31.3.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 84/13

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 452/2007 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de mese de călcat originare, printre altele, din Republica Populară Chineză („RPC”). Măsurile constau în aplicarea unui nivel al taxei ad valorem de 38,1 %, cu excepția a cinci societăți menționate în mod expres, care fac obiectul unor niveluri ale taxelor individuale.

(2)

În 2008, Comisia a primit o cerere de reexaminare intermediară parțială în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază („reexaminarea intermediară”). Cererea, al cărei obiect s-a limitat la examinarea dumpingului, a fost depusă de un producător-exportator chinez, Guangzhou Power Team Houseware Co. Ltd., Guangzhou („Power Team” sau „solicitantul”). Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile solicitantului este de 36,5 %.

(3)

În cererea sa, solicitantul a afirmat că circumstanțele pe baza cărora au fost instituite măsurile se schimbaseră și că aceste schimbări erau durabile. Solicitantul a furnizat elemente de probă prima facie conform cărora menținerea măsurii la nivelul său actual nu mai este necesară pentru a compensa dumpingul.

(4)

Solicitantul a susținut mai ales că, în prezent, își desfășoară activitatea în condițiile unei economii de piață, adică îndeplinește criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Prin urmare, solicitantul a susținut că valoarea normală ar trebui să fie stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază. O comparație între această valoare normală și prețurile sale de export către Uniunea Europeană („UE”) arată că marja de dumping se situează cu mult sub nivelul actual al măsurii.

(5)

Prin urmare, solicitantul a susținut că, în vederea contracarării dumpingului, nu mai este necesară continuarea impunerii de măsuri la nivelul actual, care se bazează pe nivelul de dumping stabilit anterior.

(6)

Întrucât, după consultarea Comitetului consultativ, Comisia a ajuns la concluzia că existau elemente de probă suficiente pentru inițierea unei reexaminări intermediare, ea a decis să inițieze o reexaminare intermediară, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, al cărei domeniu de aplicare se limitează la examinarea dumpingului în ceea ce-l privește pe solicitant (3).

(7)

Produsul vizat de reexaminarea intermediară este același cu cel din cadrul anchetei care a condus la instituirea măsurilor în vigoare (denumită în continuare „ancheta inițială”), respectiv mese de călcat, cu sau fără suport, cu sau fără absorbție și/sau încălzire și/sau suflantă, inclusiv mânecare, și componentele esențiale ale acestora, respectiv picioarele, blatul și suportul pentru fierul de călcat, originare din Republica Populară Chineză, încadrate în prezent la codurile NCex 3924 90 00 (4), ex 4421 90 98, ex 7323 93 90, ex 7323 99 91, ex 7323 99 99, ex 8516 79 70 și ex 8516 90 00.

(8)

Produsul fabricat și vândut pe piața internă chineză și cel exportat către UE, precum și cel fabricat și vândut în Ucraina (utilizată în calitate de țară analoagă) au aceleași caracteristici fizice și tehnice esențiale și aceleași utilizări de bază și, prin urmare, sunt considerate ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(9)

Comisia a informat în mod oficial reprezentantul industriei din Uniune, solicitantul și reprezentanții țării exportatoare cu privire la inițierea reexaminării. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere în scris și de a fi audiate.

(10)

Comisia a trimis solicitantului un formular de cerere de aplicare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață („TEP”) și un chestionar, primind răspunsuri în termenele fixate în scopul respectiv. Ea a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru determinarea dumpingului și a întreprins o vizită de verificare la sediul solicitantului.

(11)

Ancheta privind dumpingul s-a referit la perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2008 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Se reamintește faptul că perioada de anchetă a anchetei inițiale care a condus la instituirea măsurilor a fost cuprinsă între 1 ianuarie 2005 și 31 decembrie 2005 („perioada de anchetă inițială”).

(12)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul unor anchete antidumping referitoare la importurile originare din RPC, valoarea normală se determină în conformitate cu articolul 2 alineatele (1) – (6) din regulamentul de bază pentru acei producători despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile menționate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, respectiv atunci când se dovedește că fabricarea și vânzarea produsului similar se fac în condițiile economiei de piață. Aceste criterii sunt rezumate după cum urmează:

(13)

Solicitantul a cerut acordarea TEP în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și a fost invitat să completeze un formular de cerere de acordare a TEP.

(14)

Ancheta a stabilit că solicitantul nu îndeplinea criteriul TEP menționat la articolul 2 alineatul (7) litera (c) prima liniuță (primul criteriu) din regulamentul de bază în ceea ce privește costurile principalelor intrări. S-a stabilit că, după perioada de anchetă inițială, adică după 2005, statul a aplicat restricții la exportul mai multor produse siderurgice, inclusiv principalele materii prime utilizate pentru fabricarea meselor de călcat, respectiv plăcile, țevile și sârma de oțel. Trebuie notat faptul că aceste materii prime au un cost care reprezintă o parte semnificativă din costul total al materiilor prime. Instituirea de taxe la export a scăzut atractivitatea exporturilor și, astfel, a condus la creșterea volumelor disponibile pe piața internă, ceea ce a determinat, în consecință, o scădere a prețurilor. De asemenea, s-a constatat că o serie de sisteme de subvenții erau disponibile pentru producătorii chinezi de oțel (5), iar conturile accesibile publicului ale unui anumit număr de producători de oțel confirmă faptul că statul chinez sprijină în mod activ dezvoltarea sectorului siderurgic în RPC.

(15)

În consecință, prețurile interne ale oțelului în RPC au fost, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, net inferioare prețurilor practicate pe alte piețe mondiale importante, în special în America de Nord și în Europa de Nord (6), iar aceste diferențe de preț nu pot fi explicate printr-un eventual avantaj competitiv în ceea ce privește producția oțelului.

(16)

În plus, pornind de la informațiile conținute în dosar, s-a stabilit că solicitantul beneficia de aceste prețuri ale oțelului scăzute și distorsionate în mod artificial, întrucât el și-a achiziționat materiile prime pe piața internă chineză.

(17)

Astfel, s-a concluzionat că principalele intrări ale Power Team nu reflectă în mod substanțial valorile pieței. În consecință, s-a concluzionat că solicitantul nu a demonstrat că îndeplinește toate criteriile enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și, astfel, nu a fost posibil să i se acorde TEP.

(18)

Solicitantului, țării exportatoare și industriei din Uniune li s-a oferit posibilitatea de a-și prezenta observațiile referitoare la constatările de mai sus. Au fost primite observații din partea solicitantului și a industriei din Uniune.

(19)

Solicitantul a prezentat trei argumente principale în termenul stabilit. În primul rând, el a declarat că prețurile materiilor prime ale Power Team erau încă în conformitate cu prețurile interne și că această constatare era suficientă pentru a îndeplini primul criteriu în cadrul anchetei inițiale. În consecință, societatea considera că o comparație între prețurile practicate pe piața internă chineză și cele practicate pe alte piețe internaționale ale oțelului constituie o încălcare a articolului 11 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest context, societatea a pus, de asemenea, sub semnul întrebării relevanța prețurilor de pe piețele oțelului din Europa de Nord și din America de Nord, care au servit drept bază pentru comparație. Solicitantul a declarat că ar exista, de asemenea, prețuri practicate pe alte piețe internaționale, cum ar fi prețurile de export din Turcia, care sunt inferioare prețurilor interne din RPC.

(20)

Într-adevăr, este adevărat că solicitantul îndeplinea primul criteriu în cadrul anchetei inițiale, dar acesta nu îndeplinea cel de-al doilea criteriu. Cu toate acestea, se consideră că nu are loc o încălcare a articolului 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, întrucât nu are loc nicio schimbare a metodologiei utilizate pentru a evalua dacă societatea funcționează în condițiile unei economii de piață și, în special, dacă aceasta îndeplinește în continuare primul criteriu. În ambele anchete, ancheta inițială și ancheta de reexaminare, s-a analizat dacă materiile prime reflectau valorile pieței. În ambele anchete, unul dintre indicatorii analizați era reprezentat de prețurile interne ale oțelului, dar, în ancheta inițială, niciun alt factor semnificativ nu a părut să influențeze prețurile materiilor prime. Astfel, metodologia a rămas aceeași, doar constatările au fost diferite.

(21)

Ancheta de reexaminare a arătat că, după perioada de anchetă inițială, respectiv după 2006, circumstanțele s-au schimbat deoarece mai multe măsuri au fost instituite de statul chinez pentru a descuraja exporturile de plăci, țevi și sârmă de oțel, prin introducerea unei taxe la export și prin eliminarea rambursării TVA la export. Această schimbare, împreună cu sistemele de subvenții menționate anterior, a avut un efect de denaturare asupra prețurilor interne chineze ale oțelului, deoarece diferența constatată între aceste prețuri și prețurile interne publicate pentru America de Nord și Europa de Nord a crescut semnificativ până la aproximativ 30 %. Această diferență de preț nu a fost contestată de către solicitant în urma comunicării constatărilor referitoare la TEP.

(22)

În ceea ce privește argumentul conform căruia prețurile interne ale oțelului în America de Nord și Europa de Nord nu sunt singurele prețuri relevante la nivel internațional, trebuie notat faptul că aceste două piețe ale oțelului au fost selectate pentru compararea prețurilor întrucât ambele piețe înregistrează un consum ridicat de oțel și sunt piețe competitive cu mai mulți producători activi. Astfel, s-ar putea presupune în mod rezonabil că aceste prețuri interne sunt reprezentative pentru prețurile practicate pe piețele competitive. În plus, afirmația conform căreia prețurile de export din Turcia ar fi inferioare prețurilor interne chineze nu a fost documentată mai mult în acest stadiu, altfel spus nu a fost comunicat niciun preț concret în termenul stabilit. De altfel, nu a fost prezentat niciun element care să explice de ce prețurile de export din Turcia ar trebui considerate mai relevante, având în vedere dimensiunea aparentă relativ redusă a pieței de export turce comparativ cu piețele interne din America de Nord și Europa de Nord.

(23)

Societatea a afirmat apoi că a făcut obiectul unei discriminări în ceea ce privește aplicarea legislației UE, deoarece, în mai multe alte dosare recente în care oțelul reprezenta o intrare majoră, au existat unele societăți siderurgice chineze care îndeplineau primul criteriu. Toate aceste dosare au fost examinate și s-a constatat că niciuneia dintre societățile vizate de acestea nu i se acordase TEP, întrucât niciuna nu îndeplinea cel puțin un alt criteriu menționat la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Astfel, pentru o mai bună gestiune administrativă, nu a fost necesară o analiză mai detaliată a primului criteriu, întrucât era clar faptul că societatea nu ar îndeplini condițiile dintr-un alt motiv. În orice caz, Comisia nu a concluzionat pentru niciunul dintre aceste dosare recente că nu ar exista distorsiuni pe piața internă chineză a oțelului, dimpotrivă, în cazurile recente, TEP a fost refuzat ori de câte ori au putut fi identificate distorsiuni privind materiile prime (7).

(24)

În sfârșit, solicitantul a susținut că o ajustare a valorii normale ar fi mai adecvată decât un refuz de acordare a TEP. Cu toate acestea, o ajustare a valorii normale pare a fi inadecvată, având în vedere că unul dintre criteriile pentru a beneficia de TEP este reflectarea valorilor pieței de către costurile principalelor intrări. În caz contrar, consecința ar trebui să fie mai degrabă refuzul acordării TEP și înlocuirea valorii normale cu valoarea normală dintr-o țară analoagă, în special dacă materiile prime reprezintă o parte atât de importantă din costul intrărilor.

(25)

În concluzie, niciunul dintre argumentele prezentate de Power Team nu a fost convingător și nu a condus la o evaluare diferită a constatărilor.

(26)

Industria din Uniune a subliniat faptul că statul chinez intervenise masiv în industria siderurgică, ceea ce determinase deja UE și Statele Unite să ceară consultări în cadrul OMC pentru rezolvarea acestei chestiuni.

(27)

Pe baza celor de mai sus, se confirmă constatările și concluzia conform cărora TEP nu ar trebui acordat societății Power Team.

(28)

După ce a fost informat cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a avut în vedere recomandarea unei modificări a Regulamentului (CE) nr. 452/2007, solicitantul a prezentat observații suplimentarea privind constatarea referitoare la TEP.

(29)

Solicitantul și-a repetat în principal argumentul conform căruia principalele sale intrări ar reflecta valorile pieței în RPC și prețurile din RPC ar fi în mare măsură conforme celor de pe alte piețe internaționale. Deși a recunoscut faptul că, în 2008, creșterea prețurilor pentru principalele intrări a fost mai puțin pronunțată în RPC comparativ cu alte piețe internaționale ale oțelului, solicitantul a afirmat că acest lucru nu s-a datorat niciunei distorsiuni, motivul pentru prețurile mai scăzute de piața internă chineză fiind reprezentat de alți factori pur comerciali. Solicitantul a indicat că producția a crescut în 2008 și că taxele antidumping sau compensatorii în vigoare în ceea ce privește exporturile majorității produselor siderurgice intermediare produse în RPC determinaseră producătorii chinezi să-și scadă prețurile pe piața internă.

(30)

Trebuie notat faptul că informațiile suplimentare referitoare la prețuri transmise de solicitant susțineau constatarea conform căreia principalele materii prime utilizate pentru fabricarea meselor de călcat fuseseră în medie, în 2008, semnificativ mai ieftine pe piața internă chineză decât pe alte piețe mondiale importante.

(31)

În ceea ce privește argumentul conform căruia factori pur comerciali – respectiv creșterea producției în RPC – ar fi la originea acestei diferențe de preț, trebuie remarcat faptul că acest argument nu a fost suficient documentat, în special în ceea ce privește o eventuală corelare între presupusa creștere a producției și situația cererii. În același timp, argumentul prezentat de solicitant, conform căruia ar exista taxe compensatorii în vigoare în ceea ce privește exporturile unui anumit număr de produse siderurgice originare din RPC, demonstrează doar faptul că producătorii chinezi de oțel beneficiau într-adevăr de subvenții.

(32)

În consecință, argumentul solicitantului conform căruia piața oțelului din RPC nu este distorsionată nu poate fi susținut și se concluzionează definitiv că determinarea TEP nu trebuie revizuită și că TEP nu trebuie acordat societății Power Team.

(33)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, se stabilește, dacă este cazul, o taxă aplicabilă la nivel național pentru țările care intră sub incidența articolului respectiv, cu excepția cazurilor în care societățile pot demonstra că îndeplinesc toate criteriile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru acordarea tratamentului individual. Aceste criterii sunt rezumate după cum urmează:

(34)

Pe lângă cererea de acordare a TEP, în eventualitatea în care nu l-ar obține, solicitantul a înaintat și o cerere de acordare a TI.

(35)

Ancheta a arătat că solicitantul îndeplinea toate criteriile menționate anterior și se concluzionează că Power Team ar trebui să beneficieze de TI.

(36)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, în cazul importurilor provenite din țări care nu au o economie de piață și din țările menționate la articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul în care nu se acordă TEP, valoarea normală trebuie să fie stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară analoagă.

(37)

În avizul de inițiere, Comisia și-a indicat intenția de a utiliza din nou Turcia (care fusese utilizată ca țară analoagă în cadrul anchetei inițiale) în calitate de țară analoagă adecvată în scopul stabilirii valorii normale pentru RPC, dar niciun producător turc nu a cooperat la această reexaminare intermediară. Cu toate acestea, un producător-exportator ucrainean care participa la o anchetă paralelă, în cadrul unei alte reexaminări intermediare, a acceptat să coopereze. Părțile interesate au fost informate în consecință și, în acest stadiu, nu a fost primită nicio observație împotriva utilizării Ucrainei în calitate de țară analoagă.

(38)

Întrucât nu au fost identificate motive evidente pentru a nu alege Ucraina în calitate de țară analoagă și, în special, având în vedere că niciun alt producător dintr-o țară terță nu a cooperat, valoarea normală a fost stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, respectiv pe baza informațiilor verificate, primite din partea producătorului cooperant din țara analoagă.

(39)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a stabilit că volumul vânzărilor interne ale produsului similar efectuate de producătorul cooperant din țara analoagă era reprezentativ comparativ cu vânzările la export ale solicitantului către UE. În plus, pentru toate tipurile de produse exportate, vânzările interne comparabile (ajustate, după caz, pentru a ține cont de diferențele de caracteristici fizice) au fost considerate reprezentative, întrucât volumul lor reprezenta cel puțin 5 % din volumul vânzărilor la export corespunzătoare către UE.

(40)

Ulterior, Comisia a analizat dacă vânzările interne din țara analoagă ale fiecărui tip de mese de călcat vândute pe piața internă în cantități reprezentative pot fi considerate ca fiind efectuate în cursul operațiunilor comerciale normale, stabilind proporția vânzărilor rentabile ale tipului respectiv de mese de călcat spre clienți independenți.

(41)

Operațiunile de vânzare interne au fost considerate rentabile atunci când prețul unitar pentru un tip de produs specific era mai mare sau egal cu costul de producție. Prin urmare, a fost determinat costul de producție al fiecărui tip vândut pe piața internă a țării analoage în cursul perioadei de anchetă.

(42)

În cazul în care volumul vânzărilor pentru un tip de produs, comercializat la un preț de vânzare net mai mare sau egal cu costul de producție calculat, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor pentru acel tip și atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mare sau egal cu costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real. Acest preț a fost calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne pentru acel tip, realizate în cursul perioadei de anchetă, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu rentabile.

(43)

În cazul în care volumul vânzărilor rentabile pentru un tip de produs reprezenta 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor pentru acel tip sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mic decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată doar a vânzărilor rentabile pentru acel tip.

(44)

În urma comunicării constatărilor, solicitantul a afirmat că, în cazurile în care vânzările rentabile ar reprezenta mai puțin de 10 % din volumul total al vânzărilor unui anumit tip, ar trebui în mod normal să fie utilizată o valoare normală construită.

(45)

În acest sens, trebuie notat faptul că, în cadrul prezentei anchete, nu a existat o situație cu vânzări rentabile de mai puțin de 10 %. În plus, nu mai este în vigoare practica de a construi automat o valoare normală în astfel de circumstanțe.

(46)

În toate cazurile, produsul în cauză a fost vândut la export unor clienți independenți din Uniune prin intermediul unor comercianți independenți din RPC și, prin urmare, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, respectiv pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produsul vândut la export către UE.

(47)

În urma comunicării constatărilor, solicitantul a susținut că prețul de export ar trebui să fie stabilit pe baza prețului facturat de către un comerciant chinez independent unor clienți independenți din UE, și nu, astfel cum s-a procedat, pe baza prețului plătit sau care urmează să fie plătit pentru produsul vândut de către Power Team unui comerciant independent din RPC, în vederea exportului. Cu toate acestea, o astfel de abordare nu ar fi în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, care prevede că, atunci când produsele sunt vândute la export, prima tranzacție independentă ar trebui să servească drept bază pentru stabilirea prețului de export. În consecință, această afirmație trebuie respinsă.

(48)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe bază franco fabrică. În vederea unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele de factori despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora. Pe această bază, s-au făcut ajustări pentru a ține cont de diferențele în ceea ce privește caracteristicile fizice, costurile de transport, de asigurare, taxele de manipulare și costurile de credit, acolo unde acestea au fost aplicabile și justificate. Având în vedere faptul că prețul de export a fost stabilit exclusiv pe baza vânzărilor interne către comercianți chinezi în vederea exportului, o ajustare corespunzătoare diferențelor în materie de impozitare nu era justificată, întrucât valoarea normală a fost stabilită, de asemenea, pe baza vânzărilor interne din țara analoagă care erau supuse unui regim de impozitare similar. Prin urmare, valoarea normală și prețul de export au fost calculate pe o bază fără TVA.

(49)

În urma comunicării constatărilor, solicitantul a susținut că gruparea tipurilor de produse (care a fost efectiv realizată în scopuri comparative) ar crea anumite îndoieli în ceea ce privește exactitatea comparației prețurilor.

(50)

În acest sens, trebuie notat faptul că gruparea tipurilor de produse pentru prezenta anchetă a fost identică cu gruparea realizată pentru ancheta inițială și a fost considerată necesară pentru a crește comparabilitatea produselor vândute la export către Uniune de către Power Team, precum și a celor vândute pe piața internă din țara analoagă. De asemenea, trebuie notat faptul că solicitantul nu și-a documentat mai mult cererea, în special în ceea ce privește motivele pentru care gruparea, astfel cum a fost efectuată (și explicată în documentul specific trimis solicitantului), nu ar fi adecvată. În consecință, afirmația trebuie respinsă.

(51)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată în funcție de tip a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat pentru tipul corespunzător de produs în cauză. Această comparație a dovedit existența unui dumping.

(52)

S-a constatat că marja de dumping a Power Team, exprimată ca procent al prețului net, franco-frontieră a Uniunii, este de 39,6 %.

(53)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a examinat, de asemenea, dacă circumstanțele schimbate pot fi considerate, în mod rezonabil, ca având un caracter durabil.

(54)

În acest sens, se reamintește că solicitantului i se refuzase TEP în cadrul anchetei inițiale, din cauza unor nereguli stabilite în practicile sale contabile. Prezenta reexaminare a concluzionat că Power Team îndeplinea acest criteriu. Cu toate acestea, astfel cum se menționează mai sus, solicitantul nu a îndeplinit criteriul TEP menționat la articolul 2 alineatul (7) litera (c) prima liniuță din regulamentul de bază în ceea ce privește costurile principalelor intrări. În consecință, în ceea ce privește TEP, circumstanțele nu s-au schimbat pentru solicitant.

(55)

Cu toate acestea, datele culese și verificate în cursul anchetei (respectiv prețurile individuale ale solicitantului la exportul către UE și o valoare normală stabilită în Ucraina, țara analoagă) au condus la o marjă de dumping mai ridicată. Această schimbare este considerată semnificativă și menținerea măsurii la nivelul său actual nu ar mai fi suficientă pentru a compensa dumpingul.

(56)

Ținând cont de rezultatele prezentei anchete de reexaminare, se consideră oportună modificarea taxei antidumping aplicabilă importurilor produsului în cauză provenind de la Power Team la valoarea de 39,6 %.

(57)

În ceea ce privește nivelul taxei reziduale, se reamintește faptul că, în cadrul anchetei inițiale, cooperarea a fost scăzută. Astfel, taxa pentru societățile care nu au cooperat a fost fixată la un nivel corespunzător marjei de dumping medii ponderate stabilite pentru cele mai vândute tipuri de produse ale producătorului-exportator cooperant cu marja de dumping cea mai ridicată. Aplicând aceeași metodologie și luând în considerare datele relevante transmise de solicitant, taxa reziduală trebuie modificată la 42,3 %.

(58)

Părțile interesate au fost informate cu privire la faptele esențiale și considerațiile pe baza cărora s-a intenționat recomandarea unei modificări a Regulamentului (CE) nr. 452/2007 și li s-a oferit posibilitatea să formuleze observații. Observațiile prezentate de părți au fost analizate și, după caz, constatările definitive au fost modificate în consecință,

—

în tabelul de la articolul 1 alineatul (2), rubrica privind Guangzhou Power Team Houseware Co. Ltd., Guangzhou se înlocuiește cu următorul text:

—

în tabelul de la articolul 1 alineatul (2), rubrica privind toate celelalte societăți din RPC se înlocuiește cu următorul text: