EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32007R1244

Regulamentul (CE) nr. 1244/2007 al Comisiei din 24 octombrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 în ceea ce privește normele de aplicare pentru anumite produse de origine animală destinate consumului uman și de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind inspecția cărnii (Text cu relevanță pentru SEE)

JO L 281, 25.10.2007, p. 12–18 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Acest document a fost publicat într-o ediţie specială (HR)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2007/1244/oj

25.10.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 281/12


REGULAMENTUL (CE) NR. 1244/2007 AL COMISIEI

din 24 octombrie 2007

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 în ceea ce privește normele de aplicare pentru anumite produse de origine animală destinate consumului uman și de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind inspecția cărnii

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (1), în special articolul 16 și articolul 18 alineatele (3), (7) și (12),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (2), Regulamentul (CE) nr. 854/2004 și Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (3), prevăd norme sanitare și cerințe privind produsele alimentare de origine animală și controalele oficiale necesare.

(2)

Normele de aplicare a regulamentelor menționate sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și organizarea unor controale oficiale prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 (4).

(3)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 854/2004, autoritatea competentă poate decide că nu este necesar ca medicul veterinar oficial să fie prezent întotdeauna în timpul inspecțiilor veterinare post-mortem în anumite abatoare sau unități de prelucrare a vânatului identificate pe baza unei analize a riscului. În astfel de cazuri, inspecția veterinară post-mortem trebuie efectuată de către un membru al personalului auxiliar oficial, ceea ce ar putea contribui la reducerea sarcinii financiare pentru unitățile cu capacitate mică.

(4)

Criteriile pentru astfel de derogări ar trebuie stabilite pe baza unei analize a riscului. În special, unitățile care nu desfășoară activități continue de abatorizare sau de prelucrare a vânatului îndeplinesc un rol social și economic în comunitățile rurale. Prin urmare, aceste unități ar trebui să poată să beneficieze de astfel de derogări, cu condiția să respecte cerințele legale și de igienă.

(5)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 854/2004, autoritatea competentă poate decide că porcii pentru îngrășare ținuți după înțărcare în condiții controlate în cadrul unor sisteme de producție integrate pot fi supuși doar unei examinări vizuale. Ar trebui stabilite cerințe mai specifice pentru condițiile în care ar trebui autorizate astfel de proceduri de inspecție a cărnii simplificate, dar bazate pe evaluarea riscului.

(6)

La 24 februarie 2000, Comitetul științific pentru măsuri veterinare privind sănătatea publică a adoptat un aviz privind „Revizuirea procedurilor de inspecție a cărnii”, care reglementează principiile generale referitoare la inspecția cărnii. Acest aviz concluzionează că sistemele existente de inspecție a cărnii pot fi îmbunătățite datorită unor informații privind ansamblul lanțului de producție, utilizării în abatoare a unor principii de analiză a riscurilor și punctele critice de control, precum și prin monitorizarea microbiologică a microorganismelor fecale.

(7)

La 20 și 21 iunie 2001, Comitetul științific pentru măsuri veterinare privind sănătatea publică a adoptat un aviz privind „Identificarea speciilor/categoriilor de animale pentru carne în sistemele de producție integrate în care pot fi revizuite procedurile de inspecție a cărnii”. Acest aviz concluzionează că în statele membre există deja o serie de sisteme de producție care îndeplinesc condițiile de aplicare a unui sistem simplificat de inspecție a cărnii.

(8)

La 14 și 15 aprilie 2003, Comitetul științific pentru măsuri veterinare privind sănătatea publică a adoptat un aviz privind „Revizuirea procedurilor de inspecție a cărnii la vițeii pentru carne”, care constată că examinarea vizuală a vițeilor pentru carne crescuți în sisteme integrate este suficientă pentru controlul de rutină, însă atâta timp cât nu a fost eradicată tuberculoza bovină, monitorizarea acestei boli la bovine ar trebui să continue atât în exploatații, cât și în abatoare.

(9)

La 26 noiembrie 2003, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat un aviz privind „Tuberculoza la bovine: riscurile pentru sănătatea oamenilor și strategiile de control”, care concluzionează că o examinare post-mortem riguroasă a anumitor ganglioni limfatici reprezintă un element important al programelor naționale de eradicare a tuberculozei bovine, precum și o parte integrantă a programelor de inspecție veterinară a cărnii destinate protecției sănătății oamenilor.

(10)

La 1 decembrie 2004, EFSA a adoptat un aviz privind „Revizuirea procedurilor de inspecție a cărnii la bovinele crescute în cadrul unor sisteme de producție integrate”, care susține că, pentru a putea detecta leziunile tuberculoase, ar trebui să se practice în continuare incizia ganglionilor limfatici, ca parte a sistemului revizuit de inspecție post-mortem a cărnii.

(11)

La 18 mai 2006, EFSA a adoptat un aviz privind „Evaluarea riscurilor pentru sănătatea oamenilor și sănătatea animală asociate cu adoptarea unui sistem de examinare vizuală la bovinele pentru carne crescute într-un stat membru (sau o parte a unui stat membru) considerate indemne de tuberculoză bovină”. Acest aviz susține că, în cazul bovinelor pentru carne crescute în unități de producție integrate și în efective declarate oficial ca fiind indemne de tuberculoză bovină, inspecția post-mortem s-ar putea reduce la observarea și palparea ganglionilor limfatici.

(12)

La 22 aprilie 2004, EFSA a adoptat un aviz privind „Procedurile de inspecție a cărnii de miel și de capră”. Acest aviz susține că patologiile grave observate în cadrul unor inspecții a cărnii de miel și de ied pot fi detectate prin examinare vizuală, o manipulare redusă permițând evitarea contaminării încrucișate.

(13)

La 27 și 28 septembrie 2000, Comitetul științific pentru măsuri veterinare privind sănătatea publică a adoptat un aviz privind „Controlul teniozei/cisticercozei la om și la animale”. Acest aviz precizează cerințele care trebuie îndeplinite pentru a asigura un mediu indemn de cisticercoză.

(14)

La 26 și 27 ianuarie 2005, EFSA a adoptat un aviz privind „Riscul evaluării unei proceduri revizuite de inspecție la animalele pentru carne în zone cu prevalență redusă a Cysticercus”. Acest aviz subliniază necesitatea stabilirii unui profil al riscului pentru diferitele sisteme de producție a bovinelor pentru carne. Inspecția simplificată post-mortem poate fi aplicată la bovinele pentru carne provenite din sisteme de producție integrate evaluate anterior ca având un profil de risc redus.

(15)

Pe baza avizelor științifice respective, ar trebui stabilite, pentru rumegătoarele tinere, condițiile pentru o procedură de inspecție a cărnii simplificată, dar bazată pe evaluarea riscului.

(16)

Disponibilitatea informațiilor privind lanțul alimentar cu 24 de ore înainte de sacrificarea animalelor ar trebui să fie o condiție obligatorie pentru o procedură de inspecție a cărnii bazată pe evaluarea riscului și care nu include proceduri de incizie. Prin urmare, ori de câte ori se aplică o astfel de procedură simplificată de inspecție a cărnii, operatorul din sectorul alimentar nu ar trebui să poată să beneficieze de pe urma dispozițiilor tranzitorii prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2076/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a dispozițiilor tranzitorii de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004, (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 (5).

(17)

Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 stabilește metodele de analiză pentru detectarea conținutului de toxine amneziante (amnesic shellfish poison – ASP) al părților comestibile ale moluștelor. Metoda 2006.02 ASP ELISA, publicată în The AOAC Journal din iunie 2006, ar trebui considerată ca fiind o metodă alternativă pentru cromatografia lichidă de înaltă performanță folosită la depistarea ASP la moluștele bivalve. Metoda ELISA are avantajul de a putea depista un număr mare de eșantioane la un cost relativ redus.

(18)

Secțiunea IV capitolul IX partea D din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 prevede că, după caz, solipedele trebuie să fie supuse unei examinări pentru identificarea morvei. O examinare post-mortem detaliată pentru identificarea morvei ar trebui să fie obligatorie pentru solipedele sau carnea acestora originare din țări care nu sunt indemne de această boală.

(19)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 ar trebui modificat în consecință.

(20)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 se modifică după cum urmează:

1.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 6b

Cerințe referitoare la controalele oficiale privind inspecția cărnii în temeiul Regulamentului (CE) nr. 854/2004

Cerințele referitoare la controalele oficiale privind inspecția cărnii sunt stabilite în Anexa VIb.”;

2.

Capitolul II din anexa III se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

3.

Textul anexei II la prezentul regulament se introduce ca anexa VIb.

Articolul 2

Prezentul regulamentul intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 octombrie 2007.

Pentru Comisie

Markos KYPRIANOU

Membru al Comisiei


(1)  JO L 139, 30.4.2004, p. 206. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 al Consiliului (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).

(2)  JO L 139, 30.4.2004, p. 55. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006.

(3)  JO L 165, 30.4.2004, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006.

(4)  JO L 338, 22.12.2005, p. 27. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1664/2006 (JO L 320, 18.11.2006, p. 13).

(5)  JO L 338, 22.12.2005, p. 83. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 479/2007 (JO L 111, 28.4.2007, p. 46).


ANEXA I

La anexa III la Regulamentul (CE) nr. 2074/2005, capitolul II se înlocuiește cu următorul text:

„CAPITOLUL II

METODA DE DETECTARE A TOXINELOR AMNEZIANTE (ASP)

Conținutul total de toxine amneziante (amnesic shellfish poison – ASP) al părților comestibile ale moluștelor (corp întreg sau orice parte care poate fi consumată separat) trebuie să fie determinat prin cromatografie lichidă de înaltă performanță (HPLC) sau prin orice altă metodă recunoscută la nivel internațional.

Cu toate acestea, în scopul depistării, metoda 2006.02 ASP ELISA, publicată în The AOAC Journal din iunie 2006, ar putea fi utilizată, de asemenea, pentru a detecta conținutul total de ASP în părțile comestibile ale moluștelor.

În cazul contestării rezultatelor, metoda de referință este metoda HPLC.”


ANEXA II

ANEXA VIb

CERINȚE APLICABILE CONTROALELOR OFICIALE PRIVIND INSPECȚIA CĂRNII

1.   În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiții:

(a)

«condiții controlate de adăpost și sisteme de producție integrate» înseamnă un sistem de creștere a animalelor în care animalele sunt ținute în condiții conforme cu cerințele prevăzute în apendice;

(b)

«animal tânăr din specia bovină» înseamnă un animal din specia bovină de orice sex, în vârstă de până la 8 luni;

(c)

«animal tânăr din specia ovină» înseamnă un animal din specia ovină de orice sex, fără incisivi permanenți și în vârstă de până la 12 luni;

(d)

«animal tânăr din specia caprină» înseamnă un animal din specia caprină de orice sex, în vârstă de până la 6 luni;

(e)

«efectiv» înseamnă un animal sau un grup de animale care trăiesc într-o exploatație și constituie o unitate epidemiologică; dacă exploatația cuprinde mai multe efective de animale, fiecare dintre acestea constituie o unitate epidemiologică distinctă;

(f)

«exploatație» reprezintă orice unitate, construcție sau, în cazul unei exploatații în spațiu deschis, orice loc de pe teritoriul unui stat membru în care sunt deținute, crescute sau manipulate animale;

(g)

«unitate care nu desfășoară activități continue de abatorizare sau de prelucrare a vânatului» reprezintă un abator sau o unitate de prelucrare a vânatului desemnată de autoritatea competentă pe baza unei analize a riscului, în care nu se desfășoară, în mod special, activități de abatorizare și de prelucrare a vânatului în decursul unei zile lucrătoare întregi sau pe parcursul a câtorva zile lucrătoare consecutive din săptămână.

2.   Inspecțiile post-mortem în unitățile care nu desfășoară activități continue de abatorizare sau de prelucrare a vânatului

(a)   În conformitate cu secțiunea III capitolul II punctul 2 litera (b) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004, autoritatea competentă poate decide că nu este necesar ca medicul veterinar oficial să fie prezent întotdeauna în timpul inspecțiilor post-mortem, cu condiția îndeplinirii următoarelor cerințe:

(i)

unitatea în cauză este o unitate care nu desfășoară activități continue de abatorizare sau de prelucrare a vânatului și dispune de suficiente instalații pentru a depozita carnea care prezintă anomalii până când medicul veterinar oficial poate efectua o inspecție post-mortem finală;

(ii)

un membru al personalului auxiliar oficial efectuează inspecția post-mortem;

(iii)

medicul veterinar este prezent la sediul unității cel puțin o dată pe zi, atunci când au loc sau au avut loc activități de abatorizare;

(iv)

autoritatea competentă a pus în aplicare o procedură de evaluare periodică a performanței personalului auxiliar oficial în unitățile respective, inclusiv:

monitorizarea performanței individuale;

verificarea documentației privind concluziile inspecției și efectuarea unei comparații cu carcasele corespunzătoare;

controlul carcaselor în spațiul de depozitare;

(b)   Analiza riscului efectuată de autoritatea competentă în conformitate cu punctul 1 litera (g) pentru a identifica unitățile care pot beneficia de derogarea prevăzută la punctul 2 litera (a) trebuie să țină seama cel puțin de următoarele elemente:

(i)

numărul de animale sacrificate sau prelucrate pe oră sau pe zi;

(ii)

speciile și categoriile de animale sacrificate sau prelucrate;

(iii)

capacitatea unității;

(iv)

antecedentele unității privind activitățile de abatorizare sau de prelucrare;

(v)

eficiența măsurilor suplimentare la nivelul lanțului alimentar privind aprovizionarea cu animale destinate sacrificării menite să asigure siguranța alimentară;

(vi)

eficiența sistemului existent, bazat pe analiza riscului și punctele critice de control;

(vii)

rapoartele de audit;

(viii)

antecedentele autorității competente în ceea ce privește inspecțiile ante-mortem și post-mortem.

3.   Cerințe privind inspecția cărnii bazată pe evaluarea riscului și care nu include incizii

(a)   În conformitate cu secțiunea IV capitolul IV partea B punctul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004, autoritatea competentă poate decide să limiteze inspecțiile post-mortem ale porcilor pentru îngrășare la o examinare vizuală, cu condiția îndeplinirii următoarelor cerințe:

(i)

operatorul din sectorul alimentar garantează că animalele sunt ținute în condiții controlate de adăpost și în sisteme de producție integrate, în conformitate cu apendicele la prezenta anexă;

(ii)

operatorul din sectorul alimentar nu beneficiază de pe urma dispozițiilor tranzitorii referitoare la informațiile privind lanțul alimentar prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 2076/2005 al Comisiei;

(iii)

autoritatea competentă efectuează sau dispune efectuarea monitorizării serologice și/sau microbiologice periodice a unui număr de animale alese pe baza unei analize a riscului pentru siguranța alimentară pe care îl prezintă animalele vii și care sunt relevante la nivel de exploatație.

(b)   Cu titlu de derogare de la cerințele specifice prevăzute la secțiunea IV capitolele I și II din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004, procedurile de inspecție post-mortem pentru animalele tinere din speciile bovină, ovină și caprină se pot limita la o examinare vizuală însoțită de palpare limitată, cu condiția îndeplinirii următoarelor cerințe:

(i)

operatorul din sectorul alimentar garantează că animalele tinere din specia bovină sunt ținute în condiții controlate de adăpost și într-un sistem de producție integrat, în conformitate cu apendicele la prezenta anexă;

(ii)

operatorul din sectorul alimentar garantează că bovinele sunt crescute într-un efectiv declarat oficial indemn de tuberculoză bovină;

(iii)

operatorul din sectorul alimentar nu beneficiază de pe urma dispozițiilor tranzitorii referitoare la informațiile privind lanțul alimentar prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 2076/2005;

(iv)

autoritatea competentă efectuează sau dispune efectuarea monitorizării serologice și/sau microbiologice periodice a unui număr de animale alese pe baza unei analize a riscului pentru siguranța alimentară pe care îl prezintă animalele vii și care sunt relevante la nivel de exploatație;

(v)

inspecția post-mortem a animalelor tinere din specia bovină include întotdeauna palparea ganglionilor limfatici retrofaringieni, bronhici și mediastinali.

(c)   În cazul în care se detectează o anomalie, carcasa și organele comestibile se supun unei inspecții post-mortem, în conformitate cu dispozițiile secțiunii IV capitolele I și II din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004. Cu toate acestea, autoritatea competentă poate să decidă, pe baza unei analize a riscului, că acea carne care prezintă anumite anomalii minore, astfel cum sunt prevăzute de autoritatea competentă în cauză, care nu prezintă riscuri pentru sănătatea animală sau cea a oamenilor, nu trebuie supusă obligatoriu unei inspecții post-mortem complete.

(d)   Animalele tinere din specia bovină, ovină și caprină și porcii pentru îngrășat care nu sunt duși direct de la exploatația de origine la abator, pot fi mutați o dată într-o altă exploatație (pentru creștere sau îngrășare) înainte de a fi trimiși la abator. În cazul acesta:

(i)

pentru animalele tinere din specia bovină, ovină sau caprină, se pot utiliza centre de colectare agreate între exploatația de origine și exploatația destinată creșterii sau îngrășării, precum și între aceste exploatații și abator;

(ii)

se asigură trasabilitatea pentru fiecare animal sau lot de animale.

4.   Cerințe suplimentare pentru inspecția post-mortem a solipedelor

(a)   Carnea proaspătă provenită de la solipede crescute în țări care nu sunt indemne de morvă, în conformitate cu articolul 2.5.8.2 din Codul internațional de sănătate a animalelor terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animală nu se introduce pe piață, cu excepția cazurilor în care această carne provine de la solipede examinate pentru identificarea morvei în conformitate cu secțiunea IV capitolul IX partea D din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004.

(b)   Carnea proaspătă de solipede diagnosticate cu morvă se declară improprie pentru consumul uman în conformitate cu secțiunea IV capitolul IX partea D din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004.

Apendice la anexa VIb

În sensul prezentei anexe, «condiții controlate de adăpost și sisteme de producție integrate» înseamnă că operatorul din sectorul alimentar trebuie să respecte următoarele condiții:

(a)

toate furajele trebuie să provină dintr-o unitate care produce hrană pentru animale în conformitate cu cerințele prevăzute la articolele 4 și 5 din Regulamentul (CE) nr. 183/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (1); în cazul în care animalele sunt hrănite cu furaje grosiere sau vegetale, acestea se prelucrează corespunzător și, în măsura în care este posibil, sunt uscate și/sau aglomerate;

(b)

în măsura în care este posibil, se aplică sistemul «totul plin-totul gol». Atunci când animalele sunt integrate într-un efectiv, acestea sunt ținute în izolare pe parcursul unei perioade stabilite de serviciile veterinare pentru a preveni introducerea bolilor;

(c)

niciunul dintre animale nu are acces la instalații exterioare, cu excepția cazului în care operatorul din sectorul alimentar poate demonstra printr-o analiză a riscului, în mod satisfăcător pentru autoritatea competentă, că perioada de timp, instalațiile și circumstanțele accesului la instalațiile exterioare nu prezintă niciun risc de introducere a bolii în efectivul de animale;

(d)

există informații detaliate privind animalele, începând cu nașterea lor și până la sacrificare, precum și privind condițiile de gestionare prevăzute în secțiunea III din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004;

(e)

în cazul în care este prevăzut așternut pentru animale, trebuie evitată prezența sau introducerea bolii prin prelucrarea adecvată a materialului din care este făcut așternutul;

(f)

personalul exploatației respectă dispozițiile generale privind igiena prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 852/2004;

(g)

există proceduri de control al accesului în spațiile în care sunt deținute animalele;

(h)

exploatația nu are prevăzute infrastructuri de primire a turiștilor sau de camping, cu excepția cazului în care operatorul din sectorul alimentar poate demonstra printr-o analiză a riscului, în mod satisfăcător pentru autoritatea competentă, că respectivele dotări sunt suficient de bine separate de unitățile de creștere a animalelor, astfel încât nu este posibil niciun contact direct sau indirect între oameni și animale;

(i)

animalele nu au acces la locurile pentru depozitarea gunoaielor sau la deșeurile menajere;

(j)

există un plan de control și de gestionare a dăunătorilor;

(k)

nu se utilizează alimente însilozate, cu excepția cazului în care operatorul din sectorul alimentar poate demonstra printr-o analiză a riscului, în mod satisfăcător pentru autoritatea competentă, că alimentele în cauză nu prezintă niciun risc pentru animale;

(l)

efluentele și sedimentele provenite de la instalațiile de prelucrare a apelor reziduale nu sunt eliminate în zonele accesibile animalelor și nu sunt utilizate ca îngrășăminte pentru pășunile pe care cresc culturile folosite ca hrană pentru animale, cu excepția cazului în care prelucrarea apelor se face în mod corespunzător și satisfăcător pentru autoritatea competentă.


(1)  JO L 35, 8.2.2005, p. 1.


Top