Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al căilor ferate (2021)

[COM(2020) 78 final]

(2020/C 364/21)

Raportor:

Alberto MAZZOLA

Sesizare	Parlamentul European, 10.3.2020 Consiliu, 13.3.2020 Consiliul Uniunii Europene, 13.3.2020
Temei juridic	Articolul 91 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Decizia Biroului Comitetului	24.4.2020
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în secțiune	23.6.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	16.7.2020
Sesiunea plenară nr.	553
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	209/1/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută propunerea Comisiei și susține obiectivele acesteia, în special încurajarea și susținerea Uniunii Europene, statelor membre, autorităților regionale și locale, partenerilor sociali și forțelor de pe piață pentru creșterea cotei transportului feroviar în ceea ce privește mobilitatea pasagerilor și a mărfurilor.

1.2.

CESE este de părere că Anul european al căilor ferate va trebui să aducă publicul larg de cetățeni, lucrătorii feroviari, partenerii sociali, comunitățile academice și de afaceri și tineretul european mai aproape de dezbaterea publică a instituțiilor UE referitoare la politicile privind durabilitatea și mobilitatea și la viitorul mobilității europene pentru a promova calea ferată ca mijloc de transport durabil, inovator și sigur.

1.3.

Anul căilor ferate reprezintă o oportunitate pentru CESE de a comunica pe tema acreditărilor privind durabilitatea căilor ferate, și, în măsura posibilului, ca alternativă adecvată pentru zborurile pe distanțe scurte, a Strategiei pentru o mobilitate inteligentă și sustenabilă și a politicilor de investiții în căile ferate ale UE.

1.4.

CESE recomandă pe durata Anului european al căilor ferate evaluarea calității serviciilor căilor ferate, și după caz, adaptarea acestora la nevoile utilizatorilor, astfel încât să îndeplinească criteriile stabilite în Protocolul nr. 26 cu privire la serviciile de interes general anexate la TFUE, elaborarea de proiecte care promovează o abordare holistică cu privire la accesibilitate, consolidarea legăturii dintre digitalizare și durabilitate, schimbul de idei cu comunitatea de investitori cu privire la posibilele inițiative în contextul planului de acțiune al Comisiei pentru o finanțare durabilă.

1.5.

CESE face apel la lansarea de inițiative în cadrul Anului european al căilor ferate pentru a recâștiga încrederea clienților în transportul public, și, în special, în cel feroviar, pentru a comunica mai bine, în special tinerilor europeni, atractivitatea unei cariere în domeniul feroviar, prin sprijinirea inițiativelor comune cu parteneri sociali, universități, comunitatea academică în sens larg, precum și cu organizațiile europene de tineret.

1.6.

CESE este ferm convins de faptul că Anul căilor ferate trebuie să fie o oportunitate de a sensibiliza publicul cu privire la turismul durabil și de a da o nouă șansă inițiativei DiscoverEU. CESE sprijină puternic inițiativa Parlamentului European de a acorda fiecărui cetățean european, atunci când împlinește 18 ani, dreptul de a primi o legitimație DiscoverEU ca simbol al identității UE.

1.7.

CESE subliniază că în Anul căilor ferate trebuie să fie furnizate mai multe informații cu privire la calendarul inițiativelor Europalia și că trebuie comunicate publicului larg conținuturile create în cadrul evenimentelor culturale, precum festivaluri de film (Cannes, Veneția, Berlin) și expoziții de artă. În același context, în 2021, gările și muzeele feroviare ar putea găzdui inițiative de amploare care să facă legătura dintre viitorul și trecutul căilor ferate și sectoare de activitate importante precum arhitectura și construcțiile, proiectarea, sectorul electromecanic, sectorul alimentar și turismul. În acest sens, Comitetul ar putea include în programul său cultural pentru 2021 o expoziție pe tema căilor ferate.

1.8.

Este necesar ca Anul căilor ferate să încurajeze participarea tuturor muzeelor feroviare europene, să invite cetățenii să descopere colecțiile acestora, inclusiv prin digitalizarea acestora, să promoveze schimburile dintre muzee și un tur european al muzeelor feroviare.

1.9.

CESE este ferm convins de faptul că Anul european al căilor ferate ar trebui să reprezinte o șansă de a promova obiective foarte ambițioase cu o valoare adăugată europeană socioeconomică și simbolică – ca modalitate de a reacționa în fața crizei dramatice generate de COVID-19 – de exemplu, relansarea mișcării de realizare a unei rețele feroviare europene de mare viteză pentru a conecta toate capitalele și orașele UE cu peste 500 000 de locuitori, după cum este prevăzut în Cartea albă privind transporturile (2011).

1.10.

CESE subliniază importanța utilizării Anului european al căilor ferate și ca o ocazie unică de a comunica cu privire la rezultatele privind siguranța feroviară, de neegalat între modurile de transport terestru. În acest context, CESE reamintește că, în fiecare an, ziua de 11 iunie este Ziua internațională a sensibilizării cu privire la trecerile la nivel, care, în 2020, și-a sărbătorit cea de-a 12-a aniversare. Această zi ar trebui să beneficieze de o atenție specială în cadrul Anului european al căilor ferate.

2.   Propunerea Comisiei

2.1.

Propunerea de a declara 2021 drept „Anul european al căilor ferate” are ca scop promovarea transportului feroviar în conformitate cu obiectivele stipulate în Comunicarea Comisiei privind Pactul ecologic european, inclusiv în ceea ce privește mobilitatea durabilă și inteligentă. Prin intermediul unor proiecte, dezbateri, evenimente, expoziții și inițiative organizate în întreaga Europă, Anul european al căilor ferate va promova transportul feroviar ca mod atractiv și durabil de a circula în întreaga Europă pentru cetățeni, întreprinderi și autorități, punând accentul pe dimensiunea sa inovatoare și europeană. Prin conectarea cu cetățenii, dincolo de sectorul feroviar, prin evenimente dedicate și campanii de comunicare, vor fi convinse mai multe persoane fizice și juridice să utilizeze transportul feroviar (1).

2.2.

Obiectivul Anului european al căilor ferate trebuie să fie încurajarea și susținerea eforturilor Uniunii, statelor membre, autorităților regionale și locale și altor organizații de a crește cota transportului feroviar de pasageri și mărfuri. Anul european ar trebui să promoveze, în special, căile ferate ca pe o modalitate de transport durabilă, inovatoare și sigură, conectându-se cu publicul larg, în special cu tinerii. Ar trebui să mai evidențieze dimensiunea europeană transfrontalieră a căilor ferate, care reunește cetățenii, le permite să exploreze Uniunea în întreaga diversitate a acesteia, promovează coeziunea și contribuie la integrarea pieței interne a Uniunii. Ar trebui, de asemenea, să intensifice, în sens larg, contribuția căilor ferate la economia, industria și societatea Uniunii, și să promoveze căile ferate ca pe un element important al relațiilor dintre Uniune și țările terțe (2).

3.   Căile ferate și pandemia de COVID-19

3.1.

Sectorul feroviar a suferit și încă mai suferă de pe urma măsurilor de izolare luate de statele membre pentru a opri răspândirea pandemiei de COVID-19, precum și din cauza reducerii drastice a mobilității.

3.2.

Potrivit primelor estimări orientative, calculate de asociații sectoriale precum AER, pierderile de venituri suferite de toți operatorii de transport de persoane ca urmare a pandemiei se ridică la 900 de milioane EUR pe săptămână de la începutul crizei. Impactul pandemiei de COVID-19 a provocat o scădere medie a veniturilor din sectorul transportului feroviar de mărfuri cu aproximativ 25 % la nivelul întregii Uniuni Europene (UE-27) în martie și aprilie 2020 și o reducere a veniturilor cu aproximativ 78 de milioane EUR pe săptămână. Deși transportul feroviar de marfă a dat dovadă de o rezistență puternică, lucrurile ar fi putut sta mai bine dacă măsurile pentru „culoarele verzi” s-ar fi aplicat în întregime căilor ferate, dacă taxele de acces la calea ferată ar fi fost reduse la zero, dacă Elveția și-ar fi anulat interdicția introdusă la 1 ianuarie 2020. Gestionarii infrastructurii feroviare sunt din ce în ce mai afectați de epidemia de COVID-19.

3.3.

În pofida diminuării foarte accentuate a cererii, operatorii feroviari și lucrătorii feroviari au furnizat în continuare servicii, oricând a fost posibil, astfel încât personalul medical și lucrătorii considerați esențiali au putut face naveta la locul de muncă. În plus, operatorii au pus la dispoziție trenuri medicale pentru a permite transportul persoanelor afectate de virus din regiunile cele mai afectate către spitale mai puțin aglomerate.

3.4.

Relansarea Europei după pandemia de COVID-19 va reprezenta și o ocazie pentru relansarea și îmbunătățirea transportului feroviar al pasagerilor și al bunurilor. Planul de redresare al UE orientat spre Pactul verde și spre Agenda digitală va furniza sprijin pe termen scurt serviciilor feroviare și se va concentra asupra finanțării de la cea pe termen scurt, până la cea pe termen lung, incluzând ajutorul de stat pentru a redresa transportul feroviar după pierderile uriașe cauzate de criza provocată de virus.

3.5.

În cazul în care, în urma crizei provocate de COVID-19, căile ferate ar putea înlocui anumite rute aeriene, acestea ar trebui să beneficieze de ajutoarele de stat prevăzute pentru rutele respective, în special pentru a evita pierderea de locuri de muncă și pentru recalificarea persoanelor afectate.

3.6.

Lucrătorii din domeniul transporturilor au intrat și încă mai intră în contact direct cu pasagerii în prima linie, și riscă să contracteze virusul în timpul exercitării îndatoririlor zilnice. Aceștia sunt cei afectați de consecințele economice dezastruoase cauzate de virus – atât la nivel operațional în calitate de angajați în sectorul feroviar, cât și în calitate de cetățeni. Lucrătorii feroviari mențin Europa în mișcare în vremurile dificile, asigurându-se că tratamentul medical și bunurile esențiale sunt livrate în locurile unde este nevoie.

3.7.

Renașterea Europei după pandemia de COVID-19 va reprezenta, de asemenea, o renaștere a transportului feroviar de călători și o reconfirmare a valorii transportului feroviar de mărfuri. Resursele puse la dispoziție în cadrul CFM 2021-2027 revizuit vor fi gestionate atât la nivel UE cât și la nivel național și vor trebuie acordate și transportului feroviar, dacă se dorește să nu se renunțe la obiectivele Pactului verde european și ale Agendei digitale.

3.8.

Resursele suplimentare ale CFM și ale inițiativei „Next Generation EU” pot fi absorbite de o gamă largă de proiecte feroviare: proiecte de infrastructură feroviară – pentru transportul de călători și de mărfuri, la nivel național și transfrontalier, pe linii convenționale, dar și de mare viteză –, proiecte de material rulant feroviar, precum și toate proiectele legate de automatizarea și digitalizarea sistemului feroviar, care includ tehnologii de cuplare digitală automată, electrificarea suplimentară a rețelei europene, ERTMS (Sistemul european de management al traficului feroviar), implementare, îmbunătățiri ale vagoanelor cu saboți de frână pentru toate tipurile de climă și scheme de dezmembrare pentru reînnoirea materialului rulant. Modernizarea gărilor (mai exact a peroanelor cu acces pentru PMR) ar fi un alt domeniu în care este necesară finanțarea și în care vor fi obținute efecte economice pozitive pe termen lung. Stimularea investițiilor în rețeaua TEN-T, a întreținerii acesteia și a reînnoirii liniilor existente ar putea contribui într-o manieră rapidă și semnificativă la redresarea economică a UE.

3.9.

Așa cum este prevăzut în Comunicarea privind Pactul verde, obiectivele primordiale pentru îmbunătățirea capacității și eficienței transportului feroviar al mărfurilor și pasagerilor, care fac parte dintr-un sistem de transport inteligent multimodal, pot aduce, cu timpul, o contribuție semnificativă la redresarea economică, reducând cota de piață a transportului rutier de mărfuri și poluarea mediului cauzată de transport.

3.10.

Inițiativele în cadrul Anului european al căilor ferate ar trebui să acorde o atenție specială recâștigării încrederii clienților în transportul public, în special, în cel feroviar. Ar trebui puse în aplicare inițiative care au drept scop sensibilizarea publicului cu privire la măsurile suplimentare de igienă întreprinse de întreprinderile feroviare, normele legate măști și de distanțarea fizică. În ceea ce privește drepturile pasagerilor, ar trebui furnizate clarificări cu privire la rambursările obligatorii și la tichetele facultative. Astfel de măsuri trebuie să fie instituite în paralel cu aplicarea completă a drepturilor pasagerilor în toate serviciile feroviare, asigurate pe tot parcursul călătoriilor pasagerilor, explicate bine publicului și implementate eficient prin intermediul sistemelor alternative de soluționare a litigiilor și prin organismele naționale de punere în aplicare.

4.   Observații generale

Istoric

4.1.

Anul 2021 marchează numeroase aniversări în istoria îndelungată a căilor ferate și a tehnologiei feroviare. După cum s-a precizat în catalogul festivalului de artă din cadrul Europalia, în 2021, căile ferate belgiene și franceze vor sărbători cea de-a 175-a aniversare a legăturii feroviare dintre Paris și Bruxelles. În 1846, aceste capitale au devenit primele din lume care erau legate printr-o cale ferată. În același an, Bruxelles și Londra au fost legate printr-o cale ferată prin intermediul tronsonului Ostende-Dover. Anul 2021 va coincide cu cea de-a 25-a aniversare a Thalys-ului și cu cea de-a 170-a aniversare a punerii în funcțiune a legăturii feroviare saxo-boeme dintre Praga și Dresda. Alte aniversări din domeniul feroviar sărbătorite în 2021 sunt cea de-a 50-a aniversare a Muzeului Trenurilor de la Mulhouse și cea de-a 75-a aniversare a Căilor Ferate Luxemburgheze. Este demn de menționat faptul că 2021 marchează și cea de-a 45-a aniversare a primului tren Pendolino din Italia, a 40-a aniversare a TGV din Franța și a 30-a aniversare a ICE din Germania. Totodată, în 2021 se aniversează 20 de ani de la publicarea primei Cărți albe a Uniunii Europene privind căile ferate din Europa.

4.2.

Anul căilor ferate va constitui o oportunitate de a sărbători istoria căilor ferate, istoria progreselor tehnologice din acest domeniu, precum și istoria unui continent european din ce în ce mai apropiat grație legăturilor feroviare. În același timp, reprezintă și o oportunitate de a evalua dezvoltările de până acum.

Pactul verde european

4.3.

În 2019, Comisia Europeană a prezentat Comunicarea privind Pactul verde european. Comunicarea prevede obligația UE de a-și decarboniza progresiv economia în vederea realizării neutralității climatice până în 2050 și evidențiază o strategie de politică în vederea atingerii acestui obiectiv. Pactul verde european contribuie la strategia Comisiei care vizează implementarea Agendei 2030 și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

4.4.

Printre alte inițiative, Pactul verde european face apel la accelerarea tranziției către o mobilitate sustenabilă și inteligentă, având în vedere că sectorul transporturilor este responsabil pentru un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană și că această pondere continuă să crească. La această reducere vor trebui să contribuie toate modurile de transport. Printre alte acțiuni avute în vedere, potrivit Pactului verde european, o parte substanțială a celor 75 % din transportul intern de marfă efectuat în prezent pe cale rutieră ar trebui să fie transferată către transportul feroviar și către transportul pe căile navigabile interioare. Este necesar să acționăm rapid pentru a implementa acest plan ambițios și a asigura creșterea ponderii modale a transportului feroviar, prin furnizarea unor stimulente mai puternice în scopul promovării transportului feroviar de marfă.

4.5.

Pentru a implementa obiectivele generale stabilite în Pactul verde, Comisia va prezenta o strategie pentru o mobilitate inteligentă și sustenabilă în ultimul trimestru din anul 2020. Printre altele, acea strategie se va concentra asupra inițiativelor menite să sporească și să îmbunătățească capacitatea de manevrare a mărfurilor în transportul feroviar și în transportul pe căile navigabile interioare și să creeze un sistem de transport multimodal inteligent, atractiv și fără cusur, în scopul de a reduce cota de piață a transportului rutier și de a spori atractivitatea multimodală, inclusiv a transportului feroviar. În acest sens, au fost deja stabilite inițiative pentru anul 2021.

4.6.

Anul căilor ferate va reprezenta o oportunitate de a evidenția și de a comunica pe tema acreditărilor privind sustenabilitatea căilor ferate, a Strategiei pentru o mobilitate inteligentă și sustenabilă și cu privire la politicile de investiție în căile ferate ale UE. Investițiile în infrastructura feroviară pot stimula economia, crea locuri de muncă durabile din punct de vedere social și ecologic și oferi servicii feroviare mai atrăgătoare pentru clienți. Sensibilizarea populației cu privire la această temă va contribui la influențarea comportamentelor și opțiunilor modale ale clienților în ceea ce privește transportul în comun și mobilitatea cu emisii scăzute.

4.7.

Anul european al căilor ferate va reprezenta și o oportunitate de a evalua calitatea serviciilor căilor ferate, și după caz, de a le adapta la nevoile utilizatorilor, astfel încât acestea să îndeplinească criteriile stabilite în Protocolul nr. 26 cu privire la serviciile de interes general anexate la TFUE.

Agenda digitală europeană

4.8.

Agenda digitală a UE ar trebui să implice eforturi sporite în direcția includerii sectorului feroviar în revoluția digitală și în toate măsurile de sprijin concepute în acest scop. Ea ar trebui să contribuie la intensificarea punerii în aplicare a ERTMS, la dezvoltarea soluțiilor de tipul „mobilitatea ca serviciu” și a unor noi soluții de eliberare a biletelor, precum și la implementarea tehnologiei 5G la nivelul rețelei centrale și globale TEN-T. Aceasta va permite căilor ferate să satisfacă cererea clienților actuali și viitori.

4.9.

Angajații trebuie să primească sprijin adecvat pentru procesul de digitalizare în desfășurare, iar locurile de muncă ale acestora trebuie să fie asigurate. Cerințelor specifice fiecărui gen trebuie să li se acorde o atenție specială pentru a garanta egalitatea între sexe. Interesele angajaților în acest proces de transformare trebuie protejate corespunzător prin implicarea reprezentanților lucrătorilor și sindicatelor. Angajații trebuie să aibă acces la formare și la educație continuă pentru a se menține în locuri de muncă de înaltă calitate și durabile.

4.10.

Deoarece 5G va ridica tehnologia mobilă și a internetului la statutul de tehnologie de interes general, CESE îndeamnă instituțiile UE și statele membre să finalizeze piața unică digitală, inclusiv dezvoltarea capacităților de integrare și de utilizare a serviciilor 5G pentru a apăra și îmbunătăți concurența din cadrul industriilor europene, precum transportul, în special cel feroviar. CESE mai solicită Comisiei să autorizeze o evaluare cu privire la impactul biologic al radiațiilor 5G și cu privire la riscul de interferență cu alte domenii de frecvență (3).

4.11.

Tendințele demografice, economice și politice vor configura noi modalități de circulație în spațiile urbane și non-urbane, iar operatorii de căi ferate consideră că vor fi obligați să se adapteze pentru a se putea integra într-un lanț de transport multimodal, din ce în ce mai digitalizat. În special, mai multe persoane tinere și vârstnice pot fi convinse să folosească mai frecvent trenurile, atât în zonele urbane, cât și pentru călătoriile pe distanțe mari, în condițiile în care căile ferate vor răspunde și mai bine noilor nevoi în ceea ce privește confortul și accesibilitatea. Totodată, generația de clienți cu cunoștințe solide în domeniul TI se va baza mult mai puțin pe transportul privat, preferând, în detrimentul acestuia, soluțiile de mobilitate partajată și de transport în comun, cu condiția să li se furnizeze un nivel adecvat de calitate a serviciului.

4.12.

Va fi esențial ca transportul feroviar să își îmbunătățească tehnologiile de vânzare a tichetelor de călătorie, astfel încât achiziția tichetelor să devină mai ușoară, putându-se combina diferite segmente de călătorie într-un singur tichet, și putându-se anticipa posibilitatea vânzării unor tichete într-o manieră multimodală. CESE îndeamnă Comisia Europeană să susțină inițiative destinate atingerii acestui obiectiv, de exemplu, sub îndrumarea experților, împărtășirea bunelor practici, acordarea de finanțări etc.

4.13.

Deoarece multimodalitatea este esențială mai ales în cazul transportului feroviar de mărfuri, este important să se utilizeze Anul european al căilor ferate pentru a promova dialogul dintre clienții serviciilor de transport, transportul feroviar și alte sectoare de transport, la nivel național și al UE, pentru a defini problemele practice care împiedică dezvoltarea transportului feroviar de mărfuri și pentru a găsi soluțiile care transformă transportul feroviar de mărfuri într-o variantă atractivă pentru clienți. CESE subliniază că este important să implicăm într-un astfel de dialog toate sectoarele de transport. Un aspect important al unui astfel de dialog ar fi găsirea de paradigme pentru cooperarea dintre întreprinderi, care nu intră în conflict cu legislația în domeniul concurenței.

4.14.

De asemenea, digitalizarea căilor ferate le va permite acestora să își adapteze în continuare serviciile pentru a satisface nevoile expeditorilor într-o manieră din ce în ce mai eficientă, de exemplu maximizând utilizarea capacității disponibile a trenurilor și combinând tipuri diferite de servicii de transport de mărfuri. Ca urmare a tendinței descendente curente a cotei de piață a transportului feroviar de mărfuri, trebuie evidențiate posibilitățile de a furniza o eficiență și o flexibilitate îmbunătățite în privința serviciilor oferite.

4.15.

Administratorii infrastructurii feroviare vor trebui să crească tot mai mult gradul de digitalizare, pentru a-și îmbunătăți performanța operațională printr-o punctualitate superioară și o capacitate sporită. Un impuls puternic în această direcție va fi reprezentat de punerea în aplicare a sistemului automatizat de control al trenurilor ERTMS. În special, CESE consideră că implementarea ERTMS ar trebui accelerată semnificativ. Investițiile necesare (peste 100 de miliarde EUR, inclusiv instalații de centralizare digitale) trebuie prevăzute în planul de redresare, iar CESE încurajează sectorul feroviar să dezvolte un cadru de tipul „mobilitatea ca serviciu” (MaaS), cuprinzător și interoperabil, împreună cu alte modalități de transport.

4.16.

Libera circulație a datelor este esențială pentru a facilita transformarea digitală a transportului feroviar. Prin urmare, CESE solicită soluții eficiente, care să elimine problemele asociate cu accesibilitatea, interoperabilitatea și transferul datelor, asigurând în același timp o protecție adecvată a acestora și a vieții private, o concurență mai amplă și o gamă mai largă de opțiuni pentru consumatori, precum și informații statice și dinamice pentru pasageri. Aceleași condiții trebuie să se aplice societăților publice și private cu reciprocitatea schimburilor de date și compensărilor costurilor (4).

4.17.

Din motivele de mai sus, subiectul digitalizării căilor ferate ar trebui să fie unul dintre aspectele prioritare ale Anului căilor ferate. Ar trebui evidențiată în special legătura dintre digitalizare și durabilitate, prin inițiative de comunicare adecvate.

Lucrătorii din sectorul feroviar

4.18.

Căile ferate europene asigură în jur de 1,3 milioane de locuri de muncă directe și aproximativ încă 1 milion de locuri de muncă indirecte, fiind, astfel, unul dintre cei mai mari angajatori din Uniunea Europeană. Întreprinderile feroviare reprezintă un factor esențial în formarea tinerilor, contribuind, astfel, la combaterea șomajului tinerilor în Europa, mai ales în perioadele dificile pe plan economic.

4.19.

Anul european al căilor ferate este și anul lucrătorilor feroviari. Trebuie să fie garantate locuri de muncă de înaltă calitate pentru lucrătorii în transport, precum și un serviciu fiabil și sigur pentru clienți. În spiritul unei Europe sociale, în centrul atenției trebuie să se afle condițiile de lucru ale angajaților. Dumpingul salarial și cel social nu au ce căuta în sectorul feroviar și trebuie eliminate.

4.20.

Lucrătorii din sectorul feroviar merită recunoaștere publică. În acest scop, este important să facem vizibile realizările acestora și să recunoaștem provocările cu care se confruntă. Acțiunile la nivel european trebuie să faciliteze recunoașterea realizărilor acestor lucrători și să sublinieze cerințele pentru locuri de muncă de calitate. Toți lucrătorii feroviari trebuie să fie protejați de dumpingul salarial și de cel social pentru a menține siguranța operațiunilor feroviare în Europa. Acest lucru poate fi garantat doar printr-un parteneriat social activ în acest sector.

4.21.

Desigur, digitalizarea reprezintă atât o oportunitate, cât și un imperativ comercial pentru căile ferate. Acestea vor putea răspunde provocărilor prezentului doar digitalizându-și procesele interne, precum și modul de prestare a serviciilor. Totodată, însă, ar trebui să se dea dovadă de cea mai mare prudență atunci când se pune în aplicare digitalizarea, pentru a se evita tranzițiile perturbatoare și disensiunile sociale. Este absolut esențial ca partenerii sociali europeni să se reunească, pentru a lua decizii cu privire la proiectele comune, în cadrul dialogului social sectorial al UE privind căile ferate, pentru a identifica și a anticipa mai bine impactul automatizării și al digitalizării, în scopul menținerii la nivel înalt a gradului de ocupare a forței de muncă și a garanțiilor sociale, în cadrul unei tranziții juste din punct de vedere social (5).

4.22.

Pentru a aborda această provocare este esențial să se pună accentul pe tranzițiile profesionale, sprijinindu-se învățarea pe tot parcursul vieții și investițiile în capacitatea de inserție profesională a personalului, pentru a se evita concedierile. Căile ferate se confruntă cu două provocări semnificative: dezechilibrul în piramida vârstelor forței de muncă și dificultățile de recrutare, în special în rândul tinerilor și al femeilor (6).

4.23.

Anul Căilor Ferate ar trebui să reprezinte o oportunitate de a comunica mai bine, mai ales tinerilor europeni, atractivitatea unei cariere în domeniul feroviar, sprijinind inițiative comune cu partenerii sociali, cu universitățile, cu comunitatea academică în sens larg și cu organizațiile europene de tineret.

Infrastructura

4.24.

Cadrul TEN-T a contribuit în mare măsură la identificarea resurselor financiare substanțiale necesare pentru noua infrastructură feroviară, aproximativ 500 de miliarde EUR numai pentru rețeaua centrală până în 2030, deși resursele disponibile încă nu sunt suficiente pentru a acoperi toate nevoile. Finalizarea rețelei centrale ar trebui să conducă la realizarea unei rețele europene de mare viteză care să deservească aproape toate capitalele și orașele europene mai mari (cu peste 500 000 de locuitori). În plus, întreținerea infrastructurilor TEN-T reprezintă o chestiune puternic subestimată în mai multe țări, în care aceasta s-a dovedit, în prezent, a fi o problemă gravă, în timp ce în alte țări a fost realizată în mod corespunzător.

4.25.

Dacă, pe de o parte, CESE aprobă promovarea legăturilor feroviare între marile orașe prin intermediul trenurilor de mare viteză și a rețelei TEN-T, pe de altă parte, reamintim importanța menținerii nivelurilor adecvate de subvenționare și de finanțare în cazul liniilor naționale și regionale.

4.26.

CESE solicită majorarea investițiilor pentru finalizarea rețelei, inclusiv în zonele rurale și regionale, și acoperirea subvenționării pentru operațiunile normale și extraordinare de întreținere pentru întreaga rețea TEN-T prin intermediul planului de redresare al UE. Pentru dezvoltarea căilor ferate sunt necesare fonduri suplimentare, investiții în infrastructură și o rețea mai densă de transport feroviar de mărfuri și de pasageri. Fiecare euro investit în căile ferate creează și menține locuri de muncă, inclusiv în industria și în regiunile furnizoare de echipament feroviar.

Finanțare durabilă

4.27.

Planul de acțiune pentru finanțarea creșterii durabile al Comisiei Europene [COM(2018) 97 final] vizează reorientarea fluxurilor de capital către investiții durabile pentru a realiza o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, gestionarea riscurilor financiare care decurg din schimbările climatice, epuizarea resurselor, degradarea mediului și aspectele sociale, precum și promovarea transparenței și a unei viziuni pe termen lung a activității financiare și economice.

4.28.

Este deosebit de important sistemul de clasificare unificat al UE (taxonomia), care va oferi claritate cu privire la activitățile care pot fi considerate durabile.

4.29.

Pornind de la elaborarea taxonomiei UE în ceea ce privește durabilitatea și de la rezultatele obținute până în prezent de planul de acțiune, Comisia a anunțat o revizuire a planului de acțiune în cadrul Pactului verde european.

4.30.

CESE a salutat propunerile referitoare la taxonomie, care constituie un prim pas în punerea în aplicare a Planului de acțiune privind finanțarea creșterii durabile (7). Comitetul a salutat, de asemenea, propunerea referitoare la elaborarea unor noi indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și a unor indici de referință pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon. Pe de altă parte, aceste baze trebuie să se afle în același timp în concordanță cu marile ambiții prezentate în planul de acțiune, care prevede, printre altele, că „Europa se află într-o poziție prielnică pentru a-și asuma acest rol de lider mondial”. Este important să se acționeze în prezent în mod coerent cu această ambiție și să fie elaborată o taxonomie care să permită transformarea acesteia în realitate.

4.31.

Având în vedere elementele lor de durabilitate, căile ferate ar trebui să poată găsi oportunități în toate inițiativele de finanțare durabilă. Deși finanțarea pentru întreținerea și expansiunea suplimentară a infrastructurii feroviare ca atare este, în mod incontestabil, o sarcină publică și trebuie să fie acoperită din bugetul public, ar trebui să se acorde atenție nevoilor de finanțare ale sistemului feroviar al viitorului, în special în ceea ce privește materialul rulant și gările și ar trebui luată în considerare posibilitatea ca investitorii privați să participe la proiecte feroviare.

4.32.

Pentru a asigura viabilitatea cadrului de politică furnizat de inițiativele Comisiei cu privire la finanțarea durabilă, statele membre ale UE trebuie să finalizeze cât mai curând posibil procesul de ratificare a Protocolului de la Luxemburg din 2007 la Convenția de la Cape Town din 2001 privind garanțiile internaționale în materie de echipamente mobile referitor la aspecte specifice materialului feroviar rulant (cunoscut și sub denumirea de Protocol feroviar de la Luxemburg).

4.33.

Companiile feroviare și comunitatea investitorilor privați trebuie să se reunească și să discute pe marginea posibilelor sinergii, inclusiv în contextul inițiativelor de finanțare durabilă ale Comisiei. Anul european al căilor ferate ar trebui să planifice activități care să permită desfășurarea acestor discuții, în care să fie implicate atât comunitatea feroviară, cât și comunitatea investitorilor privați, în special investitori pe termen lung, precum fondurile de asigurări, de investiții și de pensii.

Accesibilitatea

4.34.

Promovarea accesului universal, așa cum este stipulat în Protocolul nr. 26 privind SIG și în referințele acestuia privind serviciile de interes economic general, presupune accesul corespunzător al tuturor utilizatorilor pe întreg teritoriul (accesibilitatea teritorială), înțelegându-se faptul că respectivele condiții de acces (perioade de așteptare, densitatea punctelor de acces, infrastructura etc.) pot varia în funcție de nevoile utilizatorului. Tratamentul egal și promovarea accesului universal reprezintă, totodată, combaterea tuturor formelor de discriminare.

4.35.

Pentru a face transportul feroviar mai atractiv pentru călătoriile zilnice, dar și în cazul călătoriilor pe distanțe lungi și pentru cele transfrontaliere, este importantă consolidarea drepturilor pasagerilor, informarea pasagerilor cu privire la aceste măsuri, menținerea și îmbunătățirea pe cât posibil a accesibilității și a calității transportului feroviar.

4.36.

Companiile feroviare europene, administratorii gărilor și administratorii infrastructurii îmbunătățesc în permanență experiența de călătorie a persoanelor cu mobilitate redusă sau cu handicap. Serviciile feroviare sunt mult mai accesibile decât erau în trecut și mulți pasageri cu handicap pot călători cu trenul fără asistență. Operatorii feroviari contribuie semnificativ la îmbunătățirea incluziunii sociale a persoanelor cu handicap și și-au asumat angajamente în acest domeniu împreună cu autoritățile publice și cu asociațiile de călători.

4.37.

Au fost realizate investiții pentru a elimina în continuare barierele din gări și din trenuri, pe parcursul următorului deceniu, astfel încât să se faciliteze experiența de călătorie a persoanelor cu mobilitate redusă sau cu handicap.

4.38.

Așadar, dacă se dorește îmbunătățirea permanentă a accesibilității rețelei feroviare în acord cu direcțiile prevăzute în legislația existentă a UE privind accesibilitatea feroviară, va fi nevoie în continuare de finanțare din partea terților, fie din partea guvernelor naționale, fie direct din partea UE.

4.39.

Anul european al căilor ferate ar trebui să constituie, de asemenea, o oportunitate de a dezvolta proiecte care promovează o abordare holistică în ceea ce privește accesibilitatea, abordând nu numai inițiativele adoptate de sectorul feroviar pentru a îmbunătăți asistența și accesibilitatea atât în gări, cât și în trenuri, ci și toate măsurile necesare pentru a garanta, în primul rând, că toți pasagerii pot ajunge la nodurile de transport.

Turismul durabil

4.40.

Uniunea Europeană este una dintre cele mai dezvoltate și mai vizitate regiuni turistice din întreaga lume. UE reprezintă 40 % din sosirile de turiști internaționali din lume și 31 % din veniturile din sectorul turismului la nivel internațional. Din UE fac parte atât o serie de țări din care pleacă cei mai mulți turiști la nivel mondial, cât și unele dintre cele mai vizitate destinații din lume. În 2016, aproape 270 de milioane de locuitori din UE (2/3 din locuitorii de la momentul respectiv) au efectuat cel puțin o călătorie în scopuri de agrement, iar mai mult de jumătate dintre acestea au fost călătorii internaționale. Transportul reprezintă, de regulă, 27 % din cheltuielile pentru o călătorie de agrement.

4.41.

Abordarea impactului asupra mediului pe care îl are transportul asociat turismului este una dintre principalele preocupări identificate în Agenda pentru un turism european durabil și competitiv a Comisiei Europene (COM2007/621).

4.42.

Mișcarea „Fridays for Future” și intensificarea fenomenelor meteorologice extreme și a fenomenelor climatice îi determină pe cetățeni să își revizuiască planurile obișnuite de călătorie și să ia în considerare transportul feroviar pentru a ajunge la destinație. Persoanele care călătoresc în scopuri de agrement sau pentru vacanțe reprezintă cea mai mare categorie de călători unici din transportul feroviar.

4.43.

În prezent, turismul european trece printr-o fază de tranziție, destinațiile consacrate dezvoltând noi viziuni pentru dezvoltarea turismului, care implică un respect sporit pentru principiile durabilității economice, sociale și ecologice. Sunt necesare noi modele de dezvoltare a turismului, pentru a aborda impactul turismului asupra mediului și turismul excesiv.

4.44.

Pentru numeroase state membre, regiuni și orașe europene, turismul este un factor cu o contribuție-cheie la structura economică și socială, creând, de asemenea, locuri de muncă și venituri. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 a afectat puternic acest ecosistem.

4.45.

În acest context, trebuie luate măsuri pentru a ajuta turismul internațional, continental și național să își revină, în beneficiul unor sectoare ample ale economiei UE. Căile ferate pot contribui la dezvoltarea unor destinații turistice care nu sunt deservite în mod adecvat prin transportul aerian, pot deschide noi rute și pot stimula noi lanțuri valorice. Pentru căile ferate europene, aceasta reprezintă o oportunitate de a satisface cererea tot mai mare manifestată de turiști preocupați de impactul asupra climei.

4.46.

Anul căilor ferate ar trebui să constituie o oportunitate de a sensibiliza populația cu privire la turismul durabil și cu privire la noile rute turistice pe care le pot descoperi cetățenii europeni grație legăturilor feroviare. Transferul modal în domeniul turismului ar trebui să fie un concept dezvoltat și comunicat prin inițiative de comunicare adecvate, cu sprijinul comun al comunității feroviare, al industriei culturale europene și al reprezentanților naționali și europeni ai industriei turismului.

4.47.

În acest context, Anul european al căilor ferate ar trebui să reprezinte și o ocazie de a conferi o mai mare vizibilitate și de a spori sensibilizarea publicului în ceea ce privește rutele de tren istorice și pitorești din întreaga Europă, cum ar fi Orient Express de la Paris la Veneția, ruta feroviară Creusot, care leagă estul cu sudul Franței, ruta de la München la castelul Neuschwanstein în Germania, itinerarul feroviar al văii d’Orcia în Italia, rutele feroviare Malopolska (Mica Polonie) în Polonia și multe altele situate de-a lungul continentului.

DiscoverEU

4.48.

Din mai multe motive, un număr substanțial de tineri europeni nu au călătorit niciodată în alte țări din Europa sau au călătorit foarte rar. Deși există deja programe de schimburi educaționale, UE a tocmai a lansat un instrument care îi va permite fiecărui european să beneficieze de o experiență de călătorie care să îi conecteze mai bine pe tineri la identitatea europeană, sensibilizându-i în ceea ce privește valorile fundamentale ale Uniunii Europene și familiarizându-i cu un mod de transport durabil și ecologic. DiscoverEU este o inițiativă a Uniunii Europene care oferă persoanelor șansa de a descoperi Europa prin experiențe de învățare. Călătorind mai ales cu trenul (există excepții, astfel încât să poată participa și persoanele care locuiesc pe insule sau în zone îndepărtate), tinerii europeni pot descoperi Europa și orașele sale.

4.49.

Rolul călătoriilor în crearea unei identități europene a fost recunoscut încă de la momentul activităților pregătitoare în vederea includerii acestui sector în Tratatul de la Lisabona. Profesorul Richard Jobs a demonstrat recent rolul mai concret al legitimației de călătorie Interrail în modelarea unor valori europene comune (8).

4.50.

Anul căilor ferate ar trebui să reprezinte oportunitatea de a da un nou impuls inițiativei DiscoverEU, sprijinind obiectivele acesteia și ajungând la tinerii europeni care nu au participat încă la proiect. CESE sprijină inițiativa Parlamentului European de a acorda fiecărui cetățean european, atunci când împlinește 18 ani, dreptul de a primi un abonament DiscoverEU ca simbol al identității UE.

Europalia și alte muzee feroviare europene

4.51.

La fiecare doi ani, Europalia prezintă publicului din Belgia și din țările învecinate un program de evenimente și expoziții pe teme cu o puternică dimensiune și perspectivă europeană. În mod tradițional, Europalia atrage un număr mare de vizitatori, mulți dintre aceștia provenind din străinătate.

4.52.

Tema următoarei ediții (care va începe în octombrie 2021) se referă la căile ferate și la felul în care acestea ne-au influențat și ne influențează în continuare modul de a călători, de a lucra, de a comunica și de a trăi în Europa. Se va evidenția rolul căilor ferate ca „precursori” ai eforturilor UE de a reuni națiunile și cetățenii, precum și rolul trenurilor ca actori ai schimbării în direcția mobilității ecologice, pornind de la ideile formulate în Pactul verde european și de la influența căilor ferate asupra artei și evidențiind rolul căilor ferate ca puternic promotor al schimbării sociale, economice și industriale.

4.53.

În acest context, ar fi util să se folosească Anul căilor ferate pentru a furniza mai multe informații privind calendarul inițiativelor Europalia, precum și pentru a comunica unui public mai larg conținuturile create în cadrul evenimentelor culturale deja existente, precum festivalurile de film (Cannes, Veneția, Berlin) și expozițiile de artă. În același context, în 2021, gările și muzeele feroviare ar putea găzdui inițiative de amploare care să facă legătura dintre viitorul și trecutul căilor ferate și sectoare de activitate importante precum arhitectura și construcțiile, proiectarea, turismul, sectorul electromecanic și sectorul alimentar.

4.54.

Este necesar ca Anul căilor ferate să încurajeze participarea tuturor muzeelor feroviare europene, să invite cetățenii să descopere colecțiile acestora, inclusiv prin digitalizarea acestora, să promoveze schimburile dintre muzee și un tur european al muzeelor feroviare.

---

(1)  COM(2020) 78 final.

(2)  COM(2020) 78 final.

(3)  JO C 353, 18.10.2019, p. 79.

(4)  JO C 353, 18.10.2019, p. 79.

(5)  JO C 47, 11.2.2020, p. 23.

(6)  JO C 47, 11.2.2020, p. 23.

(7)  JO C 62, 15.2.2019, p. 103.

(8)  A se vedea Jobs, R.I. (2017). Backpack Ambassador – How Youth Travel Integrated Europe, University of Chicago Press, p. 249.