVACR”). În plus, situațiile financiare ale producătorului respectiv nu se referă exclusiv la vânzările sale în Uniune, ci mai degrabă la activitățile sale desfășurate la nivel mondial, ceea ce explică motivul pentru care acesta nu evidențiază RPC ca reprezentând un risc. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(19)

Valeo și societatea A au afirmat că plângerea nu a furnizat elemente de probă potrivit cărora industria Uniunii a suferit un prejudiciu important pe motiv că o serie de indicatori, cum ar fi vânzările la export, investițiile, capacitatea, stocurile, prețul și ocuparea forței de muncă, au reflectat o tendință pozitivă.

(20)

Comisia a reamintit că articolul 5 alineatul (2) litera (d) din regulamentul de bază impune o examinare, printre altele, a factorilor de prejudiciu relevanți în etapa de deschidere a anchetei. Articolul 5 din regulamentul de bază nu impune în mod expres ca toți factorii de prejudiciu enumerați la articolul 3 alineatul (5) să prezinte o deteriorare pentru a fi stabilită existența unui prejudiciu important. În fapt, potrivit articolului 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, plângerea trebuie să conțină informații privind evoluția volumului importurilor care se presupune că fac obiectul unui dumping, efectul acestor importuri asupra prețurilor produsului similar pe piața Uniunii și efectul acestor importuri asupra industriei Uniunii, demonstrat prin factori și indici pertinenți (însă nu neapărat toți) care influențează situația acestei industrii, cum ar fi cei enumerați la articolul 3 alineatele (3) și (5) din regulamentul de bază. De fapt, analiza prejudiciului specific efectuată ca urmare a plângerii a indicat faptul că există suficiente elemente de probă care indică o pătrundere semnificativă pe piața UE a importurilor din China care subcotează în mod semnificativ prețurile de vânzare și cele indicative ale industriei Uniunii. Plângerea conținea elemente de probă potrivit cărora acest fapt a avut un impact prejudiciabil semnificativ asupra situației industriei Uniunii în perioada 2016-2019, de exemplu asupra cotei de piață și a rentabilității. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(21)

O altă parte interesată, Nilo Asia PTE Ltd/Lodec Metall-Handel Niederlassung Bremen der O. Wilms GmbH (denumită în continuare „Nilo”), a susținut că respectivele coduri NC utilizate pentru calcularea subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative nu au permis identificarea plăcilor și a foilor simple și ar putea genera erori. De asemenea, aceasta a contestat metoda de calculare a subcotării prețurilor indicative.

(22)

În ceea ce privește metoda de calculare a subcotării prețurilor indicative, Comisia a considerat că reclamantul utilizase date și metodologie obiective pentru a stabili prețul de export la nivelul UE franco vămuit. Mai mult decât atât, codurile NC, astfel cum au fost verificate de Comisie, erau corecte în acest stadiu al procedurii. Prețul indicativ al Uniunii s-a bazat pe costul de producție al reclamantului plus un profit-țintă de 6 %, în conformitate cu articolul 7 din regulamentul de bază. În consecință, Comisia a decis că reclamantul a stabilit în mod corect subcotarea prețurilor indicative, iar afirmația a fost respinsă.

(23)

Nilo și un producător-exportator, Xiamen Xiashun Aluminium Foil Co., Ltd. (denumit în continuare „Xiamen Xiashun”), au susținut că reclamantul a supraestimat consumul total la nivelul UE. Aceștia au făcut trimitere la European Aluminium Report 2019 (4), care prevedea un consum de 5,447 milioane de tone.

(24)

Comisia a constatat că domeniul de aplicare al prezentei anchete este diferit de cel al raportului la care se face trimitere. În fapt, astfel cum se menționează în avizul de deschidere, mai multe produse au fost excluse din definiția produsului. De asemenea, acest raport nu se referă numai la UE, ci include și alte țări membre ale AELS, cum ar fi Norvegia, Elveția și Turcia. Având în vedere aceste diferențe, această afirmație a fost respinsă.

(25)

Un producător-exportator, Xiamen Xiashun, a contestat afirmația reclamantului potrivit căreia prețurile de import din RPC sunt în mod constant mai mici decât prețul de import din alte țări, pe motiv că o analiză bazată pe toate codurile NC vizate nu era suficient de precisă. Acesta a furnizat o analiză pentru codul NC 7607 11 90, arătând că prețurile din Turcia erau cele mai scăzute și, în consecință, prejudiciul suferit de industria Uniunii s-a datorat importurilor din alte țări decât RPC.

(26)

Comisia a subliniat că o astfel de analiză se limitează la un singur cod NC și nu anulează declarația reclamantului. În ceea ce privește analiza globală a importurilor efectuate pe parcursul perioadei examinate, se face trimitere la considerentele 51-59. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(27)

De asemenea, Xiamen Xiashun a susținut că plângerea nu conținea elemente de probă concludente privind existența unui prejudiciu important cauzat de importurile originare din RPC și a făcut referire la deficiențe în materie de afirmații privind indicatorii macroeconomici și microeconomici. Această parte a contestat fiabilitatea și acuratețea indicatorilor din plângere, făcând referire la o serie de elemente izolate privind diverși producători din Uniune care se presupune că au afectat indicatorii. Cu toate acestea, nu a demonstrat modul în care aceste exemple ar putea pune sub semnul întrebării evaluarea generală a Comisiei potrivit căreia plângerea conținea suficiente elemente de probă care să justifice inițierea acestei proceduri.

(28)

Mai multe părți interesate au susținut că produsele HEX AFRP pentru autovehicule și foliile brute trebuiau excluse din domeniul de aplicare al anchetei ori au solicitat să fie efectuată cel puțin o analiză separată pe fiecare segment specific.

(29)

În etapa de deschidere a anchetei nu exista niciun indiciu privind necesitatea analizării separate a respectivelor segmente. Pe parcursul desfășurării anchetei, Comisia a adunat observații de la părțile interesate în ceea ce privește produsul în cauză, cererile de excludere și necesitatea efectuării unei analize pe segmente. Cererile de excludere sunt analizate în considerentele 61-105, în timp ce presupusa necesitate de analiză pe segmente este examinată în considerentele 38-45.

(30)

Un importator, Nilo, a pus sub semnul întrebării metodologia și codurile NC utilizate de reclamant în calculele privind dumpingul în materie de plăci și foi simple și a considerat că aceasta constituie o deficiență majoră în cadrul plângerii.

(31)

Comisia a considerat că reclamantul a utilizat date și metodologie obiective pentru a stabili prețul de export. Mai mult decât atât, codurile NC, astfel cum au fost verificate de Comisie, erau corecte în acest stadiu al procedurii. În plus, în ceea ce privește calcularea dumpingului, având în vedere nivelul valorii normale stabilit în plângere pentru plăci și foi simple de aluminiu, concluzia privind constatarea dumpingului ar fi fost identică, și anume marja de dumping rezultată ar depăși cu mult pragul de minimis. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(32)

Unul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion, Xiamen Xiashun, a susținut că plângerea conținea elemente de probă insuficiente privind dumpingul. Potrivit societății, prețul lingourilor de aluminiu a fost ridicat, la fel ca și valoarea normală. Aceasta a considerat, în special, că prețul mediu din 2019 al lingoului de aluminiu utilizat pentru calcularea dumpingului a fost de 1 792 USD și nu de 2 300-2 700 EUR/tonă, astfel cum se indică în plângere. De asemenea, societatea a considerat prea ridicat consumul de 1-2 lingouri de aluminiu necesar pentru a produce o tonă de foi simple de aluminiu, astfel cum se menționează în plângere. În continuare, potrivit Xiamen Xiashun, costurile de transport pentru foaia simplă de 107,77 EUR/tonă utilizate la calcularea dumpingului în plângere au fost prea ridicate în comparație cu propriile costuri de transport pentru același produs (5).

(33)

Comisia a respins aceste afirmații. Prețul lingourilor de aluminiu utilizat de reclamant pentru calcule a fost de 1 797 EUR/tonă și nu de 2 300-2 700 EUR/tonă, astfel cum a susținut Xiamen Xiashun (6). În plus, Comisia a considerat că atât consumul de lingouri de aluminiu pentru a produce o tonă de foaie simplă, cât și costurile de transport utilizate de reclamant au fost susținute de suficiente elemente de probă. Chiar dacă a recalculat valoarea normală utilizând costurile de transport propuse de Xiamen Xiashun, marja de dumping rezultată a depășit cu mult pragul de minimis. Pe această bază, Comisia a considerat că plângerea conținea suficiente elemente de probă privind dumpingul pentru a deschide procedura.

(34)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(35)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. La selectarea eșantionului, Comisia s-a bazat pe volumul producției și al vânzărilor produsului similar pe piața Uniunii în perioada de anchetă. Eșantionul a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din cadrul Uniunii incluși în eșantion reprezentau aproximativ 35 % din producția totală estimată și 35 % din volumul total estimat al vânzărilor produsului similar de către Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. European Aluminium a prezentat observații în numele a doi dintre membrii săi selectați pentru a face parte din eșantion. O societate inclusă în mod provizoriu în cadrul eșantionului a solicitat ca numai una dintre fabricile sale să fie inclusă în eșantion, deoarece această fabrică exact produsele tipice importate din RPC. Aceasta a susținut, de asemenea, că includerea unei singure fabrici ar spori caracterul reprezentativ al eșantionului. Comisia a observat că societățile incluse în eșantion constau în entități juridice individuale și că nu se poate face nicio distincție pe baza organizării interne în cadrul entității juridice dacă toate subentitățile aparțin aceleiași entități juridice. Prin urmare, această cerere a fost respinsă.

(36)

O altă societate inclusă în eșantion a susținut că eșantionarea unei singure entități juridice din cadrul grupului său ar îngreuna verificarea, dat fiind că sistemul informatic și cel contabil funcționează la nivel de grup. Comisia a decis să se limiteze la entitatea juridică în cauză, având în vedere timpul limitat disponibil. Cu toate acestea, având în vedere canalele de vânzări ale produselor fabricate de această entitate juridică și faptul că societățile afiliate pot fi implicate în fluxul de vânzări, a fost necesar ca și alte entități din cadrul grupului să completeze părțile relevante ale chestionarului.

(37)

Având în vedere cele de mai sus, eșantionul a fost considerat a fi reprezentativ pentru industria Uniunii.

(38)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(39)

Patru importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat, pe baza celui mai mare volum de importuri, un eșantion format din trei importatori. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți importatorii cunoscuți în cauză au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. Nu au fost formulate observații.

(40)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(41)

Douăzeci și patru de producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion format din trei societăți/grupuri de societăți, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea fi examinat în mod rezonabil în perioada de timp disponibilă. Aceste societăți/grupuri de societăți reprezentau 18,9 % din totalul estimat al exporturilor. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză și autoritățile din țara în cauză au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la selectarea eșantionului.

(42)

Prin scrisoarea din 27 august 2020, societatea Yantai Jintai International Trade Co., Ltd (care face parte din „Grupul Nanshan”) și-a prezentat observațiile și a solicitat să fie inclusă în eșantion. Prin e-mailul din 2 septembrie 2020, una dintre societățile selectate, societatea Tianjin Zhongwang Aluminium Co., a informat Comisia cu privire la încetarea cooperării. În baza acestui fapt, Comisia a decis să înlocuiască societatea Tianjin Zhongwang Aluminium Co. cu Grupul Nanshan. Eșantionul modificat reprezintă, de asemenea, 18,9 % din volumul total estimat al exporturilor către Uniune din Republica Populară Chineză în cursul perioadei de anchetă. Nu s-au primit observații cu privire la eșantionul modificat.

(43)

Șaptesprezece producători-exportatori din China care au solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază, au fost invitați în avizul de deschidere să transmită un răspuns la chestionar. Cu toate acestea, niciun producător-exportator nu a trimis un chestionar completat în termenul stabilit. Prin urmare, nu s-a acordat nicio examinare individuală.

(44)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a trimis și autorităților chineze un chestionar referitor la distorsiunile legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază.

(45)

De asemenea, Comisia a trimis chestionare producătorilor din Uniune incluși în eșantion, importatorilor incluși în eșantion, utilizatorilor și producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Același chestionar fusese pus la dispoziție online (7) în ziua deschiderii procedurii.

(46)

Comisia a primit răspunsuri la chestionar din partea celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, a asociației de producători din Uniune, a celor trei importatori neafiliați incluși în eșantion, a cinci utilizatori, precum și din partea a trei societăți/grupuri de producători-exportatori.

(47)

Un utilizator nou a furnizat un răspuns incomplet la chestionar care nu includea nicio versiune neconfidențială semnificativă. În ciuda mai multor solicitări și atenționări, acest utilizator nu a furnizat informațiile solicitate. Prin urmare, răspunsul său la chestionar nu a fost luat în considerare în cadrul analizei.

(48)

Având în vedere pandemia de COVID-19 și măsurile de izolare puse în aplicare de diferite state membre, precum și de diferite țări terțe, Comisia nu a putut efectua, în etapa provizorie, vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază. În schimb, Comisia a efectuat o verificare la distanță a tuturor informațiilor considerate necesare pentru constatările sale provizorii, în conformitate cu avizul său privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (8). Comisia a efectuat, de la distanță, verificări încrucișate (denumite în continuare „VLD”) ale următoarelor societăți/părți:

—

European Aluminium, Bruxelles, Belgia.

—

Grupul Hydro (denumit în continuare „Hydro”):

—

Grupul Elval Halcor:

—

Grupul Aludium:

—

Societatea A;

—

Grupul Valeo:

—

Jiangsu Alcha Aluminum Group Co., Ltd. (denumit în continuare „Grupul Jiangsu Alcha”);

—

Grupul Nanshan:

—

Xiamen Xiashun Aluminium Foil Co., Ltd.

(49)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2019 și 30 iunie 2020 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(50)

Această cauză a fost inițiată la 14 august 2020, și anume în perioada de tranziție convenită între Regatul Unit (denumit în continuare „Regatul Unit”) și UE, perioadă în care Regatul Unit se afla încă sub incidența dreptului Uniunii. Această perioadă s-a încheiat la 31 decembrie 2020. În consecință, începând cu 1 ianuarie 2021, societățile și asociațiile din Regatul Unit nu au mai fost considerate părți interesate în prezenta procedură.

(51)

Printr-o notă la dosar (9) din 18 ianuarie 2021, Comisia a invitat operatorii din Regatul Unit care se considerau în continuare părți interesate să o contacteze. Nicio societate nu s-a prezentat.

(52)

Pentru a alinia setul de date colectate de la părțile interesate la faptul că perioada de tranziție s-a încheiat și că Regatul Unit nu mai intră sub incidența dreptului Uniunii, părțile interesate în cauză au fost invitate să furnizeze un răspuns revizuit la chestionar pe baza UE-27.

(53)

Un utilizator, Valeo, a susținut că plângerea prezenta vicii majore de procedură dat fiind că era întemeiată pe datele corespunzătoare UE-28, inclusiv Regatul Unit, în condițiile în care această țară nu mai era stat membru la momentul depunerii plângerii și al deschiderii procedurii.

(54)

În această privință, astfel cum s-a menționat în considerentul 50, Regatul Unit și UE au convenit asupra unei perioade de tranziție pe parcursul căreia Regatul Unit a rămas sub incidența dreptului Uniunii. Respectiva perioadă s-a încheiat la 31 decembrie 2020 (10). Întrucât cauza a fost inițiată în perioada de tranziție, plângerea a fost depusă în mod valabil în temeiul UE-28. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(55)

Produsul în cauză este reprezentat de produsele laminate plate din aluminiu, chiar aliat, chiar simplu laminate, fără suport, fără straturi interne din alte materiale,

(56)

Produsul în cauză (11) este denumit în mod curent „produse laminate plate din aluminiu” sau „AFRP”. Acesta este rezultatul a 4 procese de producție consecutive: topire, turnare, laminare și finisare. Unele societăți pot iniția procesul de producție într-o etapă diferită, în funcție de nivelul lor de integrare.

(57)

Următoarele produse sunt excluse din prezenta anchetă:

(58)

Produsele laminate plate din aluminiu sunt utilizate într-o gamă largă de aplicații, în sectoare precum clădiri și construcții, folii, aplicații tehnice, transporturi și bunuri de folosință îndelungată.

(59)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(60)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(61)

Mai multe părți au depus cereri de excludere a produselor cu privire la următoarele produse: tuburi placate, plăci placate, folii fine placate și neplacate utilizate la fabricarea schimbătoarelor de căldură brazate din aluminiu pentru autovehicule și la fabricarea instalațiilor de răcire a bateriilor pentru vehicule electrice (denumite în continuare „HEX AFRP pentru autovehicule”); rulouri din aluminiu pentru producția de rulouri acoperite și panouri compozite din aluminiu (denumite în continuare „ACP”); foi litografice; foi pentru baterii; folii convertoare de aluminiu cu o grosime cuprinsă între 30 și 60 de microni (denumită în continuare „ACF-30-60”) și AFRP utilizate la fabricarea lamelelor pentru storuri venețiene.

(62)

Mai multe părți interesate, Huafon, Valeo, Mahle GmbH, Asociația europeană a furnizorilor de componente pentru autovehicule (denumită în continuare „Clepa”) și TitanX Holding AB (denumită în continuare „TitanX”) au susținut că HEX AFRP pentru autovehicule nu prezintă aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază. Procesul de fabricație distinct (echipamente specifice) și chimia (prin utilizarea de aliaje brevetate care diferă de aliajele standard) determină diferențe în ceea ce privește capacitatea de lipire, plasticitatea, durabilitatea, rezistența la coroziune și coeficientul de placare și determină caracterul complet diferit al HEX AFRP pentru autovehicule față de alte produse laminate plate din aluminiu incluse în definiția produsului. De asemenea, acestea au susținut că HEX AFRP pentru autovehicule nu sunt fungibile cu AFRP standard care fac obiectul domeniului de aplicare al anchetei, utilizate în alte aplicații, având în vedere caracteristicilor lor fizice, mecanice și chimice unice care sunt dezvoltate în comun cu industria din amonte și din aval. S-a afirmat totodată că acestea au fost fabricate în principal la comandă, au fost comercializate în cantități mici, reprezentând mai puțin de 5 % din piața produselor laminate plate din aluminiu la nivelul UE și au fost vândute la un preț ridicat furnizorilor de autovehicule de nivel 1 care cumpără toate categoriile de HEX AFRP pentru autovehicule de la același furnizor în cadrul unui „ghișeu unic” din motive de natură tehnică, comercială și de reducere la minimum a riscurilor.

(63)

Părțile au afirmat în continuare că HEX AFRP pentru autovehicule ar putea fi identificate în vamă în mod similar produselor excluse din definiția produsului de către reclamanți și destinate industriei autovehiculelor (12) sau a aeronavelor. La fel ca în cazul panourilor de caroserie destinate industriei automobilelor, s-a susținut că HEX AFRP pentru autovehicule ar trebui astfel să fie, în egală măsură, excluse.

(64)

Huafon a mai susținut că HEX AFRP pentru autovehicule pe care le produce erau diferite de cele fabricate în Uniune printr-un proces de producție diferit (turnare continuă), care conferă produselor sale specificații unice în ceea ce privește diverse aspecte precum granularitatea, durabilitatea, rezistența la coroziune, plasticitatea, capacitatea de lipire, toleranțele și eroziunea. De asemenea, acesta a susținut că majoritatea producătorilor din Uniune nu sunt dispuși să furnizeze HEX AFRP personalizate pentru clienți.

(65)

Părțile în cauză și-au justificat totodată cererile pe baza următoarelor elemente:

(66)

Comisia a observat, în primul rând, că HEX AFRP pentru autovehicule fac parte din grupul de produse HEX AFRP care include nu numai HEX pentru autovehicule, ci și HEX destinate HVACR și altor aplicații, cum ar fi morile de vânt. HEX AFRP pentru autovehicule, la fel ca cele destinate HVACR și altor aplicații, includ produse care pot fi placate (tuburi, plăci, folii) sau neplacate (folii). Contrar celor susținute de utilizatorul Valeo, elementele de probă din dosar arată că piața HEX pentru HVACR are o dimensiune semnificativă și reprezintă 20 % din totalul pieței HEX din UE. De asemenea, potrivit elementelor de probă din dosar, HEX pentru HVACR sunt similare HEX pentru autovehicule în ceea ce privește aliajul, călirea și grosimea.

(67)

În al doilea rând, HEX AFRP au făcut obiectul plângerii formulate de European Aluminium, indiferent de aplicație, și se încadrează în definiția produsului, astfel cum se menționează în avizul de deschidere și în considerentele 55-58. De asemenea, HEX AFRP pentru autovehicule pot fi clasificate utilizând codificarea produsului prevăzută de anchetă în ceea ce privește grosimea, forma, materialul utilizat, finisarea și călirea.

(68)

În al treilea rând, ancheta a relevat faptul că HEX AFRP pentru autovehicule au aceleași caracteristici chimice de bază ca și alte produse laminate plate din aluminiu. Chiar dacă sunt placate, ele sunt compuse în proporție de peste 95 % din aluminiu pur, la fel ca în cazul altor produse laminate plate din aluminiu. În plus, chiar dacă așa-numitele aliaje brevetate sunt utilizate la fabricarea HEX AFRP pentru autovehicule, acestea sunt foarte asemănătoare cu alte aliaje, deoarece sunt în cea mai mare parte derivate din aliaje din seria 3XXX.

(69)

În ceea ce privește caracteristicile fizice și tehnice, majoritatea produselor laminate plate din aluminiu au propriile specificații, în funcție de aplicație sau de cerințele utilizatorului final în cauză. Faptul că producătorii de AFRP trebuie să îndeplinească condiții specifice în materie de capacitate de lipire, plasticitate, durabilitate, granularitate sau coroziune nu înseamnă că acestea nu au aceleași caracteristici tehnice și fizice de bază ca și alte produse laminate plate din aluminiu. Chiar dacă nu ar avea în comun astfel de caracteristici de bază cu anumite AFRP care intră în domeniul de aplicare al anchetei, quod non, ele ar avea în comun astfel de caracteristici de bază cu AFRP aparținând aceluiași grup de produse, și anume HEX AFRP destinate HVACR și altor aplicații.

(70)

În ceea ce privește fungibilitatea, este posibil ca produsele laminate plate din aluminiu care aparțin unor grupe diferite de produse să nu fie fungibile din diverse motive, cum ar fi tratamentele specifice aliajelor utilizate sau tipul de finisare. Totuși, aceste produse intră în domeniul de aplicare al anchetei, deoarece au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază.

(71)

În ceea ce privește procesul de fabricație, Comisia a stabilit că HEX AFRP pentru autovehicule sunt rezultatul aceluiași proces de fabricație descris în considerentul 56 și utilizează în mare măsură aceleași echipamente ca și alte produse laminate plate din aluminiu. Faptul că anumite aliaje trebuie dezvoltate sau că produsele trebuie validate nu are legătură cu procesul de fabricație, ci mai degrabă cu faza de cercetare și dezvoltare, care este diferită de procesul de fabricație. Chiar dacă HEX AFRP pentru autovehicule implicau utilizarea unor echipamente specifice (stație de placare, echipamente de tăiere), astfel de echipamente puteau fi utilizate pentru a fabrica și alte HEX AFRP sau pur și simplu pentru alte produse laminate plate din aluminiu având o anumită lățime. De asemenea, faptul că anumite HEX AFRP pentru autovehicule sunt fabricate prin turnare continuă nu evidențiază acest produs, deoarece alte produse care intră în domeniul de aplicare al anchetei pot fi, de asemenea, fabricate prin același tip de proces.

(72)

În al treilea rând, în ceea ce privește comercializarea HEX AFRP pentru autovehicule, Comisia a stabilit că majoritatea produselor AFRP sunt efectuate la comandă și că ponderea produselor standard este mică. De asemenea, atunci când se are în vedere faptul că un astfel de produs reprezintă aproximativ 9 % din consumul de pe piața Uniunii, nu poate fi considerat că acesta este comercializat în cantități mici sau că reprezintă o nișă de piață.

(73)

În al patrulea rând, Comisia a stabilit, de asemenea, că HEX pentru autovehicule nu sunt singurele produse care intră în domeniul de aplicare al anchetei și care sunt vândute furnizorilor de autovehicule de nivel 1. În fapt, alte produse, cum ar fi șasiul și componentele, sunt în cele din urmă destinate industriei auto, sunt vizate de același canal de vânzări și presupun în egală măsură un proces de validare. În plus, producătorii de HEX pot cumpăra diferitele categorii de HEX AFRP pentru autovehicule de la diverși furnizori și, prin urmare, nu pe baza unui „ghișeu unic”, astfel cum s-a afirmat în mod eronat. În cele din urmă, Comisia a mai stabilit că producătorii din Uniune incluși în eșantion au vândut o cotă semnificativă de alte produse care se încadrează în definiția produsului la prețuri mai mari decât HEX AFRP pentru autovehicule. Aceste alte produse au reprezentat peste 8 % din volumul total al vânzărilor realizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe parcursul perioadei de anchetă.

(74)

În al cincilea rând, Comisia nu a fost de acord cu excluderea HEX AFRP din cauza utilizării lor în industria autovehiculelor. Aceasta a reamintit că nu toate produsele destinate industriei autovehiculelor sunt excluse din domeniul de aplicare al anchetei. În fapt, produsul care face obiectul anchetei vizează produsele laminate plate din aluminiu pentru produse auto, cum ar fi elemente de construcție pentru aplicații auto (șasiu, componente).

(75)

În ceea ce privește afirmațiile referitoare la interesul Uniunii, Comisia a stabilit că industria Uniunii are o capacitate suficientă pentru a satisface cererea actuală și că nu există niciun risc de creștere structurală a prețurilor, având în vedere condițiile concurențiale și capacitățile disponibile în UE, astfel cum s-a confirmat în recenta decizie a Comisiei privind fuziunea dintre Gränges și Impexmetal (14). De asemenea, potrivit informațiilor furnizate de industria Uniunii și verificate de Comisie, industria Uniunii a investit recent în capacitatea sa de producție și derulează în prezent și alte proiecte vizând sporirea respectivei capacități. Potrivit informațiilor aflate la dispoziția sa, Comisia a considerat că există posibilitatea ca această creștere să absoarbă creșterea preconizată a cererii ca urmare a modificărilor prevăzute în materie de modele de producție auto, și anume scăderea numărului de motoare cu ardere internă și creșterea numărului de vehicule hibride/electrice reîncărcabile.

(76)

În ceea ce privește creșterea costurilor, Comisia a considerat că nivelul profiturilor realizate înainte de pandemie ar permite producătorilor de HEX pentru autovehicule să absoarbă costuri suplimentare sub formă de taxe antidumping sau costuri de validare, în cazul în care aceștia doresc să revină la achiziții de la producătorii din Uniune. În plus, situația financiară globală a acestor societăți și a grupurilor din care fac parte și, de exemplu, rezultatul reportat al acestora, nu au indicat o situație financiară dramatică ce ar pune în pericol desfășurarea în continuare a activităților acestora în contextul actual.

(77)

În plus, în ceea ce privește impactul asupra lanțului de aprovizionare, ar trebui remarcat faptul că producătorii de HEX pentru autovehicule se bazează în mod normal pe surse duble de furnizare pentru anumite produse și că, de obicei, aceștia au mai mulți furnizori validați pentru fiecare categorie de produse (tuburi, plăci, folii). Producătorii din Uniune de HEX AFRP pentru autovehicule și-au dovedit de-a lungul anilor experiența în ceea ce privește furnizarea unor astfel de produse specifice către principalii producători în cantități mari, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii. Prin urmare, aceștia dispun de echipamentele relevante și de know-how-ul tehnic necesar pentru a dezvolta și furniza astfel de produse, fiind adesea furnizori precalificați. Deși acest lucru nu înseamnă că, dacă ar dori, utilizatorii ar putea trece imediat de la un furnizor de produse laminate plate din aluminiu la altul în ceea ce privește toate produsele lor, industria Uniunii ar fi în măsură să înlocuiască rapid importurile din China și să ofere o sursă alternativă sigură de aprovizionare. Unul dintre producătorii din Uniune a susținut că un proces similar a avut deja loc pe piața SUA, unde anumiți producători din afara SUA au fost în măsură să înlocuiască importurile din China după instituirea taxelor antidumping asupra produselor laminate plate din aluminiu originare din China.

(78)

Deși nu se contestă faptul că dezvoltarea vehiculelor electrice de nouă generație ar reduce nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniune, Comisia a considerat, cu titlu provizoriu, că producerea aluminiului necesar pentru astfel de autoturisme în UE ar implica un grad mai mic de poluare decât importul acestuia din RPC. În fapt, indiferent de costurile de transport din RPC către UE, producția de aluminiu din Uniune generează în medie un nivel de CO2 de aproape trei ori mai mic decât în RPC (15). Din aceste motive, Comisia a considerat că impunerea taxelor asupra HEX AFRP pentru autovehicule din RPC nu este incompatibilă cu politicile mai ample ale Uniunii. În această privință, un producător-exportator, Huafon, a susținut că nivelul emisiilor sale de CO2 era mult mai scăzut decât media chineză. Cu toate acestea, o astfel de afirmație nu a fost susținută de elemente de probă și, în orice caz, nu a putut fi extrapolată la întreaga industrie a aluminiului din China.

(79)

În continuare, doi utilizatori, Mahle și Titanx, au indicat, de asemenea, că producătorii de HEX pentru autovehicule din afara Spațiului Economic European (denumit în continuare „SEE”) ar obține un avantaj competitiv la achiziția AFRP din China, neplătind taxe antidumping, și au făcut referire la un producător chinez de HEX pentru autovehicule cu sediul în Maroc. Comisia a stabilit că investiția producătorilor de HEX pentru autovehicule în cauză a fost realizată cu scopul de a pune la dispoziție o unitate de producție auto complet nouă, situată în afara UE, în condițiile în care elementele de probă disponibile indică o investiție menită să aprovizioneze piața locală (16). În consecință, afirmația a fost respinsă.

(80)

În lumina celor de mai sus, Comisia a respins în mod provizoriu cererea de excludere a HEX AFRP pentru autovehicule din definiția produsului care face obiectul anchetei.

(81)

Un utilizator, societatea A, a solicitat excluderea rulourilor din aluminiu pentru producția de rulouri acoperite și ACP pe motiv că astfel de rulouri au caracteristici fizice, tehnice și chimice distincte în ceea ce privește nivelarea sub tensiune și aspectul acestora, având în vedere că și o imperfecțiune, cât de mică, face produsul inutilizabil în scopul pentru care a fost achiziționat.

(82)

Având în vedere constrângerile în materie de înaltă calitate, societatea a afirmat că un astfel de produs nu este fungibil cu alte produse laminate plate din aluminiu și nici nu poate fi înlocuit cu alte produse. În ceea ce privește procesul de producție, această parte a susținut că producătorii chinezi fabrică tipul de produs în cauză cu ajutorul echipamentelor de ultimă generație (laminare la cald, nivelare sub tensiune și linii de prelucrare la cald în tandem), generând creșterea calității și a productivității, precum și scăderea costurilor.

(83)

Aceeași parte a mai afirmat că s-a confruntat cu dificultăți majore nu numai în ceea ce privește achiziționarea de la industria Uniunii a tipului de produs în cauză având standardele care se impun, ci și în ceea ce privește trecerea de la aprovizionarea din China la aprovizionarea din Uniune. Aceasta a susținut, de asemenea, că tipul de produs în cauză reprezenta o pondere considerabilă din costul său de producție și că, în cazul în care ar fi instituite taxe, ar trebui să valideze noi furnizori, ceea ce ar duce la o creștere a costurilor sale.

(84)

Comisia a stabilit că rulourile din aluminiu pentru producția de rulouri acoperite și ACP se încadrează în definiția produsului, expusă în considerentele 55-58 de mai sus, și pot fi clasificate utilizând codificarea produsului prevăzută de anchetă în ceea ce privește grosimea, forma, materialul utilizat, finisarea și călirea. De asemenea, acestea au aceleași caracteristici chimice, tehnice și fizice de bază ca și alte produse laminate plate din aluminiu, deoarece au în compoziție peste 95 % aluminiu pur, la fel ca alte produse laminate plate din aluminiu. În plus, rulourile sunt fabricate din aliaje similare, iar finisarea, călirea și grosimea sunt asemenea altor produse laminate plate din aluminiu care intră în domeniul de aplicare al anchetei. Nivelarea sub tensiune nu este un proces care se aplică exclusiv tipului de produs în cauză, deoarece este utilizat și pentru alte categorii de produse laminate plate din aluminiu, cum ar fi HEX AFRP.

(85)

În ceea ce privește fungibilitatea, este posibil ca produsele laminate plate din aluminiu care aparțin unor grupe diferite de produse să nu fie fungibile din diverse motive, cum ar fi tratamentele specifice aliajelor utilizate sau tipul de finisare. Totuși, aceste produse intră în definiția produsului din cadrul anchetei, deoarece au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază.

(86)

În ceea ce privește procesul de producție, Comisia a considerat în mod provizoriu că rulourile din aluminiu pentru producția de rulouri acoperite și ACP sunt rezultatul aceluiași proces de fabricație descris în considerentul 56 și utilizează în mare măsură aceleași echipamente ca și alte produse laminate plate din aluminiu. Faptul că producătorii chinezi ar utiliza echipamente de ultimă generație nu înseamnă că produsul este diferit. În orice caz, unii producători din Uniune dispun de echipamente de producție similare.

(87)

Cu toate acestea, Comisia a recunoscut caracterul specific al produselor pe care le fabrică societatea A și dificultățile cu care aceasta se confruntă în ceea ce privește aprovizionarea cu rulouri din aluminiu pentru producția de rulouri acoperite și ACP în Uniune. Până în prezent, industria Uniunii nu a furnizat niciun element de probă care să dovedească contrariul. În plus, în ceea ce privește producătorii din Uniune incluși în eșantion, Comisia a stabilit în mod provizoriu că niciunul dintre aceștia nu producea în cantități suficiente astfel de tipuri de produse speciale destinate pieței libere. În plus, ponderea ACP în cadrul grupului global de AFRP din Uniune poate fi estimată la mai puțin de 2 %.

(88)

În lumina celor de mai sus și pe baza elementelor de probă aflate la dispoziția sa, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că importurile de rulouri din aluminiu ar trebui să fie scutite de plata taxelor atunci când sunt utilizate pentru producția de rulouri acoperite și ACP.

(89)

Un producător-exportator, Xiamen Xiashun, a solicitat clarificări cu privire la includerea foilor litografice și a foliilor pentru baterii în definiția produsului. În acest sens, a susținut că aceste produse erau diferite față de foliile fine în ceea ce privește aplicarea, piața de destinație, caracteristicile fizice și chimice și procesele de producție.

(90)

În acest context, ar trebui remarcat în primul rând faptul că foile litografice și foliile pentru baterii se încadrează în definiția produsului, expusă în considerentele 55-58, și pot fi clasificate utilizând codificarea produsului prevăzută de anchetă în ceea ce privește grosimea, forma, materialul utilizat, finisarea și călirea.

(91)

În al doilea rând, spre deosebire de argumentele prezentate de această parte, definiția produsului care face obiectul prezentei anchete este mult mai largă și nu se limitează la foliile fine. În continuare, ancheta a arătat că foile litografice și foliile pentru baterii au aceleași caracteristici chimice de bază ca și alte produse laminate plate din aluminiu, deoarece au în compoziție peste 95 % aluminiu pur, la fel ca alte produse laminate plate din aluminiu. De asemenea, sunt fabricate din aliaje similare, iar finisarea, călirea și grosimea sunt asemenea altor AFRP care intră în domeniul de aplicare al anchetei. În plus, faptul că aceste produse sunt destinate unor aplicații specifice în sectoare specifice nu este unic, deoarece majoritatea AFRP au specificații proprii, în funcție de aplicație sau de cerințele utilizatorului final în cauză.

(92)

În ceea ce privește procesul de fabricație, Comisia a considerat că foile litografice și foliile pentru baterii sunt rezultatul aceluiași proces de fabricație descris în considerentul 56 și utilizează în mare măsură aceleași echipamente ca și alte produse laminate plate din aluminiu. Faptul că aceste produse necesită echipamente specifice (degresare, nivelare sub tensiune) nu este unic, deoarece astfel de echipamente pot fi utilizate pentru a fabrica și alte produse laminate plate din aluminiu. Din aceste motive, Comisia a confirmat în mod provizoriu că foile litografice și foliile pentru baterii fac parte din domeniul de aplicare al anchetei.

(93)

Producătorul-exportator Grupul Nanshan a solicitat clarificări cu privire la includerea foliei convertoare de aluminiu cu o grosime cuprinsă între 30 și 60 de microni în obiectul prezentei anchete și a solicitat excluderea sa din definiția produsului. Acesta a susținut că ACF-30-60 are două fețe diferite (mată și lucioasă), este produs din anumite aliaje (1xxx și 8xxx) și trebuie să respecte legislația UE privind contactul cu produsele alimentare [Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (17), Regulamentul (CE) nr. 2023/2006 al Comisiei (18), Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului (19), Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (20) (Regulamentul REACH)] și standardul european CEN EN 602. De asemenea, a făcut referire la faptul că folia convertoare de aluminiu și folia de aluminiu de uz casnic au fost considerate de către Comisie produse diferite în cadrul unei anchete anterioare privind eludarea (21), pe baza specificațiilor referitoare la aliajele, capacitatea de înmuiere și perforațiile din folia de aluminiu.

(94)

Aceeași parte a făcut referire și la destinația finală și la aplicații și, în special, la faptul că ACF-30-60 este utilizat în principal pentru aplicații alimentare, în timp ce principalele destinații finale ale produsului în cauză ar fi folia protectoare și folia farmaceutică. În plus, aceasta a susținut că ACF-30-60 nu se afla în concurență și nu era fungibilă cu produsul în cauză, deoarece, spre deosebire de cumpărătorii AFRP, cumpărătorii ACF-30-60 își desfășoară activitatea în industria alimentară sau farmaceutică, iar produsele ACF-30-60 sunt vândute la prețuri mai ridicate. Aceeași parte a mai susținut că procesul de producție era diferit, având în vedere ruliul de finisare care determină o față mată și una lucioasă, precum și faptul că „reclamanții” nu au fabricat, pentru cele mai multe dintre acestea, ACF-30-60.

(95)

În acest context, ar trebui remarcat în primul rând faptul că ACF-30-60 se încadrează în definiția produsului, expusă în considerentele 55-58, și este clasificat utilizând codificarea produsului prevăzută de anchetă în ceea ce privește grosimea, forma, materialul utilizat, finisarea și călirea. În continuare, Comisia a stabilit că produsele ACF-30-60 au aceleași caracteristici chimice de bază ca și alte produse laminate plate din aluminiu, deoarece au în compoziție peste 95 % aluminiu pur, la fel ca alte produse laminate plate din aluminiu. De asemenea, sunt fabricate din aliaje similare, iar finisarea, călirea și grosimea sunt asemenea altor AFRP care intră în domeniul de aplicare al anchetei.

(96)

În al doilea rând, faptul că aceste produse au două fețe diferite și trebuie să respecte anumite reglementări în domeniul alimentar nu este unic, deoarece majoritatea produselor laminate plate din aluminiu au specificații proprii, în funcție de aplicație sau de cerințele utilizatorului final în cauză și trebuie să respecte anumite cerințe legale. Acest lucru este valabil, de exemplu, în cazul altor produse de depozitare a alimentelor care fac obiectul prezentei proceduri.

(97)

În ceea ce privește ancheta anterioară privind eludarea, articolul 1 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/271 exclude pur și simplu de la extinderea taxelor antidumping existente folia de aluminiu importată pentru alte utilizări decât utilizarea ca folie de uz casnic. Prin urmare, folia de aluminiu utilizată ca folie convertoare nu a făcut obiectul măsurilor respective. Cu toate acestea, Regulamentul (UE) 2017/271 a recunoscut, în cele din urmă, că este imposibil să se facă distincția, pe baza caracteristicilor tehnice referitoare la aliaje, capacitate de înmuiere și perforații, între folia convertoare de aluminiu și folia care face obiectul anchetei respective, utilizate efectiv pentru scopuri casnice (a se vedea considerentul 72). În orice caz, analiza a fost efectuată numai în legătură cu identificarea elementelor care ar permite o distincție între folia de aluminiu de uz casnic și folia convertoare de aluminiu în contextul practicilor de eludare stabilite în ceea ce privește folia de aluminiu de uz casnic ușor modificată. În consecință, concluziile formulate în cadrul respectivei anchete nu au nicio incidență asupra anchetei în cauză.

(98)

În ceea ce privește destinația finală, Comisia a considerat că acești parametri nu sunt relevanți pentru a susține o cerere de excludere a unui produs atunci când tipul de produs în cauză are aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază ca și alte produse laminate plate din aluminiu. În orice caz, contrar afirmațiilor acestei părți, ancheta a arătat în speță că produsele laminate plate din aluminiu sunt destinate nu numai foliei protectoare sau foliei farmaceutice, ci și ambalajelor pentru alimente, astfel cum s-a menționat în plângere și a fost confirmat de anchetă.

(99)

În ceea ce privește fungibilitatea, Comisia a stabilit că acest parametru nu este un argument relevant pentru a susține o cerere de excludere a unui produs atunci când produsul în cauză are aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază ca și alte produse laminate plate din aluminiu. În speță, deși au aceleași caracteristici de bază și sunt fabricate cu ajutorul acelorași echipamente, este posibil ca produsele laminate plate din aluminiu care aparțin unor grupe diferite de produse să nu fie fungibile din diverse motive, cum ar fi tratamentele specifice aliajelor utilizate sau tipul de finisare. Totuși, aceste produse intră în definiția produsului din cadrul anchetei, deoarece au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază.

(100)

În ceea ce privește procesul de producție, produsele ACF-30-60 sunt rezultatul aceluiași proces de fabricație descris în considerentul 56 și utilizează în mare măsură aceleași echipamente ca și alte produse laminate plate din aluminiu. Faptul că produsul trebuie să treacă printr-un anumit proces de finisare nu înseamnă că produsul este diferit, cu condiția ca acesta să aibă aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază ca și alte produse laminate plate din aluminiu.

(101)

În cele din urmă, afirmația potrivit căreia majoritatea reclamanților nu fabricau ACF-30-60 nu a fost susținută prin elemente de probă. Dimpotrivă, Comisia a stabilit că industria Uniunii fabrica astfel de produse.

(102)

În lumina celor de mai sus, Comisia a respins provizoriu cererea de excludere a ACF-30-60 din domeniul de aplicare al anchetei.

(103)

Un utilizator, OPL System AB, a solicitat excluderea produselor laminate plate din aluminiu destinate utilizării la fabricarea storurilor venețiene din domeniul de aplicare al anchetei. Acesta a susținut că nu există niciun producător de astfel de materiale pe piața Uniunii și a făcut trimitere la Regulamentul (UE) 2019/2220 al Consiliului (22) care prevede un contingent tarifar scutit de taxe vamale la import pentru bandă sau folie din aliaj de aluminiu și de magneziu, destinată utilizării la fabricarea lamelelor pentru storuri. De asemenea, a susținut că produsul în cauză trebuia să respecte specificațiile elaborate pentru echipamentele sale de producție.

(104)

Comisia a observat că această parte interesată nu a furnizat niciun element de probă care să arate că produsul în cauză nu are aceleași caracteristici chimice, fizice și tehnice de bază ca și alte produse laminate plate din aluminiu incluse în domeniul de aplicare al anchetei. În plus, această parte interesată nu a furnizat elemente de probă cu privire la presupusa incapacitate a industriei Uniunii de a fabrica produsul în cauză. La rândul său, industria Uniunii a afirmat că este în măsură să fabrice produsul în cauză.

(105)

În absența unor elemente de probă suplimentare, Comisia a respins provizoriu această cerere de excludere a produsului.

(106)

Elementele de probă disponibile la deschiderea anchetei au indicat existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a considerat adecvat să deschidă ancheta în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(107)

Pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat toți producătorii-exportatori din țara în cauză să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea produselor laminate plate din aluminiu. Paisprezece producători-exportatori au transmis informațiile relevante.

(108)

De asemenea, astfel cum s-a menționat mai sus în considerentul 44, Comisia a solicitat GC să răspundă la un chestionar privind presupusa existență a unor distorsiuni în RPC. Nu s-a primit niciun răspuns. Ulterior, Comisia a informat GC cu privire la intenția sa de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază și de a utiliza datele disponibile pentru a stabili existența unor distorsiuni semnificative în RPC. Nu s-a primit niciun răspuns.

(109)

De asemenea, Comisia a invitat toate părțile interesate să își exprime punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative cu privire la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Xiamen Xiashun a prezentat observații.

(110)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că, pe baza informațiilor disponibile în etapa respectivă, Brazilia ar putea fi o posibilă țară reprezentativă adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în cazul în care ar fi confirmate condițiile de aplicare a acestei dispoziții. Comisia a precizat în continuare că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(111)

La 5 octombrie 2020, Comisia a publicat o primă notă la dosar privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale (denumită în continuare „nota din 5 octombrie” sau „prima notă”), prin care informa părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care Comisia avea intenția de a le utiliza pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea produselor laminate plate din aluminiu. În plus, Comisia a identificat Brazilia, Thailanda și Turcia ca posibile țări reprezentative adecvate. Comisia a oferit tuturor părților interesate posibilitatea de a prezenta observații. Comisia a primit observații din partea reclamantului, a societăților Airoldi Metalli Spa (denumită în continuare „Airoldi”), a societății A, a Grupului Jiangsu Alcha, Nilo, a Grupului Nanshan și Xiamen Xiashun.

(112)

La 25 noiembrie 2020 și după analizarea observațiilor primite, Comisia a emis a doua notă privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale (denumită în continuare „nota din 25 noiembrie” sau „a doua notă”). În nota respectivă, Comisia a stabilit o listă provizorie a factorilor de producție și a informat părțile interesate cu privire la intenția sa de a utiliza Brazilia ca țară reprezentativă în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. De asemenea, a informat părțile interesate că va stabili costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și profituri, pe baza situațiilor financiare disponibile public ale societății braziliene Novelis do Brasil Ltda. Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile. Au fost primite observații din partea reclamantului și a societăților Airoldi, a societății A, a Grupului Jiangsu Alcha, Lodec Metal, a Grupului Nanshan și Xiamen Xiashun.

(113)

După analizarea observațiilor și a informațiilor primite cu privire la a doua notă, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că Turcia este o alegere adecvată ca țară reprezentativă pentru a furniza prețuri și costuri nedistorsionate în vederea stabilirii valorii normale. Motivele care stau la baza acestei alegeri sunt descrise în detaliu la punctul 3.3 de mai jos.

(114)

La deschiderea anchetei în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a trimis GC două chestionare privind existența unor distorsiuni (23). Cu toate acestea, GC nu a trimis niciun răspuns. Comisia a informat autoritățile chineze, prin nota verbală din 28 septembrie 2020, că intenționează să recurgă la utilizarea dispozițiilor prevăzute la articolul 18 din regulamentul de bază în ceea ce privește informațiile vizate de cele două chestionare și a invitat autoritățile chineze să își prezinte observațiile cu privire la aplicarea articolului 18. Nu s-au primit observații.

(115)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(116)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în sensul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costuri VAG”).

(117)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta anchetă că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(118)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că „distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(119)

Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie formulată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forțelor de pe piață.

(120)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede următoarele: „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(121)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind RPC (denumit în continuare „raportul”) (24), care arată existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și sectoare specifice (printre care cel siderurgic și cel chimic). Raportul a fost inclus în dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia. Plângerea conținea, de asemenea, unele elemente de probă relevante care au completat raportul. Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă din dosarul de anchetă la momentul deschiderii acesteia.

(122)

Plângerea conținea informații privind studii și rapoarte suplimentare care analizează situația industriei aluminiului din RPC. O primă sursă a fost Raportul privind supracapacitățile din China, emis de Camera de Comerț a Uniunii Europene în China („Raportul Camerei de Comerț a Uniunii Europene”), care a fost utilizat pentru a demonstra existența unei capacități de producție excedentare în China. În al doilea rând, reclamantul a inclus documentul OCDE intitulat „Măsurarea distorsiunilor de pe piețele internaționale – lanțul valoric al aluminiului” (denumit în continuare „studiul OCDE”) (25), care analizează îndeaproape problema subvențiilor financiare acordate întreprinderilor din industria aluminiului, precum și faptul că taxele la export pentru aluminiul primar și reducerile parțiale de TVA la exporturile de anumite produse din aluminiu au descurajat exporturile de aluminiu primar și au încurajat producția și exportul de semifabricate și produse fabricate din aluminiu, inclusiv de extrudate din aluminiu. În cele din urmă, reclamantul a subliniat că, într-o reexaminare recentă efectuată în perspectiva expirării măsurilor privind taxele antidumping la importurile de anumite folii de aluminiu în rulouri originare din China (26), Comisia a confirmat existența unor distorsiuni semnificative, iar această constatare a fost de natură sistemică și nu s-a limitat la produsul în cauză în ancheta respectivă, prin urmare, nu exista niciun motiv de a se abate de la această metodologie.

(123)

Astfel cum se precizează în considerentul 114, GC nu a prezentat observații și nu a furnizat dovezi care să susțină sau să respingă dovezile existente la dosarul cazului în etapa de deschidere, inclusiv raportul, precum și dovezile suplimentare furnizate de reclamant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la adecvarea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față. Observațiile primite în acest sens de la o serie de părți interesate sunt abordate la punctul 3.3.1.11 de mai jos.

(124)

Comisia a analizat dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această analiză a Comisiei s-a bazat pe elementele de probă disponibile la dosar, inclusiv pe elementele de probă cuprinse în raport, care au fost obținute din surse disponibile în mod public. Analiza a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC.

(125)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a Republicii Populare Chineze. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a populației active”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (27). În consecință, organizarea generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un prim exemplu: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (28).

(126)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o superstructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză a dispoziției deja existente: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze”, s-a adăugat o a doua teză: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (29). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al RPC. Această autoritate și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în ale cărui limite acționează forțele de pe piața liberă.

(127)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă pentru îndeplinirea unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (30). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și nivelul cadrului de reglementare.

(128)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ global, direcția economiei chineze este guvernată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Ansamblul acestor planuri acoperă o matrice cuprinzătoare și complexă de sectoare și politici transversale și este prezent la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, de asemenea, modalitatea de sprijinire a industriilor/sectoarelor relevante, precum și termenele în care trebuie realizate obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările, în timp ce aceasta a fost o caracteristică obișnuită în ciclurile anterioare de planificare. În cadrul planurilor, sectoarele industriale și/sau proiectele individuale sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative) în conformitate cu prioritățile guvernamentale, fiindu-le atribuite obiective specifice de dezvoltare (modernizare industrială, expansiune internațională etc.). Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Aceasta se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează competențele în mod corespunzător, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea, de asemenea, punctul 3.3.1.5 de mai jos) (31).

(129)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al RPC este dominat de băncile comerciale de stat. Aceste bănci, atunci când își elaborează și pun în aplicare politica de creditare, trebuie să se alinieze la obiectivele politicii industriale a guvernului, și nu să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect (a se vedea și punctul 3.3.1.8 de mai jos) (32). Același lucru este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele bursiere, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar, altele decât sectorul bancar, sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (33).

(130)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii obiectivelor de politică, altele decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în acest domeniu. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale (34) o marjă largă de apreciere. În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (35).

(131)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (36).

(132)

În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(133)

GC și PCC mențin structuri care asigură influența lor continuă asupra întreprinderilor, în special a întreprinderilor deținute de stat (IDS). Statul (și, în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către IDS individuale, dar își revendică și dreptul de a participa la procesul decizional operațional al acestora. Acest lucru se realizează de obicei prin rotația cadrelor între autoritățile publice și IDS, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale IDS și a celulelor de partid în cadrul societăților (a se vedea și punctul 3.3.1.4), precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului IDS (37). În schimb, IDS se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea de concurență și accesul preferențial la factorii de producție relevanți, inclusiv la finanțare (38). Elementele care indică existența controlului exercitat de stat asupra întreprinderilor din sectorul aluminiului sunt detaliate în continuare la punctul 3.3.1.5 de mai jos.

(134)

Studiul OCDE, prezentat ca element de probă de către solicitant, menționează IDS din sectorul aluminiului care subliniază în mod specific în declarațiile lor reglementare modul în care influențează proprietatea de stat politicile industriale relevante și modul în care proprietatea de stat se traduce în sprijin din partea guvernului. În mod mai specific, o IDS menționează în prospectul obligațiunilor din 2016 că este una dintre cele 52 de întreprinderi de stat centrale, că joacă un rol-cheie în formularea și implementarea politicilor în sectorul energetic și că primește un sprijin cuprinzător și susținut din partea GC. O altă IDS face referire în prospectul obligațiunilor din 2017 la faptul că autoritățile provinciei în cauză pot exercita o influență semnificativă asupra grupului (39).

(135)

RPC este cel mai mare producător de aluminiu din lume, mai multe IDS mari din China numărându-se printre cei mai mari producători individuali de la nivel mondial. Conform estimărilor, IDS reprezintă peste 50 % din producția totală de aluminiu primar din RPC (40). Un studiu privind industria metalelor neferoase din RPC arată, de asemenea, că IDS dețin o cotă dominantă pe piața internă (41). Deși o anumită creștere a capacității din ultimii ani este atribuită în parte întreprinderilor private, o astfel de creștere a capacității implică, de obicei, diverse forme de implicare a autorităților (locale), cum ar fi tolerarea extinderii ilegale a capacității (42). În plus, a crescut și capacitatea de producție a aluminiului în rândul principalelor IDS, deși într-o măsură mai mică (43).

(136)

În afară de controlul exercitat asupra întreprinderilor deținute de stat, autoritățile chineze influențează, de asemenea, întreprinderile private din RPC. În cursul anchetei, s-a stabilit că producătorii de produse laminate plate din aluminiu au primit subvenții din partea guvernului. De exemplu, una dintre societățile incluse în eșantion, Grupul Jiangsu Alcha, enumeră o serie de subvenții guvernamentale în raportul anual al societății. O serie de întreprinderi deținute de stat se numără printre exportatorii de produse laminate plate din aluminiu, inclusiv Chalco Ruimin și Grupul Southwest Aluminium, care sunt filiale ale Chalco, o întreprindere deținută de stat aflată sub supravegherea SASAC (Comisia pentru supravegherea și administrarea activelor deținute de stat a Consiliului de Stat) (44).

(137)

Având în vedere nivelul ridicat de intervenție guvernamentală în industria aluminiului și o pondere semnificativă a IDS în cadrul sectorului, chiar și producătorii privați sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul aluminiului fac, de asemenea, obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării, astfel cum se arată la punctul 3.3.1.5 de mai jos.

(138)

Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul deținerii IDS și al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere-cheie din cadrul IDS de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate (45) corespunzătoare, celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului întreprinderilor comerciale din China, se înființează o organizație PCC în fiecare întreprindere [cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (46)], iar întreprinderea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat intenția de a controla deciziile de afaceri din cadrul IDS, aceasta fiind o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăților private să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (47). În 2017 s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul întreprinderilor (48) respective. Aceste norme se aplică la scară largă, în întreaga economie chineză, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor de produse din aluminiu și furnizorilor de factori de producție ai acestora.

(139)

În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat „Orientările Biroului General al Comitetului central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră” (49), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private. Potrivit orientărilor, secțiunea II.4: „Trebuie să sporim capacitatea globală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”; și secțiunea III.6: „Trebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește construcția partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească sarcinile în mod eficient, asemenea unei fortărețe, precum și să le permitem membrilor de partid să acționeze în calitate de avangardiști și pionieri.” Prin acest document, partidul a subliniat rolul întreprinderilor private în ceea ce privește „activitatea Frontului Unit”, în contextul eforturilor de a spori rolul PCC la nivelul organizațiilor și entităților independente (50).

(140)

Următoarele exemple ilustrează tendința de intervenție din ce în ce mai mare menționată mai sus a GC în sectorul aluminiului.

(141)

Astfel cum a constatat Comisia în cadrul unei alte anchete privind anumite folii de aluminiu în rulouri originare din China (51), în 2017, un producător chinez de aluminiu deținut de stat, China Aluminium International Engineering Corporation Limited (denumit în continuare „Chalieco”), și-a modificat statutul, acordând o importanță mai mare rolului celulelor de partid în cadrul întreprinderii. Acesta a inclus un întreg capitol privind comitetul de partid, iar articolul 113 din statut prevede: „În procesul de luare a deciziilor importante privind întreprinderea, consiliul de administrație consultă în prealabil Comitetul de partid al întreprinderii” (52). Mai mult, în raportul său anual (53) pe 2017, Aluminum Corporation of China (denumită în continuare „Chalco”) a afirmat că o serie de directori, supervizori și alte cadre superioare de conducere ale întreprinderilor – inclusiv președintele, directorul executiv și președintele Comitetului de supraveghere – sunt membri ai PCC.

(142)

În ceea ce privește întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul fabricării produselor laminate plate din aluminiu, printre care Southwest Aluminium, Grupul Jiangsu Alcha și Chalco Ruimin, ancheta a arătat că la conducerea acestor trei societăți se află și membri ai PCC. De asemenea, o serie de producători de produse laminate plate din aluminiu organizează activități de construcție a partidului pentru angajații lor, de exemplu Southwest Aluminium: „pentru a pune în aplicare cerințele secretarului general Xi Jinping, în urma eforturilor politice de construcție, Comitetul de partid din cadrul societății (Grupul) Southwest Aluminum Co., Ltd promovează cu fermitate crearea sucursalelor de partid, asigură acoperirea deplină și efectivă a organizațiilor de partid și a activităților de partid, promovează «dubla promovare» a membrilor de partid și îi implică mai activ pe membrii de partid în calitate de pionieri și modele” (54). Xiamen Xiashun explică practicile de construcție a partidului după cum urmează: „Xiashun promovează în mod activ activitățile de construcție a partidului și organizațiile sindicale și își menține angajamentul față de sistemul de reuniuni comune ale partidului, guvernului și lucrătorilor de-a lungul anilor, oferind o platformă importantă în vederea participării angajaților la procesul decizional, a protejării drepturilor și intereselor acestora, precum și în vederea creării unei atmosfere armonioase” (55). Printre societățile implicate în activitățile de construcție a partidului se numără Tianjin Zhongwang Aluminium Industry, Grupul Jiangsu Alcha și Chalco Ruimin.

(143)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și punctul 3.3.1.8 de mai sus), precum și în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime și factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare a pieței (56). Astfel, prezența statului în întreprinderile – inclusiv IDS – din sectorul aluminiului și din alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție) permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(144)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem complex de planificare care stabilește priorități și prevede obiective asupra cărora trebuie să se concentreze administrațiile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător de guvernare. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (57).

(145)

De exemplu, guvernul joacă un rol esențial în dezvoltarea sectorului chinez al aluminiului. Acest lucru este confirmat în numeroasele planuri, directive și alte documente care țin direct sau indirect de sector, care sunt emise la nivel național, regional și municipal. Prin aceste instrumente și prin altele, guvernul conduce și controlează practic fiecare aspect al dezvoltării și funcționării sectorului aluminiului. Astfel de politici au un impact direct sau indirect important asupra costurilor de producție ale produselor din aluminiu.

(146)

În conformitate cu constatările Comisiei în cauza referitoare la anumite folii de aluminiu în rulouri originare din China (58) și în cazul extrudatelor din aluminiu (măsuri provizorii) (59), următoarele fapte sunt aplicabile prin analogie produsului în cauza de față, care este, în mod similar, un produs din aluminiu din aval.

(147)

Deși cel de al 13-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială (60) nu conține dispoziții specifice privind aluminiul, acesta prevede, pentru industria metalelor neferoase în general, o strategie de promovare a cooperării internaționale în ceea ce privește capacitatea de producție și fabricarea de echipamente. Pentru a atinge aceste obiective, planul confirmă că va îmbunătăți schemele de sprijin legate de impozitare, finanțe, asigurări, investiții și platforme de finanțare, precum și de platformele de evaluare a riscurilor (61).

(148)

Planul sectorial corespunzător, „Planul de dezvoltare a industriei metalelor neferoase (2016-2020)” (denumit în continuare „planul”) stabilește politicile și obiectivele specifice pe care guvernul intenționează să le realizeze pentru o serie de industrii ale metalelor neferoase (62), inclusiv aluminiu.

(149)

Planul vizează îmbunătățirea gamei de tipuri de produse fabricate de industria aluminiului din China, printre altele prin susținerea inovației. Acesta îndeamnă la dezvoltarea rapidă a sistemului de proprietate mixtă și la stimularea vitalității IDS. În plus, planul prevede posibilitatea stocării metalelor neferoase, îmbunătățirea securității resurselor, inclusiv a aluminiului, și stabilește obiective cantitative specifice în materie de reducere a consumului de energie, de creștere a ponderii aluminiului reciclat în producție și de creștere a utilizării capacităților (63).

(150)

Planul prevede, de asemenea, ajustări structurale, cu un control mai strict asupra noilor instalații de topire și eliminarea capacităților depășite. Acesta prevede repartizarea geografică a instalațiilor de prelucrare, se axează pe proiecte de dezvoltare a exploatării resurselor de bauxită și de alumină și cuprinde furnizarea energiei electrice și politica de stabilire a prețurilor (64).

(151)

Cu această gamă largă de măsuri și de politici, planul reprezintă o continuare a Planului de ajustare și revitalizare a industriei metalelor neferoase din 2009, care a fost adoptat pentru a atenua efectele negative ale crizei financiare asupra industriei metalelor neferoase. Principalele obiective stabilite în plan includ, printre altele, controlul volumului produs, restructurarea, aprovizionarea cu materii prime, politica privind taxele la export, securitatea resurselor, constituirea de stocuri, inovarea tehnologică, politica financiară și planificarea și punerea în aplicare (65).

(152)

Un alt document de politică prin care se vizează sectorul aluminiului este reprezentat de Condițiile standard aplicabile industriei aluminiului, elaborate de Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației (denumit în continuare „MITI”) la 18 iulie 2013, pentru a accelera ajustarea structurală și a reduce extinderea dezordonată a capacităților de topire a aluminiului. Condițiile standard introduc cantități minime ale producției pentru instalațiile noi, standarde de calitate și norme de securitate a aprovizionării pentru bauxita și alumina importate și provenind din surse naționale. Condițiile standard arată că MITI este autoritatea responsabilă pentru standardizarea și gestionarea industriei aluminiului, precum și pentru publicarea listei de întreprinderi autorizate să activeze în industria aluminiului (66).

(153)

În avizul de orientare privind crearea unui mediu de piață excelent, promovarea ajustării și transformării structurale a industriei metalelor neferoase și creșterea beneficiilor elaborat de Biroul General al Consiliului de Stat în 2016 (2016/42) (67), autoritățile chineze declară ca principale obiective „optimizarea structurii industriei metalelor neferoase; echilibrarea cererii și ofertei principalelor categorii de produse; menținerea ratei de utilizare a capacității de producție a aluminiului electrolitic la peste 80 %; creșterea semnificativă a capacității de securitate a aprovizionării cu resurse minerale, cum ar fi cuprul și aluminiul” (68). Documentul recomandă, de asemenea, „controlul strict al noii capacități de producție.” Pentru a atinge acest obiectiv, Statul solicită: „Garantarea punerii în aplicare a unor noi proiecte de construcție (reformate, extinse) și indispensabile din domeniul aluminiului electrolitic; […] Utilizarea supravegherii sociale și a altor instrumente; Intensificarea eforturilor de supraveghere și inspecție; Investigarea și abordarea cu strictețe a noilor proiecte din domeniul aluminiului electrolitic care încalcă normele” (69). Aceste dispoziții demonstrează gradul substanțial de intervenție a autorităților chineze în sectorul metalelor neferoase, inclusiv în sectorul aluminiului.

(154)

Ingerința de mai sus în funcționarea sectorului aluminiului prin intermediul documentelor de planificare se reflectă și la nivel de provincie. De exemplu, Comunicarea Guvernului provinciei Shandong privind planul de punere în aplicare pentru accelerarea dezvoltării de înaltă calitate a celor șapte industrii mari consumatoare de energie (2018/248) din 6 noiembrie 2018 prevede „încurajarea extinderii lanțului industrial al aluminiului electrolitic” prin intermediul următoarelor acțiuni: „Creșterea în continuare a proporției aluminiului electrolitic lichid care face obiectul unei înalte prelucrări și a materialelor de prelucrare a aluminiului; Accelerarea și promovarea extinderii lanțului industrial al aluminiului la produsele finite și produsele de calitate superioară; Extinderea utilizării materialelor din aluminiu de calitate superioară; Creșterea posibilităților de dezvoltare a industriei de prelucrare a aluminiului” (70).

(155)

Statul a intervenit timp de mai mulți ani în funcționarea sectorului aluminiului înainte de emiterea documentelor de politică menționate mai sus, ceea ce este, de exemplu, ilustrat în Orientările pentru accelerarea restructurării industriei aluminiului („Orientările privind restructurarea”) (71), publicate de CNDR în aprilie 2006. Acesta din urmă a considerat că aluminiul este un produs fundamental pentru dezvoltarea economiei naționale. Orientările privind restructurarea menționau că, în cadrul punerii în aplicare a politicii de dezvoltare industrială aprobate de Consiliul de Stat, se vor atinge obiective specifice în anumite domenii. Aceste domenii au fost: creșterea gradului de concentrare a industriei; accesul la capitalul financiar (a se vedea și punctul 3.3.1.8 de mai jos); organizarea industriei; controlul strict al exporturilor de aluminiu electrolitic și eliminarea capacităților depășite.

(156)

În plus, Comisia a constatat că statul chinez a afectat jocul liber al forțelor pieței în sectorul produselor din aluminiu din amonte, prin urmare în ceea ce privește producția de mijloace de producție și a materiilor prime pentru mijloacele de producție utilizate de producătorii produsului în cauză. În această privință, de exemplu, Comunicarea privind promovarea dezvoltării ordonate a industriei aluminei (2018/1655), emisă la 28 decembrie 2018 de Biroul General al MITI (72), stipulează, în ceea ce privește alumina (un element-cheie al producției de aluminiu primar), că „sub îndrumarea ideologiei socialiste cu caracteristici chineze într-o nouă eră a lui Xi Jinping, [toate părțile relevante] pun în aplicare în mod cuprinzător și aprofundat spiritul celui de al 19-lea Congres național al Partidului; respectă orientarea generală privind stabilitatea activităților în curs; respectă noul concept de dezvoltare; pun accentul pe reformele structurale din perspectiva ofertei; exploatează pe deplin rolul decisiv al pieței în ceea ce privește alocarea resurselor, asigură o participare mai mare a statului […] răspunde necesităților de dezvoltare la nivel național și promovează dezvoltarea ordonată și sănătoasă a sectorului aluminei (73)”. Același document stipulează: „Comisiile provinciale pentru dezvoltare și reformă și administrațiile MITI: sunt la curent cu evoluțiile actuale din industria aluminei în regiunea lor; combină dezvoltarea economică și socială, baza industrială, cererea de pe piață și consumul de energie și capacitatea de mediu din regiunile lor; consolidează planificarea științifică pentru dezvoltarea industriei aluminei; coordonează scara și planul de dezvoltare a industriei din regiunea lor; asigură demonstrații de proiect; pun în aplicare cu strictețe cerințele de construcție; sprijină în mod ordonat proiectele de construcție; consolidează supravegherea întregului proces; se asigură că scala de dezvoltare a sectorului corespunde cererii pieței interne și capacității locale portante; evită realizarea în grabă a proiectelor de construcții” (74). Pentru a realiza cele de mai sus, documentul recomandă consolidarea supravegherii și a inspecțiilor: „În conformitate cu cerințele prezentei comunicări, Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă, Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației, împreună cu Asociația industriei metalelor neferoase din China și cu alte părți interesate, procedează la inspectarea proiectelor de construcție a aluminei, sub formă de scrisori de anchetă, cercetare și anchete aleatorii. Eventualele nereguli detectate vor fi abordate cu strictețe în conformitate cu reglementările relevante” (75). Dispozițiile descrise anterior indică nivelul de intervenție și control al statului pe piața chinezească a aluminei – un mijloc de producție cheie în producția de aluminiu primar, care este materia primă folosită de producătorii de extrudate din aluminiu.

(157)

Un alt mijloc de producție în producția produsului în cauză este electricitatea, care reprezintă 4 % din costul de producție al produselor laminate plate din aluminiu ale producătorilor-exportatori cooperanți. În această privință, Comisia a găsit dovezi ale distorsiunilor cauzate de stat care afectează prețul energiei electrice furnizate producătorilor de aluminiu din China. În special, s-a stabilit că statul a intervenit în favoarea producătorilor chinezi prin stabilirea de prețuri la energie diferențiate și mai avantajoase. În avizul de orientare privind crearea unui mediu de piață excelent, promovarea ajustării și transformării structurale a industriei metalelor neferoase și creșterea beneficiilor menționat mai sus, autoritățile chineze au recunoscut drept obiectiv politic „continuarea punerii în aplicare a politicii diferențiate în materie de prețuri la energia electrică; încurajarea utilizatorilor eligibili de energie electrică să încheie acorduri directe cu întreprinderile producătoare de energie electrică; stabilirea prețurilor prin negociere” (76). Comisia a stabilit, de asemenea, că politici similare au fost puse în aplicare la nivel de provincie. De exemplu, în provincia Yunnan, potrivit informațiilor raportate de China Industry Journal în noiembrie 2019: „În vederea punerii în aplicare a planului, Yunnan a adoptat succesiv politici specifice precum «Avizul de punere în aplicare privind promovarea dezvoltării integrate a materialelor hidroelectrice și a celor din aluminiu» și «Planul de implementare a prețurilor preferențiale pentru promovarea utilizării hidroelectricității». Reiese în mod clar că orice întreprindere care își repartizează cota de capacitate în Yunnan beneficiază de politica «prețului preferențial, transmisie integrală», ceea ce înseamnă că, în primii 5 ani, aluminiul electrolitic beneficiază de un preț special al energiei electrice preferențiale, în valoare de 0,25 RMB per kWh. În ceea ce privește prelucrarea aprofundată a materialelor, se acordă un preț special preferențial pentru energia electrică, și anume 0,20 RMB per kWh. Potrivit rapoartelor, proiectele integrate ale Henan Shenhuo și Sichuan Qiya, cu respectivele cote de capacitate pentru construcție în Yunnan, au beneficiat deja de pe urma politicii privind proiectele de integrare și au semnat acorduri relevante cu guvernele locale, întreprinderile producătoare de energie electrică și societățile producătoare de energie electrică” (77).

(158)

Ca un alt exemplu de intervenție a statului, la nivel de provincie, în Comunicarea guvernului provinciei Shandong privind planul de punere în aplicare pentru accelerarea dezvoltării de înaltă calitate a celor șapte industrii mari consumatoare de energie, autoritățile au emis obiective de transformare și de modernizare a industriei electrolitice de aluminiu în ceea ce privește utilizarea energiei: „Până în 2022, consumul de energie electrică al aluminiului electrolitic pe tonă de aluminiu trebuie să scadă la aproximativ 12 800 kWh, rata de înaltă prelucrare electrolitică a aluminiului în provincie trebuie să fie de aproximativ 50 %, iar valoarea adăugată a aluminiului pe tonă trebuie să crească cu mai mult de 30 % în medie” (78).

(159)

Asociațiile industriale chineze joacă un rol important în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor cuprinse în documentele de planificare de mai sus. Aceste entități trebuie să garanteze că industria pune în aplicare politicile autorităților chineze. Această responsabilitate este confirmată de faptul că, în activitatea lor, acestea colaborează îndeaproape cu autoritățile de stat, ceea ce se reflectă în statutul lor. În cazul sectorului aluminiului, statutul asociației industriei metalelor neferoase din China afirmă, în special, că „Asociația aderă la linia de bază a partidului și la diverse principii și politici, respectă Constituția, legile, reglementările și politicile naționale și respectă valorile sociale și morale. Aceasta respectă scopul de a servi guvernul, industria, întreprinderile și administratorii de întreprinderi; instituie și îmbunătățește mecanismul de autodisciplină industrială; implică pe deplin personalul guvernului pentru a obține asistență; joacă un rol de legătură între guvern și întreprinderi.” (articolul 3). În același sens, articolul 25 prevede că președintele asociației, vicepreședintele și secretarul general al asociației trebuie să îndeplinească ca primă condiție: „Să adere la linia, principiile și politicile partidului și să aibă bune calități politice” (79).

(160)

În mod similar, statutul asociației industriei producătoare de produse neferoase din China prevede că „Asociația acceptă activitatea de orientare, supraveghere și gestionare în afaceri a Comisiei de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat din cadrul Consiliului de Stat, al Ministerului Afacerilor Civile și a Asociației industriei metalelor neferoase din China” (articolul 4). Unul dintre elementele stabilite ale domeniului de activitate al asociației este, de asemenea, acela de „A prezenta în mod activ sugestii și opinii cu privire la dezvoltarea industriei, politicile, actele cu putere de lege și normele administrative ale industriei, în conformitate cu principiile și sarcinile generale ale partidului și ale statului referitoare la construirea unui sistem de economie socialistă de piață și ținând seama de situația reală a industriei”. (articolul 6). În cele din urmă, articolul 22 prevede, de asemenea, că președintele asociației, vicepreședintele și secretarul general adjunct trebuie să îndeplinească, printre altele, următoarele condiții: „Să adere la linia, principiile și politicile partidului și să aibă bune calități politice” (80).

(161)

Astfel, numeroasele planuri, directive și alte documente referitoare la aluminiu emise la nivel național, regional și municipal ilustrează în mod clar gradul ridicat de intervenție a guvernului chinez în sectorul aluminiului (81). Prin aceste instrumente și prin altele, guvernul conduce și controlează practic fiecare aspect al dezvoltării și funcționării sectorului.

(162)

Dincolo de planuri, statul a intervenit în acest sector, printre altele, prin măsuri legate de export, inclusiv instituirea unor taxe la export, a unui contingent la export, a unor cerințe privind performanța exporturilor și a unor cerințe privind prețurile minime de export pentru diferite materii prime necesare în producția de aluminiu.

(163)

De asemenea, GC descurajează exporturile de aluminiu primar și de factori de producție ai acestuia, cu scopul de a promova produse din aluminiu cu valoare adăugată mai mare. Acest obiectiv este urmărit prin acordarea de reduceri de TVA complete sau parțiale pentru produsele din aluminiu din aval, în combinație cu reduceri parțiale de TVA și taxe la export pentru aluminiul primar (82).

(164)

Prețul factorilor de producție esențiali, cum ar fi energia și electricitatea, este influențat de diferitele tipuri de intervenții ale statului (83). Printre alte tipuri de intervenții ale statului care conduc la distorsiuni ale pieței se numără politica de stocare prin Biroul rezervelor de stat și rolul Shanghai Futures Exchange (SHFE) (84). În plus, mai multe anchete în materie de apărare comercială au stabilit că guvernul chinez a acordat în mod constant diferite tipuri de măsuri de ajutor de stat producătorilor de aluminiu (85). Intervenția extinsă a GC în sectorul aluminiului a condus la supracapacitate (86), care este, fără îndoială, cea mai clară ilustrare a implicațiilor politicilor GC și a distorsiunilor rezultate.

(165)

Studiul OCDE a identificat, de asemenea, un sprijin guvernamental suplimentar care influențează forțele pieței din sectorul aluminiului. Un astfel de sprijin ar lua în mod obișnuit forma vânzării factorilor de producție, în special a energiei electrice și a aluminei primare, la prețuri inferioare pieței (87). Studiul OCDE descrie în continuare modul în care sunt transpuse obiectivele GC pentru sectorul aluminiului în politici industriale și acțiuni specifice la nivel provincial și local, inclusiv, de exemplu, prin injecții de capital, drepturi prioritare de posesie asupra resurselor minerale, granturi guvernamentale și subvenții sau stimulente fiscale (88).

(166)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică de sprijinire a industriilor-cheie, inclusiv a sectorului aluminiului, care cuprinde producția de produse laminate plate din aluminiu, precum și de aluminiu primar – principala materie primă utilizată la fabricarea produsului în cauză (peste 50 % din costurile sale de producție). Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(167)

Conform informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât China, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică. Este bine știut că numărul falimentelor rămâne scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedura de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. Mai mult decât atât, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurii (89).

(168)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (90). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea terenurilor se face exclusiv de către stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de folosință asupra terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținând terenul gratuit sau sub prețul pieței (91). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice, la momentul alocării terenurilor (92).

(169)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii de produse laminate plate din aluminiu se supun normelor obișnuite prevăzute de legislația Chinei privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că și aceste societăți sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Prezenta anchetă nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări. Ca atare, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător, ceea ce conduce la distorsiuni atunci când sunt menținute întreprinderi insolvente pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință a terenurilor în RPC. Aceste considerații, pe baza elementelor de probă disponibile, par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul produselor laminate plate din aluminiu.

(170)

Această constatare este susținută de determinarea provizorie afirmativă a Departamentului de Comerț al SUA din cadrul anchetei sale privind taxa compensatorie aferentă anumitor folii de aluminiu provenite din China, care a constatat, pe baza datelor nefavorabile disponibile, că furnizarea de terenuri de către guvernul Chinei pentru o remunerație mai mică decât cea adecvată constituie o contribuție financiară în sensul secțiunii 771 (5)(D) din Legea privind tarifarea din 1930, astfel cum a fost modificată (93).

(171)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că aplicarea legilor privind falimentul și proprietatea în sectorul aluminiului, inclusiv în ceea ce privește produsul în cauză, a fost discriminatorie sau inadecvată.

(172)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. China nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (denumită în continuare „OIM”), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (94). Conform legislației naționale, este activă doar o singură organizație sindicală. Această organizație nu este, totuși, independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (95). În plus, mobilitatea forței de muncă din RPC este limitată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și de alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (96). Aceste constatări indică o distorsionare a costurilor salariale în RPC.

(173)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul siderurgic, inclusiv producătorii de produse laminate plate din aluminiu, nu ar fi supuși sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul aluminiului este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a materiei prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la capital sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC).

(174)

Accesul la capital al actorilor corporativi din RPC este afectat de diverse distorsiuni.

(175)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (97), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS nefinanciare, băncile rămân conectate la stat nu numai prin statutul proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari deținute de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (98) și, tot ca în cazul IDS nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (99). Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (100).

(176)

Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de dovezi, inclusiv constatările efectuate în cadrul anchetelor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(177)

În plus, ratingurile obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod ferm că ratingurile de credit din China corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (101).

(178)

Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (102). Aceasta are drept rezultat o manieră preferențială de a acorda împrumuturi întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți jucătorii de pe piață.

(179)

În acest sens, studiul OCDE menționează dovezi empirice potrivit cărora anumiți producători de aluminiu din RPC au obținut finanțare în condiții preferențiale, costul finanțării nefiind, se pare, influențat de nivelul corespunzător de îndatorare al întreprinderilor. Potrivit studiului respectiv, un producător de aluminiu deținut de stat a declarat în mod explicit în prospectul obligațiunilor din 2016 că atrage un sprijin financiar considerabil din partea băncilor chineze de susținere a politicilor, la o rată a dobânzii sub nivelul de referință. În mod similar, prospectul obligațiunilor din 2017 al unui alt producător deținut de stat menționează legăturile puternice ale întreprinderii cu băncile chineze, inclusiv băncile de susținere a politicilor, care au oferit întreprinderii respective surse de finanțare la costuri reduse. Studiul OCDE concluzionează în această privință că, deși pot exista multe motive pentru care ratele dobânzii sunt scăzute în cazul acestor întreprinderi, discrepanța dintre indicatorii financiari neperformanți și ratele scăzute ale dobânzii poate sugera o eventuală subevaluare a riscului asociat acestor debitori (103).

(180)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu o profitabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a rentabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale.

(181)

În al treilea rând, deși liberalizarea ratei nominale a dobânzii a fost realizată în octombrie 2015, semnalele la nivel de prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Într-adevăr, cota împrumuturilor la sau sub rata de referință reprezintă încă 45 % din totalul împrumuturilor, iar recurgerea la credite specifice pare să se fi intensificat, având în vedere că această cotă a crescut semnificativ din 2015 în ciuda înrăutățirii condițiilor economice. Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri reduse au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(182)

Creșterea totală a creditelor în RPC indică o înrăutățire a eficienței alocării de capital, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au înregistrat o creștere rapidă în ultimii ani. Confruntat cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, GC a optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creditele nerecuperabile au fost abordate prin măsuri de reînnoire a datoriilor, creându-se așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea proprietății asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau conversii ale creanțelor în acțiuni), fără a se elimina însă neapărat problema generală a datoriei și fără să se abordeze cauzele fundamentale ale acesteia.

(183)

În esență, în ciuda măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al RPC este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital.

(184)

Nu s-au prezentat dovezi care să ateste că sectorul aluminiului, inclusiv al produsului care face obiectul reexaminării, ar fi scutit de intervenția statului în sistemul financiar descrisă mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(185)

Comisia a remarcat faptul că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice pentru economia chineză. Dovezile disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise la punctele 3.3.1.1-3.3.1.5 de mai sus, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați la punctele 3.3.1.6-3.3.1.8 de mai sus.

(186)

Comisia reamintește că, pentru a produce produse laminate plate din aluminiu, este necesară o gamă largă de inputuri. Atunci când producătorii de produse laminate plate din aluminiu cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor ce afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(187)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produselor laminate plate din aluminiu pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, toate costurile de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.) sunt afectate deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil, de asemenea, pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. Argumentele și elementele de probă prezentate de producătorii-exportatori în această privință sunt abordate în secțiunea următoare.

(188)

Analiza anterioară, care include o examinare a tuturor dovezilor disponibile referitoare la intervențiile publice în economia Chinei în general, precum și în sectorul aluminiului (inclusiv în sectorul produsului în cauză), a arătat că prețurile sau costurile produsului în cauză, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(189)

În observațiile sale, un producător-exportator, Xiamen Xiashun, a subliniat în primul rând faptul că articolul 2 alineatul (6a) este incompatibil cu Acordul antidumping al OMC (denumit în continuare „Acordul privind PAD”). Acest lucru se datorează faptului că, în primul rând, articolul 2.2 din Acordul privind PAD prevede trei scenarii care permit construirea valorii normale: (i) vânzările nu sunt efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, (ii) există o situație specială pe piață sau (iii) din cauza volumului scăzut de vânzări pe piața internă, astfel de vânzări nu sunt reprezentative. Xiamen Xiashun a susținut că distorsiunile semnificative nu îndeplinesc niciunul dintre cele trei criterii. Acesta a susținut în continuare că, deși s-ar putea considera că noțiunea de distorsiuni semnificative intră sub incidența celui de al doilea criteriu de mai sus, grupul special al OMC în cauza DS529 Australia – măsurile antidumping instituite asupra hârtiei de copiator A4 a confirmat că, pentru a considera că o comparație corectă între vânzările de pe piața internă și vânzările la export este afectată „din cauza situației specifice a pieței”, nu este suficient ca prețul intern al produsului în cauză și factorii săi de producție să fie afectați de distorsiuni guvernamentale. În plus, Xiamen Xiashun a afirmat că, în ceea ce privește Comisia, aceasta a aplicat în mod sistematic construirea valorii normale, în condițiile în care ar trebui să verifice îndeplinirea condițiilor prevăzute la articolul 2.2 din Acordul privind PAD de la caz la caz. Xiamen Xiashun a susținut în continuare că, potrivit articolului 2.2 din Acordul privind PAD, construirea valorii normale trebuie să reflecte „un cost în țara de origine”, astfel cum s-a confirmat în cauzele OMC DS529 Australia – măsurile antidumping instituite asupra hârtiei de copiator A4 și DS473 Uniunea Europeană – măsurile antidumping instituite asupra biomotorinei. În plus, Xiamen Xiashun a susținut că valoarea normală ar trebui să fie construită în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD și DS473, adăugând că constatările în cauza OMC DS427 China – măsurile antidumping și compensatorii instituite asupra producției de pui de carne din Statele Unite ale Americii („Anti-Dumping and Countervailing Duty Measures on Broiler Products from the United States”) impunând autorităților de anchetă să ia în considerare costurile înregistrate ale producătorilor-exportatori, cu excepția cazului în care acestea nu sunt în conformitate cu principiile contabile general acceptate sau nu reflectă în mod rezonabil costurile asociate cu producția și vânzarea produsului în cauză. Chiar dacă respectivele costuri înregistrate ar îndeplini aceste două condiții, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este, în opinia Xiamen Xiashun, incompatibil cu articolul 2.2.1.1 din Acordul antidumping al OMC, deoarece costurile producătorului-exportator nu sunt luate în considerare în mod sistematic.

(190)

Comisia a considerat că dispozițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt în concordanță cu obligațiile Uniunii Europene în contextul normelor OMC. Astfel cum a fost clarificat în mod explicit de organul de apel al OMC în cauza DS473 Uniunea Europeană – măsurile antidumping instituite asupra biomotorinei din Argentina, legislația OMC permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător, atunci când această ajustare este necesară și justificată. Comisia a reamintit că niciuna dintre cauzele respective, DS529 Australia – măsurile antidumping instituite asupra hârtiei de copiator A4 și DS427 China – producția de pui de carne nu se referea la interpretarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și la condițiile de aplicare a acestuia. În plus, situațiile de fapt care stau la baza cauzelor respective sunt diferite de situația și de criteriile care determină aplicarea metodologiei în temeiul acestei dispoziții din regulamentul de bază, care se referă la existența unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare. În temeiul articolului 2 alineatul (6a), valoarea normală este construită pe baza unor costuri și prețuri nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă sau pe baza unei valori de referință internaționale, numai în cazul în care se constată existența unor distorsiuni semnificative, care afectează costurile și prețurile. În orice caz, articolul 2 alineatul (6a) al doilea paragraf a treia liniuță din regulamentul de bază prevede posibilitatea de a utiliza costurile interne în măsura în care se stabilește că acestea nu sunt distorsionate. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații.

(191)

În al doilea rând, Xiamen Xiashun a susținut că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu articolul 2.2.2 din Acordul privind PAD. Acesta a susținut în continuare că, în cauza DS219 CE – Accesorii de țevărie, organul de apel a confirmat că autoritatea de anchetă este obligată să utilizeze costurile VAG și profitul efectiv al producătorilor-exportatori, în cazul în care astfel de date există. Prin urmare, Xiamen Xiashun a susținut că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu articolul 2.2.2 din Acordul privind PAD.

(192)

Comisia a remarcat că, odată ce se stabilește că, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne în țara exportatoare, valoarea normală se construiește prin referire la prețuri sau la referințe nedistorsionate într-o țară reprezentativă adecvată, pentru fiecare producător-exportator, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Astfel cum s-a explicat în considerentul 190 de mai sus, aceeași dispoziție din regulamentul de bază permite, de asemenea, utilizarea costurilor interne în măsura în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt distorsionate. În acest context, producătorii-exportatori au avut posibilitatea de a furniza dovezi în sprijinul faptului că respectivele costuri VAG individuale și/sau alte costuri ale factorilor de producție au fost de fapt nedistorsionate. Cu toate acestea, astfel cum este evidențiat la punctele 3.3.1.2-3.3.1.9, Comisia a stabilit existența distorsiunilor în industria produselor laminate plate din aluminiu din China și nu a existat nicio dovadă certă cu privire la faptul că factorii de producție ai producătorilor-exportatori individuali sunt nedistorsionați. Prin urmare, afirmațiile respective au fost respinse.

(193)

În al treilea rând, Xiamen Xiashun a susținut că, în conformitate cu dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia era obligată să efectueze o analiză specifică la nivel de întreprindere și de costuri. Prin urmare, ar fi trebuit să existe o analiză specifică efectuată la nivelul Xiamen Xiashun, pe baza chestionarului transmis de acesta.

(194)

Comisia a remarcat faptul că existența unor distorsiuni semnificative care determină aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este stabilită la nivelul întregii țări. Dacă se stabilește existența unor distorsiuni semnificative, dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) se aplică, a priori, tuturor producătorilor-exportatori din RPC și se referă la toate costurile aferente factorilor lor de producție. În orice caz, aceeași dispoziție din regulamentul de bază prevede utilizarea costurilor interne în măsura în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt afectate de distorsiuni semnificative. Cu toate acestea, nu a fost identificat niciun cost intern nedistorsionat pe baza unor elemente de probă precise și adecvate. În special, producătorii-exportatori nu au prezentat dovezi precise și adecvate cu privire la prețurile și costurile nedistorsionate.

(195)

În plus, calculele privind nivelul taxei antidumping aplicabilă Xiamen Xiashun reflectă datele prezentate chiar de societate, calculate în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, în special cu articolul 2 alineatul (6a). Nu a existat nicio dovadă că prețurile și costurile Xiamen Xiashun nu au fost denaturate de distorsiunile generalizate stabilite pe baza elementelor de probă disponibile. Prin urmare, marjele de dumping provizorii reflectă situația specifică a societății, inclusiv factorii de producție și sumele raportate de societate în răspunsul la chestionar, dar ținând seama în mod corespunzător de existența și impactul unor distorsiuni semnificative în RPC. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(196)

În ceea ce privește situația individuală a societății, Xiamen Xiashun a susținut mai întâi că societatea este o întreprindere cu capital integral străin (denumită în continuare „WOFE”), care intră sub incidența legislației chineze. Acționarul său este Daching Enterprises Limited, o societate înființată în Hong Kong. În continuare, acesta a susținut că situațiile sale financiare sunt auditate în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate, dat fiind că face parte dintr-un grup internațional. Potrivit afirmațiilor sale, societatea este cu capital privat și nu există nicio dovadă potrivit căreia ar face obiectul aceluiași drept de proprietate, control sau al supravegherii în privința politicilor și îndrumării autorităților chineze ca și în cazul unei întreprinderi de stat, precum și că nu face obiectul supravegherii în privința politicilor și îndrumării prin intervențiile statului în materie de prețuri și costuri. Astfel, acesta a susținut că nu „își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților din țara exportatoare”, astfel cum se menționează la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază.

(197)

Comisia a reiterat faptul că, odată stabilite distorsiunile semnificative, metodologia prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază se aplică la nivel național, cu excepția cazului în care se stabilește în mod categoric că anumite costuri nu sunt afectate de distorsiuni. Xiamen Xiashun nu a furnizat niciun astfel de element de probă, ci doar câteva argumente cu caracter general privind anumite criterii enumerate la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) în ceea ce privește existența unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare în ansamblu și care nu au legătură cu caracterul nedistorsionat al elementelor lor specifice de costuri. Astfel, elementele de probă privind situația specifică a societății Xiamen Xiashun, presupusă a fi independentă de controlul statului, nu sunt relevante în acest context. În orice caz, Comisia a observat că, deși aceste afirmații ar fi relevante în acest context, quod non, argumentul Xiamen Xiashun potrivit căruia acesta își desfășoară activitatea în afara oricărei influențe guvernamentale, printre care dreptul de proprietate, controlul sau supravegherea în privința politicilor și îndrumarea autorităților chineze, nu corespunde, în esență, realității. Ansamblul substanțial de elemente de probă și concluziile prevăzute la punctele 3.3.1.3-3.3.1.5 relevă amploarea și omniprezența influenței guvernului și a PCC asupra economiei chineze, inclusiv asupra sectorului aluminiului. Xiamen Xiashun nu a prezentat suficiente elemente de probă care să pună sub semnul întrebării aceste constatări. În plus, astfel cum se indică la punctul 3.3.1.8, guvernul dispune de un număr mare de instrumente și stimulente financiare menite să determine societățile, inclusiv cele private, să îi urmeze orientările. Potrivit aceluiași punct, instituțiile financiare, inclusiv cele private, dispun de stimulente pentru a facilita accesul la finanțare pentru proiecte în conformitate cu planurile guvernamentale, ceea ce are un impact substanțial asupra întreprinderilor private care trebuie să respecte directivele guvernamentale pentru a asigura lichiditatea financiară.

(198)

În ceea ce privește în mod specific societatea Xiamen Xiashun, Comisia a remarcat că aceasta este recunoscută în mod oficial ca fiind: o întreprindere cheie de înaltă tehnologie la nivel național, de către Consiliul de Stat; întreprinderea de bază pentru industriile strategice și emergente din provincia Fujian, de către Comisia economică și informatică a provinciei Fujian; o întreprindere inovatoare din provincia Fujian, de către Biroul pentru știință și tehnologie al provinciei Fujian, Comisia economică și informatică a provinciei Fujian, Federația sindicatelor din provincia Fujian și Comisia guvernamentală de supraveghere și administrare a activelor publice din provincia Fujian (104). Pentru a beneficia de aceste recunoașteri oficiale, societatea trebuie să fi îndeplinit cerințele relevante în materie de eligibilitate, care vizează, printre altele, urmarea direcției oficiale trasate de GC, precum și respectarea strategiilor și politicilor guvernamentale oficiale. Acest aspect se dovedește necesar, de asemenea, pentru a putea menține astfel de recunoașteri și pentru a putea beneficia în continuare de sprijinul guvernamental aferent, direct sau indirect. De exemplu, printre politicile, obiectivele și beneficiile specifice recunoașterii ca întreprinderi de bază pentru industriile strategice și emergente din provincia Fujian, titlu deținut de Xiamen Xiashun, se numără: „Implicarea întreprinderilor de bază ca lideri și exemple, încurajarea dezvoltării științifice a industriilor strategice emergente din Fujian și îndeplinirea obiectivelor și sarcinilor stabilite în «Planul de punere în aplicare pentru accelerarea dezvoltării industriilor strategice emergente în provincia Fujian»”; „Sprijinirea diverselor tipuri de fonduri cu capital de risc ale Fujian pentru industriile strategice emergente în vederea efectuării investițiilor de capital vizând dezvoltarea proiectelor-cheie ale întreprinderilor de bază”; „Încurajarea și sprijinirea întreprinderilor de bază în cadrul industriilor strategice emergente provinciale să lanseze oferte publice inițiale în vederea finanțării și să emită obligațiuni corporative, bonuri de finanțare pe termen scurt etc., precum și să ofere sprijin și servicii adecvate pentru finanțarea întreprinderilor”; „Împreună cu departamentele economice și comerciale din districte, orașe, ansamblul zonei experimentale Pingtan și societățile (holdingurile) din cadrul grupului la nivel de provincie, Comitetul provincial pentru economie și comerț a instituit un sistem de lucru și de contact cu întreprinderile de bază în cadrul industriilor emergente pentru a contribui la coordonarea și soluționarea dificultăților și problemelor întâmpinate în ceea ce privește dezvoltarea întreprinderilor, precum și pentru a asigura monitorizarea și analiza dezvoltării întreprinderilor de bază” (105). Prin urmare, Comisia nu a acceptat apărarea specifică societății potrivit căreia Xiamen Xiashun și-ar desfășura activitatea în afara controlului sau supravegherii în privința politicilor ori a îndrumării autorităților din RPC.

(199)

În continuare, Xiamen Xiashun a susținut că a fost înființată pe baza Legii comerțului exterior, a Legii privind investițiile străine, a Legii societăților comerciale și a făcut obiectul Legii privind falimentul întreprinderilor, legislație aplicabilă în Republica Populară Chineză. În temeiul acestor legi, societatea era protejată de dreptul falimentului, iar capitalul său putea fi remis în mod liber, activ sau pasiv, în conformitate cu legea. De asemenea, aceasta a susținut că situațiile sale financiare au fost auditate de Ernst & Young în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate și, în cazul în care soliditatea sa financiară ar fi pusă în pericol, ar trebui să respecte standardele internaționale și, eventual, să intre în faliment.

(200)

Comisia a reamintit că, astfel cum se descrie la punctul 3.3.1.6, distorsiunile din RPC în domeniul dreptului nu decurg din faptul că legislația chineză este inadecvată scopului lor. Dimpotrivă, legislația chineză este concepută după modelul legislațiilor similare din alte țări și, prin urmare, legile în sine nu prezintă nicio problemă în materie de calitate. Problema constă în aplicarea inadecvată a acestor legi și în rolul deținut de stat în cadrul procedurii de insolvență. Pe baza constatărilor de la punctul 3.3.1.6 și în absența elementelor de probă potrivit cărora Xiamen Xiashun nu ar face obiectul distorsiunilor la nivel național în ceea ce privește procedurile de faliment, această afirmație a fost respinsă.

(201)

Xiamen Xiashun a mai afirmat că a desfășurat negocieri independente în materie de prețuri cu clienții săi din UE sau din afara acesteia, pe baza costului de producție și a condițiilor de piață existente. Acesta a adăugat că, în ceea ce privește vânzările către clienții săi din UE, prețul său s-a bazat pe o primă de conversie plus prețul aluminiului cotat, pentru vânzările către UE, la Bursa de metale din Londra (London Metal Exchange – LME).

(202)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală trebuie construită pe baza prețurilor sau valorilor de referință nedistorsionate în cazul în care se stabilește că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative. Afirmațiile rezumate în considerentul anterior se bazează pe costul de producție și pe condițiile de piață existente în contextul vânzării către clienți din UE (sau din afara acesteia). Prin urmare, contextul și situația lor de fapt se referă la prețul de export către UE (și în afara acesteia) și nu la valoarea normală, care face obiectul acestei dispoziții. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(203)

În ceea ce privește materiile prime, Xiamen Xiashun a susținut că nu există politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă din RPC. În opinia sa, acesta are libertatea de a alege propriii furnizori, producători sau distribuitori, la prețuri negociate în mod liber. În plus, prețul de cumpărare al materiilor prime și al altor factori de producție a fost stabilit prin proceduri de negociere și licitație între mai mulți furnizori. Xiamen Xiashun a mai precizat că a cumpărat o parte din materiile sale prime din străinătate. În special, aceasta este situația în cazul Titanium Boron Aluminium Rod (tije din aluminiu, bor și titan), pe care le cumpără în totalitate din Regatul Unit.

(204)

În acest sens, Comisia a reamintit că Xiamen Xiashun nu a furnizat elemente de probă care să stabilească în mod cert că propriile costuri privind factorii de producție de pe piața internă nu au fost afectate de intervenția substanțială a statului, în conformitate cu constatările formulate la punctele 3.3.1.2-3.3.1.9. Ancheta a stabilit existența distorsiunilor la nivelul întregului lanț al sectorului produselor laminate plate din aluminiu. Distorsiunile respective se referă, de asemenea, la furnizorii de materii prime, care fac obiectul tuturor tipurilor de distorsiuni constatate în RPC, inclusiv costul energiei electrice, forța de muncă, accesul la finanțare etc. În schimb, în cazul achizițiilor efectuate de Xiamen Xiashun în străinătate, pe baza elementelor de probă prezentate și ulterior verificate încrucișat de la distanță, inclusiv răspunsul la chestionar, contractele relevante, o analiză a prețurilor acestor achiziții (care relevă prețuri similare celor utilizate din țara reprezentativă) și în absența oricăror dovezi ale distorsiunilor pentru acest factor de producție în Regatul Unit, s-a stabilit în mod cert că prețul de cumpărare al Titanium Boron Aluminium Rod din Regatul Unit (care reprezintă o mică parte din costurile totale ale materiilor prime ale acestei societăți) nu este distorsionat și nu trebuie înlocuit cu date dintr-o țară reprezentativă.

(205)

În plus, ancheta a arătat că Xiamen Xiashun a înființat împreună cu Yunlu Aluminum Co., o întreprindere deținută de stat, o societate înființată sub numele Yunnan Yongshun Aluminium Co., Ltd. în regiunea Jianshui, provincia Yunnan. Principala activitate a acestei societăți este producția de plăci mari din aliaj de aluminiu, fiind un furnizor al Xiamen Xiashun. În primul rând, exemplul de mai sus arată că Xiamen Xiashun cooperează îndeaproape cu statul chinez, prin crearea unei întreprinderi comune cu o întreprindere de stat, și, în al doilea rând, că distorsiunile la nivel național îi vizează și pe furnizorii săi.

(206)

În continuare, Xiamen Xiashun a susținut că statul nu are nicio influență asupra capacității sale de a avea acces la credite sau asupra condițiilor de creditare acordate societății și că, în ceea ce privește condițiile de creditare, cum ar fi rata dobânzii, acestea sunt determinate de rata corespunzătoare existentă pe piață. De asemenea, Xiamen Xiashun a susținut că, în ceea ce privește cheltuielile sale VAG, acestea sunt nedistorsionate și rezonabile și ar trebui luate în considerare.

(207)

Comisia a reamintit că, în scopul stabilirii existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele cu efect de distorsionare enumerate în dispoziția respectivă este analizat pe baza prețurilor și a costurilor din țara exportatoare. Chiar dacă producătorii-exportatori nu au beneficiat de finanțare de stat semnificativă în mod direct, quad non, Xiamen Xiashun era eligibilă pentru sprijin financiar, astfel cum se descrie la punctul 3.3.1.8, împreună cu punctul 3.3.1.5 de mai jos. Acest lucru se datorează faptului că, astfel cum s-a explicat la punctul 3.3.1.5, producătorul-exportator a fost supus, la fel ca toate societățile din sectorul aluminiului, documentelor de planificare și orientare ale statului chinez și au beneficiat de acces la finanțare, prin intermediul sistemului financiar chinez descris la punctul 3.3.1.8. În această privință, băncile și alte instituții financiare, după îndrumarea autorităților chineze, facilitează accesul la finanțare al operatorilor de pe piață, inclusiv al producătorilor de produse din aluminiu, creând astfel o plasă de siguranță financiară pentru aceste întreprinderi și oferindu-le un avantaj suplimentar față de omologii lor situați în afara RPC. În plus, astfel cum se explică în considerentul 198, Xiamen Xiashun, având statutul de industrie strategică emergentă (ISE), face obiectul sprijinului financiar pus la dispoziția societăților care au statutul de ISE, astfel cum se descrie în considerentul menționat.

(208)

În ceea ce privește forța de muncă, Xiamen Xiashun a susținut că a respectat un sistem eficient și normal de cheltuieli salariale. Aceasta a negociat în mod independent cu angajații săi salariile individuale, pe baza ratelor pieței și a expertizei și realizărilor personale ale acestora. Aceasta a adăugat că nu există niciun mandat de stat în ceea ce privește controlul salariilor în RPC.

(209)

Comisia a reamintit că distorsiunile de pe piața forței de muncă au fost stabilite la nivel național la punctul 3.3.1.7. Aspectele inerente pieței forței de muncă din China, inclusiv lipsa sindicatelor independente de guvern și restricțiile în materie de mobilitate a forței de muncă din cauza sistemului de înregistrare a gospodăriilor, astfel cum este descris în considerentul 172, au un impact de denaturare în ceea ce privește constituirea salariilor în RPC. În acest sens, nu există elemente de probă care să demonstreze că efectele de denaturare ale absenței sindicatelor independente la nivel național și ale sistemului de înregistrare a gospodăriilor nu sunt aplicabile societății Xiamen Xiashun. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(210)

În final, Xiamen Xiashun a susținut că, în lumina celor de mai sus, cheltuielile VAG și profiturile sale sunt nedistorsionate și totodată rezonabile și ar trebui luate în considerare la efectuarea calculelor.

(211)

În ceea ce privește afirmația referitoare la costuri VAG și profituri, Comisia a observat mai întâi că aceasta avea caracter general și neîntemeiat, întrucât făcea referire doar la celelalte afirmații ale acestui producător-exportator care au fost respinse în totalitate. Articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază prevede că valoarea normală construită trebuie să includă o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru costurile VAG și pentru profituri. Întrucât acest lucru este valabil în cadrul prezentei anchete, iar producătorul-exportator, precum și furnizorii săi sunt afectați de astfel de distorsiuni, aceste afirmații au fost respinse.

(212)

Ca reacție la observațiile formulate de Xiamen Xiashun, Airoldi a prezentat un set de observații privind distorsiunile semnificative în ceea ce privește informațiile transmise de alte părți interesate în conformitate cu punctul 8 litera (i) din avizul de deschidere.

(213)

În primul rând, Airoldi și-a exprimat sprijinul pentru observațiile formulate de Xiamen Xiashun la momentul deschiderii procedurii în ceea ce privește incompatibilitatea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în raport cu diverse dispoziții prevăzute în Acordul antidumping al OMC.

(214)

Chestiunea compatibilității articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul antidumping de bază cu legislația OMC a fost deja discutată în considerentele 189-195. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(215)

În continuare, Airoldi a susținut că, în cazul în care Comisia ar concluziona că există distorsiuni semnificative în RPC, aceasta ar trebui totuși să efectueze o analiză specifică a costurilor producătorului-exportator și să ia în considerare propriile costuri interne ale producătorului-exportator, despre care s-a constatat că nu sunt distorsionate.

(216)

Comisia a explicat în considerentul 195 de mai sus că toate calculele s-au bazat pe datele specifice ale societății și că atât tipurile de factori de producție, cât și valorile acestora au fost utilizate astfel cum au fost raportate de către societate, numai valorile fiind înlocuite cu o valoare de referință nedistorsionată. Prin urmare, afirmațiile respective au fost respinse.

(217)

În al treilea rând, Airoldi a afirmat că plângerea depusă de Asociația Europeană a Aluminiului era, de fapt, o plângere antisubvenție, întrucât în cadrul plângerii se făcea referire, în mai multe cazuri, la subvenții puse la dispoziția producătorilor de produse laminate plate din aluminiu din RPC. Airoldi a susținut că, prin introducerea plângerii antidumping și bazându-se pe ipoteza că metodologia țării reprezentative era aplicabilă în mod automat, reclamantul a încercat să eludeze însăși esența diverselor obiective ale anchetelor antisubvenție și antidumping. Cele dintâi abordau practicile comerciale neloiale, ca o consecință a avantajului conferit de stat. Cele din urmă făceau referire la practicile comerciale neloiale ale exportatorilor individuali. Airoldi a observat că acceptarea unor astfel de cereri constituie o încălcare chiar a obiectivelor regulamentelor antidumping și antisubvenție de bază (106).

(218)

Comisia a reamintit că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede demonstrarea unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare în cauză. Plângerea făcea anumite trimiteri la subvenții pentru a ilustra existența unor distorsiuni semnificative în RPC, în conformitate cu cerința prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță (politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă). Este de necontestat faptul că subvențiile reprezintă doar unul dintre mijloacele utilizate de administrațiile publice pentru a interveni în forțele de pe piața liberă și, prin urmare, relevă o intervenție substanțială din partea statului, în conformitate cu această dispoziție din regulamentul antidumping de bază. Prin urmare, plângerea era în deplină conformitate cu dispozițiile și obiectivele regulamentului antidumping de bază. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(219)

În al patrulea rând, Airoldi a susținut că reclamantul sugerase obligativitatea respectării de către Comisie a principiului stare decisis (principiul conformității cu precedentele hotărârilor judecătorești pronunțate) în ceea ce privește anchetele sale anterioare, astfel cum se prevede la punctele 85-87 din plângere. Airoldi a explicat că un astfel de raționament este în mod evident inacceptabil, având în vedere standardele de bază privind sarcina probei în temeiul regulamentelor antidumping și antisubvenție fundamentale. În opinia Airoldi, întreaga premisă a aplicării metodologiei țării reprezentative s-a bazat doar pe două documente justificative: (i) raportul Comisiei din 2017; și (ii) raportul OCDE. Reclamantul nu a exercitat diligența necesară pentru a stabili existența unor scheme specifice, cu referire la măsuri specifice aplicabile în RPC, de care ar beneficia doar sectorul aluminiului din RPC. Afirmațiile au fost nefondate și nu au fost susținute în mod probatoriu. Prin urmare, Airoldi a solicitat ca nerespectarea de către reclamant a cerinței privind îndeplinirea sarcinii probei să aibă drept consecință respingerea plângerii.

(220)

Comisia a reamintit că stabilirea existenței efective a unor distorsiuni semnificative și utilizarea ulterioară a metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază se produce numai la momentul comunicării constatărilor provizorii și/sau definitive și nu la deschiderea anchetei. Pe baza elementelor de probă prezentate în plângere, inclusiv a celor două rapoarte, și anume raportul de țară și raportul OCDE, precum și a gamei de surse obiective subiacente menționate în aceasta, Comisia a considerat că elementele de probă prezentate de reclamant cu privire la distorsiunile semnificative sunt suficiente pentru deschiderea anchetei pe această bază și în deplină conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (d) din regulamentul de bază, care oferă în mod specific reclamanților posibilitatea de a utiliza raportul de țară ca element de probă la depunerea unei plângeri. În ceea ce privește raportul de țară, Comisia a reamintit faptul că acesta este un document cuprinzător, bazat pe ample elemente de probă obiective, inclusiv legislație, reglementări și alte documente oficiale de politică publicate de GC, rapoarte terțe din partea organizațiilor internaționale, studii academice și articole realizate de specialiști, precum și pe alte surse independente fiabile. Raportul a fost publicat în decembrie 2017 și toate părțile au avut numeroase posibilități de a respinge, de a completa sau de a prezenta observații cu privire la raport, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază, însă Comisia nu a primit observații sau elemente de probă care să invalideze raportul. În ceea ce privește constatările din anchetele anterioare, cum ar fi cele prevăzute la punctele 85-87 din plângere, acestea constituie elemente de probă relevante, în special deoarece făceau referire nu numai la distorsiunile la nivel național în aceeași țară, ci, în mod specific, la distorsiunile și la situațiile din sectorul aluminiului care sunt foarte susceptibile să afecteze, de asemenea, producătorii-exportatori în cadrul prezentei anchete. Prin urmare, afirmațiile respective au fost respinse.

(221)

În cele din urmă, Airoldi și-a declarat susținerea pentru afirmația Xiamen Xiashun potrivit căreia prețurile lingourilor de aluminiu din China sunt determinate de forțele pieței, fie LME, fie Shanghai Futures Exchange, plus o primă de conversie. De asemenea, a fost primită o observație similară din partea Grupului Jiangsu Alcha, care a precizat în răspunsul la chestionar că toate achizițiile sale au fost efectuate pe baza unor negocieri în condiții de concurență deplină cu furnizorii săi, nefiind afectate de distorsiuni semnificative. De exemplu, Grupul Jiangsu Alcha a prezentat elemente de probă potrivit cărora prețul său de cumpărare pentru lingourile de aluminiu în cursul perioadei de anchetă a fost mai mare decât prețul LME.

(222)

Comisia a observat că lingourile de aluminiu fac obiectul unei taxe la export în RPC. Aplicarea acestei taxe specifice la export distorsionează funcționarea normală a forțelor pieței prin restricționarea exporturilor și, astfel, prin creșterea ofertei interne de lingouri de aluminiu pentru producătorii de aluminiu din China. Prin urmare, Comisia a respins afirmația potrivit căreia prețurile lingourilor de aluminiu din China nu au fost afectate de intervenția statului și au fost determinate de forțele pieței. În această privință, prețul efectiv plătit nu are caracter determinant. Nu s-a stabilit în mod cert că lingourile de aluminiu nu au fost afectate de intervențiile guvernamentale, în conformitate cu constatările formulate la punctele 3.3.1.2-3.3.1.9. Aceste distorsiuni se referă, de asemenea, la furnizorii interni de lingouri de aluminiu, care fac obiectul tuturor tipurilor de distorsiuni constatate în RPC, inclusiv costul energiei electrice, forța de muncă, accesul la finanțare etc.

(223)

Întrucât a respins toate afirmațiile de mai sus, Comisia și-a reafirmat concluzia prezentată în considerentul 188, potrivit căreia nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(224)

Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. În același timp, a acceptat prețurile pentru Titanium Boron Aluminium Rod de la un producător-exportator care a cumpărat respectiva materie primă în totalitate din Regatul Unit, astfel cum se explică în considerentul 204.

(225)

Alegerea țării reprezentative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază s-a bazat pe următoarele criterii:

(226)

Astfel cum se menționează în considerentele 111-113, Comisia a prezentat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale, în raport cu care părțile interesate au fost invitate să prezinte observații: nota din 5 octombrie („prima notă”), respectiv nota din 25 noiembrie („a doua notă”). Aceste note descriu faptele și dovezile care stau la baza criteriilor relevante și abordează observațiile primite de la părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. Evaluarea faptelor de către Comisie, precum și elementele de probă și concluziile pot fi rezumate după cum urmează:

(227)

În prima notă, Comisia a identificat 55 de țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China. În cursul perioadei de anchetă, Banca Mondială a clasificat aceste țări ca fiind țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut. Cu toate acestea, astfel cum se menționează în plângere, era cunoscut faptul că o producție considerabilă a produsului care face obiectul anchetei era realizată doar în șase dintre aceste țări, și anume în Brazilia, Indonezia, Rusia, Africa de Sud, Thailanda și Turcia.

(228)

În Indonezia, Africa de Sud și Rusia au fost impuse în perioada de anchetă restricții la exportul de aluminiu, una dintre principalele materii prime pentru fabricarea produsului care face obiectul anchetei (108). Prin urmare, având în vedere că aceste restricții ar putea, de asemenea, să influențeze și să distorsioneze prețul de import al acestei materii prime, Comisia a concluzionat că nu va considera aceste țări ca fiind țări reprezentative adecvate și, prin urmare, a evaluat în continuare disponibilitatea datelor publice relevante numai în ceea ce privește Brazilia, Thailanda și Turcia.

(229)

În prima notă, Comisia a furnizat informații cu privire la datele publice relevante, în special cu privire la disponibilitatea informațiilor financiare ale societăților care fabrică produsul ce face obiectul anchetei în Brazilia, Thailanda și Turcia, precum și cu privire la importurile în aceste țări de materii prime pentru fabricarea produsului care face obiectul anchetei, identificate de părțile interesate.

(230)

Conform bazei de date Global Trade Atlas (denumită în continuare „GTA”), Brazilia, Thailanda și Turcia au importat cea mai mare parte a materiilor prime relevante în cantități reprezentative, aceste importuri putând fi astfel utilizate ca valori de referință pentru stabilirea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. De asemenea, Comisia a identificat producătorii din aceste țări pe baza informațiilor disponibile în mod public (109).

(231)

După ce a primit observații cu privire la prima notă, Comisia a analizat informațiile aflate la dispoziția sa și a considerat că cele mai adecvate date publice erau disponibile pentru societatea braziliană Novelis do Brasil Ltda („Novelis do Brasil”). Spre deosebire de producătorii identificați în Thailanda și Turcia, situațiile financiare complete și auditate ale acestei societăți erau disponibile pe site-ul său web (110), iar informațiile financiare se suprapuneau cu perioada de anchetă pe o durată de nouă luni.

(232)

În consecință, Comisia a propus în cea de a doua notă selectarea Braziliei ca țară reprezentativă adecvată pentru stabilirea prețurilor și a valorilor de referință nedistorsionate, precum și utilizarea datelor societății braziliene Novelis do Brasil în vederea stabilirii unor sume nedistorsionate și rezonabile ale costurilor VAG și profitului pentru calcularea valorii normale.

(233)

Mai multe părți interesate (111) au formulat obiecții împotriva Braziliei ca țară reprezentativă adecvată. Acestea au susținut în principal că politicile guvernului, existența unor taxe diferite (112) asupra produselor importate și ineficiențele legate de fabricarea produsului care face obiectul anchetei în Brazilia au generat prețuri extraordinar de ridicate ale produsului care face obiectul anchetei pe piața braziliană, precum și un nivel ridicat nerezonabil al profitului societății braziliene. Prin urmare, profitul societății braziliene Novelis do Brasil nu ar fi constituit o valoare de referință adecvată în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) ultimul paragraf din regulamentul de bază (113).

(234)

Mai mult, unele părți interesate (Airoldi Metalli Spa și Xiamen Xiashun) au subliniat, de asemenea, că autoritățile braziliene au deschis, la 29 iulie 2020, o anchetă antidumping privind importurile chineze de produse din aluminiu în Brazilia (Circulara nr. 46 din 28 iulie 2020 – „Circulara 46” – a Secretariatului pentru comerț exterior din Brazilia – „SECEX”) (114).

(235)

Definiția produsului care face obiectul anchetei menționată în Circulara 46 se suprapunea în mare măsură cu definiția produsului în cauză din cadrul prezentei anchete, definită în secțiunea 2 de mai sus. De asemenea, Circulara 46 a publicat, sub formă de index, rezultatele operaționale ale reclamanților (trei societăți, inclusiv Novelis do Brasil), potrivit cărora, în perioada 2015-2019, reclamanții au înregistrat pierderi (115).

(236)

Pe baza acestor noi elemente de probă și în pofida faptului că Circulara 46 conține cifre indexate consolidate pentru cei trei producători reclamanți, Comisia a considerat că este puțin probabil ca profitul raportat al societății Novelis do Brasil (19,4 % în ultimul exercițiu financiar (116)) să fi fost realizat în raport cu produsul care face obiectul anchetei. În această privință, având în vedere faptul că societatea produce o gamă largă de produse (117), Comisia a considerat că un astfel de profit era cel mai probabil și, într-o mare măsură, realizat în raport cu alte produse fabricate de Novelis do Brasil, cum ar fi produse pentru industria aerospațială, industria autovehiculelor și doze pentru băuturi.

(237)

Prin urmare, Comisia a considerat, în mod provizoriu, că datele referitoare la Novelis do Brasil nu constituie o valoare de referință adecvată pentru stabilirea unui nivel rezonabil al costurilor VAG și al profitului pentru produsul care face obiectul anchetei.

(238)

Prin urmare, Comisia a reevaluat meritele Thailandei și ale Turciei ca posibile țări reprezentative adecvate. Cu toate acestea, singurele date financiare disponibile în mod public referitoare la societățile din Thailanda și Turcia se suprapuneau doar parțial cu PA. Mai mult decât atât, în cadrul celui mai recent exercițiu financiar disponibil, rezultatele operaționale ale acestor societăți erau aproape de pragul de rentabilitate (118). Prin urmare, Comisia a considerat că datele acestor societăți nu constituie o valoare de referință adecvată pentru stabilirea unui nivel nedistorsionat și rezonabil al costurilor VAG și al profitului.

(239)

Având în vedere această situație, Comisia a considerat că datele corespunzătoare societăților dintr-un sector care fabrică un produs similar ar putea fi adecvate în aceste circumstanțe. S-a ajuns la această concluzie aproape de adoptarea măsurilor provizorii. Având în vedere constrângerile impuse de termenele obligatorii prevăzute în regulamentul de bază, Comisia a decis să își întemeieze, prin urmare, analiza în mod provizoriu pe cunoștințele și informațiile deja disponibile în cadrul unei alte anchete antidumping în curs de desfășurare în același sector (al aluminiului) și care vizează un produs similar și o perioadă similară – extrudate din aluminiu (119). Extrudatele din aluminiu sunt produse care au caracteristici tehnice și fizice similare produselor laminate plate din aluminiu. În ceea ce privește procesul de producție, aluminiul poate lua forma unei varietăți de produse prin extrudare, laminare sau turnare. Aluminiul extrudat este transformat în profiluri din aluminiu de diverse forme. Printre produsele laminate plate din aluminiu se numără foile plate, foile rulate, plăcile și foliile. În plus, aceste produse sunt adesea fabricate de aceleași societăți care fabrică produse laminate plate din aluminiu sau fac parte din același grup.

(240)

Comisia își va derula ancheta în continuare și, în cazul în care obține date noi și adecvate de la potențialele țări reprezentative, situația ar putea fi reevaluată.

(241)

Prin urmare, având în vedere asemănările dintre produsele laminate plate din aluminiu și produsele de extrudare a aluminiului, precum și existența datelor relevante disponibile în mod public (120), Comisia a decis să utilizeze în mod provizoriu datele societăților producătoare de extrudate din aluminiu, întrucât, în opinia Comisiei, aceste date erau reprezentative pentru situația societăților care fabrică produse laminate plate din aluminiu.

(242)

După ce s-a stabilit că Turcia era țara reprezentativă adecvată în această etapă a anchetei, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță ultima teză din regulamentul de bază.

(243)

Având în vedere analiza de mai sus, Comisia a decis cu titlu provizoriu să considere Turcia ca fiind țara reprezentativă adecvată în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(244)

Pe baza informațiilor furnizate de părțile interesate și a altor informații relevante disponibile în dosar, Comisia a stabilit în prima notă o listă inițială de factori de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă utilizate la fabricarea produsului care face obiectul anchetei.

(245)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a identificat, de asemenea, sursele care trebuie utilizate pentru stabilirea prețurilor și a valorilor de referință nedistorsionate. Principala sursă propusă de Comisie pentru a fi utilizată o constituie Global Trade Atlas (denumit în continuare „GTA”). În cele din urmă, în aceeași notă, Comisia a identificat codurile factorilor de producție din Sistemul armonizat (SA) care, pe baza informațiilor furnizate de părțile interesate, au fost avute în vedere inițial pentru a fi utilizate în scopul analizei GTA.

(246)

Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații și să propună informații disponibile în mod public privind valorile nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(247)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a actualizat lista factorilor de producție pe baza observațiilor părților și a informațiilor transmise de producătorii-exportatori incluși în eșantion în răspunsul la chestionar.

(248)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate, factorii de producție și sursele acestora menționate în continuare au fost identificate în ceea ce privește Turcia pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 2

Factori de producție și surse de informații

(249)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, Comisia a utilizat ca bază prețul de import mediu ponderat (CIF) către țara reprezentativă, astfel cum este raportat în GTA, din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (121). Comisia a decis să excludă importurile din RPC, concluzionând că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din China din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază (considerentele 188-224 de mai sus). În absența oricăror elemente de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat exportul. Prețul de import mediu ponderat a fost ajustat în funcție de taxele de import, după caz.

(250)

În cazul unui număr mic de factori de producție, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Întrucât valoarea utilizată pentru aceștia nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a inclus respectivii factori de producție în categoria consumabilelor, astfel cum se explică în considerentul 13.

(251)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorii-exportatori cooperanți pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costul de transport nedistorsionat. Comisia a considerat că, în contextul prezentei anchete, s-ar putea folosi, în mod rezonabil, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator drept indicație pentru estimarea costurilor nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(252)

Comisia a constatat că aluminiul lichid, care era utilizat ca factor de producție de una dintre societățile din cadrul Grupului Nanshan, nu putea fi transportat pe distanțe lungi, neexistând nicio valoare de referință internațională în raport cu acest factor. Prin urmare, ca alternativă, Comisia a decis să utilizeze drept valoare de referință prețul nedistorsionat al lingourilor de aluminiu încadrate la codul SA 7601 10, din care au fost deduse costurile de prelucrare, exprimate sub formă de procent, suportate de societatea în cauză pentru a transforma aluminiul lichid în lingou (122).

(253)

După publicarea celei de a doua note, Grupul Nanshan și-a reiterat argumentul prezentat după publicarea primei note, și anume acela că deșeurile de aluminiu utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul anchetei au aceeași puritate de aluminiu ca și produsele finite și că, în ceea ce privește utilizarea, acest produs este reciclat în etapa de turnare în același mod ca și lingourile de aluminiu. În consecință, potrivit Grupului Nanshan, codul SA indicat de Comisie în prima și în a doua notă viza un produs diferit, și anume deșeurile de aluminiu provenite din diverse surse, având un grad mai scăzut de puritate și o compoziție diferită a aliajului.

(254)

Comisia a reexaminat afirmația. Aceasta a observat, pe baza elementelor de probă prezentate de Grupul Nanshan în cursul procedurii VLD, că deșeurile de aluminiu utilizate (și vândute) de diferite societăți din cadrul Grupului Nanshan nu erau tarifate la același nivel cu lingourile de aluminiu, ci era efectuată o deducere de 2 %-9 %, în funcție de calitate, pentru a reflecta puritatea deșeurilor. Prin urmare, s-a confirmat că prețul lingoului de aluminiu era mai mare decât prețul deșeurilor.

(255)

De asemenea, Comisia a observat că, potrivit nomenclatorului turc, codul relevant al mărfurilor recunoștea așa-numitele deșeuri de fabricație (sub un cod de mărfuri mai precis 760200190000) care, în comparație cu deșeurile de la codul mărfurilor 760200 900000, păreau să reflecte într-o mai bună măsură tipul de deșeuri consumate și produse de Grupul Nanshan. În cele din urmă, Comisia a reiterat și faptul că nu a primit niciun element de probă cu privire la compoziția specifică a deșeurilor de aluminiu importate în temeiul codului SA menționat pentru a susține afirmația potrivit căreia este vorba despre deșeuri având un grad mai scăzut de puritate și o compoziție diferită a aliajului. Prin urmare, Comisia a decis să utilizeze ca valoare de referință prețul de import corespunzător codului mărfurilor 760200190000 și nu un preț de import corespunzător unui lingou, astfel cum a sugerat societatea.

(256)

Grupul Nanshan a mai susținut că prețul GTA bazat pe codurile SA nu face diferența între destinațiile finale și aliajele rulourilor din aluminiu, în timp ce, din punct de vedere cantitativ, o pondere extrem de mare din volumul importurilor de rulouri din aluminiu ar putea fi utilizată pentru produse care nu intră în definiția produsului, și anume pentru industria autovehiculelor sau industria aerospațială, ori pentru fabricarea corpului dozelor. Acesta a susținut că prețurile diferitelor aliaje și destinații finale variază în mod substanțial și, prin urmare, în opinia sa, prețul mediu GTA nu prevede o valoare de substituție pentru rulourile din aluminiu, specifică celor consumate de Grupul Nanshan pentru fabricarea produsului care face obiectul anchetei. Grupul Nanshan a propus ca, în locul utilizării prețurilor GTA ca valori de referință, să fie utilizate prețurile prevăzute în rapoartele CRU (Unitatea pentru cercetare a substanțelor chimice – Chemicals Research Unit) referitoare la prețul foliei brute din aliaj 1050, care, în opinia sa, era extrem de asemănătoare cu folia brută din aliaj 8079 în ceea ce privește compoziția sa chimică.

(257)

Comisia a evaluat afirmația. În primul rând, aceasta a observat că, în conformitate cu nomenclatorul turc, codul SA utilizat ca valoare de referință pentru calcularea marjei provizorii excludea, contrar afirmației Grupului Nanshan, cel mai mare grup de produse care nu se încadra în definiția produsului, și anume produsele utilizate în industria fabricării dozelor. În al doilea rând, în nomenclatorul turc, codurile speciale ale mărfurilor erau diferite în funcție de grosime și, prin urmare, asigurau o distincție mai clară între diversele tipuri de produse, în comparație cu prețurile din raportul CRU care vizau doar o anumită grosime. În al treilea rând, prețurile indicate în rapoartele CRU vizau piețele din Uniune și, prin urmare, nu reflectau prețurile practicate într-o țară având un nivel similar de dezvoltare economică. Prin urmare, Comisia a considerat că prețurile menționate în GTA aferente rulourilor importate reprezentau o valoare de referință mai adecvată pentru stabilirea valorii normale în comparație cu prețurile indicate în raportul CRU. Prin urmare, Comisia a respins afirmația și a decis să utilizeze ca valoare de referință prețul de import aferent codului mărfurilor 760612920000 pentru rulouri laminate la rece, media codului mărfurilor 760612930000, codul mărfurilor 760612990000 pentru rulouri laminate la cald și codul mărfurilor 760612990000 pentru plăci.

(258)

Grupul Nanshan a susținut în continuare că, în ceea ce privește cărbunele bituminos, Comisia nu ar trebui să se bazeze pe prețurile de import ale cărbunelui menționate în baza de date GTA, deoarece cantitățile importate în Turcia în 2019 au fost neglijabile. În schimb, Comisia ar putea lua în considerare prețurile aferente cocsului termic și ale cocsului de petrol menționate în raportul IHS (123).

(259)

Comisia a observat, în primul rând, că nu existau elemente de probă pe baza cărora prețul din baza de date GTA aferent cantității importate (peste 500 de tone) să fie considerat nereprezentativ pentru un preț al pieței sau că prețul prevăzut în baza de date GTA ar fi fost cu totul altul în cazul în care volumul importurilor ar fi fost mai mare. În al doilea rând, în cadrul raportului prezentat, prețurile vizau, în afară de China, doar alte cinci țări, și anume Australia, India, Rusia, Africa de Sud și Indonezia. Aceste prețuri variau de la o regiune la alta și de la o țară la alta. Comisia nu a găsit nicio dovadă bine întemeiată în susținerea faptului că prețurile din aceste țări ar fi mai reprezentative pentru un preț internațional nedistorsionat decât prețurile din țara reprezentativă. Prin urmare, Comisia a respins afirmația și a decis să utilizeze ca valoare de referință prețul de import al cărbunelui în Turcia.

(260)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru costurile cu forța de muncă, Comisia a utilizat cele mai recente statistici publicate de Institutul de Statistică din Turcia (124). Acest institut publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice ale Turciei. Comisia a stabilit valoarea de referință pe baza costului orar al forței de muncă pentru activitatea economică C.24 (fabricarea metalelor de bază) (125). Valorile au fost ajustate în mod corespunzător utilizând ca deflator indicele prețurilor producției interne publicat de Institutul de Statistică din Turcia (126).

(261)

Pentru a stabili prețul de referință pentru energia electrică, Comisia a utilizat prețurile energiei electrice pentru întreprinderi (utilizatori industriali) din Turcia, publicate de institutul de statistică turc (127). Valoarea de referință a fost stabilită pe baza prețului energiei electrice publicat la 25 martie 2020. Prețul era aferent celui de al 2-lea semestru al anului 2019. Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali în tranșa corespunzătoare de consum, și anume 2 000 ≤ T < 20 000 MWh pentru consumatorii medii și > 150 000 MWh pentru consumatorii foarte mari.

(262)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru gaze, Comisia a utilizat prețurile gazelor pentru întreprinderi (utilizatori industriali) din Turcia, publicate de institutul de statistică turc. Prețurile variau în funcție de volumul consumului (128). Comisia a utilizat prețurile corespunzătoare pentru consumatorii medii sau mari. Comisia a utilizat ca valoare de referință cele mai recente date aferente celui de al 2-lea semestru al anului 2019.

(263)

Atât pentru energie electrică, cât și pentru gaze, Comisia a utilizat prețurile la nivelul net (fără TVA).

(264)

Prețul apei în Turcia este publicat de Administrațiile apei și canalizării din Istanbul (ISKI), Eskișehir și Antalya (129). Pentru a stabili prețul de referință al apei, Comisia a utilizat un preț mediu pentru uz industrial din regiunea Istanbul, zona industrială organizată Eskișehir (OIZ) și prețurile din Antalya OIZ pentru care informații relevante erau disponibile public.

(265)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(266)

Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profituri, Comisia a utilizat costurile VAG și profitul celor cinci societăți din Turcia, care au fost identificate în ancheta antidumping având ca obiect produsul similar, și anume produsele extrudate din aluminiu, astfel cum se explică în considerentele 239-241. Prin urmare, Comisia a utilizat aceleași cifre referitoare la datele financiare din 2018 ca cele utilizate în recentul regulament de instituire a unor măsuri provizorii asupra produsului respectiv în procedurile antidumping în curs privind extrudatele din aluminiu (130). Cele cinci societăți utilizate au fost următoarele:

(267)

Același nivel al profitului mediu ponderat de 7,2 % și al proporției mediei ponderate a costurilor VAG de 12,2 % a fost utilizat în cadrul prezentei anchete.

(268)

Pe baza prețurilor și a valorilor de referință nedistorsionate descrise mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(269)

Pentru a stabili costurile de producție nedistorsionate pentru fiecare entitate juridică care produce și exportă produsul în cauză, Comisia a înlocuit, pentru fiecare producător-exportator, factorii de producție achiziționați atât de la părți afiliate, cât și de la părți neafiliate cu factorii de producție identificați în tabelul 2.

(270)

Grupul Nanshan a susținut că valoarea normală pentru grup ar trebui calculată în mod consolidat, și anume Comisia ar trebui să ia în considerare doar înlocuirea prețurilor factorilor de producție pe care grupul îi cumpăra la începutul procesului de producție de la o parte neafiliată la prețurile de referință. Prin urmare, în opinia acestuia, Comisia nu ar trebui să ia în considerare vânzările intragrup de produse intermediare. Grupul Nanshan a făcut referire în special la practica Comisiei privind conceptul de „entitate economică unică” în scopul stabilirii prețului de export. Grupul a susținut, în special, că toate societățile din cadrul grupului sunt controlate de o singură entitate juridică, că nu există niciun contract scris pentru vânzări între societăți, că societățile sunt situate în aceeași unitate sau în apropiere, tipurile de producție nu se suprapun, producția din aval depinde de producția din amonte și, în cele din urmă, că societățile nu au vânzări la export independente.

(271)

Comisia a observat că, într-adevăr, producția diferitelor tipuri de produse și/sau diferitele etape ale proceselor de producție din cadrul grupului erau repartizate între societățile din cadrul grupului și că societățile individuale utilizau factorii de producție fabricați de o societate afiliată din cadrul grupului. Vânzările intragrup cuprindeau vânzări de materii prime (cum ar fi, de exemplu, aluminiu lichid), energie (cum ar fi, de exemplu, energie electrică) și, de asemenea, vânzări ale produsului în cauză, care era utilizat în continuare ca factor de producție de către o societate din aval (cum ar fi, de exemplu, rulourile laminate la rece utilizate de una dintre societăți pentru a produce folie de aluminiu).

(272)

Ca răspuns, Comisia a observat că afirmația Grupului Nanshan este legată de construirea unei valori normale pentru diverșii producători-exportatori din cadrul grupului. Atunci când produsul în cauză este fabricat și exportat de diferite entități din cadrul unui grup, practica Comisiei este de a stabili o valoare normală pentru fiecare tip de produs individual care face obiectul anchetei și care este exportat către Uniune în cadrul unui grup de societăți pentru fiecare producător-exportator în parte, pe baza datelor specifice (în acest caz, factorii de producție) ale producătorului-exportator în cauză. Cererea de stabilire a valorii normale pe bază consolidată presupune în mod artificial că grupul constituie un singur producător integrat. Astfel cum s-a explicat mai sus, acest lucru nu este valabil în speță. Diversele societăți producătoare din cadrul grupului produc separat produsul în cauză. Prin urmare, această cerere este respinsă.

(273)

Mai întâi, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate pe baza factorilor de producție achiziționați de fiecare dintre societăți. Aceasta a aplicat apoi costurile unitare nedistorsionate la consumul efectiv de factori individuali de producție al fiecăruia dintre producătorii-exportatori cooperanți. Din costurile de producție, Comisia a scăzut costurile nedistorsionate ale subproduselor reutilizate în procesul de producție.

(274)

În al doilea rând, pentru a ajunge la valoarea totală a costurilor de producție nedistorsionate, Comisia a adăugat cheltuielile generale de producție. Cheltuielile generale de producție suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost majorate cu costurile materiilor prime și ale consumabilelor menționate în considerentul 250 și, ulterior, au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de fiecare producător-exportator. Acest procent a fost aplicat costurilor de producție nedistorsionate.

(275)

În cele din urmă, Comisia a adăugat costurile VAG și profitul, determinate pe baza celor cinci societăți turce (a se vedea punctul 3.5.6). Costurile VAG exprimate ca procent din costurile de producție și aplicate valorii totale a costurilor de producție nedistorsionate au fost de 15,16 %. Profitul exprimat ca procent din CMV (costurile mărfurilor vândute) și aplicat valorii totale a costurilor de producție nedistorsionate a fost de 9,07 %.

(276)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(277)

În cazul în care producătorii-exportatori incluși în eșantion din cadrul Grupului Nanshan au exportat produsul în cauză către Uniune fie în mod direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate având sediul în China sau în țări terțe, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză atunci când acesta era vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(278)

Două societăți din cadrul Grupului Nanshan au vândut produsul în cauză către Uniune și prin intermediul unei societăți afiliate suplimentare din Uniune, acționând în calitate de importator. În cazul acestor vânzări, prețul de export a fost construit pe baza prețului cu care produsul importat a fost revândut pentru prima oară unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Ajustările operate au vizat toate costurile survenite între import și revânzare, inclusiv cheltuielile VAG și profiturile, pentru a stabili un preț de export fiabil la nivelul frontierei Uniunii.

(279)

O altă societate inclusă în eșantion, Xiamen Xiashun, a exportat produsele în cauză în mod direct către clienți independenți din Uniune. În cazul acestor vânzări, prețul de export a fost astfel prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză atunci când acesta era vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(280)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe o bază franco fabrică.

(281)

Pentru a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Ajustările prețului de export au fost efectuate pentru transport, asigurare, manipulare și încărcare, ambalare, reduceri, costuri de credit, comisioane bancare și alte taxe la import.

(282)

Toate vânzările la export ale produsului în cauză au fost efectuate de Grupul Nanshan prin intermediul unei societăți comerciale naționale deținute integral în China, care a vândut produsul fie direct unor clienți independenți, fie prin intermediul unei societăți comerciale afiliate din Singapore. Grupul Nanshan a susținut că această societate comercială națională a acționat ca departament intern de vânzări al societăților de producție. Pe baza unei evaluări a elementelor de probă disponibile în prezent, Comisia a acceptat argumentul în mod provizoriu, nefiind efectuată nicio ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i).

(283)

Grupul Jiangsu Alcha a exportat întreaga producție a produsului în cauză prin intermediul unor comercianți afiliați din China și Hong Kong. Una dintre societățile din cadrul Grupului Nanshan a vândut parțial produsul în cauză către Uniune și prin intermediul unui comerciant afiliat din Singapore, astfel cum s-a menționat în considerentul anterior. Prin urmare, în cazul acestor vânzări, Comisia a ajustat prețurile de export ale acestor societăți în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, întrucât acești comercianți acționau ca agenți care lucrau pe bază de comision. Ajustarea a vizat costurile VAG și profitul comerciantului.

(284)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(285)

În ceea ce privește societățile din cadrul Grupului Nanshan, Comisia a calculat marjele individuale de dumping pentru fiecare dintre societățile din cadrul grupului și apoi a calculat o marjă de dumping ponderată la nivel de grup.

(286)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(287)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 67,1 %.

(288)

În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din China, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza informațiilor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare reprezintă volumul exporturilor către Uniune realizate de producătorii-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din volumul total al exporturilor – astfel cum este raportat în statisticile Eurostat privind importurile – din țara în cauză în Uniune.

(289)

În cazul de față, nivelul de cooperare este scăzut, întrucât exporturile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat aproximativ 40 % din volumul total de exporturi către Uniune din cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, Comisia a considerat că este adecvat să stabilească marja de dumping la nivel național aplicabilă tuturor celorlalți producători-exportatori necooperanți la nivelul celei mai ridicate marje stabilite pentru tipurile de produse vândute în cantități reprezentative, pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți. Marja de dumping astfel stabilită a fost de 183,3 %.

(290)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(291)

Astfel cum se indică în considerentele 50-52, perioada de tranziție pentru retragerea Regatului Unit s-a încheiat la 31 decembrie 2020, iar Regatul Unit a încetat să facă obiectul dreptului Uniunii începând cu 1 ianuarie 2021. În consecință, Comisia a solicitat părților interesate să furnizeze informații actualizate pe baza UE-27. Având în vedere stadiul avansat al etapei provizorii în care au fost solicitate aceste date actualizate, cu excepția subcotării, constatările provizorii ale Comisiei s-au bazat pe datele corespunzătoare UE-28, din motivele explicate în considerentul următor.

(292)

Comisia a concluzionat, cu titlu provizoriu, că datele corespunzătoare UE-28 erau adecvate în această etapă, după analizarea informațiilor din dosar. Acest lucru se datorează faptului că impactul retragerii Regatului Unit din Uniune asupra analizei prejudiciului pare a fi limitat. Vânzările producătorilor din Uniune incluși în eșantion către Regatul Unit au reprezentat mai puțin de 5 % din totalul vânzărilor lor către clienți neafiliați din UE. Un singur producător de produse laminate plate din aluminiu are sediul înregistrat în Regatul Unit. Exporturile chineze către Regatul Unit s-au menținut la un nivel stabil și au evoluat în concordanță cu exporturile către UE, iar exporturile Regatului Unit către UE s-au menținut, de asemenea, la un nivel stabil.

(293)

În orice caz, constatările privind prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii vor fi reevaluate în etapa definitivă pe baza datelor corespunzătoare UE-27 și modificate, dacă este necesar. Aceste constatări vor fi comunicate, iar părțile vor avea posibilitatea de a prezenta observații.

(294)

Produsul similar a fost fabricat de peste 20 de producători din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Aceștia constituie „industria Uniunii”, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(295)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la aproximativ 1 907 127 de tone. Comisia a stabilit cifra pe baza datelor privind producția Uniunii furnizate de European Aluminium, care, în vederea asigurării fiabilității și integralității, au făcut obiectul unei verificări încrucișate cu informațiile furnizate de producătorii din Uniune, inclusiv datele producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Așa cum se precizează în considerentul 35, în cadrul eșantionului au fost selectați trei producători din Uniune, reprezentând aproximativ 35 % din producția totală a produsului similar din Uniune.

(296)

Pentru a stabili dacă industria Uniunii a suferit un prejudiciu și pentru a determina consumul și diverșii indicatori economici referitori la situația industriei Uniunii, Comisia a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar a industriei Uniunii trebuia să fie luată în considerare în cadrul analizei.

(297)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei Uniunii, Comisia a obținut date pentru întreaga producție de produse laminate plate din aluminiu și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere.

(298)

Comisia a constatat că o parte foarte mică a producției totale a producătorilor din Uniune a fost destinată pieței captive, astfel cum se arată în tabelul 3 de mai jos. Piața captivă a crescut în cursul perioadei examinate, menținându-se însă la niveluri foarte scăzute, sub 1,5 % din consum. După caz, cifrele pentru piața captivă sunt furnizate și evaluate separat. Pentru alți indicatori, cum ar fi producția, capacitatea, productivitatea, ocuparea forței de muncă și salariile, cifrele menționate mai jos se referă la întreaga activitate și, prin urmare, nu a fost justificată separarea cifrelor.

(299)

Astfel cum s-a menționat la punctul 2.3.1, producătorul-exportator Huafon neinclus în eșantion a solicitat excluderea HEX AFRP pentru autovehicule din definiția produsului care face obiectul prezentei anchete. În absența unei astfel de excluderi, Comisia a solicitat o analiză pe segmente în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii în ceea ce privește HEX AFRP pentru autovehicule. În sprijinul cererii sale, aceasta a susținut că HEX AFRP pentru autovehicule prezentau similitudini cu cauzele având ca obiect roțile din aluminiu (131), în care au fost identificate lanțuri de distribuție diferite (producător de echipamente originale comparativ cu piața serviciilor postvânzare), justificând astfel o analiză pe segmente. De asemenea, aceasta a făcut trimitere la rapoartele organului de apel în cauzele China – HP-SSST (Japonia)/China – HP-SSST (UE) (132), fără a explica însă cu exactitate modul în care această jurisprudență s-ar aplica faptelor în speță.

(300)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 62-80, s-a constatat că HEX AFRP pentru autovehicule au aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază ca și alte produse laminate plate din aluminiu și, prin urmare, se încadrează în definiția produsului care face obiectul anchetei. De asemenea, Comisia a concluzionat că nu există motive de interes pentru Uniune pentru a exclude produsul din domeniul de aplicare al anchetei.

(301)

În ceea ce privește trimiterea la cauzele având ca obiect roțile din aluminiu, nu există linii clare de demarcație între HEX AFRP pentru autovehicule și alte produse laminate plate din aluminiu în ceea ce privește lanțurile de distribuție. În fapt, astfel cum se explică în considerentul 74, HEX AFRP pentru autovehicule nu sunt singurele produse destinate industriei autovehiculelor. Produsul care face obiectul anchetei vizează alte produse auto, cum ar fi elemente de construcție pentru aplicații auto (șasiu, componente), care sunt vândute și furnizorilor de nivel 1.

(302)

De asemenea, deși acest producător-exportator nu a făcut trimitere la elemente specifice din raportul organului de apel privind cauza HP-SSST menționat în considerentul 299, faptele din prezenta anchetă sunt diferite. În cauza la care se face trimitere, diferențele de preț dintre diversele clase în cauză erau extrem de semnificative (+ 100 sau + 200 %). În schimb, în cazul de față, nu există nicio diferență semnificativă de preț între HEX AFRP pentru autovehicule și alte produse laminate plate din aluminiu care ar fi indicat o linie clară de demarcație între acest produs și alte produse laminate plate din aluminiu. Astfel, analiza HP-SSST se aplică unei situații de fapt specifice în cauza respectivă și nu poate fi extrapolată la prezenta cauză, în care analiza a avut loc pe baza NCP (numărul de control al produsului). Se reamintește faptul că autoritatea chineză de anchetă nu aplică o metodă de comparație NCP. În orice caz, nu este prevăzută nicio obligație legală a Comisiei de a efectua o analiză pe segmente în fiecare caz în parte, indiferent de circumstanțele de fapt – nici în regulamentul de bază, nici în Acordul antidumping al OMC, și niciun element prevăzut în rapoartele HP-SSST nu sugerează faptul că organul de apel a adoptat o astfel de poziție. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație privind o analiză pe segmente.

(303)

Producătorul-exportator Xiamen Xiashun inclus în eșantion a susținut că folia brută nu trebuia să facă obiectul plângerii. Producătorul-exportator a solicitat efectuarea unei analize pe segmente pe motiv că folia brută era diferită de celelalte produse descrise ca foi simple și că era vândută prin intermediul unui lanț de distribuție diferit. De asemenea, acesta a susținut că folia brută era vândută de foarte puține societăți, fiind produsă și consumată în principal pe piața captivă. În sprijinul cererii sale, producătorul-exportator a susținut că folia brută pentru autovehicule prezenta similitudini cu cauzele având ca obiect roțile din aluminiu (133), în care au fost identificate lanțuri de distribuție diferite (producător de echipamente originale comparativ cu piața serviciilor postvânzare), justificând astfel o analiză pe segmente. De asemenea, acesta a făcut trimitere la rapoartele organului de apel în cauzele China – HP-SSST (Japonia)/China – HP-SSST (UE) (134), fără a furniza clarificări în acest sens. În cele din urmă, a susținut că nu era menționat ca producător în plângere și că produsele sale nu erau menționate în mod clar.

(304)

Faptul că un producător nu era indicat de către reclamant ca producător-exportator nu înseamnă că acesta nu este vizat de o procedură sau că produsele sale nu fac obiectul procedurii. În fapt, este normal ca reclamanții să nu cunoască toți producătorii existenți într-o anumită țară și, prin urmare, nu se poate presupune că lista astfel furnizată este exhaustivă.

(305)

Folia brută se încadrează în definiția produsului, expusă în considerentele 55-61 de mai sus, și poate fi clasificată utilizând codificarea produsului prevăzută de anchetă în ceea ce privește grosimea, forma, materialul utilizat, finisarea și călirea. Aceasta are aceleași caracteristici chimice, tehnice și fizice de bază ca și alte produse laminate plate din aluminiu, deoarece are în compoziție peste 95 % aluminiu pur. Este fabricată din aceleași aliaje sau din aliaje similare, iar finisarea, călirea și grosimea sunt aceleași sau similare altor produse laminate plate din aluminiu.

(306)

În ceea ce privește lanțurile de distribuție, nu există linii clare de demarcație între folia brută și alte produse laminate plate din aluminiu. În cererea sa, Xiamen Xiashun a făcut trimitere la cauza având ca obiect roțile din aluminiu (135), în care s-a făcut o distincție între segmentul OEM (producători de echipamente originale) și cel al pieței serviciilor postvânzare. Cu toate acestea, situația în speță este diferită, deoarece folia brută nu este vândută către un segment de piață diferit de cel al altor produse laminate plate din aluminiu. În condițiile în care, precum în cazul altor produse laminate plate din aluminiu, folia brută are propriile specificații, un astfel de produs este vândut utilizatorilor industriali care îl vor prelucra într-un produs diferit. Aceasta este situația în cazul capacelor din polipropilenă, de exemplu, care vor fi fabricate din produse laminate plate din aluminiu. De asemenea, ancheta a arătat că un astfel de produs a fost vândut de producătorii din Uniune în cantități semnificative. În mod similar, producătorii din Uniune incluși în eșantion au vândut și produsele exportate de ceilalți producători incluși în eșantion, indiferent de segmentul lor presupus. Mai mult, spre deosebire de raportul organului de apel în cauza HP-SSST, în cazul de față nu există nicio diferență semnificativă de preț între folia brută și alte produse laminate plate din aluminiu care ar fi făcut o distincție lipsită de echivoc între acest produs și alte produse laminate plate din aluminiu. De asemenea, se reamintește faptul că autoritatea chineză de anchetă nu aplică o metodă de comparație NCP. În plus, astfel cum se menționează în considerentul 302, nu este prevăzută nicio obligație legală a Comisiei de a efectua o analiză pe segmente în fiecare caz în parte, indiferent de circumstanțele de fapt – nici în regulamentul de bază, nici în Acordul antidumping al OMC, și niciun element prevăzut în rapoartele HP-SSST nu sugerează faptul că organul de apel a adoptat o astfel de poziție. Din acest motiv, Comisia a respins această solicitare având ca obiect efectuarea unei analize pe segmente.

(307)

Importatorul Airoldi a solicitat efectuarea unei analize pe segmente între aliajele moi și cele dure, susținând că existau numeroși producători de produse laminate plate din aluminiu din aliaje moi și doar câțiva producători pentru aliaje dure. De asemenea, acesta a susținut că nu exista o capacitate de producție suficientă pentru aliajele dure.

(308)

Airoldi nu a furnizat nicio dovadă că exista un deficit de aprovizionare pentru produsele laminate plate din aluminiu din aliaje dure. De asemenea, ancheta a arătat că produsele laminate plate din aluminiu obținute din aliaje dure sau moi au aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază cu alte produse laminate plate din aluminiu cuprinse în definiție. În orice caz, cei trei producători din Uniune incluși în eșantion fabrică atât aliaje moi, cât și aliaje dure în cantități semnificative. De asemenea, călirea este o caracteristică prevăzută în definiția diferitelor tipuri de produse din prezenta anchetă. Prin urmare, presupusele diferențe ale unor astfel de produse au fost, în orice caz, avute în vedere în comparația prețurilor. Prin urmare, Comisia a respins și această solicitare având ca obiect efectuarea unei analize pe segmente.

(309)

Comisia a stabilit consumul Uniunii pe baza datelor furnizate de European Aluminium pentru vânzările de pe piața Uniunii, la care se adaugă date privind importurile furnizate de Eurostat, astfel cum se menționează în considerentul 312.

(310)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(311)

Consumul pe piața liberă în Uniune a crescut cu 9 % în cursul perioadei examinate. În perioada 2017-2018, piața Uniunii a crescut cu 6 %, de la aproximativ 2,6 la 2,7 milioane de tone, scăzând în 2019 cu 4 puncte procentuale și ajungând la 2,4 milioane de tone în perioada de anchetă. Consumul total la nivelul Uniunii a urmat o tendință similară, înregistrând o creștere în 2018, urmată de o scădere în 2019, care a continuat în perioada de anchetă ca urmare a pandemiei de COVID-19.

(312)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor ajustate furnizate de Eurostat pentru codurile NC, în conformitate cu metodologia necontestată sugerată de reclamant. Comisia a verificat și a confirmat estimările reclamantului cu privire la proporția produsului în cauză din volumele importate având codurile NC indicate în avizul de deschidere (136).

(313)

De asemenea, în urma publicării avizului de modificare menționat în nota de subsol (11), importurile încadrate la codul NC 7607 19 90 au fost, de asemenea, avute în vedere în contextul stabilirii volumului importurilor din țara în cauză. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza volumului importurilor din țara în cauză în raport cu volumul consumului total la nivelul Uniunii indicat în tabelul 3.

(314)

Pe lângă analiza importurilor globale, Comisia a analizat, de asemenea, în mod separat, importurile în cadrul regimului de perfecționare activă, având în vedere cota semnificativă a acestora din urmă în situația de față.

(315)

Importurile din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(316)

Importurile din țara în cauză au crescut de peste două ori între 2017 și 2019, ajungând la 345 720 de tone, apoi au scăzut cu 23 % între 2019 și perioada de anchetă. Per ansamblu, în cursul perioadei examinate, importurile din China de produse laminate plate din aluminiu au crescut cu 65 %.

(317)

Importurile din țara în cauză în cadrul regimului de perfecționare activă au crescut semnificativ în 2018, ajungând la 108 188 de tone, apoi au înregistrat o ușoară scădere în 2019, iar în perioada de anchetă au înregistrat scăderi mult mai mari (cu 278 de puncte procentuale). În ansamblu, importurile din China de produse laminate plate din aluminiu în cadrul regimului de perfecționare activă au crescut cu 290 % pe parcursul perioadei examinate.

(318)

Importurile din țara în cauză, în afara regimului de perfecționare activă, au crescut masiv între 2017 și 2018, de la 145 281 de tone la 213 662. În 2019, spre deosebire de importurile în regim de perfecționare activă și de importurile totale din țara în cauză, acestea au crescut din nou cu 19 puncte procentuale față de 2018. Pe parcursul perioadei de anchetă, volumul acestora a scăzut cu 36 762 de tone. În ansamblu, aceste importuri au crescut cu 41 % pe parcursul perioadei examinate.

(319)

Producătorul-exportator Xiamen Xiashun a prezentat observații cu privire la evoluția importurilor încadrate la codul NC 7606 11 99 în Grecia în perioada 2019-2020 și a ridicat problema încadrării efective în definiția produsului a produselor raportate la acest cod în ceea ce privește importurile în Grecia.

(320)

Comisia a investigat chestiunea, neputând însă formula concluzii pertinente în etapa provizorie. În orice caz, se pare că o pondere semnificativă a importurilor din China încadrate la codul NC 7606 11 99 în Grecia și, în general, în UE, au fost efectuate în regim de perfecționare activă în perioada 2018-2019 și au scăzut semnificativ în perioada de anchetă. Comisia își va continua ancheta în acest sens în etapa definitivă.

(321)

Cota de piață a importurilor din țara în cauză a crescut mai întâi de la 6,1 % în 2017 la 11,6 % în 2018, depășind astfel creșterea consumului. În 2019, în timp ce consumul a scăzut, importurile din țara în cauză au continuat să crească, ceea ce a condus la o cotă de piață de 13,2 %. Cota de piață a scăzut la 11,2 % în cursul PA. Cu toate acestea, în ansamblu, cota de piață a importurilor din țara în cauză a crescut cu 5 puncte procentuale în cursul perioadei examinate, ceea ce echivalează cu o creștere de 81 %.

(322)

Cota de piață a importurilor din țara în cauză în regim de perfecționare activă a crescut de la 0,6 % în 2017 la 3,9 % în 2018 și 2019, înainte de a scădea la 2,5 % în cursul PA.

(323)

Cota de piață a importurilor originare din țara în cauză, în afara regimului de perfecționare activă, a crescut de la 5,5 % în 2017 la 9,1 % în 2019. În cursul perioadei de anchetă, în urma unei scăderi a acestor importuri și a consumului, într-o mai mare măsură, cota de piață a importurilor în afara regimului de perfecționare activă a scăzut la 8,5 %. În ansamblu, cota de piață respectivă a crescut cu 54 % în cursul perioadei examinate.

(324)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat, utilizând codurile NC și metodologia menționate în considerentele 312 și 313.

(325)

Prețurile medii ponderate ale importurilor din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Prețurile importurilor din țara în cauză (EUR/tonă)

(326)

Prețurile medii de import din China au scăzut cu 9 % în cursul perioadei examinate, de la 2 437 la 2 205 EUR/tonă. Nivelul prețurilor respective s-a menținut cu mult sub prețurile de vânzare ale Uniunii în cursul perioadei examinate, astfel cum se arată în tabelul 9.

(327)

Prețul importurilor în regim de perfecționare activă a scăzut semnificativ în 2018, în condițiile în care volumul importurilor respective a crescut semnificativ. În ansamblu, acesta a scăzut cu 27 % și a rămas la un nivel inferior prețului mediu de import, în afara regimului de perfecționare activă începând cu 2018.

(328)

Prețul importurilor, în afara regimului de perfecționare activă, a scăzut continuu, de la 2 391 EUR/tonă în 2017 la 2 237 EUR în cursul PA (-6 %).

(329)

Aceste evoluții ar trebui privite din perspectiva evoluției indicilor mondiali ai aluminiului, cum ar fi cotația de preț LME pentru aluminiu la 3 luni („LME”) (EUR/tonă), care indică prețul aluminiului ca materie primă și este adesea utilizată ca punct de referință pentru negocierea prețului final al produselor laminate plate din aluminiu. În acest sens, se pare că cel mai ridicat grad de corelare a fost între LME și prețurile importurilor din China în cadrul altor regimuri (0,97). Gradul de corelare între LME și prețul importurilor în regim de perfecționare activă a fost cel mai scăzut (0,5). În cursul perioadei de anchetă, pe baza prețurilor medii din Uniune indicate în tabelul 9 de mai jos, a existat o diferență de preț între importurile din China și prețurile din Uniune de aproximativ 18 % în comparație cu prețul mediu de import din China și de aproximativ 17 % în comparație cu prețul mediu de import din China, în afara regimului de perfecționare activă.

(330)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă (137), comparând:

(331)

Prețurile au fost comparate pe tip de produs, avându-se în vedere tranzacții la același nivel de comercializare, ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar, după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de anchetă. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată situată între 4,6 % și 11,2 % a importurilor din țara în cauză pe piața Uniunii. Subcotarea medie ponderată constatată a fost de 7,5 %.

(332)

Producătorul-exportator Xiamen Xiashun a susținut că, pe baza caracteristicilor NCP, folia brută ar fi similară cu folia fină, capacele din polipropilenă și foile litografice. De asemenea, acesta a susținut că, având în vedere utilizarea sa ca materie primă pentru laminoarele pentru folii, acest produs impunea un preț diferit față de tipurile de produse menționate anterior. Xiamen Xiashun a solicitat Comisiei să obțină de la producătorii din Uniune contractele și prețurile corespunzătoare acestora pentru vânzarea specifică de folie brută și să compare prețurile respective cu prețurile practicate de Xiamen Xiashun în ceea ce privește folia brută vândută către UE.

(333)

Cu toate acestea, Xiamen Xiashun nu a furnizat elemente de probă cu privire la presupusa diferență de preț între diversele aplicații (folie fină, capace din polipropilenă și folie litografică) și modelele pe care le-a exportat către UE. Mai mult, acesta nu a cuantificat diferențele respective. În orice caz, produsele Xiamen Xiashun nu au făcut obiectul comparațiilor cu folia fină sau cu foile litografice, dat fiind că produsele în cauză nu au fost vândute de producătorii din Uniune incluși în eșantion sub același cod de produs ca și folia brută. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(334)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii implică o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(335)

Așa cum s-a menționat în considerentele 35-37, eșantionarea a fost utilizată pentru determinarea eventualului prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(336)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul Asociației Europene a Aluminiului care includea date referitoare la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(337)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(338)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(339)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(340)

Volumul producției a crescut pentru prima dată în 2018, ca urmare a creșterii vânzărilor la export și a pieței captive. Acesta a scăzut în 2019 și, în continuare, în perioada de anchetă. Volumul producției a scăzut cu 11 % pe parcursul perioadei examinate.

(341)

Capacitatea de producție a înregistrat o ușoară creștere pe parcursul perioadei examinate. Având în vedere că volumul producției a scăzut în ansamblu și capacitatea de producție a înregistrat o ușoară creștere, gradul de utilizare a capacității de producție prezintă o tendință descendentă (-12 %) în perioada examinată.

(342)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

(343)

Volumul total al vânzărilor în UE a înregistrat o tendință descendentă în cursul perioadei examinate (-13 %), fiind deja în scădere cu 5 % în 2019.

(344)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 298, o parte foarte mică a producției totale a producătorilor din Uniune a fost destinată pieței captive. Această parte a reprezentat mai puțin de 1,5 % din consumul la nivelul Uniunii.

(345)

Volumul total al vânzărilor industriei Uniunii pe piața liberă a scăzut cu aproape 240 000 de tone pe parcursul perioadei examinate. În condițiile în care consumul atinsese cel mai înalt nivel în 2018 (+ 5 %), vânzările respective înregistrau deja o tendință descendentă (-2 %), care a continuat atât în 2019, cât și pe parcursul perioadei de anchetă. Volumul total al vânzărilor pe piața liberă a UE a scăzut cu 14 %.

(346)

Cota de piață a vânzărilor realizate de industria Uniunii pe piața liberă a scăzut de la 66,2 % în 2017 la 62,7 % în cursul perioadei de anchetă. După ce a scăzut cu 7 % în perioada 2018-2019, aceasta a crescut cu 1,2 puncte procentuale.

(347)

În contextul scăderii consumului, industria Uniunii a înregistrat pierderi nu numai în ceea ce privește volumul vânzărilor în UE, ci și cota de piață pe piața liberă.

(348)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(349)

Rata de ocupare a forței de muncă a scăzut cu 9 % pe parcursul perioadei examinate, în condițiile în care industria Uniunii a depus eforturi în vederea asigurării sustenabilității, precum și a alinierii sale la cererea de pe piața internă.

(350)

În consecință, productivitatea sa a înregistrat pentru prima dată o îmbunătățire în 2018, de la 236 la 254 de tone/ENI, fiind urmată de o scădere pe fondul reducerii volumului producției. În ansamblu, productivitatea s-a deteriorat cu 2 %.

(351)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(352)

Aceasta este prima anchetă antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(353)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare din Uniune

(354)

Prețurile de vânzare de pe piața Uniunii către părți independente (piața liberă) au crescut mai întâi de la 2 792 EUR/tonă la 2 888 EUR/tonă în 2018. Apoi, acestea au scăzut cu 4 puncte procentuale în 2019, ajungând ulterior la 2 680 EUR/tonă pe parcursul perioadei de anchetă.

(355)

Această tendință ar trebui să fie privită din perspectiva evoluțiilor din acest sector. În primul rând, în cursul perioadei examinate, producătorii din Uniune incluși în eșantion au încercat să mențină același volum de producție pentru a-și reduce costurile, adaptându-și în același timp gama de produse pentru a crește vânzările de produse cu valoare adăugată ridicată. Prețurile practicate de aceștia au urmat apoi o tendință descendentă, în concordanță cu evoluția cotației LME pentru aluminiu ca materie primă, astfel cum se prezintă în tabelul 9.

(356)

Costul unitar de producție al producătorilor incluși în eșantion a fost, de asemenea, puternic influențat de evoluția cotației LME și conținea costurile suplimentare suportate de producătorii incluși în eșantion în ceea ce privește trecerea la produse cu o valoare adăugată mai mare. De asemenea, scăderea volumului producției înregistrată începând cu anul 2019 a avut un impact negativ asupra costului unitar de producție. În ansamblu, costul de producție a crescut cu 1 %, în timp ce prețul de vânzare unitar mediu pe piața liberă a scăzut cu 4 % în cursul perioadei examinate. În paralel, cotația LME pentru aluminiu a scăzut cu 12 %.

(357)

Un importator, Nilo, a susținut că producătorii germani beneficiau de reduceri ale costurilor în ceea ce privește costurile cu energia electrică. Comisia a stabilit că producătorii din Uniune trebuiau să absoarbă costurile directe și indirecte mai ridicate ale energiei electrice care decurg din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (denumită în continuare „ETS”) (139), prin care întreprinderile din UE vor primi mai puține certificate de CO2 cu titlu gratuit și, prin urmare, trebuie să achiziționeze certificate UE suplimentare de CO2 pentru a produce același volum de produse laminate plate din aluminiu. În cazul de față, rezultatul net dintre creșterea costului energiei electrice pentru producătorii germani și compensația primită a constituit o pierdere netă și, prin urmare, afirmația importatorului este incorectă în fapt. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(358)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(359)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut cu 5 % în perioada examinată. O societate inclusă în eșantion a suportat costuri de restructurare care se reflectă în costul cu forța de muncă.

(360)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(361)

Stocurile finale s-au menținut la un nivel rezonabil pe parcursul perioadei examinate. Întrucât sectorul produselor laminate plate din aluminiu operează, în general, pe baza unei comenzi, acest indicator nu este cu adevărat relevant în analiza prejudiciului global.

(362)

Procentul stocurilor finale exprimat la nivel de producție indică o creștere globală care se datorează în principal scăderii volumului producției.

(363)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Rentabilitate, flux de lichidități, investiții și randamentul investițiilor

(364)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(365)

Vânzările industriei Uniunii către clienți neafiliați au trecut de la înregistrarea unui profit în 2017 la înregistrarea de pierderi în 2019 și în cursul PA. Prin urmare, rentabilitatea a urmat o tendință descendentă constantă în cursul perioadei examinate, de la 2,8 % în 2017 la -2,2 % în cursul perioadei de anchetă.

(366)

Este important de remarcat faptul că, astfel cum se explică în considerentul 356, costurile suportate de producătorii din Uniune au crescut mai mult decât prețurile practicate de aceștia, determinând scăderea rentabilității industriei Uniunii. Industria Uniunii nu a fost în măsură să crească prețurile în aceeași măsură în care au crescut costurile, din cauza presiunii de scădere provocate de importurile din China (atât în ceea ce privește volumele, cât și prețurile scăzute). Într-adevăr, pe parcursul perioadei examinate, prețurile chineze au fost în mod constant scăzute și semnificativ mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii (a se vedea tabelele 5 și 9), limitând creșterile de prețuri care ar fi fost preconizate în contextul creșterii cererii (până în 2019) și al modificării gamei de produse (produse cu valoare mai ridicată). Aceasta a dus la blocarea prețurilor și la scăderea rentabilității. Prețurile au fost în continuare blocate și pe parcursul perioadei de anchetă. În fapt, deși prețurile chineze au înregistrat o ușoară creștere, acestea au rămas cu mult sub nivelul prețurilor atins de industria Uniunii. Acest fapt este evidențiat, de asemenea, de marjele semnificative de subcotare menționate în considerentul 331.

(367)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a evoluat negativ în cursul perioadei examinate, în concordanță cu evoluția rentabilității. În cursul perioadei examinate, fluxul de lichidități a scăzut cu 55 %.

(368)

Investițiile au crescut cu 119 % pe parcursul perioadei examinate. Acestea au fost determinate de elaborarea planurilor de investiții de doi producători din Uniune incluși în eșantion. Investițiile au fost realizate pentru a spori eficiența și pentru a permite întreprinderilor să se orienteze către produse cu valoare adăugată ridicată și către clienți. Acest lucru a fost considerat esențial pentru ca producătorii incluși în eșantion să își mențină competitivitatea pe piață și să fie în măsură să urmărească cele mai recente evoluții ale produselor, precum și să ofere produse de calitate.

(369)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a avut o evoluție negativă pe parcursul perioadei examinate, de la 12 % în 2017 ajungând la -2,8 % în cursul PA. Această evoluție este rezultatul scăderii rentabilității la nivelul industriei Uniunii.

(370)

Cei trei producători incluși în eșantion fac parte din grupuri mari de societăți și au continuat să mobilizeze capitaluri pentru investiții în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, dacă randamentul investițiilor este atât de scăzut, capacitatea entităților de producție incluse în eșantion de a mobiliza capitaluri în viitor este în mod clar pusă în pericol.

(371)

În cursul perioadei examinate, importurile de produse laminate plate din aluminiu din China au crescut semnificativ, atât în termeni absoluți (+ 65 %), cât și în termeni relativi (+ 5 puncte procentuale în ceea ce privește cota de piață), în timp ce consumul la nivelul UE a scăzut cu 8 %. Creșterea importurilor a vizat atât importurile în regim de perfecționare activă, cât și volumul total al importurilor, în afara regimului de perfecționare activă. Prețurile importurilor din China au fost în mod constant scăzute și semnificativ mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii pe parcursul perioadei examinate. În cursul perioadei de anchetă, prețurile de import ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion au subcotat prețurile practicate la nivelul Uniunii, în medie, cu 7,5 %. Indiferent de subcotarea specifică constatată în ceea ce privește producătorii-exportatori incluși în eșantion, Comisia a observat, de asemenea, că prețurile din China au fost în mod constant scăzute și semnificativ mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii pe parcursul întregii perioade examinate (a se vedea tabelele 5 și 9). Industria Uniunii nu a fost în măsură să crească prețurile în aceeași măsură în care au crescut costurile, din cauza presiunii de scădere provocate de importurile din China (atât în ceea ce privește volumele, cât și prețurile scăzute).

(372)

Majoritatea indicatorilor macroeconomici au relevat o tendință negativă în cursul perioadei examinate, cum ar fi producția, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor pe piața UE, cota de piață, ocuparea forței de muncă și productivitatea. O ușoară tendință pozitivă a fost înregistrată numai în ceea ce privește capacitatea. În mod similar, majoritatea indicatorilor microeconomici au relevat o tendință negativă în cursul perioadei examinate, cum ar fi prețurile de vânzare pe piața liberă a UE, costurile de producție, costurile cu forța de muncă, rentabilitatea, stocurile finale, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor. O tendință pozitivă a fost înregistrată numai în ceea ce privește investițiile, după ce producătorii incluși în eșantion au realizat investiții în vederea menținerii competitivității și a urmăririi celor mai recente evoluții ale produselor. Aceiași indicatori de prejudiciu au înregistrat o evoluție negativă și în contextul analizării perioadei 2017-2019, și anume înainte de începutul pandemiei de COVID-19.

(373)

Industria Uniunii și-a adaptat gama de produse pentru a asigura marje mai bune pentru produsele cu valoare adăugată mai mare în cursul perioadei examinate, menținând totodată un volum suficient pentru a-și reduce costurile fixe. În acest context, costurile la nivelul industriei Uniunii au crescut în mod natural. Mai mult, industria Uniunii nu a putut beneficia de creșterea consumului în perioada 2018-2019 și a fost nevoită să își reducă costurile fixe la un volum de producție mai scăzut (-11 %), generând o creștere globală a costurilor de producție (+ 1 %), în timp ce cotația LME pentru aluminiu la 3 luni a scăzut (-12 %). În ceea ce privește prețurile de vânzare, industria Uniunii s-a confruntat, de asemenea, cu o concurență puternică pe piețele cu valoare adăugată mai mare și nu și-a putut majora prețurile la nivelul preconizat (-4 %). Având în vedere evoluția costurilor și a prețurilor, rentabilitatea s-a deteriorat progresiv și s-a transformat într-o situație caracterizată de pierderi încă din 2019, înainte ca situația să se agraveze în cursul perioadei de anchetă.

(374)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(375)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping, originare din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți au adus în același timp un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că acestor importuri nu li s-a atribuit niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping, originare din țara în cauză. Au fost identificați următorii factori posibili: pandemia de COVID-19, scăderea cererii, importurile din țări terțe, strategia comercială a industriei Uniunii, performanța la export a industriei Uniunii, eficiența industriei Uniunii, importurile din țara în cauză efectuate de industria Uniunii și obligațiile contractuale în legătură cu prețul aluminiului cotat la LME.

(376)

Deteriorarea situației industriei Uniunii a coincis cu pătrunderea semnificativă a importurilor din China, care au subcotat în mod constant prețurile practicate de industria Uniunii și au blocat prețul pieței Uniunii. Astfel cum s-a menționat în considerentul 371, prețurile de import ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion au subcotat prețurile practicate la nivelul Uniunii, în medie, cu 7,5 %.

(377)

Volumul importurilor din China a crescut (astfel cum se arată în tabelul 4) de la aproximativ 161 000 de tone în 2017 la aproximativ 266 000 de tone în perioada de anchetă, ceea ce reprezintă o creștere de 65 %. În ceea ce privește cota de piață, creșterea a fost de 81 %, de la 6,2 % la 11,2 %. În aceeași perioadă (astfel cum se arată în tabelul 7), vânzările industriei Uniunii pe piața liberă au scăzut cu 14 %, iar cota sa de piață pe piața liberă a scăzut de la 66,2 % la 62,7 %, ceea ce reprezintă o scădere de 5 %. În așteptarea analizei importurilor în Grecia în cadrul regimului de perfecționare activă, Comisia a analizat importurile, excluzând, de asemenea, importurile respective. În acest caz, tendința ar fi similară și ar indica o creștere a importurilor din China cu 41 % și o creștere a cotei de piață cu 54 %, de la 5,5 % la 8,5 %.

(378)

Situația din perioada 2017-2019 este și mai elocventă, dat fiind că importurile din China au crescut de peste două ori (de la 161 000 de tone la 354 000 de tone), atingând o cotă de piață de 13,2 %, în timp ce cota de piață liberă a industriei Uniunii a scăzut la 61,5 % (-4,7 puncte procentuale). În fapt, în ciuda unei scăderi a consumului în perioada 2018-2019, importurile din China au continuat să crească și să câștige cotă de piață din industria Uniunii.

(379)

Importurile care fac obiectul unui dumping au crescut constant de la an la an, atât în termeni absoluți, cât și relativi, până la începutul pandemiei de COVID-19 în prima jumătate a anului 2020 (acest aspect este analizat în secțiunea următoare). După cum reiese din tabelele 3 și 4, creșterea consumului în 2018 și 2019 a fost în principal benefică pentru importurile din China. Aparenta „domolire” a penetrării importurilor din China observată în cursul perioadei de anchetă este falsă. O analiză mai atentă a tendințelor înregistrate în cursul perioadei examinate face ca relația dintre importuri și prejudiciul suferit de industrie să fie destul de evidentă. Într-adevăr, imaginea observată în cursul perioadei de anchetă este doar o prelungire a tendinței observate, ușor atenuată de impactul general al pandemiei asupra producției din China, asupra exporturilor către Uniune și asupra consumului la nivelul UE.

(380)

Prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping au scăzut cu 9 % în perioada examinată (astfel cum se arată în tabelul 5), de la 2 437 EUR/tonă la 2 205 EUR/tonă. Comparativ, prețurile industriei Uniunii au scăzut cu doar 4 % în aceeași perioadă; și anume, de la 2 792 EUR/tonă în 2017 la 2 680 EUR/tonă în perioada de anchetă. Prin urmare, deși au pornit de la un nivel mai scăzut al prețurilor în 2017, prețurile practicate în China au scăzut mai mult (-232 EUR/tonă) decât prețurile practicate de industria Uniunii (-112 EUR/tonă) în cursul perioadei examinate. De asemenea, în perioada 2017-2019, scăderea prețurilor practicate în China a ajuns la 11 %, în timp ce prețurile practicate de industria Uniunii au scăzut cu 1 %.

(381)

Importurile în cadrul regimului de perfecționare activă au fost efectuate la prețuri mai mici decât importurile în afara regimului de perfecționare activă. De asemenea, prețurile importurilor din China în cadrul regimului de perfecționare activă au fost mult mai mici decât prețurile de vânzare practicate de industria Uniunii. Aceste prețuri au evoluat în mod neregulat și par a fi complet deconectate de evoluția prețurilor aluminiului la nivel global, cum ar fi LME. Acestea au scăzut cu 27 % pe parcursul perioadei examinate.

(382)

Prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping, în afara regimului de perfecționare activă, care reprezintă, în medie, peste 70 % din volumul importurilor din China, au scăzut constant în cursul perioadei examinate, de la 2 391 EUR/tonă în 2017 la 2 237 EUR/tonă în perioada de anchetă sau, în ansamblu, cu 6 %.

(383)

Evoluția prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping indică o blocare semnificativă a prețurilor. Industria Uniunii nu a fost în măsură să crească prețurile în aceeași măsură în care au crescut costurile, din cauza presiunii de scădere provocate de importurile din China (atât în ceea ce privește volumele, cât și prețurile scăzute). Într-adevăr, pe parcursul perioadei examinate, prețurile chineze au fost în mod constant scăzute și semnificativ mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii, limitând creșterile de prețuri care ar fi fost preconizate în contextul creșterii cererii (până în 2019) și al modificării gamei de produse (produse cu valoare mai ridicată). Această situație a determinat scăderea prețurilor și a rentabilității industriei Uniunii.

(384)

În plus, ancheta a arătat că pătrunderea importurilor din China pe parcursul perioadei examinate a fost realizată nu numai pe segmentele de mărfuri ale pieței unde se aplică, de obicei, contracte pe termen scurt, ci și în alte părți ale pieței unde sunt vândute produse cu o valoare adăugată mai mare în cadrul contractelor pe termen mediu/lung. Prețul nu este singurul element important al unor astfel de contracte, dar este clar că prețurile scăzute (care reflectă marjele de subcotare indicate mai sus, în medie de 7,5 %) joacă un rol esențial în procesul decizional al clienților.

(385)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că importurile din China au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. Un astfel de prejudiciu a avut efecte atât asupra volumului, cât și asupra prețurilor.

(386)

Un importator, Airoldi, a susținut că scăderea consumului a fost legată de o scădere a cererii în sectorul aerospațial. Prin urmare, acest importator a solicitat includerea sectorului respectiv în analiza prejudiciului.

(387)

Astfel cum se menționează în considerentul 57, produsele destinate utilizării pentru fabricarea pieselor de aeronave sunt excluse din prezenta anchetă. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(388)

Un alt importator, Nova Trading S.A. (Nova Trading), a susținut că industria Uniunii și-a sporit capacitatea de producție pentru a face față unei creșteri preconizate pe piața vehiculelor electrice, care nu s-a materializat, determinând prețuri mai mici și o rentabilitate mai scăzută. Cu toate acestea, produsele laminate plate din aluminiu destinate utilizării ca panouri de caroserie în industria auto sunt excluse din definiția produsului și, prin urmare, orice prejudiciu suferit de acestea nu este acoperit sau vizat de prezenta anchetă. Această afirmație a fost respinsă.

(389)

Potrivit afirmațiilor producătorului-exportator Xiamen Xiashun, creșterea importurilor în 2019 a fost mai moderată decât scăderea consumului în 2019 și industria Uniunii a fost mai afectată de scăderea consumului decât de creșterea importurilor din China. Același producător-exportator a susținut că indicatorii macroeconomici au fost stabili până la jumătatea/sfârșitul anului 2019 și că scăderea cererii a fost cauza prejudiciului.

(390)

Creșterea suplimentară a importurilor din China în 2019, care a avut loc într-o perioadă în care consumul a scăzut, ar trebui considerată drept o altă dovadă a prejudiciului. În fapt, atunci când cererea este în scădere, în mod normal este de așteptat ca toți producătorii să fie afectați în mod similar sau chiar ca exporturile să scadă mai mult în comparație cu vânzările pe plan intern (în Uniune), având în vedere proximitatea dintre producătorii și clienții interni. Cu toate acestea, în 2019, importurile din China au continuat să crească în termeni absoluți, determinând o creștere a cotei de piață cu 1,5 puncte procentuale față de 2018, în detrimentul industriei Uniunii. Într-adevăr, atunci când consumul a scăzut cu aproximativ 113 000 de tone, vânzările industriei Uniunii au scăzut cu aproximativ 76 000 de tone. Aceasta înseamnă că industria Uniunii a absorbit 67 % din scădere, în timp ce importurile din China au crescut cu aproximativ 24 000 de tone. În paralel, prețurile deja scăzute ale importurilor din China au mai scăzut cu 5 %.

(391)

În ceea ce privește evoluția indicatorilor macroeconomici, anii 2018 și 2019 au arătat deja semne de prejudiciu, deoarece vânzările, cota de piață și ocuparea forței de muncă se deterioraseră deja în mod semnificativ. În orice caz, analiza prejudiciului nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe evoluția indicatorilor macroeconomici, ci pe o evaluare globală a indicatorilor microeconomici și macroeconomici. Analizând perioada 2018-2019 în ansamblu, ambele tipuri de indicatori înfățișau deja o situație prejudiciabilă.

(392)

Pandemia de COVID-19 care a început în prima jumătate a anului 2020 a afectat situația de pe piața UE în diverse moduri. A fost înregistrată o scădere a consumului pe piața UE, însoțită de o scădere a importurilor din China.

(393)

Astfel cum se explică în considerentul 379, volumul importurilor din China care fac obiectul unui dumping crescuse deja în mod constant de la an la an în perioada 2017-2019, generând o creștere de peste 100 % până la începutul pandemiei de COVID-19 în prima jumătate a anului 2020. Cu alte cuvinte, prejudiciul important cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping se materializase deja, după cum reiese din evoluția negativă a majorității indicatorilor macroeconomici și microeconomici în perioada 2017-2019, când a intervenit în ecuație COVID-19.

(394)

În acest context, nu se poate nega faptul că pandemia de COVID-19 și scăderea ulterioară a consumului au contribuit la agravarea situației deja deteriorate a industriei Uniunii.

(395)

Totuși, această evoluție nu atenuează legătura de cauzalitate dintre prejudiciul important constatat și importurile care fac obiectul unui dumping din China. Potrivit celor menționate anterior, industria Uniunii a fost prejudiciată în mod semnificativ de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC, care au crescut de peste două ori într-o perioadă de trei ani înainte de izbucnirea pandemiei, astfel încât este clar că prejudiciul important s-a produs deja înainte de pandemie și fără a avea legătură cu aceasta.

(396)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Importuri din țări terțe

(397)

Producătorul-exportator Xiamen Xiashun inclus în eșantion a indicat că importurile din China au scăzut în perioada de anchetă în beneficiul industriei Uniunii și al altor țări. De asemenea, acesta a indicat că prețurile de import din China au crescut în perioada respectivă. În plus, producătorul a indicat că însăși industria Uniunii a recunoscut concurența neloială a importurilor din țări precum India, Egipt și Turcia.

(398)

Potrivit celor susținute de utilizatorul societatea A, cota de piață chineză era scăzută în comparație cu cea a industriei Uniunii, acesta solicitând o analiză a importurilor din alte țări.

(399)

În pofida scăderii volumului, importurile din China au reprezentat în continuare o cotă de piață de 11,1 % în perioada de anchetă, ceea ce corespunde unei creșteri de 80 % în cursul perioadei examinate. De asemenea, chiar dacă prețurile chineze au crescut în cursul perioadei de anchetă, prețurile de export chineze au subcotat în continuare prețurile industriei Uniunii cu 7,5 % în medie în cursul perioadei de anchetă.

(400)

În plus, importurile din alte țări au scăzut cu 14 % pe parcursul perioadei examinate. Având în vedere scăderea consumului (-8 %), cota de piață corespunzătoare acestora a scăzut, de asemenea, de la 27,6 % la 26,1 %. Aceasta înseamnă că importurile din alte țări au pierdut în egală măsură cote de piață față de importurile din China.

(401)

În special, importurile din Turcia, care reprezentau al doilea cel mai mare volum după importurile din China în UE, au crescut cu 12 % în cursul perioadei examinate și au câștigat o cotă de piață de 1,2 puncte procentuale. Cu toate acestea, prețurile lor s-au menținut la un nivel mult mai ridicat decât prețurile importurilor din China și au urmat evoluția LME.

(402)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că evoluția importurilor din alte țări și ușoara scădere a importurilor din China în perioada de anchetă nu au contribuit la prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(403)

Producătorul-exportator Xiamen Xiashun a susținut că axarea industriei Uniunii pe anumite segmente cu produse la prețuri mai ridicate, în care cererea a scăzut în cursul perioadei examinate, a fost un factor de natură să rupă legătura de cauzalitate. Acesta a susținut, de asemenea, că, în condițiile axării pe produse la prețuri mai ridicate, industria Uniunii și-a redus capacitatea disponibilă pentru clienții foliei brute, care au fost nevoiți să se orienteze către alte surse de aprovizionare. Mai mult, cu excepția industriei Uniunii, acesta a fost de departe principalul furnizor pentru piața UE, iar prețurile practicate în China și în Uniune au fost comparabile în ceea ce privește produsele plate din aluminiu destinate foliei brute.

(404)

În ceea ce privește strategia comercială a industriei Uniunii, astfel cum se indică în considerentul 355, industria Uniunii a încercat să mențină același volum de producție, care a scăzut cu doar 1 % în perioada 2017-2019, adaptându-și în același timp gama de produse pentru a crește vânzările de produse cu valoare adăugată ridicată.

(405)

Astfel cum se arată în tabelul 3, cererea de produse laminate plate din aluminiu care fac obiectul prezentei anchete s-a menținut la un nivel stabil sau chiar a crescut în perioada 2017-2019. De asemenea, ancheta nu a relevat existența unei scăderi a cererii de produse care impuneau prețuri mai mari. Astfel cum se menționează în considerentul 384, ancheta a relevat mai degrabă faptul că industria Uniunii s-a confruntat și cu o concurență puternică din partea importurilor din China în segmentul de vârf al pieței. Prin urmare, importurile care fac obiectul unui dumping determină scăderea vânzărilor, fără posibilitatea de a atinge prețurile mai ridicate preconizate. În consecință, situația industriei s-a deteriorat semnificativ.

(406)

În ceea ce privește sectorul foliei, astfel cum s-a indicat în considerentele 303-306, s-a constatat că nu se justifică o analiză pe segmente, aplicându-se aceleași motive menționate în considerentul 405. În plus, prejudiciul suferit de industria Uniunii provenea și din prețurile prejudiciabile practicate de Xiamen Xiashun, care efectua vânzări doar în sectorului foliilor, subcotând și prețurile din Uniune la un nivel similar marjei medii de subcotare constatate de 7,5 % în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(407)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că strategia comercială urmată de industria Uniunii nu a contribuit la prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(408)

Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 14

Performanța la export a producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(409)

Exporturile industriei Uniunii au crescut cu 4 % în perioada examinată, de la 315 664 de tone în 2017 la aproximativ 328 898 de tone în perioada de anchetă.

(410)

Prețul mediu al acestor exporturi a crescut mai întâi cu 5 % în 2018, înainte de a scădea progresiv la un nivel mai scăzut decât în 2017 (-2 %). Prețul mediu al acestor exporturi s-a menținut în mod constant peste prețul pe care industria Uniunii l-ar putea obține pe piața UE.

(411)

Un importator, Nova Trading, a susținut că războiul comercial dintre SUA și China a avut un impact negativ asupra performanței la export a industriei Uniunii.

(412)

Astfel cum se arată în tabelul 14, exporturile realizate de industria Uniunii nu au fost afectate în mod negativ de deteriorarea relațiilor comerciale dintre SUA și China. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(413)

În contextul contribuției lor la producția și vânzările totale ale industriei Uniunii și având în vedere prețul ridicat al exporturilor industriei Uniunii către țări terțe și volumul lor stabil, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că performanța la export nu a contribuit la prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(414)

Mai multe părți interesate, Xiamen Xiashun, Airoldi, Nilo și Societatea A, au făcut diverse afirmații cu privire la eficiența industriei Uniunii. Aceste afirmații pot fi rezumate după cum urmează:

(415)

Deși este posibil ca unii producători din Uniune să fi rămas în urmă în ceea ce privește echipamentele, ancheta a arătat că industria Uniunii este dinamică și și-a sporit semnificativ investițiile într-o perioadă dificilă pentru a-și spori capacitatea, pentru a-și adapta echipamentele de producție în vederea raționalizării procesului de producție, precum și pentru a achiziționa cele mai recente tehnologii în scopul de a îndeplini în continuare cerințele clienților. Analiza capacității și a gradului de utilizare a capacității de producție din tabelul 6 arată că industria Uniunii și-a sporit capacitatea și ar putea atinge rate mai ridicate de utilizare a capacității de producție. În ceea ce privește aliajele dure, nu au fost furnizate elemente de probă care să indice lipsa unei capacități suficiente. În orice caz, aliajele dure au reprezentat 20-30 % din totalul vânzărilor producătorilor incluși în eșantion pe piața UE. Având în vedere mărimea eșantionului, vânzările sale de aliaje dure și în absența elementelor de probă furnizate de Airoldi, s-a concluzionat în mod provizoriu că există o capacitate suficientă pentru astfel de produse. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(416)

În ceea ce privește cu precădere situația din segmentul foliei, s-a constatat că nu se justifică o analiză separată a acestui segment. În fapt, astfel cum se indică în considerentele 303-306, folia brută se încadrează în definiția produsului și nu există linii clare de demarcație în ceea ce privește lanțul de distribuție sau prețul acestui produs. Prin urmare, s-a constatat că această afirmație este lipsită de obiect.

(417)

Deși nu se poate exclude faptul că ar putea fi necesare investiții suplimentare în cele mai recente tehnologii pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a industriei Uniunii, Comisia a concluzionat că situația echipamentelor de producție ale industriei Uniunii și evoluția cheltuielilor sale de funcționare nu atenuează legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(418)

Comisia a constatat că presupusa creștere a costurilor serviciilor este nesemnificativă, în vreme ce industria Uniunii și-ar putea menține costurile cu forța de muncă sub control, în ciuda impactului cheltuielilor de restructurare. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.