1)

Având în vedere natura întrebărilor pe care instanța națională trebuie să le soluționeze pentru a decide dacă va pronunța o hotărâre de recunoaștere a unei sentințe arbitrale în temeiul articolului 66 din Legea din 1996 privind arbitrajul, o hotărâre pronunțată în temeiul acestei dispoziții poate constitui o „hotărâre” relevantă a statului membru în care se solicită recunoașterea în sensul articolului 34 punctul 3 din Regulamentul nr. 44/2001? (1)

2)

Având în vedere că o hotărâre pronunțată pentru a recunoaște o sentință arbitrală în temeiul articolului 66 din Legea din 1996 privind arbitrajul este o hotărâre care nu intră în domeniul de aplicare material al Regulamentului nr. 44/2001 în temeiul excepției privind arbitrajul prevăzute la articolul 1 alineatul (2) litera (d), o astfel de hotărâre poate constitui o „hotărâre” relevantă a statului membru în care se solicită recunoașterea în sensul articolului 34 punctul 3 din regulament?

3)

În ipoteza în care articolul 34 punctul 3 din Regulamentul nr. 44/2001 nu se aplică deoarece recunoașterea și executarea unei hotărâri a unui alt stat membru s-ar opune ordinii publice interne pentru motivul că ar încălca principiul res iudicata ca urmare a unei sentințe arbitrale naționale anterioare sau a unei hotărâri anterioare pentru recunoașterea unei sentințe arbitrale pronunțate de instanța din statul membru în care se solicită recunoașterea se poate invoca articolul 34 punctul 1 din Regulamentul nr. 44/2001 ca motiv de refuz al recunoașterii sau al executării sau punctele 3 si 4 ale articolului 34 din regulament prevăd în mod exhaustiv motivele pentru care res iudicata și/sau caracterul ireconciliabil se pot opune recunoașterii și executării unei hotărâri pronunțate în temeiul regulamentului?