16.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 129/7

(1)

Criza financiară mondială fără precedent și încetinirea fără precedent a creșterii economice au adus prejudicii grave creșterii economice și stabilității financiare și au deteriorat puternic condițiile economice și financiare în mai multe state membre. În special, anumite statele membre sunt afectate sau amenințate de dificultăți grave, în special probleme legate de creșterea economică și stabilitatea lor financiară și de o deteriorare a situației deficitului și datoriei lor, cauzate de conjunctura economică și financiară internațională.

(2)

Cu toate că s-au luat deja măsuri importante pentru a contracara efectele negative ale crizei, inclusiv modificarea cadrului legislativ, impactul crizei financiare asupra economiei reale, asupra pieței muncii și asupra cetățenilor este resimțit pe scară largă. Presiunea la care sunt supuse resursele financiare naționale crește tot mai mult, fiind necesare măsuri suplimentare pentru a atenua această presiune prin utilizarea optimă și la maximum a finanțării din Fondul european pentru pescuit.

(3)

În temeiul articolului 122 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care oferă posibilitatea de a acorda asistență financiară din partea Uniunii unui stat membru care se confruntă cu dificultăți sau care este serios amenințat de dificultăți grave, cauzate printre altele de evenimente excepționale situate în afara controlului său, Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului (3) a instituit un mecanism european de stabilizare financiară în vederea menținerii stabilității financiare a Uniunii.

(4)

Prin Deciziile de punere în aplicare 2011/77/UE (4) și 2011/344/UE (5) ale Consiliului, Irlanda și, respectiv, Portugalia au beneficiat de astfel de asistență financiară din partea Uniunii.

(5)

Grecia se confrunta deja cu dificultăți majore în ceea ce privește stabilitatea sa financiară înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 407/2010. Prin urmare, asistența financiară pentru Grecia nu se putea întemeia pe respectivul regulament.

(6)

Acordul între creditori și acordul de împrumut pentru Grecia, semnate la 8 mai 2010, au intrat în vigoare la 11 mai 2010. Acordul între creditori urmează să rămână în vigoare în întregime pe o perioadă de programare de trei ani, atât timp cât există sume neachitate în temeiul acordului de împrumut.

(7)

Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului din 18 februarie 2002 de înființare a unui mecanism de asistență financiară pe termen mediu pentru balanțele de plăți ale statelor membre (6) prevede acordarea de asistență reciprocă de către Consiliu în cazul în care un stat membru care nu a adoptat moneda euro este afectat sau este serios amenințat de dificultăți în ceea ce privește balanța sa de plăți.

(8)

Prin Deciziile 2009/102/CE (7), 2009/290/CE (8) și 2009/459/CE (9) ale Consiliului, Ungaria, Letonia și respectiv România au beneficiat de o astfel de asistență financiară din partea Uniunii.

(9)

Perioada în care asistența financiară este disponibilă pentru Irlanda, Ungaria, Letonia, Portugalia și România este prevăzută în deciziile relevante ale Consiliului. Perioada în care asistența financiară a fost pusă la dispoziția Ungariei a expirat la 4 noiembrie 2010.

(10)

Perioada în care asistența financiară în temeiul acordului între creditori și a acordului de împrumut este disponibilă pentru Grecia este diferită pentru fiecare stat membru care participă la aceste instrumente.

(11)

Ca urmare a deciziei Consiliului European din 25 martie 2011, miniștrii de finanțe ai celor 17 state membre din zona euro au semnat la 11 iulie 2011 Tratatul de instituire a Mecanismului european de stabilitate. Ca urmare a deciziilor luate de șefii de state și guverne ale statelor membre din zona euro pe 21 iulie și 9 decembrie 2011, tratatul a fost modificat pentru a îmbunătăți eficiența mecanismului și a fost semnat la 2 februarie 2012. În conformitate cu acest tratat, mecanismul european de stabilitate va prelua până în 2013 sarcinile care în prezent sunt îndeplinite de Fondul european de stabilitate financiară și de mecanismul european de stabilizare financiară. Prin urmare, acest viitor mecanism ar trebui luat deja în considerare în prezentul regulament.

(12)

În concluziile sale din 23 și 24 iunie 2011, Consiliul European a salutat intenția Comisiei de a consolida sinergiile dintre programul de împrumut pentru Grecia și fondurile Uniunii și a susținut eforturile de a spori capacitatea Greciei de a absorbi fondurile Uniunii pentru a stimula creșterea și ocuparea forței de muncă prin reorientarea în direcția îmbunătățirii competitivității și creării de locuri de muncă. În plus, concluziile au salutat și au susținut elaborarea de către Comisie, împreună cu statele membre, a unui program cuprinzător de asistență tehnică pentru Grecia. Prezentul regulament contribuie la aceste eforturi care vizează îmbunătățirea sinergiilor.

(13)

Pentru a facilita gestionarea finanțării din partea Uniunii, pentru a sprijini accelerarea investițiilor în statele membre și în regiuni, precum și pentru a crește impactul fondurilor asupra economiei, este necesar să se permită, în cazuri justificate, în mod temporar și fără a aduce atingere perioadei de programare 2014-2020, o majorare a plăților intermediare din Fondul european pentru pescuit cu o sumă echivalentă cu zece puncte procentuale în plus față de rata de cofinanțare aplicabilă pentru fiecare axă prioritară în cazul statelor membre care se confruntă cu dificultăți grave cu privire la stabilitatea lor financiară și care au solicitat să beneficieze de această măsură, ceea ce rezultă într-o reducere corespunzătoare a contrapartidei naționale. Dat fiind caracterul temporar al majorării respective și pentru a menține ratele inițiale de cofinanțare ca punct de referință pentru calculul sumelor majorate temporar, modificările care rezultă din aplicarea mecanismului nu ar trebui să se reflecte în planul financiar inclus în programele operaționale. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibilă actualizarea programelor operaționale, pentru a concentra fondurile spre competitivitate, creștere și ocuparea forței de muncă și pentru a ajusta țintele și obiectivele acestora în funcție de diminuarea finanțării totale disponibile.

(14)

Un stat membru care adresează o solicitare Comisiei pentru a beneficia de o derogare în temeiul prezentului regulament ar trebui să transmită toate informațiile necesare care să îi permită Comisiei să determine, pe baza unor date privind situația macroeconomică și bugetară a statului membru, că nu sunt disponibile resurse pentru contrapartida națională. De asemenea, acesta ar trebui să demonstreze că o majorare a plăților care rezultă din acordarea derogării este necesară pentru a garanta continuarea punerii în aplicare a programelor operaționale și că problemele legate de capacitatea de absorbție persistă chiar și dacă se recurge la plafoanele maxime aplicabile pentru ratele de cofinanțare stabilite la articolul 53 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului (10).

(15)

De asemenea, statul membru care adresează o solicitare Comisiei pentru a beneficia de o derogare în temeiul prezentului regulament ar trebui să facă referire și la decizia pertinentă a Consiliului sau la orice alt act juridic în baza căruia este eligibil pentru a beneficia de derogare. Comisia ar trebui să aibă suficient timp la dispoziție, începând din momentul în care solicitarea statului membru a fost transmisă, să verifice corectitudinea informațiilor trimise și să formuleze eventuale obiecțiuni. Pentru ca derogarea să devină efectivă și operațională, ar trebui să se pornească de la premisa că o astfel de solicitare este justificată în cazul în care Comisia nu formulează obiecțiuni. În cazul în care Comisia are obiecțiuni față de solicitarea statului membru, aceasta ar trebui să adopte, prin intermediul actelor de punere în aplicare, o decizie în acest sens, precizând motivele.

(16)

Ar trebui să se revizuiască în consecință regulile de calculare a plăților intermediare și a plăților soldului final pentru programele operaționale pe perioada în care statele membre primesc asistență financiară a Uniunii pentru remedierea dificultăților grave cu privire la stabilitatea lor financiară.

(17)

Este necesar să se asigure existența unor raportări adecvate cu privire la utilizarea sumelor majorate puse la dispoziția statelor membre care beneficiază de majorarea temporară a plăților intermediare în conformitate cu prezentul regulament.

(18)

După finalul perioadei în cursul căreia s-a pus la dispoziție asistența financiară, ar putea fi necesar ca evaluările desfășurate în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 să determine, printre altele, dacă reducerea cofinanțării naționale conduce la o distanțare semnificativă de la obiectivele care au fost prevăzute inițial. Astfel de evaluări ar putea conduce la revizuirea programului operațional.

(19)

Deoarece criza fără precedent ce afectează piețele financiare internaționale și încetinirea fără precedent a creșterii economice, care au cauzat prejudicii grave stabilității financiare a mai multor state membre, necesită o reacție rapidă pentru a contracara efectele asupra economiei în ansamblul său, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare cât mai curând posibil. Date fiind circumstanțele excepționale în care se află statele membre în cauză, acesta ar trebui să se aplice retroactiv, începând fie cu exercițiul financiar 2010, fie cu data de la care a fost pusă la dispoziție asistența financiară, în funcție de situația în care se află statul membru solicitant, pentru perioadele în cursul cărora statele membre au primit asistență financiară din partea Uniunii sau de la alte state membre din zona euro pentru a face față dificultăților grave cu privire la stabilitatea lor financiară.

(20)

În cazul în care este prevăzută o majorare temporară a plăților intermediare, această majorare temporară ar trebui avută în vedere și în contextul constrângerilor bugetare cu care se confruntă toate statele membre, constrângeri bugetare care ar trebui să se reflecte în mod corespunzător în bugetul general al Uniunii Europene. În plus, deoarece principalul obiectiv al acestui mecanism este acela de a aborda dificultățile specifice actuale, aplicarea sa ar trebui să fie limitată în timp. În consecință, mecanismul ar trebui să fie aplicat începând cu 1 ianuarie 2010 și ar trebui să opereze pentru o perioadă limitată până la 31 decembrie 2013.

(21)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 ar trebui modificat în consecință,

1.

Articolele 76 și 77 se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 76

Reguli de calculare a plăților intermediare

(1)   Plățile intermediare se calculează prin aplicarea – asupra contribuției publice declarate în declarația de cheltuieli certificată de către autoritatea de certificare în cadrul fiecărei axe prioritare, în cadrul fiecărui obiectiv legat sau nu de convergență – ratei de cofinanțare stabilite în planul de finanțare curent pentru acea axă prioritară și acel obiectiv.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), drept răspuns la o cerere specifică și corespunzător motivată a statului membru, o plată intermediară se calculează ca valoare a asistenței din partea Uniunii plătite sau datorate beneficiarilor pentru axa prioritară și obiectiv. Această valoare trebuie specificată de către statul membru în declarația de cheltuieli.

(3)   Prin derogare de la articolul 53 alineatul (3), la cererea unui stat membru, plățile intermediare se majorează cu o valoare echivalentă cu zece puncte procentuale în plus față de rata de cofinanțare aplicabilă fiecărei axe prioritare, până la maximum de 100 %, care trebuie aplicată valorii cheltuielilor publice eligibile nou declarate în fiecare declarație de cheltuieli certificată prezentată în perioada în care statul membru îndeplinește una dintre următoarele condiții:

(4)   Pentru a calcula plățile intermediare după ce statul membru încetează să beneficieze de asistența financiară a Uniunii menționată la alineatul (3), Comisia nu ia în considerare sumele majorate plătite în conformitate cu alineatul respectiv.

Sumele menționate se iau însă în considerare în scopul aplicării articolului 79 alineatul (1).

(5)   Plățile intermediare majorate ca urmare a aplicării alineatului (3) se pun la dispoziția autorității de gestionare în cel mai scurt termen cu putință și se utilizează doar pentru efectuarea plăților aferente punerii în aplicare a programului operațional.

(6)   În contextul raportării anuale în temeiul articolului 67 alineatul (1), statele membre furnizează Comisiei informațiile corespunzătoare în legătură cu utilizarea derogării menționate la alineatul (3) din prezentul articol, demonstrând modul în care valoarea majorată a sprijinului acordat a contribuit la stimularea competitivității, a creșterii economice și a ocupării forței de muncă în statul membru în cauză. Informațiile respective se iau în considerare de către Comisie la întocmirea raportului anual prevăzut la articolul 68 alineatul (1).

Articolul 77

Reguli de calculare a plății soldului

(1)   Plățile soldului se limitează la cel mai mic dintre următoarele cuantumuri:

(2)   Prin derogare de la articolul 53 alineatul (3), la cererea unui stat membru, plățile soldului sunt majorate cu o valoare echivalentă cu zece puncte procentuale în plus față de rata de cofinanțare aplicabilă fiecărei axe prioritare, până la cel mult 100 %, care trebuie aplicată valorii cheltuielilor publice eligibile nou declarate în fiecare declarație de cheltuieli certificată prezentată în perioada în care statul membru îndeplinește una dintre condițiile stabilite la articolul 76 alineatul (3) literele (a), (b) și (c).

(3)   Pentru a calcula plățile soldului după ce statul membru încetează să beneficieze de asistența financiară din partea Uniunii menționată la articolul 76 alineatul (3), Comisia nu ia în considerare sumele majorate plătite în conformitate cu alineatul respectiv.

2.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 77a

Limita contribuției Uniunii prin intermediul plăților intermediare și al plăților soldului

(1)   Prin derogare de la articolul 76 alineatul (3) și articolul 77 alineatul (2), contribuția Uniunii prin intermediul plăților intermediare și al plății soldului nu poate depăși contribuția publică și suma maximă a intervenției din FEP pentru fiecare axă prioritară și pentru fiecare obiectiv, astfel cum se prevede în decizia Comisiei de aprobare a programului operațional.

(2)   Derogarea menționată la articolul 76 alineatul (3) și articolul 77 alineatul (2) este acordată de către Comisie la cererea scrisă a unui stat membru care îndeplinește una dintre condițiile menționate la articolul 76 alineatul (3) literele (a), (b) și (c). Cererea respectivă se înaintează până la 17 iulie 2012 sau în termen de două luni de la data la care un stat membru îndeplinește una dintre condițiile stabilite la articolul 76 alineatul (3) literele (a), (b) și (c).

(3)   În solicitarea sa transmisă Comisiei, statul membru justifică necesitatea derogării menționate la articolul 76 alineatul (3) și articolul 77 alineatul (2), furnizând informațiile necesare pentru a se constata:

Comisia verifică dacă informațiile transmise justifică acordarea unei derogări. Comisia formulează eventualele sale obiecțiuni față de respectivele informații în termen de 30 de zile de la data la care a fost înaintată solicitarea. În cazul în care Comisia decide să formuleze obiecțiuni față de solicitarea statului membru, aceasta adoptă, prin intermediul actelor de punere în aplicare, o decizie în acest sens și precizează motivele.

În cazul în care Comisia nu ridică obiecții la solicitarea statului membru, se consideră că solicitarea respectivă este justificată.

(4)   De asemenea, în solicitarea statului membru se descrie în detaliu în ce scop va fi folosită derogarea menționată la articolul 76 alineatul (3) și articolul 77 alineatul (2) și se oferă informații în legătură cu măsurile complementare prevăzute pentru a concentra fondurile spre competitivitate, creștere și ocuparea forței de muncă, inclusiv, acolo unde este necesar, modificarea programelor operaționale.

(5)   Derogarea prevăzută la articolul 76 alineatul (3) și articolul 77 alineatul (2) nu se aplică în cazul declarațiilor de cheltuieli depuse după 31 decembrie 2013.”.

(a)

în cazul Irlandei, Greciei și Portugaliei, cu efect de la data în care li s-a pus la dispoziție asistență financiară acestor state membre în conformitate cu articolul 76 alineatul (3);

(b)

în cazul Ungariei, Letoniei și României, cu efect de la 1 ianuarie 2010.