AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 20 mai 2020

cu privire la modificarea cadrului prudențial al Uniunii ca răspuns la pandemia de COVID-19

(CON/2020/16)

(2020/C 180/04)

Introducere și temei juridic

La 6 și 12 mai 2020, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului Uniunii Europene și a Parlamentului European o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 575/2013 și (UE) 2019/876 în ceea ce privește o serie de ajustări ca răspuns la pandemia de COVID-19 (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”).

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât regulamentul propus conține dispoziții care au incidență: 1) asupra misiunii Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) de a defini și pune în aplicare politica monetară în conformitate cu articolul 127 alineatul (2) prima liniuță din tratat; 2) asupra misiunilor BCE privind politicile în domeniul supravegherii prudențiale a instituțiilor de credit în conformitate cu articolul 127 alineatul (6) din tratat; și 3) asupra contribuției SEBC la buna desfășurare a politicilor promovate de autoritățile competente în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar în conformitate cu articolul 127 alineatul (5) din tratat. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații cu caracter general

Implicațiile fără precedent ale crizei globale declanșate de pandemia de coronavirus (COVID-19) au determinat autoritățile publice din întreaga lume să ia măsuri rapide și decisive cu scopul de a se asigura că instituțiile de credit își pot îndeplini în continuare rolul în finanțarea economiei reale și că acestea sunt capabile să sprijine redresarea economică în pofida creșterii pierderilor cu care se vor confrunta în mod probabil din cauza crizei.

BCE a utilizat flexibilitatea în materie de supraveghere permisă de cadrul juridic actual pentru a sprijini instituțiile de credit în a acorda în continuare credite gospodăriilor populației, întreprinderilor viabile și întreprinderilor cele mai afectate de actualele repercusiuni economice (2). În acest sens, BCE a oferit capital și ajutor operațional cu titlu temporar (3) și a anunțat un grad suplimentar de flexibilitate în ceea ce privește tratamentul prudențial al creditelor care beneficiază de garanții publice (4). De asemenea, BCE a încurajat instituțiile de credit să evite efectele prociclice excesive în aplicarea Standardului internațional de raportare financiară (IFRS) 9 (5), a redus temporar multiplicatorul calitativ al riscului de piață pentru a răspunde nivelurilor extraordinare de volatilitate a pieței (6) și a emis o recomandare privind distribuirea de dividende în scopul menținerii resurselor de capital în cadrul sistemului bancar în vederea sporirii capacității sale de a sprijini economia reală (7). Aceste măsuri au reprezentat un sprijin foarte important în abordarea crizei actuale, existând sinergii importante între măsurile adoptate de BCE în calitate de autoritate de supraveghere bancară și acțiunile sale de politică monetară în calitate de bancă centrală.

Alte autorități, în special Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) și Autoritatea bancară europeană (ABE), au intervenit, de asemenea, prin adoptarea de măsuri prudențiale de natură complementară care au beneficiat de o coordonare internațională. În plus, guvernele naționale au lansat programe de sprijin foarte importante, inclusiv garanții publice și moratorii la plata obligațiilor din credite.

În acest context, BCE sprijină pe deplin inițiativa Comisiei de a spori capacitatea instituțiilor de credit de a acorda credite și de a absorbi pierderile provocate de pandemia de COVID-19, asigurând în același timp reziliența continuă a acestora (8). Ajustările specifice aduse Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (9) (CRR) sunt binevenite, deoarece acestea sporesc și mai mult capacitatea sistemului bancar de a atenua impactul economic al pandemiei și de a sprijini redresarea, menținând în același timp elementele-cheie ale cadrului prudențial. În plus, unele elemente ale regulamentului propus sunt complementare măsurilor de atenuare adoptate de BCE în materie de supraveghere, iar anumite măsuri aprobate recent de BCBS necesită modificarea cadrului juridic al Uniunii pentru a deveni operaționale. Orice ajustare suplimentară adusă regulamentului propus nu ar trebui să modifice în mod fundamental cadrul prudențial, care ar trebui să continue să respecte standardele Basel convenite și să evite fragmentarea în continuare a cadrului unic european de reglementare.

Ca observație generală suplimentară cu privire la disponibilitatea de a acorda împrumuturi economiei, BCE face următoarele precizări. În cazul în care rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază (CET 1) ale instituțiilor de credit scade sub nivelul cerinței de amortizor combinat, instituțiile de credit pot distribui resurse numai în limitele sumei maxime distribuibile (10). Dacă rezultatul devine negativ, distribuirile sunt anulate, indiferent de amploarea încălcării. Este posibil ca instituțiile de credit să nu fie dispuse să își utilizeze rezervele pentru împrumuturi suplimentare din cauza temerii de a se vedea obligate să anuleze cupoanele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar și de a înfrunta reacțiile potențial negative ale participanților la piață. Un astfel de comportament ar afecta efectul benefic preconizat al cadrului în materie de rezerve.

Observații specifice

1.   Măsuri tranzitorii pentru diminuarea impactului dispozițiilor IFRS 9 asupra capitalului reglementat

1.1.

Articolul 473a din CRR conține măsuri tranzitorii care le permit instituțiilor să readauge la fondurile lor proprii de nivel 1 de bază (CET 1) o parte a oricărei majorări a provizioanelor ca urmare a introducerii contabilizării pierderilor de credit așteptate (ECL) în temeiul IFRS 9. Măsurile tranzitorii sunt alcătuite din două componente: o componentă statică și o componentă dinamică. Componenta statică le permite instituțiilor de credit să neutralizeze parțial „impactul din prima zi” asupra fondurilor proprii de nivel 1 de bază al majorării provizioanelor contabile ca urmare a introducerii IFRS 9. Componenta dinamică le permite instituțiilor de credit să neutralizeze parțial impactul majorării suplimentare (efectuate după prima zi) a provizioanelor pentru expunerile care nu sunt depreciate. Măsurile tranzitorii existente acoperă perioada 2018-2022 (11).

1.2.

La 3 aprilie 2020, BCBS a convenit asupra unor modificări (12) ale măsurilor tranzitorii existente în ceea ce privește cadrul de reglementare a pierderilor de credit așteptate în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19. BCBS a clarificat, de asemenea, faptul că jurisdicțiile care au pus deja în aplicare măsurile tranzitorii (inclusiv Uniunea Europeană) pot alege, în special, să readauge mai puțin de 100 % în 2020 și 2021 sau să ia alte măsuri pentru a preveni readăugarea inclusiv a cuantumurilor pierderilor anticipate din activitatea de creditare stabilite înainte de pandemia de COVID-19 (13). Pentru a reflecta aceste considerații, regulamentul propus are în vedere redemararea perioadei de tranziție de 5 ani care a început în 2018 numai pentru componenta dinamică.

1.3.

BCE sprijină o modificare a articolului 473a din CRR pentru a permite instituțiilor de credit să readauge la fondurile lor proprii de nivel 1 de bază (CET 1) o sumă limitată la majorarea care poate fi atribuită componentei dinamice a provizioanelor pentru pierderile anticipate din activitatea de creditare după 31 decembrie 2019. În primul rând, această soluție ar permite adaptarea domeniului de aplicare al măsurilor suplimentare pentru a aborda efectele pandemiei de COVID-19, distingându-le de impactul din prima zi pe care majorarea provizioanelor a avut-o asupra fondurilor proprii de nivel 1 de bază (CET 1) ca urmare a introducerii IFRS 9. În al doilea rând, această soluție ar fi pe deplin conformă cu decizia BCBS din 3 aprilie 2020.

2.   Tratamentul aplicat împrumuturilor care beneficiază de garanții publice în cadrul mecanismului de protecție prudențial pentru creditele neperformante

2.1.

În conformitate cu articolul 47c alineatul (4) din CRR, expunerile neperformante garantate de agenții de creditare a exportului beneficiază de un tratament preferențial în ceea ce privește cerințele de deducere prevăzute la articolul 47c alineatul (3) din CRR (așa-numitul mecanism de protecție prudențial pentru creditele neperformante). În cazul expunerilor neperformante garantate de agenții de creditare a exportului, partea din expunerea acoperită de o astfel de garanție trebuie dedusă integral numai după șapte ani de la clasificarea expunerii drept expunere neperformantă, neexistând nicio cerință de deducere înainte de această dată. Pentru toate celelalte expuneri neperformante care sunt garantate integral sau parțial prin garanții eligibile, cerințele minime de deducere cresc treptat în timp până la acoperirea completă a expunerilor neperformante relevante.

2.2.

Regulamentul propus prevede o extindere temporară a tratamentului specific al expunerilor neperformante garantate de agenții de creditare a exportului pentru a include expunerile neperformante garantate de guvernele naționale sau de alte entități publice care sunt eligibile ca furnizori de protecție a creditului în conformitate cu normele de diminuare a riscului de credit (14), cu condiția ca garanția sau contragaranția să fie acordată în cadrul unor măsuri de sprijin menite să asiste debitorii pe durata pandemiei de COVID-19 (15).

2.3.

BCE salută propunerea de extindere temporară a tratamentul mai favorabil prevăzut la articolul 47c alineatul (4) din CRR pentru a include expunerile neperformante garantate de guvernele naționale sau de alte entități publice, aceasta fiind, de asemenea, în conformitate cu ceea ce a sugerat BCE (16). Propunerea elimină o distincție arbitrară între garanțiile acordate de diferite entități publice cu o calitate a creditului similară.

3.   Data de aplicare a amortizorului pentru indicatorul efectului de levier

3.1.

Grupul guvernatorilor băncilor centrale și al directorilor organismelor de supraveghere (Group of Central Bank Governors and Heads of Supervision – GHoS), care supraveghează BCBS, a aprobat la 27 martie 2020 amânarea cu un an a calendarului de punere în aplicare a elementelor finale ale reformei Basel III, inclusiv a amortizorului pentru indicatorul efectului de levier în cazul băncilor de importanță sistemică globală, care va deveni aplicabil în Uniune la 1 ianuarie 2022. Regulamentul propus prevede o aliniere a calendarului aplicabil prevăzut de CRR la noul calendar aprobat de GHoS, și anume 1 ianuarie 2023 în loc de 1 ianuarie 2022 (17).

3.2.

BCE sprijină decizia utilizării termenului extins convenit la nivel internațional pentru finalizarea reformelor Basel III în scopul transpunerii acestora în dreptul Uniunii. Amânarea aplicării cerinței privind amortizorul pentru indicatorul efectului de levier în cazul băncilor de importanță sistemică globală va permite instituțiilor de credit o ajustare mai lentă, respectându-se în același timp pe deplin conținutul și calendarul convenite la nivel internațional. Acest lucru va permite instituțiilor de credit să își concentreze capacitatea operațională asupra măsurilor necesare pentru a face față crizei actuale și pentru a stimula redresarea economică.

4.   Compensarea impactului excluderii anumitor expuneri din calculul indicatorului efectului de levier

4.1.

Potrivit ultimului standard privind indicatorul efectului de levier publicat de BCBS în decembrie 2017 (18), pentru a facilita punerea în aplicare a politicilor monetare, în circumstanțe macroeconomice excepționale, o jurisdicție poate exclude temporar rezervele deținute la bănci centrale din indicatorul de măsurare a expunerii pentru calcularea indicatorului efectului de levier. În cazul în care este exercitată această putere discreționară, standardele Basel impun o recalibrare (respectiv o majorare) a cerinței privind indicatorul efectului de levier pentru a compensa excluderea rezervelor deținute la bănci centrale. Această putere discreționară, care a fost introdusă în dreptul Uniunii (19), va deveni aplicabilă la 28 iunie 2021.

4.2.

BCE observă că experiența crizei financiare mondiale a evidențiat în mod clar necesitatea unei cerințe obligatorii privind indicatorul efectului de levier în pilonul 1. Este unanim recunoscut faptul că acumularea unei îndatorări excesive în sistemul bancar a fost o cauză care a stat la baza crizei financiare mondiale. Prin urmare, BCE consideră că este important să se mențină pe deplin rolul indicatorului efectului de levier ca mecanism de protecție credibil nebazat pe risc și să se evite excluderea componentelor sale principale.

4.3.

Regulamentul propus prevede o modificare a mecanismului de recalibrare stabilit în prezent de CRR. În special, o instituție de credit va fi obligată să calculeze indicatorul efectului de levier ajustat o singură dată, pe baza valorii rezervelor eligibile deținute de instituție la bănci centrale și a indicatorului de măsurare a expunerii totale din ziua în care autoritatea competentă a instituției declară că există circumstanțe excepționale care justifică exercitarea puterii discreționare. Indicatorul efectului de levier ajustat se va aplica pe toată durata perioadei în care este exercitată puterea discreționară și nu se va schimba așa cum este cazul în temeiul mecanismului de recalibrare în vigoare în prezent.

4.4.

BCE salută faptul că regulamentul propus pune în aplicare o excludere specifică a unei majorări a rezervelor deținute la bănci centrale, care poate sprijini punerea în aplicare și transmiterea fără probleme a măsurilor de politică monetară. BCE observă că o creștere a lichidității băncilor centrale rezultată din desfășurarea politicii monetare va conduce la o creștere a cantității de rezerve deținute de sistemul bancar, astfel cum se întâmplă în cazul măsurilor de politică monetară anunțate recent în legătură cu criza provocată de pandemia de COVID-19. În timp ce instituțiile de credit individuale pot muta aceste rezerve, sistemul bancar nu va putea evita deținerea acestor rezerve suplimentare și creșterea aferentă a indicatorului de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier. Pentru ca excluderea să fie pe deplin eficientă, BCE sugerează următoarele modificări.

4.5.

Modificarea mecanismului de recalibrare se aplică de la 28 iunie 2021. Cu toate acestea, există posibilitatea ca până la data la care o autoritate competentă își exercită puterea discreționară, dată care ar putea fi 28 iunie 2021 sau o dată ulterioară, valoarea rezervelor deținute de o instituție de credit la bănci centrale să fi crescut deja semnificativ ca urmare a măsurilor de politică monetară. O recalibrare bazată pe rezervele deținute de o instituție de credit la bănci centrale la data la care o autoritate competentă își exercită puterea discreționară ar putea să nu faciliteze pe deplin punerea în aplicare și transmiterea efectivă a măsurilor de politică monetară. În fapt, se preconizează că creșterea rezervelor deținute la bănci centrale pe care aceste măsuri o implică se va fi produs în mare măsură până la acea dată. Prin urmare, excluderea rezervelor deținute la bănci centrale calculate la acea dată va crea o capacitate mai mică a băncilor în ceea ce privește o potențială creștere a creditării economiei reale. În plus, în cazul în care este necesară reînnoirea excluderii la sfârșitul perioadei în care se exercită puterea discreționară (inițial, o perioadă maximă de un an), recalibrarea s-ar baza pe valoarea rezervelor deținute la data reînnoirii, care, între timp, ar fi putut crește în continuare. Având în vedere incertitudinea cu privire la durata circumstanțelor excepționale, mecanismul de recalibrare poate afecta în mod substanțial eficacitatea măsurii în ceea ce privește facilitarea punerii în aplicare și transmiterii corespunzătoare a politicii monetare.

4.6.

Prin urmare, autoritățile competente ar trebui să fie în măsură să stabilească data de referință pentru recalibrare, astfel încât recalibrarea să rămână stabilă pe durata perioadei caracterizate de circumstanțe excepționale. Acest lucru ar permite autorităților competente, în consultare cu băncile centrale, să aleagă o dată care marchează începutul perioadei caracterizate de circumstanțe excepționale, după cum reiese din principalele decizii de politică monetară (20). Acest lucru ar oferi certitudine și claritate participanților la piață și ar sprijini punerea în aplicare și transmiterea fără probleme a politicii monetare.

4.7.

În plus, autoritățile competente ar trebui să fie în măsură să efectueze recalibrarea pe baza unei perioade de referință, iar nu pe baza unei date de referință. Valoarea medie a rezervelor eligibile deținute la bănci centrale pe parcursul perioadei ar fi apoi luată în considerare la recalibrare. Acest lucru ar permite autorităților competente să nu țină seama de variațiile zilnice ale rezervelor deținute la bănci centrale atunci când stabilesc noua cerință minimă pentru fiecare instituție.

5.   Posibile modificări suplimentare ale anumitor aspecte ale cerințelor privind riscul de piață

5.1.

Nivelurile extraordinare de volatilitate înregistrate pe piețele financiare de la declanșarea pandemiei de COVID-19 afectează în două moduri cerințele de capital pentru riscul de piață în cazul instituțiilor care utilizează abordarea bazată pe modele interne pentru riscul de piață: (a) cresc parametrii valorii la risc ca urmare a volatilității mai mari observate; și (b) cresc multiplicatorii cantitativi ai riscului de piață care reflectă numărul de depășiri înregistrate în cadrul testării ex post (21). Aceste evoluții au un impact asupra ratei fondurilor proprii de nivel 1 de bază (CET 1) ale instituțiilor de credit și ar putea avea, de asemenea, un impact asupra capacității instituțiilor de credit de a continua activitățile de formare a pieței și de a asigura lichiditatea pieței, ceea ce afectează funcționarea ordonată a pieței. În plus, o creștere excesivă a cerințelor de capital pentru riscul de piață nu ar permite îndeplinirea obiectivului de a elibera capital pentru susținerea creditării economiei reale.

5.2.

Standardul BCBS privind modelele interne pentru riscul de credit acordă suficientă flexibilitate autorităților competente în ceea ce privește tratamentul depășirilor înregistrate în cadrul testării ex post în circumstanțe extraordinare (22). În special, standardul BCBS recunoaște că chiar și modelele bine concepute ar putea să nu prezică volatilitatea neașteptat de ridicată a pieței. În aceste circumstanțe extraordinare, chiar și un model exact ar putea genera multe excepții într-o perioadă relativ scurtă de timp.

5.3.

Deși CRR nu conține o trimitere explicită la circumstanțele extraordinare descrise în textul BCBS, autoritatea competentă beneficiază de o anumită flexibilitate în evaluarea rezultatelor testării ex post. În special, articolul 366 alineatul (4) din CRR prevede că autoritatea de supraveghere beneficiază de puterea discreționară de a nu lua în considerare depășirile care rezultă din pierderile reale atunci când acestea sunt determinate de alți factori decât deficiențele modelului, cum ar fi condițiile extraordinare de piață. Cu toate acestea, CRR nu permite autorității competente să aplice un tratament similar depășirilor ipotetice și să nu le ia în considerare în scopul calculării factorului complementar pe baza rezultatelor testării ex post. Se preconizează că perturbările pieței cauzate de pandemia de COVID-19 vor influența numărul de depășiri ipotetice într-un mod similar celui în care influențează numărul de depășiri reale.

5.4.

Prin urmare, în comparație cu standardele internaționale, măsurile de supraveghere aflate la dispoziția autorităților competente nu le permit acestora să își atingă obiectivul de menținere a capacității instituțiilor de credit de a asigura lichiditatea pieței și de a continua activitățile de formare a pieței în circumstanțe extraordinare, care joacă un rol esențial în sprijinirea economiei reale. Unele măsuri suplimentare, cum ar fi neluarea în considerare a depășirilor (care rezultă atât din pierderi reale, cât și din pierderi ipotetice) în circumstanțe extraordinare, ar contribui mai bine la atingerea acestui obiectiv. Prin urmare, CRR ar trebui modificat pentru a asigura că, în circumstanțe extraordinare, autoritățile competente pot lua măsuri corespunzătoare, în conformitate cu standardul BCBS. În acest scop, autorităților competente ar trebui să li se acorde o mai mare flexibilitate care le-ar permite să ajusteze temporar numărul de depășiri (rezultând atât din pierderi reale, cât și din pierderi ipotetice) sau să ia alte măsuri adecvate. Având în vedere că condițiile extraordinare de piață nu au legătură cu entități individuale specifice, ci cu întreaga piață, ar fi, de asemenea, important ca autoritatea competentă să exercite această competență cu privire la toate entitățile supravegheate în ceea ce privește modelele lor interne respective, iar nu pe bază individuală. Prezentul aviz va fi publicat pe site-ul web al BCE.

---

(1)  COM(2020) 310 final.

(2)  A se vedea articolul publicat pe blog de Andrea Enria, președintele Consiliului de supraveghere al BCE, la 27 martie 2020, „Flexibility in supervision: how ECB Banking Supervision is contributing to fighting the economic fallout from the coronavirus”, disponibil pe site-ul web privind supravegherea bancară al BCE, la adresa www.bankingsupervision.europa.eu.

A se vedea, de asemenea, „FAQs on ECB supervisory measures in reaction to the coronavirus”, disponibile pe site-ul web privind supravegherea bancară al BCE, la adresa www.bankingsupervision.europa.eu.

(3)  A se vedea comunicatul de presă al BCE din 12 martie 2020, „ECB Banking Supervision provides temporary capital and operational relief in reaction to coronavirus”, disponibil pe site-ul web privind supravegherea bancară al BCE, la adresa www.bankingsupervision.europa.eu.

(4)  A se vedea comunicatul de presă al BCE din 20 martie 2020, „ECB Banking Supervision provides further flexibility to banks in reaction to coronavirus”, disponibil pe site-ul web privind supravegherea bancară al BCE, la adresa www.bankingsupervision.europa.eu.

(5)  A se vedea comunicatul de presă al BCE din 20 martie 2020, „ECB Banking Supervision provides further flexibility to banks in reaction to coronavirus”, disponibil pe site-ul web privind supravegherea bancară al BCE, la adresa www.bankingsupervision.europa.eu.

(6)  A se vedea comunicatul de presă al BCE din 16 aprilie 2020, „ECB Banking Supervision provides temporary relief for capital requirements for market risk”, disponibil pe site-ul web al BCE, la adresa www.bankingsupervision.europa.eu.

(7)  Recomandarea Băncii Centrale Europene din 27 martie 2020 privind distribuirea de dividende pe durata pandemiei de COVID-19 și de abrogare a Recomandării BCE/2020/1 (BCE/2020/19) (JO C 102 I, 30.3.2020, p. 1).

(8)  A se vedea punctul 1 din expunerea de motive care însoțește regulamentul propus.

(9)  Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

(10)  A se vedea articolul 141 din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

(11)  A se vedea punctul 5 din expunerea de motive care însoțește regulamentul propus.

(12)  A se vedea comunicatul de presă al BRI din 3 aprilie 2020, „Basel Committee sets out additional measures to alleviate the impact of COVID-19”, disponibil la adresa https://www.bis.org/press/p200403.htm.

(13)  BCBS, „Measures to reflect the impact of Covid-19”, disponibil la adresa https://www.bis.org/bcbs/publ/d498.pdf.

(14)  Articolul 201 alineatul (1) literele (a)-(e) din CRR se referă la: (a) administrații centrale și bănci centrale; (b) administrații regionale sau autorități locale; (c) bănci de dezvoltare multilaterală; (d) organizații internaționale, dacă se atribuie expunerilor față de acestea o pondere de risc de 0 % în temeiul articolului 117; (e) entități din sectorul public, în cazul în care creanțele față de acestea sunt tratate în conformitate cu articolul 116.

(15)  A se vedea noul articol 500a propus din CRR.

(16)  A se vedea „FAQs on ECB supervisory measures in reaction to the coronavirus”.

(17)  A se vedea propunerea de modificare a articolului 3 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2019/876 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește indicatorul efectului de levier, indicatorul de finanțare stabilă netă, cerințele privind fondurile proprii și pasivele eligibile, riscul de credit al contrapărții, riscul de piață, expunerile față de contrapărți centrale, expunerile față de organisme de plasament colectiv, expunerile mari și cerințele referitoare la raportare și la publicarea informațiilor, și a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 150, 7.6.2019, p. 1).

(18)  BCBS, „Basel III: Finalising post-crisis reforms”, p. 144, disponibil la adresa https://www.bis.org/bcbs/publ/d424.pdf.

(19)  A se vedea articolul 429a alineatul (1) litera (n) și articolul 429a alineatul (7) din CRR, astfel cum au fost modificate prin Regulamentul (UE) 2019/876.

(20)  A se vedea comunicatul de presă al BCE din 12 martie 2020, „Decizii de politică monetară”, disponibil pe site-ul web al BCE, la adresa www.ecb.europa.eu.

(21)  A se vedea, de asemenea, „EBA Statement on the application of the prudential framework on targeted aspects in the area of market risk in the COVID-19”, disponibil pe site-ul web al ABE, la adresa www.eba.europa.eu.

(22)  BCBS, „MAR Calculation of RWA for market risk”, punctele 99.65-99.69, disponibil la adresa https://www.bis.org/basel_framework/standard/MAR.htm.