1)

Noțiunea de „intervenți[e] publică sub forma normelor generale aplicabile tuturor unităților care au același obiect de activitate”, prevăzută la punctul 20.15 a doua teză din anexa A la Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană, trebuie să fie interpretată în sensul că acoperă orice intervenție a unei unități din sectorul public care adoptă sau aplică o reglementare care urmărește să supună în mod nediferențiat și uniform ansamblul unităților din domeniul de activitate în cauză unor norme globale, cuprinzătoare și abstracte sau unor orientări generale, fără ca o astfel de reglementare să fie susceptibilă, prin natura sa ori prin caracterul său printre altele „excesiv”, în sensul punctului 20 309 litera (h) din anexa A la Regulamentul nr. 549/2013, să dicteze efectiv politica generală sau programul unităților din domeniul de activitate în cauză.

2)

Noțiunea de „capacitate de a determina politica [generală] sau programul” unei instituții fără scop lucrativ (IFSL), în sensul punctului 20.15 prima teză din anexa A la Regulamentul nr. 549/2013, trebuie interpretată ca fiind capacitatea unei administrații publice de a exercita în mod durabil și permanent o influență reală și substanțială asupra definirii și a realizării în sine a obiectivelor IFSL, a activităților sale și a aspectelor lor operaționale, precum și a orientărilor strategice și a liniilor directoare pe care IFSL intenționează să le urmărească în exercitarea acestor activități. În cauze precum cele în discuție în litigiile principale, revine instanței naționale sarcina de a verifica, ținând seama de indicatorii de control prevăzuți la punctul 2.39 literele (a)-(e) și la punctul 20.15 literele (a)-(e) din anexa A la Regulamentul nr. 549/2013, precum și de indicatorii de control corespunzători aplicabili IFSL, prevăzuți la punctul 20 309 din anexa A la acest regulament, dacă o administrație publică precum comitetul național olimpic în discuție în litigiile principale exercită un control public asupra federațiilor sportive naționale constituite sub formă de IFSL, precum cele în discuție în litigiile principale, prin efectuarea, în acest scop, a unei aprecieri de ansamblu care va fi, prin natura sa, una rațională, în conformitate cu punctul 2.39 ultima teză, cu punctul 20.15 a cincea-a opta teză și cu punctul 20 310 din anexa A la regulamentul menționat.

3)

Punctul 2.39 litera (d), punctul 20.15 litera (d) și punctul 20 309 litera (i) ultima teză din anexa A la Regulamentul nr. 549/2013 trebuie să fie interpretate în sensul că cotizațiile plătite de membri către o IFSL de drept privat, precum federațiile sportive naționale în discuție în litigiile principale, trebuie să fie luate în considerare în scopul verificării existenței unui control public. Astfel de cotizații sunt susceptibile, în pofida calității private a debitorilor lor și a calificării lor juridice în dreptul național, să aibă, în cadrul indicatorului de control privind gradul de finanțare prevăzut la punctul 2.39 litera (d) și la punctul 20.15 litera (d) din anexa A la acest regulament, un caracter public atunci când este vorba despre contribuții obligatorii care, fără ca aceasta să constituie în mod necesar contrapartida utilizării efective a serviciilor furnizate, sunt percepute în interes public în beneficiul federațiilor sportive naționale care dețin un monopol în disciplina sportivă de care se ocupă, în sensul că practicarea sportului în dimensiunea sa publică este supusă autorității lor exclusive, cu excepția cazului în care aceste federații nu păstrează controlul organizatoric și bugetar al acestor cotizații, sarcina verificării acestui aspect revenind instanței naționale. În cazul în care ar ajunge la concluzia că respectivele cotizații trebuie să fie considerate contribuții publice, această instanță va trebui să examineze de asemenea dacă, în pofida finanțării federațiilor sportive naționale în cauză aproape în întregime de către sectorul public, controalele exercitate asupra acestor fluxuri de finanțare sunt suficient de restrictive pentru a influența în mod real și substanțial politica generală sau programul federațiilor menționate sau dacă acestea din urmă rămân în măsură să determine această politică sau acest program.