13.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 277/143

—

propunerea de regulament al Consiliului și planurile de punere în aplicare a programului Orizont 2020 trebuie să se axeze mai mult pe practicile din viața reală și să aibă un impact mai puternic asupra acestora, adică nivelul local și regional trebuie să fie invitat să se implice activ în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

—

sistemul cu trei componente al programului Orizont 2020 aduce o valoare adăugată extinsă cercetării europene;

—

Orizont 2020 ar trebui să finanțeze cercetarea și dezvoltarea cu privire la conceptele, metodele și alte forme de capital intelectual necesare cooperării între regiuni și orașe, universități și mediul de afaceri, în domeniul inovării și valorificării cunoașterii;

—

regiunile și orașele ar trebui să includă cercetarea, dezvoltarea și inovarea (CDI) ca o parte esențială a agendei lor politice principale. Programul Orizont 2020 și fondurile de coeziune ar trebui utilizate pentru a crea conceptele, instrumentele și condițiile prin care administrația locală și regională să poată promova activ inovarea, să își poată asuma riscuri și să poată investi în punerea în practică a CDI, așa încât să se poată asigura soluții adaptate la nivel regional;

—

CoR propune ca obiectiv strategic pentru Orizont 2020 crearea unei culturi europene a inovării deschise prin intermediul unor programe specifice și al altor instrumente. Ecosistemele de inovare, tehnologiile generice esențiale, achizițiile publice și infrastructurile de cercetare necesită evoluții complexe;

—

reînnoirea programului-cadru înseamnă simplificarea practicilor acestuia și sporirea impactului proiectelor CDI finanțate de UE;

—

este, de asemenea, necesară o schimbare de mentalitate, pentru a îndeplini obiectivele stabilite. CoR solicită regiunilor inovatoare să formeze consorții europene, care să integreze diferite capacități pentru a crea inovații societale majore, care să fie aplicate la nivel european;

—

Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) poate avea o valoare adăugată specială și la nivel regional.

Raportor

dl Markku MARKKULA (FI-PPE), membru în Consiliul local al orașului Espoo

Document de referință

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020)

COM(2011) 809 final

1.

Propunerile Comisiei constituie un excelent punct de plecare pentru definirea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) ale UE pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020. Toate regiunile și toți actorii dintr-o regiune pot și trebuie să utilizeze eficient cunoștințele. Astfel, difuzarea și dezvoltarea în continuare a rezultatelor CDI în Europa sunt extrem de importante.

2.

Pentru a se îndeplini obiectivele Strategiei Europa 2020, este important ca politica de coeziune a UE să contribuie la mărirea bazei de competențe și intensificarea activităților de inovare de la nivel local, precum și la dezvoltarea unor instrumente și a unei colaborări care să promoveze cooperarea intra-europeană dintre regiuni. Astfel de instrumente și o astfel de cooperare sunt necesare în scopul punerii în aplicare a rezultatelor programului Orizont 2020 la nivel local și regional. Toate activitățile de cercetare de la nivel regional finanțate prin programul Orizont 2020 ar trebui să includă o dimensiune a „excelenței mondiale”, facilitată de principiile specializării inteligente. Totodată, o corelare mai strânsă a programului Orizont 2020 cu fondurile structurale ar trebui să se reflecte în mod adecvat și în programele operaționale și în strategiile de cercetare, inovare și specializare inteligentă.

3.

Propunerile Comisiei respectă principiile subsidiarității și proporționalității. La nivelul UE, obiectivul măsurilor din cadrul programului Orizont 2020 este de a genera o valoare adăugată cât mai mare și de a produce un impact maxim. Măsurile pot consolida principiile generale de cercetare și inovare și pot sprijini activitățile de cercetare ale statelor membre, prevenind suprapunerile. Este deosebit de important ca prin programul Orizont 2020 să se poată atinge masa critică în sectoarele-cheie și să se realizeze acțiunile de cercetare-dezvoltare care implică riscuri ridicate și care se desfășoară pe termen lung, dat fiind că, în acest mod, pot fi partajate riscurile și pot fi realizate suficiente economii de scară, care altfel nu ar fi posibile.

4.

subliniază importanța programului Orizont 2020. Nivelul minim necesar de finanțare planificat de 80 de miliarde EUR este bine justificat în ceea ce privește rolul său în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și a altor politici ale Uniunii, precum și în realizarea și funcționarea Spațiului European de cercetare. Cu toate acestea, având în vedere faptul că Europa are nevoie să se redreseze de pe urma crizei financiare și să creeze o bază solidă pentru prioritățile alese în cadrul rolului său global, Orizont 2020 trebuie să includă instrumente axate pe schimbări în practicile din viața reală și să asigure societății rezultate mai rapide sub formă de noi locuri de muncă, creștere inteligentă și creșterea nivelului de bunăstare pe termen scurt și lung;

5.

salută obiectivul programului Orizont 2020 de a se obține mai multe inovări în urma cercetării, ținând seama de potențialul de inovare. Prin urmare, este esențial ca – înainte de începerea noii perioade de programare – factorii politici regionali și universitățile și institutele de cercetare locale să înceapă în mod activ să elaboreze în comun strategii de inovare regionale și programe de punere în aplicare care să fie axate strategic pe specializarea inteligentă și finanțate în comun din diferite surse, inclusiv din bugetele locale, contribuțiile întreprinderilor și o serie de instrumente financiare ale UE. Totodată este important ca agenda europeană în materie de cercetare și inovare să fie corelată cu strategiile naționale și regionale de inovare;

6.

solicită să fie evaluat impactul planurilor din cadrul programului Orizont 2020 (în ceea ce privește conținutul, direcționarea fondurilor și instrumentele), în special efectul lor de stimulare, ca parte a activităților de CDI care au loc în întreaga Europă. Orizont 2020 este un program masiv în ceea ce privește finanțarea (80 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2020). În cazul acțiunilor Marie Curie, se remarcă o reducere de la aproape 1 miliard de EUR în 2013 la numai 0,7 miliarde EUR în 2014. Având în vedere reușitele acestui program, eforturile financiare pentru aceste acțiuni ar trebui să fie mai bine corelate cu cele ale CEC. În plus, dat fiind că programul Orizont 2020 reprezintă doar câteva procente din toate activitățile de CDI din Europa, procesul decizional trebuie să pună accentul pe sistemul european de CDI în ansamblu și să definească priorități stricte în utilizarea fondurilor Orizont 2020;

7.

reiterează (1) faptul că trebuie făcuți pași îndrăzneți la nivel practic, pentru a atribui tuturor nivelurilor de guvernare din statele membre – local, regional, precum și central – o responsabilitate mai mare și pentru a implica toate celelalte părți interesate. În acest sens, este necesar să se recunoască în cadrul programelor naționale de reformă rolul important al autorităților regionale și locale la elaborarea și punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020. De asemenea, trebuie să se recunoască responsabilitatea comună a tuturor actorilor principali, punându-se accentul, prin intermediul pactelor teritoriale, pe activitățile CDI regionale;

8.

solicită orașelor și regiunilor să joace un rol central în realizarea unor noi tipuri de acorduri de asociere în participațiune pentru parteneriatele public-privat-populație, concentrându-se pe sporirea rolului utilizatorilor, pe inovarea deschisă și pe punerea în valoare a cunoștințelor la nivel de excelență, pentru a încuraja activitatea CDI necesară găsirii unor soluții inovatoare la provocările societale. Dacă se fixează drept obiectiv ca Europa să devină un lider global în abordarea marilor provocări societale, așa cum s-a afirmat deja în Orizont 2020, activitățile CDI trebuie să fie prin natura lor multidisciplinare, multisectoriale, multidimensionale și multiculturale, necesitând astfel o puternică participare în viața reală. Laboratoarele nu mai sunt de mult timp instalații universitare tradiționale, ci ecosisteme de inovare regionale ca standuri de testare pentru crearea rapidă de prototipuri în cazul multor inovații axate pe utilizatori: noi produse, procese, structuri și sisteme transformative și modulabile. Acestea nu pot fi create și menținute fără participarea activă a autorităților locale și regionale;

9.

subliniază că, pentru realizarea sinergiei vizate între politica regională și politica în materie de cercetare, este nevoie să se introducă o componentă regională în Orizont 2020. De aceea, Comitetul solicită menținerea instrumentelor și programelor din cadrul Orizont 2020, cum ar fi „Regiunile cunoașterii” (RoK) și „Laboratoarele vii”. Aceste programe sunt adaptate la nivel regional, au un impact regional puternic, consolidează potențialul regional de inovare și merg mai departe decât simplul „schimb de cunoștințe”;

10.

solicită să nu se pună capăt programului RoK – nici chiar din motive legate de faptul că activități similare sunt organizate și finanțate într-o măsură considerabilă din fondurile politicii de coeziune. În schimb, programul RoK ar trebui implementat ca un instrument de dezvoltare a excelenței regionale, iar volumul său ar trebui sporit considerabil. RoK poate fi extrem de important pentru a stimula și sprijini regiunile să adopte specializarea inteligentă, devenind o rampă de colaborare europeană sporită și de învățare comparativă. Învățarea comparativă este un proces bazat pe crearea comună a unor schimbări sistemice prin evaluare comparativă și învățare colaborativă;

11.

propune ca programului RoK să îi revină un rol special în finanțarea cercetării cu privire la modul de integrare a activităților regionale în diferite inițiative emblematice în vederea unei colaborări europene de succes. Astfel, unul dintre obiectivele RoK ar trebui să constea în sprijinirea competitivității ecosistemelor regionale bazate pe cercetare în domeniile Agendei digitale și tehnologiilor eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, atât la nivel european, cât și mondial, creând astfel noi oportunități de afaceri pentru IMM-urile participante, care joacă un rol esențial în introducerea pe piață și în punerea în practică a soluțiilor inovatoare;

12.

își exprimă îngrijorarea față de faptul că nici cadrul financiar multianual al Uniunii propus pentru perioada 2014-2020, nici programul Orizont 2020 nu se referă la viitorul Programului Energie inteligentă – Europa (EIE), care a avut o importanță majoră pentru inovare pe parcursul actualei perioade de programare, în ceea ce privește guvernanța locală, ingineria financiară, atragerea actorilor locali și a cetățenilor, viziunea pe termen lung și crearea de rețele, și a permis lansarea unor inițiative precum Convenția primarilor. Solicită așadar o rubrică bugetară separată, destinată soluțiilor netehnologice în cadrul programului Orizont 2020, în spiritul și în linia Programului EIE;

13.

Pentru a mări impactul regional al activităților europene de CDI, trebuie abordate mai multe aspecte:

14.

subliniază că următoarele aspecte sunt esențiale în ceea ce privește CDI în regiunile din întreaga Europă:

15.

subliniază că structura în trei componente a Orizont 2020 creează oportunități pentru îndeplinirea obiectivelor strategice ale Strategiei Europa 2020. Ținând seama de faptul că Orizont 2020 se concentrează pe activitatea CDI la nivelul UE, care ar trebui să catalizeze activitatea CDI în statele membre și în regiuni, la redefinirea regulilor și practicilor Orizont 2020 ar trebui să se ia în considerare următoarele recomandări:

16.

Ar trebui ca regiunile să fie mai bine pregătite pentru a profita de pe urma cercetării. Este necesar să se pună un accent mai puternic pe acest aspect și să i se aloce mai multă finanțare. Competențele, practicile și instrumentele dezvoltate ar trebui utilizate apoi pentru a asigura utilizarea la scară europeană a rezultatelor cercetării. Acest obiectiv poate fi atins doar prin intensificarea sinergiilor în utilizarea tuturor instrumentelor de finanțare, adică a resurselor puse la dispoziție de Orizont 2020, de politica de coeziune, precum și a resurselor locale, regionale și naționale. Utilizarea în comun a resurselor nu este însă suficientă, necesitând în plus schimbări în cultura operațională și în practicile administrative. Va trebui, mai ales, să se sporească gradul de colaborare dintre regiuni și de învățare în comun în ceea ce privește utilizarea eficientă a RIS3 (strategiilor naționale/regionale de inovare pentru specializarea inteligentă).

17.

Cu toate acestea, complementaritatea programului Orizont 2020 cu alte programe de finanțare ale UE, printre care și fondurile structurale, trebuie să asigure faptul că până și acele regiuni și orașe care nu sunt eligibile pentru finanțarea din astfel de fonduri sunt sprijinite în dezvoltarea așa-numitei constelații „tripartite” (care implică autoritățile locale și regionale, institutele de cunoaștere și industria) cu privire la inovare și valorificarea cunoașterii. În acest scop și având în vedere relevanța programului Orizont 2020 pentru UE în ansamblu, bugetul programului ar trebui să prevadă alocarea de fonduri specifice pentru cercetarea și dezvoltarea bazate pe astfel de relații de colaborare.

18.

Este, de asemenea, necesară o schimbare de mentalitate, pentru a îndeplini obiectivele stabilite. CoR solicită regiunilor inovatoare să formeze consorții europene, care să integreze diferite capacități pentru a crea inovații societale majore, care să fie aplicate la nivel european. El solicită totodată consolidarea capacităților regiunilor și orașelor de a utiliza Orizont 2020 și alte inițiative similare. Ar trebui să se acorde atenție, în special, utilizării depline a digitalizării și a noilor tehnologii-cheie pentru modernizarea politicii regionale de inovare. De asemenea, CoR încurajează regiunile să se îndrepte spre inovarea deschisă, în contextul unei viziuni axate pe factorul uman a parteneriatelor dintre actorii din sectoarele public și privat, în cadrul cărora universitățile și alte instituții de cercetare joacă un rol crucial.

19.

subliniază rolul complementar al Orizont 2020 în ceea ce privește CDI în statele membre. Punerea în aplicare a Orizont 2020 ar trebui să conducă în special la programe și alte instrumente de finanțare care să catalizeze politicile de inovare europene, să încurajeze spiritul inovator și să sporească participarea corporatistă, în special a IMM-urilor. În acest sens, este necesară încurajarea asumării de riscuri care însoțește adesea inovațiile importante; de asemenea, este necesară o finanțare sporită a IMM-urilor, mai cu seamă în ceea ce privește crearea rapidă de prototipuri, introducerea pe piață și punerea în practică a soluțiilor inovatoare;

20.

solicită schimbări în rolul Centrului Comun de Cercetare, astfel încât acesta să contribuie cu ultimele rezultate din CDI la luarea deciziilor la nivel local și regional. Această orientare ar trebui realizată în strânsă coordonare cu noile evoluții ale platformei de specializare inteligentă. În loc de a pune accentul pe rapoarte și alte publicații, rezultatele ar trebui să se concentreze într-o măsură mult mai mare pe finanțarea experimentelor și pe crearea rapidă a unor prototipuri, pe aplicarea cunoștințelor obținute din cercetare la procesele de schimbare practică din întreaga Europă, sporind astfel capitalul de reînnoire la nivelul local și regional;

21.

acordă o atenție specială modalităților de asigurare a faptului că se vor dezvolta și adopta noi instrumente eficiente cu o puternică dimensiune regională. Orientările politice există în cadrul Orizont 2020. Programul specific de punere în aplicare a Orizont 2020 menționează explicit elemente cu relevanță regională și coordonarea cu sursele de finanțare ale politicii de coeziune. Printre prioritățile referitoare la provocările societale se numără un element care privește eliminarea decalajelor din Europa în ceea ce privește cercetarea și inovarea, de exemplu, prin conlucrarea strânsă între institute de cercetare și regiuni mai puțin dezvoltate, prin recunoașterea excelenței în regiunile mai puțin dezvoltate și prin facilitarea schimbului de practici cu privire la politici la nivel regional;

22.

transmite un mesaj clar autorităților locale și regionale pentru a încuraja participarea lor activă în cadrul Orizont 2020. Pentru a obține beneficii cât mai mari de la programul Orizont 2020, autoritățile locale și regionale se confruntă cu provocarea de a dezvolta cooperarea teritorială și paneuropeană. În acest scop, ele trebuie să exploateze și potențialul Grupării Europene de cooperare teritorială (GECT) (2). În special, ele trebuie să fie capabile să elaboreze platforme comune (cum ar fi forumurile de inovare și bancurile de testare pentru cooperare, bazate pe integrarea lumii reale cu cea virtuală), pentru a promova inovarea deschisă și ecosistemele regionale de inovare. Cooperarea economică activă ar rezulta în economii de scară și în crearea unor piețe mai largi pentru întreprinderile locale, precum și în alte evoluții locale. Specializarea inteligentă – ca principiu de orientare central, atât al programului Orizont 2020, cât și al politicii de coeziune – deschide noi perspective pentru toate aceste aspecte;

23.

evidențiază faptul că punerea în aplicare a Orizont 2020 ar trebui să întărească natura sistemică a lanțului CDI și fazele sale finale, cu alte cuvinte, comercializarea rezultatelor cercetării pe piețe. Extinderea activităților de inovare deschisă face necesare mai multe activități de cercetare legate de spiritul de inovare și de ecosistemele de inovare. Așadar, activitățile CDI multidisciplinare ar trebui să se concentreze în special pe factorii de stimulare a schimbărilor inovatoare, incluziv pe previziune, capital uman, competențe reînnoite și indicatori pentru evaluarea inovării;

24.

propune ca obiectiv strategic pentru Orizont 2020 crearea unei culturi europene a inovării deschise prin intermediul unor programe specifice și al altor instrumente, de exemplu pentru a implica utilizatorii finali, cetățenii și organizațiile societății civile, dezvoltând metode și instrumente bazate pe TIC pentru inovarea deschisă. Acest obiectiv ar trebui să includă activități orientate către acumularea de experiențe modulabile în domeniul managementului, metodelor, instrumentelor și aplicațiilor de inovare deschisă. Este necesară o abordare experimentală, mai ales în domeniile în care inovațiile asociate digitalizării pot avea un impact enorm, ca de exemplu orașele inteligente și mobilitatea inteligentă.

25.

Raționalizarea practicilor administrative reprezintă una din cele mai mari așteptări legate de Orizont 2020. Obiectivul ar trebui să constea în stabilirea unor teme de cercetare și în crearea unor sisteme de finanțare flexibile și transparente, care să fie suficient de atractive pentru ca universitățile, centrele de cercetare și întreprinderile să dorească o colaborare europeană amplă și să aloce sume considerabile din propriile lor bugete acestor activități. În ceea ce privește modalitățile adecvate de control, monitorizarea modului în care sunt cheltuite fondurile ar putea fi considerată suficientă atunci când se bazează pe contabilitatea și auditul de rutină, conforme normelor în vigoare, ale fiecărui operator. Acest lucru ar reduce în mod considerabil numărul de audituri realizate de UE și de personalul din administrațiile statelor membre, aducându-l la niveluri chiar mai scăzute decât cele prevăzute.

26.

solicită să se simplifice procedurile administrative și subliniază că practicile administrative ar trebui, întotdeauna, să încurajeze și să sprijine realizarea obiectivelor de conținut ale proiectelor. Un ghișeu unic al Comisiei Europene ar putea preîntâmpina fragmentarea coordonării proiectelor inovatoare. Acest lucru este important mai cu seamă în cazul proiectelor multidisciplinare sau al celor finanțate din diverse fonduri europene;

27.

consideră că este absolut necesară modificarea articolului 24 din proiectul de regulament privind normele de participare [COM(2011) 810 final], care abordează costurile indirecte. Modelul propus în prezent este cel al cuantumului uniform, conform căruia costurile indirecte sunt stabilite prin aplicarea unui procent fix de 20 % din totalul costurilor directe eligibile. Acest lucru ar duce în multe cazuri la dificultăți enorme în acoperirea costurilor indirecte efective. Va trebui ca procentul să fie sporit semnificativ sau, ca și în cazul costurilor indirecte, să se accepte sumele cheltuite efectiv;

28.

salută alinierea programului Orizont 2020 și a politicii de coeziune, și conectarea diverselor programe și instrumente financiare ale UE. Cu toate acestea, planurile din cadrul programului Orizont 2020 ar trebui definite mai în amănunt, pentru a garanta schimbările necesare. Acest lucru înseamnă că fiecare program ar trebui să adopte criterii care să servească propriilor sale obiective, însă și să respecte principiul comun conform căruia proiectul trebuie să includă măsuri eficiente care să permită transmiterea rezultatelor cercetării către părțile neimplicate în proiectul respectiv, pentru a fi utilizate de către acestea. Pentru a spori impactul, utilizarea fondurilor ar trebui să fie mai flexibilă. Ceea ce contează este rezultatul, și nu procedurile administrative;

29.

reiterează sprijinul pentru abordarea sugerată de Parlamentul European, bazată pe „știință și tehnologie” sau „știință și inovare”, ancorată în criterii solide de calitate științifică/tehnică, bazându-se pe practici de gestionare realiste, recunoscând similitudinile și diferențele dintre știință, dezvoltarea tehnologiei și difuzarea comercială (3);

30.

subliniază importanța unei colaborări strânse între activitățile finanțate de Orizont 2020 și cele finanțate de fondurile politicii de coeziune. În noua perioadă de programare, fondurile politicii coeziunii ar trebui utilizate în scopul subliniat de CoR în avizul său privind simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare. CoR îndeamnă la crearea de noi mecanisme prin care să poată fi alocate fonduri autorităților locale și regionale, pentru ca acestea să poată achiziționa rezultatele proiectelor de cercetare de succes, astfel încât să răspundă cerințelor în materie de competențe, impuse de dezvoltarea regională inovatoare (4);

31.

propune ca următoarele măsuri să se aplice unei părți însemnate a programelor Orizont 2020, fiecare program trebuind să sublinieze temele cele mai relevante din perspectiva obiectivelor sale:

32.

Orizont 2020 trebuie să garanteze că metodele și procesele avansate de parteneriat dintre universități și sectoarele economice sunt aplicate în toate părțile Europei. Atenția trebuie îndreptată spre mărirea potențialului de obținere a unor rezultate care să ofere mai multe forme de inovare în urma cercetării, precum și spre întreprinderile profitabile, inclusiv cele active în sectorul public.

33.

Produsele care au succes pe plan internațional – fie ele produse în sensul strict al cuvântului, fie sisteme, servicii ori cadre operaționale mai ample – sunt rezultatul expertizei de nivel mondial bazate pe lanțuri de valoare și pe ecosisteme. Orizont 2020 trebuie să fie capabil să creeze condiții pentru lanțurile funcționale de inovare. Doar astfel se va putea răspunde marilor provocări societale și nevoii de regenerare industrială.

34.

subliniază rolul tehnologiilor generice esențiale (TGE) în cadrul Orizont 2020. Tehnologiile nu ar trebui dezvoltate doar în cadrul unor programe științifice și tehnologice individuale; mai degrabă, ele ar trebui corelate încă din etapa de cercetare-dezvoltare cu lanțurile de valori industriale și rețelele globale de valorificare a inovării, precum și cu activitățile de dezvoltare a ecosistemelor regionale și a clusterelor de inovare și de consolidare a expertizei. Crearea de campusuri la nivel regional și-ar putea aduce o contribuție în acest sens. Acest lucru este important, întrucât permite ca activitățile de dezvoltare a produselor de câtre întreprinderi mici, dar și de cele mai mari, să depășească etapele inițiale dificile;

35.

solicită să se profite pe deplin de nevoia sectorului public de noi servicii, produse și tehnologii, folosind-o ca pe o pârghie pentru stimularea cererii de inovare prin intermediul achizițiilor publice. CoR a recunoscut (5) enorma putere de cumpărare a achizițiilor publice, care reprezintă 17 % din PIB-ul UE-27, și rolul esențial al achizițiilor publice ca vectori ai inovării și motoare evidente ale acțiunilor întreprinse pe plan social, la nivelul mediului înconjurător etc. Acest potențial ar trebui exploatat la nivelul guvernanței regionale, naționale și europene și sprijinit prin intermediul unor măsuri adecvate de consolidare a capacităților;

36.

își reafirmă convingerea că Spațiul european de cercetare (SEC) ar putea fi consolidat dacă achizițiile publice de servicii de cercetare și de dezvoltare ar fi incluse în procedurile de achiziții publice; reamintește avizul CoR privind Cartea verde privind piața achizițiilor publice (6) și avizul CoR privind achizițiile publice înainte de comercializare (7), cu condiția ca acest lucru să nu implice ca serviciile respective să fie expuse concurenței;

37.

recunoaște rolul fundamental al orașelor, care reprezintă contextul unor ample inovări ce generează schimbări sistemice, cu un mare potențial pentru a răspunde provocărilor ecologice, sociale și economice dificile actuale. Instituțiile politice și universitare ar trebui să aducă un sprijin mai important procesului de transformare care permite dezvoltarea, testarea și potențarea acestor inovări care generează schimbări sistemice în contextele urbane;

38.

subliniază că implicarea deplină a autorităților regionale și locale este esențială pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru creștere și locuri de muncă, și în special a Uniunii inovării, pe baza găsirii unor soluții adaptate la nivel regional. Evidențiază rolul important pe care-l joacă aceste autorități în relațiile dintre întreprinderi, universități sau centre de cercetare și organismele publice (prin intermediul modelului tripartit sau al unor abordări similare);

39.

subliniază importanța investițiilor în infrastructurile de cercetare paneuropene. Pentru a asigura implicarea actorilor locali și regionali în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, dimensiunea inovării ar trebui să fie corect reprezentată în toate aspectele cadrului SEC, adică prin dezvoltarea SEC în direcția unui Spațiu european al cercetării și inovării. Infrastructurile de cercetare sunt resurse esențiale care completează centrele și echipamentele de cercetare ale universităților și ale altor instituții. Infrastructurile de cercetare atrag, de asemenea, excelenți cercetători la nivel global și ar trebui considerate platforme comune pentru cercetătorii din diferite discipline și poluri esențiale pentru cooperarea dintre mediul universitar, profesioniștii din sectoarele public și privat și alți actori societali.

40.

Comisia subliniază (8) faptul că centrele de colocație ale EIT joacă un rol major în consolidarea conectivității locale și globale a comunităților cunoașterii și inovării (CCI) în ansamblu, prin strânsa cooperare cu autoritățile regionale, în special cele implicate în elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor de inovare regionale pentru specializarea inteligentă (RIS3). Un exemplu excelent de dezvoltare a unui concept îl constituie Comunitățile regionale de inovare și implementare (CRI) ale CCI Clima. Acestea oferă un model de inovare regional original la nivel paneuropean, care folosește regiunile ca standuri de încercare, conectând dezvoltarea capacității de conducere și avantajele regionale la provocările globale.

41.

salută propunerea Comisiei de a crea noi CCI în următoarele domenii tematice: într-o primă etapă, inovarea pentru un stil de viață sănătos și îmbătrânire activă, materii prime și alimentație pentru viitor, iar într-o a doua etapă, mobilitatea urbană, producția cu valoare adăugată și societăți sigure și inteligente. Rolul CCI este deosebit de important în ceea ce privește încurajarea și sprijinirea inovării deschise printr-o digitalizare avansată, stimulând astfel inovarea în întreaga Europă;

42.

îndeamnă EIT să își continue misiunea fundamentală de dezvoltare și promovare activă a difuzării de bune practici pentru integrarea triunghiului cunoașterii cu scopul de a dezvolta o cultură comună a inovării și a schimbului de cunoștințe. Pe viitor, EIT ar trebui să înlesnească exploatarea experiențelor CCI în toate regiunile europene și să creeze o cultură a colaborării care să poată servi drept model în Europa și în afara acesteia;

43.

sprijină planurile de dezvoltare structurală ale guvernanței EIT. Deosebit de relevantă este propunerea inclusă de Comisie (9) în regulamentul său, conform căreia EIT ar trebui să colaboreze direct cu reprezentanții naționali și regionali și cu alte părți interesate din cadrul lanțului inovării, generând efecte benefice de ambele părți. Pentru a face ca acest dialog și aceste schimburi să fie mai sistematice, ar trebui să fie organizat un forum al părților interesate ale EIT, care să reunească comunități mai largi de părți interesate în jurul problemelor de interes general. CoR ar trebui să joace rolul de punte între acest forum și regiuni;

44.

propune ca CCI din cadrul EIT să își asume sarcina de a organiza activități de formare privind managementul la nivel înalt pentru factorii de decizie regionali, astfel încât aceștia să învețe să profite de oportunitățile existente în materie de utilizare a CDI ca parte esențială a procesului de decizie la nivel local, precum și de o învățare comparativă în rețea între regiunile europene. Acest lucru este deosebit de relevant, dat fiind că rețeaua EIT este motorul de inovare european care aduce laolaltă principalii actori din domeniul educației, cercetării și întreprinderilor.