Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52019IP0216

    Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2019 referitoare la caracterul urgent al întocmirii unei liste negre a UE cuprinzând țări terțe în conformitate cu Directiva privind combaterea spălării banilor (2019/2612(RSP))

    JO C 23, 21.1.2021, p. 113–115 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    21.1.2021   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 23/113


    P8_TA(2019)0216

    Urgența stabilirii unei liste negre a UE cu țările terțe în conformitate cu Directiva privind combaterea spălării banilor

    Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2019 referitoare la caracterul urgent al întocmirii unei liste negre a UE cuprinzând țări terțe în conformitate cu Directiva privind combaterea spălării banilor (2019/2612(RSP))

    (2021/C 23/19)

    Parlamentul European,

    având în vedere regulamentul delegat al Comisiei (UE) …/… din 13 februarie 2019 de completare a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului prin identificarea țărilor terțe cu grad înalt de risc care au deficiențe strategice,

    având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

    având în vedere Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (a patra DCSB), în special articolul 9 alineatul (2) și articolul 64 alineatul (5) (1), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE (a cincea DCSB), în special articolul 1 alineatul (5) (2),

    având în vedere foaia de parcurs a Comisiei „Către o nouă metodologie de evaluarea de către UE a țărilor terțe cu grad înalt de risc în temeiul Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului” (3),

    având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 22 iunie 2018, „Metodologie pentru identificarea țărilor terțe cu grad înalt de risc în temeiul Directivei (UE) 2015/849” (SWD(2018)0362), care definește, printre altele, țări terțe cu prioritate 1, respectiv cu prioritatea 2,

    având în vedere scrisoarea din 25 februarie 2019 din partea președintelui Comisiei speciale privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale (TAX3) trimisă comisarului Jourová referitoare la actul delegat privind țările terțe cu un grad ridicat de risc ale căror regimuri de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului au deficiențe strategice;

    având în vedere scrisoarea din 5 martie 2019 din partea președintelui TAX3 referitoare la poziția Consiliului privind lista Comisiei referitoare la țările terțe cu un grad ridicat de risc care prezintă deficiențe în ceea ce privește combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului,

    având în vedere schimbul de opinii care a avut loc la 6 martie 2019 între comisarul Jourová și Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) și Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE),

    având în vedere declarația Consiliului 6964/1/19 referitoare la Regulamentul delegat (UE) al Comisiei din 13 februarie 2019 de completare a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului prin identificarea țărilor terțe cu grad înalt de risc care au deficiențe strategice (C(2019)1326),

    având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

    A.

    întrucât regulamentul delegat, anexa la acesta și regulamentele delegate de modificare au ca scop să identifice țările terțe cu un grad ridicat de risc care au deficiențe strategice în ceea ce privește combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, care reprezintă o amenințare pentru sistemul financiar al UE și necesită măsuri sporite de precauție privind clientela la nivelul entităților obligate din UE în temeiul celei de a patra DCSB;

    B.

    întrucât un act delegat adoptat în temeiul articolului 9 din cea de a patra DCSB intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu a formulat nicio obiecție în termen de o lună de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții.

    C.

    întrucât Parlamentul a respins două din cele cinci propuneri de modificare a regulamentelor delegate (C(2016)07495 și C(2017)01951) pe motiv că procesul Comisiei de identificare a țărilor terțe cu un grad ridicat de risc nu a fost suficient de autonom;

    D.

    întrucât Parlamentul sprijină eforturile depuse de Comisie în vederea creării unei noi metodologii, care să nu se bazeze doar pe surse externe de informații pentru identificarea jurisdicțiilor cu deficiențe strategice în ceea ce privește combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului;

    E.

    întrucât obiectivul listei este de a proteja integritatea sistemului financiar și a pieței interne ale Uniunii; întrucât includerea unei țări pe lista țărilor terțe cu un grad ridicat de risc nu declanșează nicio sancțiune economică sau diplomatică, ci, mai degrabă, impune entităților obligate, cum ar fi băncile, cazinourile și agențiile imobiliare, să aplice măsuri sporite de precauție privind tranzacțiile care implică aceste țări și să se asigure că sistemul financiar al UE este în măsură să prevină riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului care își au originea în țări terțe;

    F.

    întrucât țările ar putea fi eliminate de pe listă în cazul în care remediază deficiențele în materie de combatere a spălării banilor și combatere a finanțării terorismului;

    G.

    întrucât la 13 februarie 2019 Comisia a adoptat actul delegat, inclusiv o listă de 23 de țări și teritorii: Afganistan, Samoa Americană, Bahamas, Botswana, Republica Populară Democrată Coreeană, Etiopia, Ghana, Guam, Iran, Irak, Libia, Nigeria, Panama, Pakistan, Puerto Rico, Samoa, Arabia Saudită, Sri Lanka, Siria, Trinidad și Tobago, Tunisia, Insulele Virgine Americane și Yemen;

    H.

    întrucât în declarația sa din 7 martie 2019 Consiliul declară că obiectează la actul delegat, de vreme ce propunerea actuală nu a fost elaborată printr-un proces transparent și flexibil, care să stimuleze în mod activ țările afectate să ia măsuri hotărâte, respectând totodată dreptul acestora de a-și exprima punctul de vedere.

    I.

    întrucât noua metodologie a fost prezentată într-un document de lucru al serviciilor Comisiei publicat la 22 iunie 2018, care aplică criteriile revizuite pentru identificarea țărilor terțe cu un grad ridicat de risc;

    J.

    întrucât Comisia a început să consulte țările terțe enumerate în actul delegat la 23 ianuarie 2019 și s-a întâlnit cu toate țările care au solicitat mai multe informații cu privire la motivele includerii lor pe listă;

    K.

    întrucât la 7 martie 2019 Consiliul a respins actul delegat în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne,

    1.

    salută faptul că Comisia a adoptat la 13 februarie 2019 o listă pe care figurează 23 de țări terțe ale căror cadre de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului au deficiențe strategice.

    2.

    regretă că Consiliul a ridicat obiecții față de actul delegat propus de Comisie;

    3.

    încurajează Comisia să ia în considerare toate îngrijorările exprimate și să propună un nou act delegat cât mai curând posibil;

    4.

    salută activitatea Comisiei în vederea adoptării unei liste de sine stătătoare, bazate pe criterii stricte convenite de colegiuitori; subliniază că este important ca Uniunea să dispună de o listă autonomă a țărilor terțe cu un grad ridicat de risc care prezintă deficiențe în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și salută noua metodologie a Comisiei de identificare a țărilor cu un grad ridicat de risc în temeiul celei de-a patra și celei de-a cincea DCSB;

    5.

    reamintește că articolul 9 alineatul (2) din Directiva (UE) 2015/849, astfel cum a fost modificată prin a cincea DCSB, obligă Comisia să evalueze în mod independent deficiențele strategice din mai multe domenii;

    6.

    consideră că, pentru a proteja integritatea listei țărilor cu un grad ridicat de risc, procesul de examinare și de luare a deciziilor ar trebui să fie efectuat numai pe baza metodologiei și nu trebuie să fie afectat de considerente care depășesc domeniul deficiențelor în combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului;

    7.

    observă că activitățile de lobby și presiunile diplomatice exercitate de țările enumerate au fost și vor fi parte a procesului de identificare a țărilor cu un grad ridicat de risc; subliniază că astfel de presiuni nu ar trebui să submineze capacitatea instituțiilor UE de a combate eficace și în mod autonom spălarea banilor și finanțarea terorismului legată de UE;

    8.

    invită Comisia să își publice evaluările cu privire la țările incluse pe listă, astfel încât să asigure controlul public într-un mod în care acestea să nu poată fi utilizate în mod abuziv;

    9.

    invită Comisia să asigure un proces transparent, cu repere clare și concrete pentru țările care se angajează să realizeze reforme pentru a nu fi incluse în listă;

    10.

    ia act de faptul că evaluarea Federației Ruse este încă în curs de desfășurare; așteaptă din partea Comisiei să includă în evaluarea sa ultimele dezvăluiri din scandalul „spălătoriei Troika”; reamintește că în cursul acestei legislaturi comisiile ECON, LIBE și TAX3 au ridicat, în cadrul activității lor, semne de întrebare cu privire la cadrele de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului din Federația Rusă;

    11.

    invită Comisia să colaboreze cu statele membre pentru a crește gradul de asumare de către Consiliu a metodologiei propuse de Comisie;

    12.

    invită acele state membre care încă nu au făcut acest lucru să transpună cea de a patra și cea de a cincea DCSB în legislația lor națională;

    13.

    solicită alocarea unor resurse umane și financiare mai mari unității în cauză în cadrul Direcției Generale competente a Comisiei, și anume DG Justiție și Consumatori (DG JUST);

    14.

    invită Comisia să progreseze substanțial în etapa de evaluare a țărilor terțe de prioritate 2;

    15.

    reamintește că actul delegat al UE este un proces separat de lista GAFI și ar trebui să rămână exclusiv o chestiune a UE;

    16.

    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

    (1)  JO L 141, 5.6.2015, p. 73.

    (2)  JO L 156, 19.6.2018, p. 43.

    (3)  A se vedea: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-11189-2017-INIT/en/pdf


    Top