6.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 67/88

1.1

CESE salută propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Copernicus și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 911/2010, deși a fost prezentată cu întârziere de un an în raport cu foaia de parcurs optimă referitoare la programul stabilit în 2011.

1.2

CESE salută mai ales faptul că statele membre și Parlamentul European au luat în considerare poziția fermă a Comitetului în favoarea introducerii în cadrul financiar multianual a finanțării Programului GMES, redenumit acum Copernicus, permițând astfel desfășurarea sa efectivă, în ciuda unei reduceri cu mai mult de 2 miliarde EUR în raport cu finanțarea prevăzută inițial. Această reducere ar putea pune în pericol întregul program. Comisia a dat dovadă de flexibilitate prin faptul că și-a schimbat poziția într-o măsură atât de radicală.

1.3

CESE își reafirmă sprijinul ferm și neabătut în favoarea programelor spațiale ale Uniunii Europene. Programele emblematice Galileo și Copernicus, componente ale proiectului Orizont 2020, demonstrează capacitatea de inovare și dezvoltarea tehnologică și permit menținerea pe o poziție de frunte a industriei spațiale europene în raport cu concurenții săi pe plan internațional, contribuind la crearea unui mediu favorabil dezvoltării locurilor de muncă de calitate, care presupun cunoaștere și cercetare.

1.4

Înainte cu câteva luni de lansarea primului satelit al constelației Sentinelle, CESE recomandă Comisiei să stabilească limpede modalitățile de guvernanță a programului Copernicus, puțin comprehensibile în prezent. În opinia CESE, cei doi actori principali ai politicii spațiale europene, ESA și Eumetsat, trebuie să fie asociați în mod clar la procesul de gestionare a programelor spațiale și meteorologice și la gestionarea globală a programului Copernicus. Acest lucru nu reiese în mod clar din considerentele Comisiei. Textul de la articolul 12 alineatele (4) și (5) din propunerea de regulament va trebui să fie modificat, trecând de la o sintagmă modalizatoare („poate încredința”) la una asertivă („încredințează”).

1.5

Așa cum a făcut-o în repetate rânduri cu precedentele ocazii, CESE își exprimă surprinderea cu privire la recurgerea la acte delegate care nu respectă litera dispozițiilor TFUE în ceea ce privește posibilitatea de a exercita competențe delegate pentru o perioadă limitată și pentru activități neesențiale. Aceste acte delegate vor trebui adaptate astfel încât să ofere un cadru de referință clar tuturor părților interesate.

1.6

CESE recomandă să se precizeze normele pentru achiziții publice, care stabilesc condițiile de participare a întreprinderilor la activitățile prevăzute de programul Copernicus. Aceste norme vor trebui să țină seama cum se cuvine de necesitățile întreprinderilor mici și mijlocii, în conformitate cu angajamentele asumate prin inițiativa în favoarea întreprinderilor mici (Small Business Act – SBA) și cu previziunile de dezvoltare a pieței interne asumate prin Actul privind piața unică (APU). Va fi extrem de important să se dispună de un cadru legislativ clar și stabil în ceea privește investițiile private.

1.7

CESE este de acord cu evaluarea potențialului economic pe care programul Copernicus l-ar putea avea și cu corelarea acestuia cu obiectivele Strategiei Europa 2020, sperând într-o adoptare rapidă a acestui regulament, pentru a putea lansa începând cu ianuarie 2014 activitățile prevăzute de cadrul financiar multianual. Comitetul dorește consolidarea sprijinului pentru activitățile din aval ale programului Copernicus, în prezent definite clar în obiective, dar nu la fel de precis în instrumentele ce vor trebui integrate în regulament, prin încredințarea de responsabilități specifice Comisiei.

1.8

CESE consideră că este indispensabil ca, pentru cointeresarea a cât mai multor întreprinderi, să fie pusă la dispoziție o platformă ce permite cu adevărat dezvoltarea investițiilor, a locurilor de muncă și sporirea creșterii economice. Pentru aceasta, este esențial ca datele puse la dispoziție să fie libere și gratuite pentru toți operatorii europeni, Comitetul subliniind cu convingere că este necesară deschiderea negocierilor cu țările terțe pentru a stabili un regim de reciprocitate absolută cu sectoarele industriale din acele țări care dispun de date. În lipsa acestor acorduri, CESE consideră că pentru sectoarele industriale din aceste țări trebuie prevăzut un sistem de licențe care să limiteze la minimum accesul la datele programului Copernicus. Regimul de liber acces ar trebui asigurat tuturor țărilor în curs de dezvoltare și acolo unde este vorba de situații de urgență.

1.9

Date fiind angajamentul financiar semnificativ și caracterul sensibil al datelor, CESE împărtășește ideea ca Uniunea Europeană să devină proprietarul sistemului. Trebuie evidențiat faptul că propunerea de regulament nu precizează modalitățile, costurile și responsabilitățile viitoare în gestionarea proprietății și ale transferului acesteia. Comitetul dorește ca acest aspect să fie clarificat.

1.10

CESE recomandă cu tărie tuturor instituțiilor europene, în special Parlamentului European, căruia i-au mai rămas puține ședințe de lucru înainte de alegerile viitoare, să aprobe rapid regulamentul, acceptând îmbunătățirile propuse și să permită continuarea programului Copernicus. Există un risc real și concret ca programul să rămână fără fonduri dacă nu este aprobat în timp util.

2.1

Regulamentul supus atenției instituie cadrul juridic adecvat pentru guvernanța și finanțarea Programului european de monitorizare a Pământului GMES (monitorizare globală pentru mediu și securitate), în noua sa fază operativă, care va fi lansată începând cu 2014. În acest scop, abrogă Regulamentul (UE) nr. 911/2010, prin care a fost instituit programul și care este în vigoare până la sfârșitul anului 2013.

2.2

Regulamentul analizat urmărește și redenumirea oficială a Programului GMES, noul nume fiind Copernicus.

2.3

Având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 189, propunerea unui nou regulament al Parlamentului European și al Consiliului se referă la următoarele puncte:

2.4

Așa cum rezumă comunicarea, „Copernicus este structurat în șase servicii: maritim, atmosferic, de monitorizare a teritoriului și a schimbărilor climatice precum și de suport în cazuri de urgență și în materie de securitate. Copernicus utilizează date provenind de la sateliți și senzori in situ, cum ar fi geamandurile, baloanele sau senzorii aerieni pentru a furniza rapid și fiabil informații cu valoare adăugată și realizarea de previziuni pentru a sprijini, de exemplu, agricultura și pescuitul, amenajarea teritoriului și planificarea urbană, lupta împotriva incendiilor de pădure, răspunsul în caz de dezastre, transportul maritim sau monitorizarea poluării aerului. Copernicus contribuie, de asemenea, la stabilitatea și creșterea economică prin stimularea aplicațiilor comerciale (așa-numitele servicii din aval) în multe sectoare diferite, prin asigurarea unui acces total și deschis la datele de observare și produsele de informare Copernicus. El este unul dintre programele care trebuie să fie pus în aplicare în cadrul strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și a fost inclus în cadrul inițiativei în domeniul politicii industriale din strategia Europa 2020, având în vedere beneficiile sale pentru o gamă largă de politici ale Uniunii”.

2.5

Până în acest moment, componenta spațială a fost finanțată cu aproximativ 3,2 miliarde EUR, în principal de către ESA (peste 60 %) și din bugetul UE (aproximativ 30 %), prin intermediul celui de-al șaptelea Program cadru (PC7).

2.6

Finanțarea fazei operaționale, care prevede atât valorificarea datelor, cât și reînnoirea infrastructurii spațiale, nu poate cădea doar în sarcina statelor membre, din cauza costurilor aferente. Ca atare, prin acest regulament, UE își asumă responsabilitatea fazei operaționale a programului Copernicus/GMES și obligația finanțării adecvate, cu 3 786 miliarde EUR (la prețurile din 2011).

2.7

În comunicarea sa intitulată „Un buget pentru Europa 2020” [COM (2011) 500 final din 29.6.2011], Comisia a propus finanțarea GMES în afara cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020.

2.8

CESE și-a exprimat dezacordul ferm cu privire la propunerea Comisiei, de a transfera ad-hoc într-un fond extern specific finanțările necesare pentru dezvoltarea și completarea programului GMES (1).

2.9

Această primă propunere a fost ca atare respinsă de Parlament în rezoluția sa P7_TA(2012)0062 din 16 februarie 2012. Concluziile Consiliului European din 7 și 8 februarie 2013 privind cadrul financiar multianual (CFM) prevăd că programul ar trebui să fie finanțat în cadrul subrubricii 1a din cadrul financiar, cu un nivel maxim de credite de angajament în valoare de 3 786 miliarde EUR (prețurile din 2011), care să fie prevăzute în Regulamentul CFM.

2.10

Și agențiile spațiale naționale dispun de propriile sisteme de observare a Pământului. Comisia remarcă în comunicarea sa că ele nu au putut, cu toate acestea, să găsească o modalitate de a coopera în ceea ce privește finanțarea de programe operaționale durabile în domeniul monitorizării mediului. Necesitatea de a continua astfel de observații devine critică, având în vedere creșterea presiunii politice asupra autorităților publice pentru ca acestea să ia decizii în cunoștință de cauză în domeniul mediului, securității și schimbărilor climatice, precum și necesitatea de a respecta acordurile internaționale.

3.1

Componenta spațială Copernicus/GMES a fost dezvoltată din 2005 până în prezent de către ESA, prin finanțare independentă, în valoare de aproape 2 miliarde EUR, și a beneficiat de o contribuție a UE de circa 1 miliard EUR, în virtutea capitolului „Spațiu” din cel de-al șaptelea Program-cadru și a fondurilor programului operațional inițial, ceea ce reprezintă un total de 3,2 miliarde EUR alocați până în prezent și planificați până la sfârșitul anului 2013.

3.2

În considerentul (17) se menționează că, ținând seama de dimensiunea programului, implementarea acestuia ar trebui să fie delegată entităților cu capacitatea tehnică și profesională corespunzătoare, unele dintre acestea fiind menționate în considerentul următor, (18). De aceea, pentru reușita fazei operaționale, în acordurile de guvernanță aferente acestui regulament, trebuie să se țină seama de capacitățile reale ale Europei în sectorul sateliților și de fructificarea datelor respective. Considerentul (18) omite să-i menționeze pe cei doi actori principali care dispun de capacitatea de proiectare, de exploatare și de gestionare a sateliților din Europa, adică ESA și Eumetsat.

4.1

În sectorul spațial, unele state membre sunt regrupate în două mari organizații, ESA și Eumetsat. ESA, care are un buget anual de peste 4 miliarde EUR și un personal de circa 2 250 de oameni (2011) a dezvoltat și gestionat o serie importantă de sateliți ambientali (ERS, Envisat, Cryosat, SMOS, GOCE, SWARM) și a conceput sateliții meteorologici europeni Meteosat, Meteosat Second Generation și Met-OP. ESA stochează și distribuie și datele cu privire la o serie întreagă de misiuni ale altor parteneri (third party missions). Eumetsat, organizația europeană însărcinată cu exploatarea sateliților meteorologici, cu un buget anual de circa 300 milioane EUR și un personal de 280 de oameni (2011), are misiunea specifică de a elabora și distribui datele meteorologice.

4.2

Alături de aceste două mari organizații, există și alte agenții ale Uniunii Europene care participă la politica spațială europeană, așa cum reiese din următorul tabel (2).

4.3

Cifrele menționate mai sus oferă o idee despre capacitățile operaționale de care dispun agențiile Uniunii Europene, ESA și Eumetsat în sectorul sateliților. În momentul evaluării necesităților programului, Comisia ar trebui să țină seama de toate resursele și de toate capacitățile profesionale disponibile.

4.4

În considerentul (18) din preambul, ESA și Eumetsat nu sunt menționate explicit printre actorii care participă la punerea în aplicare a Programului Copernicus. Considerăm că este necesar ca acestea să fie incluse, având în vedere conținutul articolului 11, care urmează.

4.5

Textul de la articolul 12 alineatele (4) și (5) din propunerea de regulament va trebui să fie modificat, trecând de la o sintagmă modalizatoare („poate încredința”) la una asertivă („încredințează”).

4.6

În articolul 2 alineatul (1) litera b) și alineatul (4) litera b), Comisia identifică obiectivele de creștere economică și de ocupare a forței de muncă ca unele dintre principalele obiective ale programului Copernicus.

4.7

CESE este de acord cu acest aspect, dar solicită să fie prevăzute inițiative specifice și adecvate pentru ca acest lucru să se întâmple. Este nevoie în special de măsuri practice pentru a calcula valoarea adăugată a activităților productive din aval (downstream). Acțiunile de diseminare, de stimulare a dezvoltării posibilelor aplicații pentru datele furnizate de sistem, de difuzare a cunoașterii potențialului programului Copernicus sunt toate măsuri esențiale care ar trebui cuprinse în regulament, cu o referire explicită la activitățile care trebuie întreprinse pentru a realiza obiectivele urmărite.