52017AR0831

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52017AR0831 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52017AR0831

Help

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Eficiența energetică și clădirile

JO C 342, 12.10.2017, p. 119–129 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

12.10.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 342/119

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Eficiența energetică și clădirile

(2017/C 342/14)

Raportor:

Michiel RIJSBERMAN (NL-ALDE), membru al Consiliului executiv al provinciei Flevoland

Documente de referință:

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică

COM(2016) 761 final

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor

COM(2016) 765 final

I. RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Considerentul 4 din Directiva privind eficiența energetică

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
(…) Necesitatea ca Uniunea să își îndeplinească obiectivele de eficiență energetică la nivelul UE, exprimate în consum de energie primară și finală, în 2020 și în 2030 ar trebui stabilită clar, sub forma unui obiectiv obligatoriu de 30 % .	(…) Necesitatea ca Uniunea să își îndeplinească obiectivele de eficiență energetică la nivelul UE, exprimate în consum de energie primară și finală, în 2020 și în 2030 ar trebui stabilită clar, sub forma unui obiectiv obligatoriu de 40 % .

Expunere de motive

Nivelul de ambiție de 40 % va duce la o creștere economică mai puternică, mai multe locuri de muncă și mai puține importuri de combustibili fosili decât ținta de reducere cu 30 %. Acest lucru este în concordanță cu poziția adoptată până în prezent de Parlamentul European. Acest amendament este legat de amendamentul 2 și recomandarea politică 5.

Amendamentul 2

Considerentul 7 din Directiva privind eficiența energetică

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Statele membre trebuie să îndeplinească o cerință de economisire cumulativă la nivelul utilizării finale, pe întreaga perioadă de obligații, echivalentă cu economii „noi” de 1,5 % din vânzările anuale de energie. Această cerință ar putea fi îndeplinită prin noi măsuri de politică adoptate în decursul noii perioade de obligații, cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030, sau prin noi acțiuni individuale ca urmare a măsurilor de politică adoptate în timpul sau înaintea perioadei anterioare, însă cu privire la care acțiunile individuale ce declanșează economii de energie sunt introduse de fapt în noua perioadă.

Statele membre trebuie să îndeplinească o cerință de economisire cumulativă la nivelul utilizării finale, pe întreaga perioadă de obligații, echivalentă cu economii „noi” de 2 % din vânzările anuale de energie. Această cerință ar putea fi îndeplinită prin noi măsuri de politică adoptate în decursul noii perioade de obligații, cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030, sau prin noi acțiuni individuale ca urmare a măsurilor de politică adoptate în timpul sau înaintea perioadei anterioare, însă cu privire la care acțiunile individuale ce declanșează economii de energie sunt introduse de fapt în noua perioadă.

Expunere de motive

Prezentul amendament decurge din amendamentul 3 și este legat de recomandările politice 5 și 7. Pentru a atinge nivelul de ambiție de 40 %, sunt necesare economii anuale de cel puțin 2 %.

Amendamentul 3

Articolul 1 alineatul (1) din Directiva privind eficiența energetică

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Prezenta directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice pe teritoriul Uniunii, pentru a asigura atingerea obiectivelor principale ale Uniunii de 20 % pentru anul 2020 și a obiectivelor sale principale obligatorii de 30 % pentru anul 2030.	Prezenta directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice pe teritoriul Uniunii, pentru a asigura atingerea obiectivelor principale ale Uniunii de 20 % pentru anul 2020 și a obiectivelor sale principale obligatorii de 40 % pentru anul 2030.

Expunere de motive

Motivele acestui amendament decurg din amendamentul 1 și recomandarea politică 5.

Amendamentul 4

Articolul 7 alineatul (1) din Directiva privind eficiența energetică

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2030, de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2019.	noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2030, de 2 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2019.
Statele membre continuă să realizeze noi economii anuale de 1,5 % pe perioade de câte zece ani după 2030, cu excepția cazului în care revizuirile efectuate de Comisie până în 2027 și la fiecare 10 ani după aceea concluzionează că nu este necesară îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii privind energia și clima pentru 2050.	Statele membre continuă să realizeze noi economii anuale de 2 % pe perioade de câte zece ani după 2030, cu excepția cazului în care revizuirile efectuate de Comisie până în 2027 și la fiecare 10 ani după aceea concluzionează că nu este necesară îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii privind energia și clima pentru 2050.

Expunere de motive

Motivele prezentului amendament decurg din amendamentul 3 și sunt legate de recomandările politice 5, 7 și 8.

Amendamentul 5

Articolul 7 din Directiva privind eficiența energetică

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Obligația privind economiile de energie

(1) Statele membre realizează economii de energie cumulative la nivelul utilizării finale cel puțin echivalente cu:

(a)	noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020, de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2013;

(a)	noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020, de 2,0 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2013;

(…)

În sensul literei (b) și fără a aduce atingere alineatelor (2) și (3), statele membre pot lua în calcul numai economiile de energie care rezultă în urma noilor măsuri de politică introduse după 31 decembrie 2020 sau a măsurilor de politică introduse în perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020, cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective duc la acțiuni individuale întreprinse după 31 decembrie 2020 și la realizarea de economii.

Volumul vânzărilor de energie utilizată în transporturi poate fi exclus parțial sau integral din aceste calcule.

Statele membre decid modul în care se eșalonează cantitatea calculată de economii noi pe fiecare dintre perioadele menționate la literele (a) și (b), atât timp cât economiile cumulate totale necesare au fost realizate până la finalul fiecărei perioade.

(2) Sub rezerva alineatului (3), fiecare stat membru poate:

(a)	să efectueze calculul necesar conform alineatului (1) litera (a) utilizând valori de 1 % în 2014 și 2015, de 1,25 % în 2016 și 2017 și de 1,5 % în 2018, 2019 și 2020;

(b)	să excludă din calcul, integral sau parțial, volumul vânzărilor de energie utilizată în activitățile industriale enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE;

(c)

să permită ca economiile de energie realizate în sectoarele transformării, distribuției și transportului de energie, incluzând infrastructura eficientă de termoficare și de răcire centralizată, în urma punerii în aplicare a cerințelor stabilite la articolul 14 alineatul (4) și alineatul (5) litera (b) și la articolul 15 alineatele (1)-(6) și (9) să fie luate în calcul pentru cantitatea de economii de energie necesară conform alineatului (1);

(d)	să ia în calcul, pentru cantitatea de economii de energie menționată la alineatul (1), economiile de energie rezultate din acțiuni individuale nou implementate începând de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020 și după aceea și care pot fi măsurate și verificate; și

(e)	să excludă din calculul cerinței privind economiile de energie menționate la alineatul (1) cantitatea verificabilă de energie produsă în sau pe clădiri pentru uz propriu ca urmare a măsurilor de politică vizând promovarea instalării de noi tehnologii de obținere a energiei din surse regenerabile.

Expunere de motive

Îndeplinirea obligațiilor de economisire a energiei va permite obținerea de beneficii numeroase în materie de eficiență energetică. Prin urmare, este important să se evite un număr prea mare de excepții, acest lucru contribuind și la asigurarea unei legislații clare.

Amendamentul 6

Articolul 9a din Directiva privind eficiența energetică

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
(2) În clădirile cu mai multe apartamente și polivalente dotate cu o sursă centrală de încălzire sau de răcire sau alimentate din sistemele centralizate de încălzire și de răcire, se instalează contoare individuale pentru a măsura consumul de energie termică sau de răcire sau de apă caldă pentru fiecare unitate a clădirii.	(2) În clădirile cu mai multe apartamente și polivalente dotate cu o sursă centrală de încălzire sau de răcire sau alimentate din sistemele centralizate de încălzire și de răcire, se instalează contoare individuale pentru a măsura consumul de energie termică sau de răcire sau de apă caldă pentru fiecare unitate a clădirii , în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și rentabil, precum și proporțional în raport cu îmbunătățirea generală a performanței energetice a clădirii, astfel cum este definită în Directiva 2010/31/UE .
În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este rentabilă pentru contorizarea energiei termice sau a răcirii în fiecare unitate a clădirii, se utilizează repartitoare individuale de costuri pentru energia termică pentru a măsura consumul de energie termică la fiecare corp de încălzire, cu excepția cazului în care statul membru în cauză arată că instalarea unor astfel de repartitoare de costuri nu ar fi rentabilă. În aceste cazuri, pot fi avute în vedere metode alternative rentabile pentru măsurarea consumului de energie termică. Condițiile de ne fezabilitate tehnică și de ne rentabilitate sunt stabilite în mod clar și publicate de fiecare stat membru.	În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este rentabilă sau proporțională pentru contorizarea energiei termice sau a răcirii în fiecare unitate a clădirii, se utilizează repartitoare individuale de costuri pentru energia termică pentru a măsura consumul de energie termică la fiecare corp de încălzire, cu excepția cazului în care statul membru în cauză arată că instalarea unor astfel de repartitoare de costuri nu ar fi rentabilă sau proporțională . În aceste cazuri, pot fi avute în vedere metode alternative rentabile pentru măsurarea consumului de energie termică. Condițiile de fezabilitate tehnică, de rentabilitate și de proporționalitate sunt stabilite în mod clar și publicate de fiecare stat membru.
În clădirile noi de tipul celor menționate la primul paragraf sau atunci când o asemenea clădire este supusă unor lucrări majore de renovare, conform Directivei 2010/31/UE, se instalează întotdeauna contoare individuale.
(…)	(…)
(4) În sensul prezentului articol, începând de la 1 ianuarie 2020 contoarele și repartitoarele de costuri instalate trebuie să fie dispozitive care pot fi citite de la distanță.	(4) În sensul prezentului articol, începând de la 1 ianuarie 2020 contoarele și repartitoarele de costuri nou instalate trebuie să fie dispozitive care pot fi citite de la distanță.
Contoarele și repartitoarele de costuri care au fost deja instalate, însă care nu pot fi citite de la distanță, sunt dotate cu această funcționalitate sau sunt înlocuite cu dispozitive care pot fi citite de la distanță până la 1 ianuarie 2027, cu excepția cazurilor în care statul membru în cauză arată că acest lucru nu este rentabil.

Expunere de motive

În temeiul articolului 9a alineatul (2), introducerea necondiționată de contoare individuale pentru clădirile noi și clădirile supuse unor lucrări majore de renovare ar avea un impact negativ considerabil asupra politicii sociale și de eficiență energetică în unele state membre.

Unele dintre acestea, cum ar fi Finlanda și Suedia, au un regim în care chiria include toate cheltuielile, proprietarul având obligația legală să acopere toate costurile chiriașului în materie de energie. Scopul acestei reglementări privind închirierea este protejarea cetățenilor de sărăcia energetică. Ea este, de asemenea, extrem de benefică din perspectiva eficienței energetice, întrucât, în contextul regimului de chirie care include toate cheltuielile, locatarul nu este motivat să facă economie de energie; prin urmare, singura modalitate de a reduce consumul de energie al chiriașului este efectuarea de către proprietar a unor lucrări de renovare care să sporească eficiența energetică. Directiva, în versiunea sa actuală, ar obliga țări precum Finlanda și Suedia:

—	fie să impună instalarea unor contoare individuale și să păstreze regimul de închiriere care include toate cheltuielile, ceea ce înseamnă costuri foarte mari de instalare a unor contoare inutile;

—	fie să impună instalarea unor contoare individuale și să treacă la un regim de „chirie netă”, în care locatarul ar plăti pentru consumul de energie.

Renunțarea la actualul regim ar avea ca rezultat o reducere semnificativă a protecției sociale împotriva sărăciei energetice, deoarece chiria care include toate cheltuielile asigură încălzire neîntreruptă la nivelurile optime pentru cei expuși riscului de sărăcie energetică.

Statele membre care nu dispun de regimuri de închiriere similare, dar care au imperios nevoie să-și renoveze masiv fondul locativ ar trebui să aibă libertatea de a acorda prioritate renovării în raport cu instalarea de contoare individuale, în special în cazul în care o obligație necondiționată de instalare a contoarelor încurajează renovările sub pragul de „renovare majoră”, astfel încât să se evite obligațiile de contorizare. Contorizarea și facturarea individuală nu trebuie disociate de deciziile statelor membre referitoare la problema generală a modului de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor.

Articolul 9a alineatul (4), al doilea paragraf ar presupune nici mai mult nici mai puțin decât înlocuirea sau transformarea, până la 1 ianuarie 2027, a tuturor contoarelor individuale sau repartitoarelor de costuri care au fost deja instalate sau care trebuie să fie instalate până în 2020, dar care nu sunt ușor de citit de la distanță. Această măsură vizează majoritatea contoarelor de încălzire, de răcire și de apă caldă. Având în vedere eforturile și investițiile financiare considerabile deja realizate sau pe cale de a fi realizate, legate de instalarea unor astfel de contoare individuale în clădirile rezidențiale și/sau cele comerciale, proporționalitatea unei astfel de măsuri în raport cu avantajele minime suplimentare preconizate – diferența dintre un contor care poate fi citit la distanță și unul care nu poate fi citit la distanță – nu a fost demonstrată în mod clar. În consecință, proporționalitatea impune necesitatea instalării de dispozitive care pot fi citite de la distanță numai atunci când se înlocuiește un contor sau un repartitor de costuri pentru încălzire, ceea ce articolul 9a alineatul (4) primul paragraf prevede deja, începând din 2020.

Amendamentul 7

Considerentul 9 din Directiva privind performanța energetică a clădirilor

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Pentru adaptarea prezentei directive la progresul tehnic, Comisiei ar trebui să îi fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în vederea completării directivei prin definirea indicatorului de inteligență și prin facilitarea punerii sale în aplicare. Indicatorul de inteligență ar trebui utilizat pentru a măsura capacitatea clădirilor de a utiliza tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) și sistemele electronice pentru a optimiza funcționarea și pentru a interacționa cu rețeaua. Indicatorul de inteligență va sensibiliza proprietarii și ocupanții clădirilor în ceea ce privește valoarea sistemelor de automatizare a clădirilor și de monitorizare electronică a clădirilor tehnice și îi va oferi ocupantului încredere în privința economiilor efective ale acestor noi funcționalități îmbunătățite.

Expunere de motive

Această dispoziție este redundantă și ar trebui eliminată, întrucât discuțiile referitoare la ce înglobează conceptul de „inteligență” a unei clădiri sau a unei locuințe sunt încă în fază incipientă. Introducerea unui astfel de instrument presupune o consultare amplă a diferitelor părți interesate. Dispoziția implică o creștere inutilă a sarcinilor administrative pentru întreprinderi și proprietarii de locuințe. Prin urmare, ar trebui să se demonstreze valoarea adăugată și eficacitatea din punctul de vedere al costurilor a acestui instrument, care ar trebui evaluat. Indicatorul de inteligență nu trece testul de subsidiaritate. Acest amendament este legat de amendamentul 6 și recomandarea politică 17.

Amendamentul 8

Articolul 1 alineatul (2) din Directiva privind performanța energetică a clădirilor

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

După articolul 2 se introduce articolul 2a „Strategia de renovare pe termen lung”, care trebuie prezentată în conformitate cu planurile energetice și climatice naționale integrate din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice]:

După articolul 2 se introduce articolul 2a „Strategia de renovare pe termen lung în strânsă colaborare cu autoritățile locale și regionale ”, care trebuie prezentată în conformitate cu planurile energetice și climatice naționale integrate din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice]:

(a)	primul alineat constă în articolul 4 din Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică, cu excepția ultimului paragraf al acestuia;

(a)	primul alineat constă în articolul 4 din Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică, cu excepția ultimului paragraf al acestuia;

(b)	se introduc următoarele alineate (2) și (3):

(b)	se introduc următoarele alineate (2), (3) și (4) :

„(2) În cadrul strategiei lor de renovare pe termen lung menționate la alineatul (1), statele membre stabilesc o foaie de parcurs cu etape și măsuri clare în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen lung pentru 2050 de decarbonizare a parcului lor imobiliar național, cu etape specifice pentru anul 2030.

În plus, strategia de renovare pe termen lung contribuie la atenuarea sărăciei energetice.

Aceste strategii naționale ar trebui să prevadă – atât în procesul de elaborare, cât și în cel de monitorizare – mecanismele necesare pentru crearea unui sistem de guvernanță pe mai multe niveluri, care să garanteze că măsurile de renovare au un impact teritorial.

(3) Pentru a ajuta la orientarea deciziilor de investiții menționate la alineatul (1) litera (d) de mai sus, statele membre introduc mecanisme pentru:

(a)	gruparea proiectelor, pentru a facilita finanțarea de către investitori a renovărilor menționate la literele (b) și (c) de la alineatul (1);

(a)	gruparea proiectelor, pentru a facilita finanțarea de către investitori a renovărilor menționate la literele (b) și (c) de la alineatul (1);

(b)	eliminarea riscurilor aferente operațiunilor vizând eficiența energetică pentru investitori și sectorul privat și

(b)	eliminarea riscurilor aferente operațiunilor vizând eficiența energetică pentru investitori și sectorul privat și

(c)	utilizarea fondurilor publice pentru a mobiliza investiții suplimentare din sectorul privat sau pentru a aborda deficiențe specifice ale pieței.”;

(c)	utilizarea fondurilor publice pentru a mobiliza investiții suplimentare din sectorul privat sau pentru a aborda deficiențe specifice ale pieței.”;

(4) Pentru a stimula dezvoltarea în continuare a renovărilor destinate creșterii eficienței energetice, statele membre introduc mecanisme pentru:

(a)	promovarea cooperării IMM-urilor în cadrul unor consorții și grupuri, astfel încât acestea să fie în măsură să ofere pachete potențialilor clienți;

(b)	sprijinirea unor noi forme de formare și calificare și îmbunătățirea structurală a actualelor cursuri de formare;

(c)	consolidarea parcursurilor de învățare informală;

(d)	alocarea unor resurse din Fondul social european pentru formarea și educația lucrătorilor din sectorul construcțiilor în ceea ce privește eficiența energetică;

(e)	sensibilizarea și formarea administratorilor și utilizatorilor clădirilor în ceea ce privește necesitatea renovării clădirilor.

Expunere de motive

Strategia de renovare pe termen lung ar trebui elaborată în strânsă cooperare cu autoritățile locale și regionale, dat fiind că implicarea lor în această privință va fi cea mai mare. În plus, nivelul de cunoștințe și competențe ale lucrătorilor sunt esențiale pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor. Cooperarea dintre întreprinderile de construcții înseamnă că potențialilor clienți li se poate oferi un pachet mai cuprinzător de măsuri. În plus, administratorii și utilizatorii reprezintă un grup asupra căruia ar trebui să se concentreze în principal activitățile de sensibilizare și formare, pentru a spori nivelul lor de conștientizare a utilității renovării clădirilor.

Amendamentul 9

Articolul 8 alineatul (6) din Directiva privind performanța energetică a clădirilor

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23, prin care să completeze prezenta directivă cu o definiție a „indicatorului de inteligență” și cu condițiile în care „indicatorul de inteligență” ar urma să fie furnizat ca informație suplimentară potențialilor noi locatari sau cumpărători.

Indicatorul de inteligență cuprinde aspectele referitoare la flexibilitate, funcționalitățile și capacitățile sporite care rezultă din integrarea în sistemele tehnice convenționale ale clădirilor a unor dispozitive inteligente mai interconectate și încorporate. Aceste aspecte sporesc posibilitatea ca ocupanții și clădirea în sine să reacționeze la cerințele operaționale sau de confort, să participe la răspunsul la cerere și să contribuie la operarea optimă, fără probleme și sigură a diferitelor sisteme energetice și infrastructuri centralizate la care este conectată clădirea.

Expunere de motive

Această prevedere este inutilă și trebuie eliminată. Prezentul amendament decurge din amendamentul 7 și este legat de recomandarea politică 17 privind subsidiaritatea.

Amendamentul 10

Articolul 10 din Directiva privind performanța energetică a clădirilor

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 10 se modifică după cum urmează:

(a)	alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

(a)	alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) Statele membre leagă măsurile lor financiare privind îmbunătățirile în materie de eficiență energetică în cadrul renovării clădirilor de economiile de energie realizate în urma renovării respective. Aceste economii sunt determinate prin compararea certificatelor de performanță energetică eliberate înainte și după renovare.”;

(b)	se introduc următoarele alineate (6a) și (6b):

(b)	se introduc următoarele alineate (6a), (6b) și (7):

„(6a) Atunci când statele membre instituie o bază de date pentru înregistrarea CPE-urilor, aceasta trebuie să permită urmărirea consumului real de energie al clădirilor vizate, indiferent de dimensiunea și de categoria lor. Baza de date trebuie să conțină date privind consumul real de energie al clădirilor care sunt vizitate frecvent de public și care au o suprafață utilă de peste 250 m2; aceste date se actualizează cu regularitate.

(6b) La cerere, se pun la dispoziție date agregate anonimizate conforme cu cerințele UE de protecție a datelor, cel puțin pentru autoritățile publice, în scopuri statistice și de cercetare.”;

(6b) La cerere, se pun la dispoziție date agregate anonimizate conforme cu cerințele UE de protecție a datelor, cel puțin pentru autoritățile publice, în scopuri statistice și de cercetare.

(7) Comisia asigură diseminarea cunoștințelor cu privire la cele mai bune practici în ceea ce privește mecanismele de finanțare publică și privată și agregarea proiectelor mici de reabilitare energetică a locuințelor. De asemenea, Comisia asigură difuzarea informațiilor cu privire la stimulentele financiare oferite pentru renovare.”

Expunere de motive

Este necesar să se facă schimb de cunoștințe referitor la cele mai bune practici. În ultimii ani, diferite regiuni și state membre au dezvoltat exemple care pot servi drept surse de inspirație.

II. RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR)

Recomandări generale

salută viziunea Comisiei Europene privind rolului orașelor și regiunilor exprimată în pachetul „Energie curată pentru toți”. Orașele și regiunile constituie nivelul la care se desfășoară practic procesul de tranziție energetică. Comitetul Regiunilor recomandă ca această viziune să fie dezvoltată prin indicarea modului în care Comisia Europeană sprijină regiunile în tranziția energetică;

sprijină și apreciază propunerile legislative făcute de Comisia Europeană cu privire la îndeplinirea obiectivelor privind o energie mai inteligentă și mai curată pentru toți, îndeplinirea obiectivelor de la Paris, sprijinirea creșterii economice, promovarea investițiilor și a poziției de lider tehnologic, crearea de noi oportunități de locuri de muncă și îmbunătățirea bunăstării cetățenilor. Aceste propuneri privesc politicile regionale, iar Comitetul consideră că regiunilor le revine un rol în punerea lor în aplicare. Comitetul Regiunilor face apel la statele membre să implice autoritățile locale și regionale în procesul de elaborare a planurilor energetice și climatice naționale integrate;

sprijină și apreciază motivele care au determinat Comisia să acorde prioritate eficienței energetice. Cea mai ieftină energie este energia pe care nu o utilizăm. Eficiența energetică poate fi văzută ca o sursă de energie în sine, inepuizabilă și disponibilă pretutindeni. Eficiența energetică este esențială pentru atingerea obiectivelor privind schimbările climatice și energia; ea reprezintă modalitatea cea mai rentabilă de realizare a obiectivelor uniunii energetice;

reamintește că lupta împotriva sărăciei energetice este o provocare esențială pentru politica energetică europeană, necesitând o reacție pe mai multe niveluri; solicită, prin urmare, elaborarea unei definiții comune a politicii energetice, precum și o serie de măsuri de politică specifice pentru a aborda această problemă; propune, în acest sens, ca o cotă fixă (de cel puțin 10 %) din obligațiile privind economisirea energiei să decurgă din măsuri sau politici care vizează consumatorii cei mai vulnerabili, precum și conceperea de instrumente financiare speciale, care să permită consumatorilor celor mai vulnerabili să participe la elaborarea măsurilor de eficiență energetică și să beneficieze de acestea;

avertizează că menținerea libertății de alegere în ce privește adoptarea mixului energetic aduce cu sine riscul ca obiectivele de politică energetică până în 2030 și dincolo de această dată să nu poată fi atinse. De aceea, se recomandă ca directivele să capete un caracter obligatoriu la nivelul UE și să fie însoțite de măsuri la nivel național;

Recomandări privind DEE

ia notă de faptul că îndeplinirea obiectivelor de la Paris constituie o provocare majoră pentru Europa. Pentru atingerea lor, Europa va trebui să își propună un nivel de ambiție mai ridicat (40 % până în 2030) în ce privește eficiența energetică, întrucât nu va fi suficient să se continue pe traiectoria actuală a unei economii de energie de 1,5 % pe an. Creșterea nivelului de ambiție privind economiile de energie la 2 % pe an va antrena creștere economică, crearea de locuri de muncă suplimentare și reducerea importurilor de energie. În acest context, va fi necesar să se adapteze Anexa V la directiva revizuită, pentru ca să existe certitudinea faptului că numai măsurile de economisire a energiei care nu compromit alte obiective ale politicii UE în domeniul climei (cum ar fi reducerea emisiilor de CO2) pot fi luate în considerare ca obiective de economisire a energiei și că sunt încurajate soluțiile durabile pe termen lung;

această sarcină este mai greu de realizat pentru unele regiuni și state membre decât pentru altele, dar economiile de energie și eficiența energetică generează, în ansamblu, o creștere a ocupării forței de muncă și creștere economică;

înțelege realitățile complexe cu care se confruntă Comisia Europeană, dar este de acord cu obiectivul de 40 % până în 2030 propus de Parlamentul European;

Obligații

constată că obligațiile în materie de eficiență energetică constituie principalul instrument de realizare a acesteia. Un număr tot mai mare de state membre adoptă acest sistem. Pe o perioadă de cinci ani, numărul de state membre care utilizează acest instrument a crescut de la 5 la 15. Regiunile statelor membre care îl aplică sunt mulțumite. Comitetul Regiunilor recomandă ca și celelalte state membre să procedeze la punerea în aplicare a acestui instrument;

10.

recomandă ca, la revizuirea articolului 8, să se efectueze o evaluare critică a dimensiunii întreprinderilor care intră sub incidența prezentului regulament, dat fiind că și întreprinderile mai mici au un mare potențial de realizare a unor economii;

Audituri

11.

ia notă de faptul că articolul 8 prevede că anumite întreprinderi trebuie să facă obiectul unor audituri energetice. Comisia Europeană nu a modificat acest articol. Comitetul Regiunilor propune revizuirea acestui articol, astfel încât același tip de întreprinderi să intre sub incidența directivei în toate statele membre. Acest lucru ar asigura condiții de concurență echitabile între statele membre și coerența reglementării. Cerințele în ce privește auditurile energetice în societățile de mai mari dimensiuni ar trebui să cuprindă un criteriu de selecție pentru volumul de energie utilizat. Această abordare ar fi mai proporțională decât concentrarea pe cifra de afaceri și numărul de salariați. Pentru a se evita dubla reglementare, articolul 8 ar trebui să permită excluderea din auditul energetic a energiei folosite în contextul certificatelor prevăzute în Directiva europeană privind performanța energetică a clădirilor;

12.

recomandă ca auditurile energetice să fie însoțite de obligația aplicării tuturor măsurilor în materie de energie ale căror costuri pot fi amortizate în cinci ani. De exemplu, în Țările de Jos, există o astfel de obligație sub forma unui pachet de măsuri recunoscute pentru fiecare sector în parte. În acest mod se îmbunătățește aplicabilitatea măsurilor;

Contorizarea

13.

salută propunerea Comisiei de a se conferi mai multă putere consumatorilor pe piața energiei, printr-o mai bună informare a acestora cu privire la consumul propriu de încălzire și de răcire și cu privire la drepturile lor în ceea ce privește contorizarea și facturarea energiei termice, în special în cazul persoanelor care locuiesc în clădiri cu mai multe apartamente. Cu toate acestea, cerințele privind contorizarea și facturarea individuală a energiei termice ar trebui să fie condiționate de eficacitatea din punctul de vedere al costurilor și de fezabilitatea tehnică. Având în vedere eforturile și investițiile financiare considerabile pe care le-a presupus deja introducerea de contoare individuale, este îndoielnică proporționalitatea impunerii de contoare care pot fi citite la distanță în raport cu beneficiul preconizat. Pentru a îmbunătăți frecvența informării, se introduce o obligație privind posibilitatea citirii de la distanță a contoarelor de căldură. Această obligație poate fi percepută ca fiind o încălcare a vieții private. Comitetul Regiunilor recomandă statelor membre să ia măsuri pentru a garanta protecția vieții private și asigurarea unei securități adecvate a datelor și ca instalarea unor astfel de contoare să aibă loc pe bază voluntară, și nu obligatorie;

14.

salută introducerea acestor măsuri, cu condiția ca ele să fie supuse unei evaluări a eficacității din punctul de vedere al costurilor și unui test de fezabilitate tehnică. Aceasta este o măsură de protecție foarte importantă pentru diversele sisteme de închiriere în vigoare în statele membre;

Fonduri

15.

invită Comisia Europeană să aloce, și după 2020, resurse pentru energie curată de care să beneficieze toți europenii, nu doar prin intermediul fondurilor structurale, ci și al fondurilor gestionate direct și al instrumentelor de inginerie financiară. Comitetul Regiunilor sprijină angajamentul Comisiei Europene de reducere a sărăciei energetice și recomandă ca, după 2020, autorităților locale și regionale să le fie furnizate resursele necesare pentru combaterea sărăciei energetice prin fondurile structurale (Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune);

16.

invită Comisia Europeană să elaboreze instrumente și măsuri adecvate pentru a mobiliza fonduri publice și a atrage investiții private de la nivel european, național, regional și local în domeniul eficienței energetice;

Recomandări privind Directiva europeană privind performanța energetică a clădirilor

17.

salută propunerea Comisiei Europene privind îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor; aproximativ 75 % dintre clădirile din Europa sunt ineficiente din punct de vedere energetic și un procent de numai 0,4-1,2 % din parcul imobiliar este renovat în fiecare an. Creșterea performanței energetice a clădirilor oferă un potențial enorm de economisire a energiei, mai ales în Europa Centrală și de Est;

18.

recomandă ca autoritățile publice și operatorii de pe piață să ofere proprietarilor de bunuri imobiliare o mai bună informare cu privire la oportunitățile de renovare energetică a locuințelor („ce, cum, unde”), de exemplu, prin intermediul unui site internet ușor accesibil și cu o prezentare atractivă. În plus, Comitetul Regiunilor propune introducerea obligatorie, în programele de formare şi pregătire profesională pentru IMM-urile şi lucrătorii din sectorul construcţiilor, a unor cunoștințe cu privire la renovarea energetică a locuințelor și clădirilor;

Punctele de reîncărcare instalate în clădiri nerezidențiale

19.

împărtășește punctul de vedere al Comisiei Europene privind tranziția către un transport durabil (electromobilitate). Sprijină propunerea ca, în toate clădirile nerezidențiale noi, în clădirile nerezidențiale existente (care fac obiectul unor renovări majore) și în noile clădiri de locuințe foarte mari, să fie instalată infrastructura necesară pentru electromobilitate. Recomandă Comisiei Europene să stabilească un standard european pentru instalarea de puncte de încărcare pentru vehiculele electrice. Scopul este accelerarea tranziției către un transport durabil (vehiculele electrice);

20.

se așteaptă ca inițiativa „Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente” să contribuie la mobilizarea și atragerea de investiții private pe scară mai largă și salută posibilitatea sprijinirii acestui sistem cu ajutorul acestei inițiative. Condiția este ca aspectele financiare să nu revină exclusiv administrațiilor regionale și locale. Autoritățile locale și regionale ar putea juca un rol activ în punerea în comun a cererilor de finanțare;

Clădiri publice

21.

este de acord ca dispozițiile prevăzute la articolul 4 din Directiva privind eficiența energetică să fie transferate în Directiva europeană privind performanța energetică a clădirilor; regretă că nu este prevăzut și transferul articolului 5 din Directiva privind eficiența energetică, care se referă la rolul de a servi drept exemplu ce revine clădirilor aparținând unor instanțe publice. Comitetul Regiunilor consideră că autorităților locale și regionale le revine, la rândul lor, un rol de exemplu în ceea ce privește eficiența energetică a clădirilor publice. Comitetul invită autoritățile locale și regionale să își asume un angajament ferm în acest sens;

Competențe, subsidiaritate și proporționalitate

22.

este de acord cu temeiul juridic pe care Comisia Europeană bazează competența UE în acest domeniu. În temeiul articolului 194 din TFUE, Uniunea are competența de a adopta măsuri pentru a stimula, inter alia, eficiența energetică. Măsurile de combatere a sărăciei energetice ar trebui să se întemeieze pe articolul 151 din TFUE. Evaluarea respectării principiului subsidiarității este parțial pozitivă și parțial negativă. Comitetul Regiunilor consideră că este justificat să se formuleze și să se pună în aplicare un obiectiv european în materie de eficiență energetică. Comitetul Regiunilor respinge însă ideea introducerii indicatorului de inteligență prin intermediul unui act delegat, întrucât discuția cu privire la acesta nu a fost încheiată. Evaluarea respectării principiului proporționalității este pozitivă.

Bruxelles, 13 iulie 2017.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Markku MARKKULA

Top

Choose the experimental features you want to try