12.1.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 8/17

(1)

În august 2001, prin Regulamentul (CE) nr. 1676/2001 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de folii din polietilen tereftalat (PET) originare, printre altele, din India. Măsurile constau într-o taxă antidumping ad valorem cuprinsă între 0 % și 62,6 %, aplicată importurilor provenind de la producători-exportatori desemnați individual, cu un nivel al taxei reziduale aplicabil importurilor de la toate celelalte societăți de 53,3 %.

(2)

În august 2001, prin Decizia 2001/645/CE (3), Comisia a acceptat angajamentele de preț oferite de cinci producători indieni. Acceptarea angajamentelor a fost retrasă ulterior (4), în martie 2006.

(3)

În martie 2006, prin Regulamentul (CE) nr. 366/2006 (5), Consiliul a modificat măsurile impuse de Regulamentul (CE) nr. 1676/2001. Taxa antidumping instituită varia între 0 % și 18 %, luând în considerare concluziile reexaminării efectuate în perspectiva expirării taxelor compensatorii definitive detaliate în Regulamentul (CE) nr. 367/2006 al Consiliului (6).

(4)

În septembrie 2006, prin Regulamentul (CE) nr. 1424/2006 (7), Consiliul a modificat, în urma unei noi solicitări din partea unui producător-exportator, Regulamentul (CE) nr. 1676/2001, în ceea ce privește un exportator indian. Regulamentul modificat a stabilit o marjă de dumping de 15,5 % pentru societățile cooperante neincluse în eșantion și un nivel al taxei antidumping aplicabil societății în cauză de 3,5 %, având în vedere marja de subvenție la export a societății respective, astfel cum a relevat ancheta antisubvenții care a dus la adoptarea Regulamentului (CE) nr. 367/2006. Întrucât societatea nu dispunea de o taxă compensatorie individuală, s-a aplicat nivelul stabilit pentru toate celelalte societăți.

(5)

În noiembrie 2007, prin Regulamentul (CE) nr. 1292/2007 (8), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de folii din PET originare din India, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Prin același regulament s-a încheiat o reexaminare intermediară parțială în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, al cărei domeniu de aplicare s-a limitat la examinarea dumpingului cu privire la un producător-exportator indian.

(6)

Regulamentul (CE) nr. 1292/2007 a menținut, de asemenea, extinderea măsurilor pentru Brazilia și Israel, exceptând anumite societăți. Ultima modificare în acest sens la Regulamentul (CE) nr. 1292/2007 a fost efectuată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 806/2010 al Consiliului (9).

(7)

În ianuarie 2009, prin Regulamentul (CE) nr. 15/2009 (10), Consiliul, în urma unei reexaminări intermediare parțiale inițiate de Comisie din proprie inițiativă privind subvenționarea a cinci producători indieni de folii din PET, a modificat taxele antidumping definitive impuse respectivelor societăți prin Regulamentul (CE) nr. 1292/2007 și taxele compensatorii definitive impuse respectivelor societăți prin Regulamentul (CE) nr. 367/2006.

(8)

În mai 2011, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 469/2011 (11), Consiliul a modificat Regulamentul (CE) nr. 1292/2007 și a ajustat, în consecință, nivelul taxelor antidumping, având în vedere expirarea, la 9 martie 2011 (12), a taxei compensatorii impuse prin Regulamentul (CE) nr. 367/2006.

(9)

Solicitantul acestei reexaminări intermediare – Ester Industries Limited – este supus în prezent unei taxe antidumping definitive de 29,3 %.

(10)

În iulie 2010, Comisia a primit o cerere pentru o reexaminare intermediară parțială în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cererea, având domeniul de aplicare limitat la examinarea dumpingului, a fost depusă de Ester Industries Limited, un producător-exportator din India (denumit în continuare „Ester” sau „solicitantul”). În cererea sa, solicitantul a afirmat că împrejurările pe baza cărora au fost instituite măsurile s-au schimbat și că aceste schimbări sunt de durată. Solicitantul a furnizat elemente de probă prima facie conform cărora menținerea măsurii la nivelul său actual nu mai este necesară pentru a contrabalansa dumpingul prejudiciabil.

(11)

După ce a constatat, în urma consultării Comitetului consultativ, că există suficiente dovezi care să justifice inițierea unei reexaminări intermediare parțiale, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat la 29 octombrie 2010 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (13) (denumit în continuare „aviz de inițiere”), inițierea unei reexaminări intermediare parțiale, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, având domeniul de aplicare limitat la examinarea dumpingului cu privire la solicitant.

(12)

Avizul de inițiere menționa faptul că, în funcție de constatările reexaminării, reexaminarea intermediară parțială urma să evalueze, de asemenea, necesitatea modificării nivelului taxei în vigoare aplicabile importurilor produsului vizat provenind de la producătorii-exportatori din țara în cauză nespecificați în mod individual la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1292/2007, respectiv nivelul taxei antidumping indicat ca fiind aplicabil „tuturor celorlalte societăți” din India.

(13)

Ancheta cu privire la nivelul de dumping a cuprins perioada dintre 1 octombrie 2009 și 30 septembrie 2010 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

(14)

Comisia a informat oficial solicitantul, autoritățile din țara exportatoare și industria Uniunii cu privire la deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere în scris și de a fi audiate.

(15)

Pentru a obține informațiile necesare anchetei sale, Comisia a trimis un chestionar solicitantului și a primit răspunsul în termenul stabilit în acest scop.

(16)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea dumpingului. S-a efectuat o vizită de verificare în spațiile de lucru ale solicitantului.

(17)

Produsul vizat de această reexaminare este același cu cel definit în Regulamentul (CE) nr. 1292/2007, astfel cum a fost modificat ultima dată, care instituie măsurile în vigoare, respectiv folie din polietilen tereftalat (PET) originară din India, care intră în prezent sub incidența codurilor NC ex 3920 62 19 și ex 3920 62 90.

(18)

Ca și anchetele anterioare, și aceasta a demonstrat că foliile PET produse în India și exportate în Uniune și foliile PET produse și vândute intern, pe piața indiană, precum și foliile PET produse și vândute în UE de producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și aceleași utilizări de bază.

(19)

Aceste produse sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(20)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă vânzările pe piața internă ale produsului similar, efectuate de solicitant către clienți independenți, sunt reprezentative, respectiv dacă volumul total al unor astfel de vânzări reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export corespunzătoare către Uniune.

(21)

Ulterior, Comisia a identificat tipurile de produs similar vândute de către societate pe piața internă care erau identice sau direct comparabile cu tipurile de produse vândute la export către Uniune.

(22)

Comisia a examinat, de asemenea, dacă vânzările pe piața internă ale solicitantului sunt reprezentative pentru fiecare tip de produs, respectiv dacă vânzările pe piața internă ale fiecărui tip de produs reprezintă cel puțin 5 % din volumul vânzărilor aceluiași tip de produs către Uniune. Pentru tipurile de produs vândute în cantități reprezentative, s-a examinat apoi dacă aceste vânzări au fost efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(23)

Pentru a se determina dacă vânzările pe piața internă ale fiecărui tip de produs, vândut intern în cantități reprezentative, pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, s-a stabilit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți pentru tipul de produs în cauză. În toate cazurile în care vânzările pe piața internă ale tipului de produs specific au fost realizate în cantități suficiente și în cadrul unor operațiuni comerciale normale, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat sub forma unei medii ponderate a tuturor vânzărilor de acest tip pe piața internă efectuate în cursul PAR.

(24)

Pentru celelalte tipuri de produse ale căror vânzări pe piața internă nu au fost reprezentative sau nu au fost efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, valoarea normală a fost interpretată în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. Valoarea normală a fost determinată prin adăugarea la costurile de producție, ajustate după caz, ale tipurilor exportate, a unui procent rezonabil corespunzător cheltuielilor de vânzare, cheltuielilor generale și cheltuielilor administrative, precum și a unei marje rezonabile a profitului, pe baza datelor reale referitoare la producție și vânzări, în cadrul unor operațiuni comerciale normale, ale produsului similar de către producătorul-exportator care face obiectul anchetei, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) prima teză din regulamentul de bază.

(25)

În cadrul reexaminării intermediare anterioare, care a dus la adoptarea Regulamentului (CE) nr. 366/2006, s-a stabilit că angajamentele de preț au influențat prețurile de export practicate anterior și le-a făcut necorespunzătoare pentru determinarea practicilor de export viitoare. În cadrul respectivei reexaminări intermediare, având în vedere că Ester vindea produsul în cauză în cantități substanțiale pe piața mondială, s-a hotărât stabilirea prețului de export pe baza prețurilor plătite efectiv sau plătibile tuturor țărilor terțe.

(26)

Se reamintește faptul că acceptarea angajamentelor de preț a fost retrasă în martie 2006, respectiv cu mai mult de trei ani înainte de PAR actuală. Prin urmare, prețurile practicate de Ester la exporturile către Uniune în cadrul PAR actuale nu au fost influențate de niciun angajament de preț. Astfel, se poate concluziona că acestea pot fi considerate corespunzătoare pentru determinarea practicilor de export viitoare.

(27)

Întrucât toate vânzările la export ale solicitantului către Uniune au fost realizate direct către clienți independenți, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau plătibile pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(28)

Comparația între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat a fost efectuată la nivelul franco fabrică și la același stadiu comercial. În vederea asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele constatate în ceea ce privește factorii care au afectat prețurile și comparabilitatea acestora. În acest scop, s-a ținut cont în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele în materie de transport, asigurare, manipulare, încărcare și costuri auxiliare, comisioane, costuri financiare și costuri de ambalare plătite, după caz, de solicitant, în mod justificat.

(29)

Solicitantul a susținut că, în comparație cu ancheta de reexaminare intermediară anterioară, oferă clienților săi o gamă mai diversificată de straturi de acoperire chimice, iar acest aspect trebuie luat în considerare în momentul clasificării produsului în cauză în diferite tipuri de produs. Cu toate acestea, societatea nu a demonstrat că diferitele tipuri de straturi de acoperire chimice au afectat comparabilitatea prețurilor și că, în special, clienții plăteau în mod constant prețuri diferite pe piața internă și pe piața de export a UE, în funcție de tipul de strat de acoperire chimic. Prin urmare, trebuie menținută clasificarea produsului aplicată în cadrul anchetelor anterioare, iar pretenția trebuie respinsă.

(30)

Solicitantul a invocat, de asemenea, o ajustare a prețului de export, pe baza beneficiilor primite la export în cadrul sistemului de credite pentru taxele de import (DEPB – Duty Entitlement Passbook Scheme) acordate ulterior exportului. În această privință, s-a constatat că acest sistem prevedea că se puteau utiliza creditele primite la exportul produsului în cauză pentru a achita drepturile vamale datorate la importurile oricăreia dintre mărfuri sau că acestea puteau fi vândute liber altor societăți. De asemenea, nu există nicio obligație ca mărfurile importate să fie utilizate doar la fabricarea produsului exportat în cauză. Ester nu a demonstrat că beneficiul oferit în cadrul sistemului DEPB afecta comparabilitatea prețurilor și că, în special, clienții plăteau în mod constant prețuri diferite pe piața internă ca urmare a beneficiilor obținute în cadrul sistemului DEPB. Prin urmare, pretenția a fost respinsă.

(31)

Solicitantul a invocat, de asemenea, o ajustare a prețului de export, pe baza beneficiilor primite la export în cadrul sistemului taxelor preferențiale la importul de mijloace de producție [Export Promotion Capital Goods Scheme (EPCG)] și în cadrul sistemului creditelor de export. În această privință, trebuie subliniat faptul că, la fel ca în cazul altor sisteme menționate mai sus, nu există nicio restricție conform căreia bunurile importate în cadrul sistemului EPCG ar trebui utilizate la fabricarea produsului exportat în cauză. În al doilea rând, solicitantul nu a prezentat nicio dovadă a unei legături explicite între prețurile bunurilor exportate și beneficiile obținute în cadrul sistemelor EPCG și al „creditelor de export”. În fine, solicitantul nu a demonstrat că beneficiile din cadrul acestor două sisteme a afectat comparabilitatea prețurilor și, în special, că prețurile plătite de consumatori pe piața internă au fost diferite din cauza beneficiilor obținute în cadrul sistemelor ECPG și al „creditelor de export”. Prin urmare, pretenția trebuie refuzată.

(32)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată în funcție de tip a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat pentru tipul corespunzător de produs în cauză. În urma observațiilor privind informațiile comunicate, menționate la considerentele 44 și 45 de mai jos, marja de dumping, exprimată ca procent din prețul de import CIF la frontiera Uniunii, fără plata taxelor vamale, este de 8,3 %.

(33)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a examinat, de asemenea, dacă schimbarea împrejurărilor ar putea fi considerată, în mod rezonabil, ca având un caracter durabil.

(34)

În această privință, ancheta a indicat că Ester a adoptat într-adevăr o serie de măsuri pentru reducerea costurilor și îmbunătățirea eficienței. În special, societatea s-a modernizat și a construit o nouă linie de producție. În plus, ca urmare a creșterii considerabile a producției, cheltuielile de regie au înregistrat o scădere substanțială. De asemenea, societatea a început să se aprovizioneze cu materii prime mai eficient (dintr-o zonă mai apropiată) și a reușit, astfel, să își reducă semnificativ cheltuielile de transport. Această reducere a costurilor are un impact direct asupra marjei de dumping. Prin urmare, această schimbare a împrejurărilor poate fi considerată ca având un caracter durabil.

(35)

În ceea ce privește prețul de export, ancheta a indicat o anumită stabilitate a politicilor de preț ale Ester pe o perioadă lungă de timp, între 2006 (anul abrogării angajamentului) și 2010 (aproape sfârșitul PAR). Având în vedere modificarea respectivă a metodologiei pentru stabilirea prețului practicat de Ester la exporturile către Uniune descrisă la considerentele 24 și 25 de mai sus și stabilitatea prețurilor menționată anterior, există probabilitatea ca marja de dumping nou calculată să aibă un caracter durabil.

(36)

Prin urmare, s-a considerat că este puțin probabil ca împrejurările care au condus la inițierea prezentei reexaminări intermediare să se schimbe în viitorul previzibil într-un mod care să afecteze constatările reexaminării intermediare. În consecință, s-a concluzionat că schimbarea împrejurărilor are caracter durabil și că aplicarea măsurii la nivelul său actual nu mai este justificată.

(37)

Un producător-exportator a argumentat că marja de dumping medie a eșantionului trebuie recalculată în cazul în care reexaminarea intermediară actuală ar avea drept rezultat o marjă de dumping mai scăzută pentru Ester (care s-a numărat printre societățile incluse în eșantion) decât cea stabilită anterior. Trebuie reamintit faptul că domeniul de aplicare al reexaminării intermediare parțiale actuale în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază este limitat în mod explicit la reexaminarea marjei de dumping a solicitantului, un exportator individual, respectiv Ester. Prin urmare, ancheta s-a limitat la împrejurările specifice ale solicitantului, ținând seama de toate elementele de probă relevante și documentate corespunzător (14). Concluziile la care s-a ajuns pe această bază nu sunt pertinente pentru celelalte societăți incluse în eșantion sau pentru orice alt producător-exportator din țara în cauză.

(38)

Se consideră că stabilirea unei noi marje de dumping medii a eșantionului în temeiul articolului 9 alineatul (6) din regulamentul de bază în astfel de împrejurări nu este nici posibilă din punct de vedere juridic, nici adecvată din punct de vedere economic din următoarele motive. Într-adevăr, trebuie reamintit faptul că se va apela la calcularea unei marje de dumping medii a eșantionului doar în cazul în care, în contextul unei anumite anchete, se consideră că numărul exportatorilor este atât de mare, încât anchetarea individuală a tuturor exportatorilor cooperanți ar reprezenta o sarcină nejustificată pentru instituții și ar pune în pericol finalizarea anchetei în termenul limită obligatoriu prevăzut în regulamentul de bază. Se presupune apoi că un calcul al marjei medii ponderate pe baza marjelor de dumping ale exportatorilor incluși în eșantion este reprezentativ pentru marja de dumping a exportatorilor cooperanți neincluși în eșantion. Această situație poate fi posibilă doar în cazul în care un astfel de calcul este efectuat pe baza marjelor de dumping aferente aceleiași perioade de timp. Niciuna dintre împrejurările menționate anterior nu este prezentă în contextul unei reexaminări intermediare parțiale limitate la o societate inclusă inițial în eșantion, precum ancheta de față. În consecință, s-a concluzionat că împrejurările faptice ale reexaminării intermediare parțiale actuale împiedică, prin natura lor, în mod evident aplicarea dispozițiilor prevăzute la articolul 9 alineatul (6).

(39)

Trebuie reamintit faptul că afirmația din avizul de inițiere, potrivit căreia „în cazul în care se constată că măsurile ar trebui eliminate sau modificate în ceea ce îl privește pe solicitant, poate fi necesară modificarea nivelului taxei aplicate în prezent importurilor produsului în cauză provenind de la alte societăți din India” presupune că, drept rezultat al reexaminării, taxa reziduală poate crește, pentru a se evita eludarea (15). Întrucât taxa solicitantului este revizuită în sens descrescător, dispoziția menționată anterior din avizul de inițiere nu este relevantă.

(40)

Având în vedere motivele descrise la considerentele 37-39, pretenția că trebuie recalculată marja de dumping medie a eșantionului trebuie respinsă.

(41)

Părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a intenționat să se propună modificarea nivelului taxei aplicabile solicitantului și au avut posibilitatea să formuleze observații.

(42)

Solicitantul și-a reafirmat pretențiile referitoare la clasificarea produsului, menționate la considerentul 29, precum și pretențiile referitoare la ajustarea corespunzătoare impozitării la import ca urmare a beneficiilor din cadrul sistemelor DEPD, ECPG și al „creditelor de export”, astfel cum sunt precizate în considerentele 30 și 31. Cu toate acestea, întrucât nu au fost prezentate elemente noi care ar fi putut afecta concluziile Comisiei, pretențiile a trebuit să fie respinse.

(43)

Solicitantul a contestat, de asemenea, metoda de calcul a valorii CIF a acelor tranzacții care au fost efectuate pe baza prețului FOB. La stabilirea valorii unitare CIF, Comisia a stabilit o legătură între costul total de navlu plătit de societate și toate tranzacțiile la export, inclusiv tranzacțiile FOB. Societatea a pretins că costul total de navlu ar fi trebuit să fie corelat numai cu tranzacțiile CIF. Această pretenție a fost acceptată.

(44)

În fine, solicitantul a susținut că nu toate vânzările de eșantioane fuseseră excluse din determinarea marjei de dumping. Această obiecție a fost, de asemenea, acceptată.

(45)

În urma anchetei de reexaminare, marja de dumping revizuită propusă și taxa antidumping care ar fi aplicată importurilor produsului în cauză fabricat de Ester Industries Limited este de 8,3 %,