Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 52020AE2886

    Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație” [COM(2020) 456 final] – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a planului de redresare pentru Europa” [COM(2020) 442 final] – „Propunerea de regulament al Consiliului de instituire a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma pandemiei de COVID-19” [COM(2020) 441 final/2 – 2020/0111 (NLE)] – „Propunerea modificată de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027” [COM(2020) 443 final – 2018/0166 (APP)] – „Propunerea modificată de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene” [COM(2020) 445 final – 2018/0135 (CNS)] – „Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020” [COM(2020) 446 final – 2020/0109 (APP)] – „Propunerea modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare, de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a programului specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului” [COM(2020) 459 final – 2018/0224 COD]

    EESC 2020/02886

    JO C 364, 28.10.2020, p. 124–131 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    28.10.2020   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 364/124

    Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație”

    [COM(2020) 456 final]

    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a planului de redresare pentru Europa”

    [COM(2020) 442 final]

    „Propunerea de regulament al Consiliului de instituire a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma pandemiei de COVID-19”

    [COM(2020) 441 final/2 – 2020/0111 (NLE)]

    „Propunerea modificată de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027”

    [COM(2020) 443 final – 2018/0166 (APP)]

    „Propunerea modificată de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene”

    [COM(2020) 445 final – 2018/0135 (CNS)]

    „Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020”

    [COM(2020) 446 final – 2020/0109 (APP)]

    „Propunerea modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare, de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a programului specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului”

    [COM(2020) 459 final – 2018/0224 COD]

    (2020/C 364/17)

    Raportor general:

    Petru Sorin DANDEA

    Raportor general:

    Tommaso DI FAZIO

    Raportor general:

    Petr ZAHRADNÍK

    Sesizări

    Parlamentul European, 17.6.2020 [COM(2020) 459 final – 2018/0224 COD]

    Consiliul Uniunii Europene, 10.6.2020 [COM(2020) 459 final – 2018/0224 COD]

    Comisia Europeană, 17.6.2020:

    COM(2020) 441 final/2 – 2020/0111 (NLE)

    COM(2020) 442 final

    COM(2020) 443 final – 2018/0166 (APP)

    Comisia Europeană, 2.7.2020:

    COM(2020) 445 final – 2018/0135 (CNS)

    COM(2020) 446 final – 2020/0109 (APP)

    COM(2020) 456 final

    Temei juridic

    Articolele 43 alineatul (2), 173 alineatul (3), 182 alineatul (1), 188 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

    Secțiunea competentă

    Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială

    Decizia Biroului

    9.6.2020

    Data adoptării în sesiunea plenară

    16.7.2020

    Sesiunea plenară nr.

    553

    Rezultatul votului (voturi pentru/

    voturi împotrivă/abțineri)

    206/4/5

    1.   Concluzii și recomandări

    1.1.

    		 CESE este conștient de gravele consecințe economice și sociale ale pandemiei de COVID-19 asupra tuturor statelor membre. Acesta este motivul pentru care susține ferm propunerea Comisiei – Next Generation EU – ca instrument specific pentru o redresare rapidă și eficace. Comisia a ținut cont de asimetriile economice și sociale produse de măsurile adoptate după criza din 2008 și și-a întemeiat acțiunile pe principiul solidarității dintre toate țările, fără ca niciuna dintre ele să fie exclusă. Ceea ce pune ea în aplicare cu hotărâre este revenirea la valorile fundamentale ale Uniunii Europene, astfel cum au fost înscrise în tratatul fondator.

    1.2.

    		 CESE este pe deplin conștient de situația economică extraordinară și gravă provocată de pandemie și se declară de acord cu setul de măsuri adoptat pentru atenuarea efectelor negative asupra performanței economice. Pandemia a avut efecte foarte diferite, printre care s-au numărat nu numai generarea unui șoc fără precedent la nivelul cererii și o reducere a lichidităților, dar și suspendarea lanțurilor de aprovizionare și probleme grave la nivelul ofertei, unde lanțurile de aprovizionare au fost întrerupte și multe companii s-au confruntat cu probleme legate de componente, forța de muncă, materii prime și altele, fiind nevoite să își sisteze procesele de producție din acest motiv. În acest sens, măsurile prevăzute trebuie să fie, de asemenea, excepționale, iar CESE solicită ca ele să fie totodată foarte cuprinzătoare.

    1.3.

    		 Prin urmare, CESE consideră binevenită decizia de a pune la dispoziția Uniunii un instrument financiar substanțial care să permită tuturor statelor membre să asigure o redresare economică și socială promptă și eficace. De asemenea, CESE salută decizia Comisiei de a dota fondul extraordinar pentru redresare cu tot ceea ce este necesar pentru revitalizarea economiei Uniunii și, mai mult decât atât, pentru a-i reafirma poziția competitivă la nivel global, împreună cu realizările sociale specifice Uniunii Europene, care trebuie să rămână, la rândul lor, un obiectiv esențial.

    1.4.

    		 CESE apreciază în mod deosebit cele două decizii majore ale Comisiei. Prima este decizia de a introduce un instrument extraordinar de redresare financiară, ca element al cadrului financiar multianual. Cadrul financiar multianual este un instrument ale cărui norme procedurale sunt acceptate de toate statele membre, care funcționează bine de mult timp și care, prin urmare, este pe deplin funcțional. A doua decizie majoră este de a contracta o datorie comună, care va fi rambursată într-o perioadă lungă de timp, și de a evita, pe termen scurt, asumarea directă a acestei poveri financiare extraordinare de către statele membre, deoarece toate, fără excepție, sunt afectate negativ de pandemie pe plan economic și social, într-o măsură mai mare sau mai mică.

    1.5.

    		 A doua decizie a determinat Comisia să solicite autorizația de a beneficia de ratingul de credit foarte ridicat al Uniunii Europene pe piața financiară în vederea contractării, în tranșe succesive, de împrumuturi europene comune pe termen foarte lung și cu dobândă mică pentru toate statele membre. Efortul financiar trebuie să contribuie cât mai repede posibil la revitalizarea economiei europene, la restabilirea încrederii și la edificarea unei Uniuni mai durabile și mai echitabile.

    1.6.

    		 CESE salută cele două decizii-cheie adoptate, deoarece, așa cum s-a afirmat în mod repetat în documentele legislative și nelegislative prezentate, economiile statelor membre nu mai pot rezista de unele singure în fața efectelor negative ale crizei pentru că toate sunt dependente, într-o mare măsură, unele de altele, ca urmare a numeroșilor ani în care piața unică s-a consolidat, generând efectul pozitiv preconizat de către fondatorii UE și urmărit de tratatele fondatoare.

    1.7.

    		 În ansamblu, în contextul general al întregului CFM, Programul „Next Generation EU” emite un semnal cu privire la modul în care resursele financiare comune ale UE ar putea fi mobilizate și utilizate pe viitor. În plus, suma totală de 750 miliarde EUR ar putea părea colosală, însă cu siguranță nu depășește mijloacele economice ale UE (ea reprezintă doar 4,1 % din PIB-ul UE în 2019) și poate fi rambursată integral până în 2058.

    1.8.

    		 CESE apreciază abordarea inovatoare și originală adoptată de Comisia Europeană, de a crește baza fiscală a UE de la 1,1 % din PIB-ul UE la aproximativ 1,7 % în termeni comparabili, sau chiar mai mult, dacă acest lucru se va impune pe viitor. CESE consideră acest răspuns ca fiind un semnal cu privire la modul de mobilizare și de utilizare, în perspectivă, a resurselor financiare comune ale UE într-o manieră modernă.

    1.9.

    		 CESE salută călduros faptul că instrumentul nou propus ar trebui să fie coordonat îndeaproape cu procesul semestrului european, care și-a dovedit viabilitatea, și susține propunerea ca statele membre să își precizeze necesitățile în cadrul unor planuri naționale de redresare și reziliență.

    1.10.

    		 CESE consideră binevenită propunerea Comisiei privind un buget al UE care intenționează să introducă resurse proprii suplimentare veritabile provenite din diferite taxe (venituri din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, impozitarea economiei digitale, venituri ale companiilor mari). În mod specific, CESE subliniază faptul că sprijinul financiar considerabil de care au nevoie statele membre ale UE pentru a depăși criza economică ar trebui să fie însoțit de un proiect mai ambițios de reformă fiscală – o uniune fiscală – care să vizeze instituirea unui regim fiscal armonizat și bazat pe principiul concurenței loiale și al solidarității și evitarea denaturărilor și a discriminărilor existente în statele UE, care au dus la apariția unor comportamente oportuniste atât la nivelul statelor, cât și la nivelul individual al contribuabililor, și au subminat unitatea pieței unice.

    1.11.

    		 CESE invită Comisia Europeană să elaboreze un document de referință bine fundamentat și consensual cu privire la resursele financiare proprii ale UE; CESE înțelege că rambursarea instrumentului „Next Generation EU” se va face într-o perioadă lungă de timp, însă soluția finală privind resursele proprii trebuie să fie adoptată cu mult înaintea termenului respectiv.

    1.12.

    		 CESE solicită insistent ca măsurile propuse de către Comisie să fie puse cât mai curând în practică, factorul timp fiind esențial. Prin urmare, CESE solicită Consiliului să ajungă la un consens fără întârziere, convingând acele state membre care în prezent se opun planului de valoarea unității și a coeziunii în această perioadă dificilă și reamintindu-le că toate țările, fără excepție, sunt interdependente economic și social.

    1.13.

    		 Nu în ultimul rând, CESE ar dori să precizeze că, încă o dată, criza a accentuat necesitatea de a accelera reformele întreprinse pentru zona euro și de a depăși limitările care continuă să împiedice integrarea reală pe plan economic, social, fiscal și politic. Acesta este un aspect pe care CESE l-a evidențiat deja în contextul crizei financiare anterioare, care a izbucnit în 2008.

    2.   Rezumatul propunerii Comisiei

    2.1.

    		 Ca răspuns la pandemia provocată de COVID-19 și la consecințele ei imediate pe plan economic și social, Comisia Europeană a propus, la 27 iunie 2020, un instrument temporar de redresare în valoare de 750 miliarde EUR, denumit „Next Generation EU”, pentru a spori capacitatea financiară a bugetului UE.

    2.2.

    		 Instrumentul de redresare este integrat într-un cadru financiar multianual consolidat pentru perioada 2021-2027, pentru a direcționa rapid investițiile acolo unde sunt cel mai necesare, pentru a întări piața unică, pentru a intensifica cooperarea în domenii precum sănătatea și gestionarea crizelor și pentru a dota Uniunea cu un buget adaptat pentru a asigura tranziția pe termen lung către o Europă mai rezilientă, mai verde și digitalizată.

    2.3.

    		 Planul de redresare cuprinde o componentă de granturi în valoare de 440 miliarde EUR, care va fi repartizată între toate pozițiile bugetare. În plus, se vor oferi 60 miliarde de euro sub formă de garanții. Aproximativ 250 miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de împrumuturi.

    2.4.

    		 Pentru a finanța măsurile de redresare propuse, Comisia va împrumutat pe piețele financiare până la 750 miliarde EUR, în numele Uniunii, pentru măsurile de redresare din perioada 2021-2024.

    2.5.

    		 Pentru a putea realiza acest lucru, Comisia va utiliza marja de manevră a bugetului UE – diferența dintre plafonul resurselor proprii din bugetul pe termen lung (cuantumul maxim al fondurilor pe care Uniunea le poate solicita statelor membre pentru a-și acoperi obligațiile financiare) și plafonul pentru cheltuielile efective (plafonul de plăți al CFM).

    2.6.

    		 Plafonul resurselor proprii va fi majorat în mod excepțional și temporar cu 0,6 puncte procentuale. Această majorare se va adăuga la plafonul permanent al resurselor proprii – 1,4 % din venitul național brut, care este propus ca urmare a incertitudinilor economice și a Brexitului. Majorarea de 0,6 puncte procentuale va expira atunci când toate fondurile împrumutate vor fi rambursate și toate datoriile stinse.

    2.7.

    		 Având marja de manevră a bugetului UE drept garanție, UE va putea să emită creanțe în termeni relativ avantajoși comparativ cu multe state membre luate separat. Fondurile mobilizate vor fi rambursate din bugetele UE viitoare începând de la sfârșitul anului 2027 și până în 2058, cel târziu. Împrumuturile vor fi rambursate de către statele membre care le contractează.

    2.8.

    		 Întrucât componenta de împrumuturi are o valoare de 250 miliarde EUR, UE trebuie să ramburseze în mod colectiv 500 miliarde EUR prin mecanismul resurselor proprii (însă UE ar fi, de asemenea, responsabilă pentru nerambursarea împrumuturilor de către statele membre pentru suma rămasă de 250 miliarde EUR).

    2.9.

    		 Pentru a facilita rambursarea fondurilor colectate pe piețe și a ajuta în continuare la reducerea presiunii exercitate asupra bugetelor naționale, Comisia va propune, într-o etapă ulterioară a perioadei financiare 2021-2027, resurse proprii noi suplimentare, în plus față de cele propuse deja. Acestea vor fi strâns legate de prioritățile UE (schimbările climatice, economia circulară și impozitarea echitabilă).

    2.10.

    		 Utilizarea fondurilor din pachetul de redresare se bazează pe trei piloni.

    2.10.1.

    		 PILONUL 1 – susținerea statelor membre pentru a se redresa, a remedia consecințele crizei și a ieși mai puternice din aceasta: el cuprinde o serie de instrumente pentru a susține investițiile și reformele din statele membre, vizând punctele în care impactul crizei și necesitățile în materie de reziliență sunt cele mai mari:

    —

    un nou Mecanism de redresare și reziliență în valoare de 560 miliarde EUR, care va fi utilizat pentru investiții și reforme în vederea redresării și a rezilienței;

    —

    inițiativa REACT-EU va pune la dispoziție fonduri suplimentare pentru politica de coeziune, în valoare de 55 miliarde EUR între momentul actual și anul 2022;

    —

    schimbări aduse Fondului social european Plus;

    —

    o propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă până la suma de 40 miliarde EUR;

    —

    o propunere de consolidare a bugetului pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală cu 15 miliarde EUR.

    2.10.2.

    		 PILONUL 2 – Redemararea economiei și măsurile de ajutor pentru relansarea investițiilor private:

    —

    un nou Instrument de sprijin pentru solvabilitate va folosi garanția bugetului UE pentru a mobiliza resurse private în vederea susținerii de urgență a capitalului companiilor europene viabile din toate sectoarele economice;

    —

    un instrument InvestEU consolidat, care este cel mai în măsură să mobilizeze investiții și să sprijine politicile Uniunii pe durata redresării, în domenii precum infrastructura durabilă, inovația și digitalizarea;

    —

    în cadrul InvestEU, Comisia propune crearea unui Mecanism de investiții strategice pentru sporirea rezilienței Europei prin dezvoltarea autonomiei strategice în cadrul unor lanțuri de aprovizionare vitale la nivel european.

    2.10.3.

    		 PILONUL 3 – Integrarea învățămintelor desprinse în urma crizei și abordarea provocărilor strategice ale Europei:

    —

    un nou program pentru sănătate, EU4Health, în valoare de 9,4 miliarde EUR, pentru a asigura dotarea Uniunii cu capacitățile esențiale pentru a reacționa rapid la crize viitoare;

    —

    o creștere de 2 miliarde EUR pentru rescEU, mecanismul de protecție civilă al Uniunii;

    —

    o extindere a Programului Orizont Europa la 94,4 miliarde EUR;

    —

    o creștere a bugetului alocat Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională până la 86 miliarde EUR, prin intermediul unei noi garanții pentru acțiunea externă și o creștere suplimentară de 1 miliard EUR pentru Fondul european pentru dezvoltare durabilă;

    —

    o creștere de 5 miliarde EUR pentru instrumentul de ajutor umanitar.

    2.11.

    		 În plus față de consolidările din cadrul instrumentului „Next Generation EU”, Comisia propune consolidarea altor programe pentru a le permite acestora să își îndeplinească rolul pe deplin în cadrul eforturilor de a spori reziliența Uniunii și a aborda provocările ivite ca urmare a pandemiei și consecințele acesteia:

    programul Europa digitală; Mecanismul pentru interconectarea Europei; Programul privind piața unică și programele care susțin cooperarea în domeniul fiscalității și cel vamal; Erasmus Plus; Europa creativă; politica agricolă comună și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime; Fondul pentru azil și migrație și Fondul de gestionare integrată a frontierelor; Fondul pentru securitate internă; asistența pentru preaderare acordată de Uniune.

    2.12.

    		 Fondul de redresare este inclus în structura bugetară a UE. Prin urmare, plata va presupune programare și este corelată cu semestrul european (și, implicit, cu condiționalitatea macroeconomică). De asemenea, ea este corelată cu sistemele de gestionare și control bugetar ale Comisiei Europene, fiind supusă controlului bugetar al Parlamentului European.

    2.13.

    		 Pentru a acoperi perioada de tranziție până la ratificarea Deciziei modificate privind resursele proprii și a pune fondurile imperios necesare la dispoziția lucrătorilor, a companiilor și a statelor membre începând cu 2020, Comisia propune totodată ajustarea bugetului actual pe termen lung pentru perioada 2014-2020 pentru a permite o rată de cheltuieli mai mare încă din 2020.

    2.14.

    		 Strategia de dezvoltare a UE, Pactul verde european – inclusiv Mecanismul pentru o tranziție justă propus în ianuarie – precum și strategia digitală și cea industrială a Uniunii sunt vitale pentru redresarea durabilă a UE și continuă să se afle în centrul propunerilor Comisiei, întrucât sunt esențiale pentru a propulsa economia și a pregăti viitorul pentru noua generație. Așadar, investițiile și reformele necesare pentru a le promova trebuie să fie incluse în toate planurile naționale de redresare și reziliență.

    2.15.

    		 Cu toate că în mai 2018, Comisia a propus eliminarea tuturor corecțiilor pe partea veniturilor (corecții în favoarea statelor membre), dat fiind impactul economic al pandemiei provocate de COVID-19, Comisia adoptă acum poziția conform căreia eliminarea treptată a corecțiilor în favoarea statelor membre și planul de redresare ar putea genera creșteri disproporționate ale contribuțiilor anumitor state membre la următorul buget pe termen lung. Pentru a evita această situație, Comisia propune ca actualele corecții să fie eliminate treptat pe o perioadă de timp mult mai lungă.

    2.16.

    		 Propunerea Comisiei de a elabora un regulament privind protecția bugetului UE împotriva generalizării deficiențelor în ceea ce privește statul de drept rămâne un aspect-cheie al pachetului de redresare.

    3.   Observații generale

    3.1.

    		 În ceea ce privește prezentarea planului de redresare de către dna Ursula VON DER LEYEN, președinta Comisiei, în fața Parlamentului European, la 27 mai 2020, CESE apreciază în mod deosebit și subscrie la motivațiile profunde și semnificative care au dus la elaborarea instrumentului „Next Generation EU”. Acest instrument constituie un pact just între generații, care va crea o Uniune Europeană mai solidă și orientată spre viitor. El va oferi instrumentele adecvate pentru ca Uniunea să devină mai puternică și să aibă un grad sporit de coeziune, astfel încât generațiile viitoare să beneficieze considerabil de pe urma ei, în loc să poarte numai povara datoriei pe termen foarte lung înregistrate în prezent.

    3.2.

    		 CESE invocă în special următoarele motive pentru care consideră că propunerea este extraordinară, chiar revoluționară:

    —

    este pentru prima dată când resursele bugetare ale UE urmează să funcționeze cu o datorie implicită, rambursabilă în următorii 30 de ani;

    —

    este pentru prima dată când s-ar împrumuta resurse pe piețele financiare, iar soluția ar fi testată pe piață; în această perioadă, suma totală ar fi garantată de către UE în ansamblu;

    —

    soluția ar putea determina o creștere a resurselor proprii ale UE în viitor și o reducere corespunzătoare a dependenței ei directe de contribuțiile statelor membre;

    —

    de asemenea, ea ar determina creșterea bazei financiare a Uniunii de la cota actuală de 1,1 % din PIB-ul UE la aproximativ 1,7 %, în termeni comparabili;

    —

    soluția reprezintă un sprijin extrem de prețios nu numai pentru cei care sunt afectați direct de pandemie, ci și pentru cei care au nevoie de asistență pentru a realiza reforme structurale;

    —

    propunerea se bazează într-o măsură foarte mare pe utilizarea instrumentelor financiare, ceea ce va asigura o nouă repartizare, mai eficientă, a resurselor.

    3.3.

    		 În acest stadiu, trebuie să se evite repercusiunile negative reciproce, dând dovadă de solidaritate cu statele care au fost cele mai afectate de pandemie și/sau ale căror economii sunt fragilizate ca urmare a actualelor dezechilibre și limitări ale zonei euro.

    3.4.

    		 CESE ia notă de lansarea Programului „Next Generation EU” și de cele propuse în propunerea modificată privind un CFM pentru perioada 2021-2027, și anume intenția de a crește baza fiscală (bugetară) a UE și de a o adapta la actualele necesități urgente. Măsurile fiscale propuse completează, de asemenea, acțiunile întreprinse deja în cadrul politicilor monetare și structurale, precum și în cadrele de reglementare.

    3.5.

    		 În numeroase avize anterioare și, în special, în avizul său din 2018 privind CFM pentru perioada 2021-2027, CESE a solicitat dezvoltarea unui buget solid al UE și dotarea UE cu resurse financiare pentru a duce la îndeplinire în mod credibil agenda sa politică (1).

    3.6.

    		 În ceea ce privește finanțarea bugetului UE, CESE și Parlamentul European au solicitat de multă vreme un volum suficient de ridicat de resurse proprii autonome, transparente și echitabile, precum și renunțarea la rolul preponderent al contribuțiilor bazate pe VNB. CESE susține constatările Grupului la nivel înalt privind resursele proprii, prezidat de Mario MONTI (2). Metodele de colectare a veniturilor ar trebui să completeze și să consolideze obiectivele politice ale UE. Prin urmare, CESE consideră binevenită propunerea Comisiei privind asigurarea unor veritabile resurse proprii suplimentare (3).

    3.7.

    		 CESE invită Comisia Europeană să elaboreze un document de fundamentare a politicilor și să conceapă un test de fezabilitate pentru resursele financiare proprii. CESE înțelege că va trece un anumit timp până să se adopte o soluție finală, însă ar fi foarte util să se elimine incertitudinea actuală privind modul de finanțare a bugetului UE. Fără o soluție în acest sens, întregul concept este foarte vulnerabil.

    3.8.

    		 CESE ia act de propunerea Comisiei, prezentată în contextul planului de redresare, și anume ca actualele corecții pentru anumite state membre care sunt contribuitori neți la bugetul UE să fie eliminate în decursul unei perioade de timp mai lungi decât s-a propus în anul 2018. Cu toate acestea, CESE își menține poziția pe care a exprimat-o în avizele sale recente, în care solicită în ultimă instanță eliminarea tuturor corecțiilor (4).

    3.9.

    		 Dat fiind că instrumentul „Next Generation EU” a fost inclus în bugetul UE, el va fi corelat cu semestrul european, în ceea ce privește condiționalitatea, și cu sistemul de gestionare și de control al Comisiei, care se află, de asemenea, sub controlul Parlamentului European. CESE evidențiază faptul că eventualele conflicte dintre statele membre și Comisie sau dintre Comisie și Parlamentul European ar putea duce la întârzieri semnificative în efectuarea plăților.

    3.10.

    		 CESE consideră că statele membre trebuie să își îmbunătățească semnificativ capacitatea de programare pentru a putea distribui fonduri suplimentare în valoare de 165 miliarde EUR în primii trei ani din noul cadru financiar și pentru ca aceste fonduri să fie utilizate în mod eficace. De asemenea, Comitetul recomandă Comisiei să aibă în vedere o mai mare flexibilitate a reglementărilor, pentru a sprijini statele membre în activitatea de programare suplimentară pe care vor trebui să o întreprindă.

    3.11.

    		 CESE salută scrisoarea transmisă de către președinții principalelor grupuri politice din Parlamentul European, în care aceștia încurajează Consiliul European și Consiliul să ajungă rapid la un acord pe baza propunerii Comisiei. De asemenea, CESE se declară de acord cu rezoluția Parlamentului din 15 mai 2020, în care acesta pledează pentru adoptarea unui pachet de măsuri de redresare în valoare de 2 mii miliarde EUR pentru abordarea consecințelor negative ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 (5).

    3.12.

    		 CESE recunoaște că pachetul de instituire a unui instrument de redresare și de adaptare a CFM 2021-2027 la necesitățile perioadei de după pandemia de COVID-19 este considerat a fi o măsură extraordinară în materie de finanțare a UE, însă el este totodată necesar și urgent. În condițiile actuale, politica bugetară a UE ar fi fost pur și simplu insuficient de flexibilă și nu ar fi putut susține nicio acțiune care să poată contribui, în mod vizibil, la depășirea situației de criză.

    3.13.

    		 CESE înțelege, de asemenea, că propunerea reprezintă cel mai bun rezultat la care s-a putut ajunge în împrejurările politice actuale.

    4.   Observații specifice

    4.1.

    		 În ce privește Mecanismul de redresare și reziliență, CESE apreciază foarte mult corelarea propusă cu procesul semestrului european, precum și planurile de redresare și reziliență, care pot fundamenta și oferi o bază de referință pentru finanțare.

    4.2.

    		 În ce privește inițiativa REACT-EU, CESE salută nu numai creșterea destul de substanțială a bazei politicii de coeziune, ci și regulile de flexibilitate excepționale menite să asigure un sprijin semnificativ pentru domeniile aflate în dificultate și prioritățile urgente.

    4.3.

    		 De asemenea, CESE susține ferm o creștere considerabilă a alocării destinate Fondului pentru o tranziție justă și măsurilor propuse în cadrul celorlalți piloni ai Mecanismului pentru o tranziție justă. Sistemul conceput poate acum să susțină cu mai multă ușurință și mai ferm tranziția structurală către activități economice noi și mai diversificate, ceea ce constituie o parte esențială a Pactului verde european.

    4.4.

    		 Pentru a reveni la situația economică din perioada anterioară crizei, este foarte important să se creeze condiții favorabile pentru investiții private. CESE salută propunerea privind crearea unui Instrument de sprijin pentru solvabilitate, care ar urma să ajute companiile viabile afectate de pandemie.

    4.5.

    		 CESE apreciază cuprinsul celui de-al doilea pilon al Programului „Next Generation EU”, axat pe redresarea activității de investiții, care va fi sprijinită prin instrumente financiare inovatoare.

    4.6.

    		 CESE salută conținutul celui de-al treilea pilon al Programului „Next Generation EU”, care abordează chestiuni pentru care statele membre au fost, până în prezent, principalele responsabile.

    4.7.

    		 CESE crede că structura Programului „Next Generation EU” este bine echilibrată și că abordează necesitățile care trebuie să fie acoperite prin resursele comune ale UE, asigurându-se totodată respectarea principiului subsidiarității.

    Bruxelles, 16 iulie 2020.

    Președintele Comitetului Economic și Social European

    Luca JAHIER

    (1)  JO C 440, 6.12.2018, p. 106, JO C 81, 2.3.2018, p. 131, JO C 75, 10.3.2017, p. 63 și JO C 34, 2.2.2017, p. 1.

    (2)  FUTURE FINANCING: Final report and recommendations of the High-Level Group on Own Resources (FINANȚAREA VIITOARE A UE: Raportul final și recomandările Grupului la nivel înalt privind resursele proprii), decembrie 2016 https://ec.europa.eu/budget/mff/hlgor/library/reports-communication/hlgor-report_20170104.pdf

    (3)  JO C 440, 6.12.2018, p. 106 și JO C 81, 2.3.2018, p. 131.

    (4)  JO C 440, 6.12.2018, p. 106.

    (5)  https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2020-0124_RO.html

    Top