Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52012AR0402

Avizul Comitetului Regiunilor — Orizont 2020 (Programul-cadru pentru cercetare și inovare)

OJ C 277, 13.9.2012, p. 143–155 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

13.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 277/143


Avizul Comitetului Regiunilor — Orizont 2020 (Programul-cadru pentru cercetare și inovare)

2012/C 277/14

COMITETUL REGIUNILOR

transmite următoarele mesaje-cheie:

propunerea de regulament al Consiliului și planurile de punere în aplicare a programului Orizont 2020 trebuie să se axeze mai mult pe practicile din viața reală și să aibă un impact mai puternic asupra acestora, adică nivelul local și regional trebuie să fie invitat să se implice activ în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

sistemul cu trei componente al programului Orizont 2020 aduce o valoare adăugată extinsă cercetării europene;

Orizont 2020 ar trebui să finanțeze cercetarea și dezvoltarea cu privire la conceptele, metodele și alte forme de capital intelectual necesare cooperării între regiuni și orașe, universități și mediul de afaceri, în domeniul inovării și valorificării cunoașterii;

regiunile și orașele ar trebui să includă cercetarea, dezvoltarea și inovarea (CDI) ca o parte esențială a agendei lor politice principale. Programul Orizont 2020 și fondurile de coeziune ar trebui utilizate pentru a crea conceptele, instrumentele și condițiile prin care administrația locală și regională să poată promova activ inovarea, să își poată asuma riscuri și să poată investi în punerea în practică a CDI, așa încât să se poată asigura soluții adaptate la nivel regional;

CoR propune ca obiectiv strategic pentru Orizont 2020 crearea unei culturi europene a inovării deschise prin intermediul unor programe specifice și al altor instrumente. Ecosistemele de inovare, tehnologiile generice esențiale, achizițiile publice și infrastructurile de cercetare necesită evoluții complexe;

reînnoirea programului-cadru înseamnă simplificarea practicilor acestuia și sporirea impactului proiectelor CDI finanțate de UE;

este, de asemenea, necesară o schimbare de mentalitate, pentru a îndeplini obiectivele stabilite. CoR solicită regiunilor inovatoare să formeze consorții europene, care să integreze diferite capacități pentru a crea inovații societale majore, care să fie aplicate la nivel european;

Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) poate avea o valoare adăugată specială și la nivel regional.

Raportor

dl Markku MARKKULA (FI-PPE), membru în Consiliul local al orașului Espoo

Document de referință

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020)

COM(2011) 809 final

I.   RECOMANDĂRI POLITICE

Primul mesaj-cheie:

Propunerea de regulament al Consiliului și planurile de punere în aplicare a programului Orizont 2020 trebuie să se axeze mai mult pe practicile din viața reală și să aibă un impact mai puternic asupra acestora, adică nivelul local și regional trebuie să fie invitat să se implice activ în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

1.

Propunerile Comisiei constituie un excelent punct de plecare pentru definirea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) ale UE pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020. Toate regiunile și toți actorii dintr-o regiune pot și trebuie să utilizeze eficient cunoștințele. Astfel, difuzarea și dezvoltarea în continuare a rezultatelor CDI în Europa sunt extrem de importante.

2.

Pentru a se îndeplini obiectivele Strategiei Europa 2020, este important ca politica de coeziune a UE să contribuie la mărirea bazei de competențe și intensificarea activităților de inovare de la nivel local, precum și la dezvoltarea unor instrumente și a unei colaborări care să promoveze cooperarea intra-europeană dintre regiuni. Astfel de instrumente și o astfel de cooperare sunt necesare în scopul punerii în aplicare a rezultatelor programului Orizont 2020 la nivel local și regional. Toate activitățile de cercetare de la nivel regional finanțate prin programul Orizont 2020 ar trebui să includă o dimensiune a „excelenței mondiale”, facilitată de principiile specializării inteligente. Totodată, o corelare mai strânsă a programului Orizont 2020 cu fondurile structurale ar trebui să se reflecte în mod adecvat și în programele operaționale și în strategiile de cercetare, inovare și specializare inteligentă.

3.

Propunerile Comisiei respectă principiile subsidiarității și proporționalității. La nivelul UE, obiectivul măsurilor din cadrul programului Orizont 2020 este de a genera o valoare adăugată cât mai mare și de a produce un impact maxim. Măsurile pot consolida principiile generale de cercetare și inovare și pot sprijini activitățile de cercetare ale statelor membre, prevenind suprapunerile. Este deosebit de important ca prin programul Orizont 2020 să se poată atinge masa critică în sectoarele-cheie și să se realizeze acțiunile de cercetare-dezvoltare care implică riscuri ridicate și care se desfășoară pe termen lung, dat fiind că, în acest mod, pot fi partajate riscurile și pot fi realizate suficiente economii de scară, care altfel nu ar fi posibile.

COMITETUL REGIUNILOR

4.

subliniază importanța programului Orizont 2020. Nivelul minim necesar de finanțare planificat de 80 de miliarde EUR este bine justificat în ceea ce privește rolul său în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și a altor politici ale Uniunii, precum și în realizarea și funcționarea Spațiului European de cercetare. Cu toate acestea, având în vedere faptul că Europa are nevoie să se redreseze de pe urma crizei financiare și să creeze o bază solidă pentru prioritățile alese în cadrul rolului său global, Orizont 2020 trebuie să includă instrumente axate pe schimbări în practicile din viața reală și să asigure societății rezultate mai rapide sub formă de noi locuri de muncă, creștere inteligentă și creșterea nivelului de bunăstare pe termen scurt și lung;

5.

salută obiectivul programului Orizont 2020 de a se obține mai multe inovări în urma cercetării, ținând seama de potențialul de inovare. Prin urmare, este esențial ca – înainte de începerea noii perioade de programare – factorii politici regionali și universitățile și institutele de cercetare locale să înceapă în mod activ să elaboreze în comun strategii de inovare regionale și programe de punere în aplicare care să fie axate strategic pe specializarea inteligentă și finanțate în comun din diferite surse, inclusiv din bugetele locale, contribuțiile întreprinderilor și o serie de instrumente financiare ale UE. Totodată este important ca agenda europeană în materie de cercetare și inovare să fie corelată cu strategiile naționale și regionale de inovare;

6.

solicită să fie evaluat impactul planurilor din cadrul programului Orizont 2020 (în ceea ce privește conținutul, direcționarea fondurilor și instrumentele), în special efectul lor de stimulare, ca parte a activităților de CDI care au loc în întreaga Europă. Orizont 2020 este un program masiv în ceea ce privește finanțarea (80 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2020). În cazul acțiunilor Marie Curie, se remarcă o reducere de la aproape 1 miliard de EUR în 2013 la numai 0,7 miliarde EUR în 2014. Având în vedere reușitele acestui program, eforturile financiare pentru aceste acțiuni ar trebui să fie mai bine corelate cu cele ale CEC. În plus, dat fiind că programul Orizont 2020 reprezintă doar câteva procente din toate activitățile de CDI din Europa, procesul decizional trebuie să pună accentul pe sistemul european de CDI în ansamblu și să definească priorități stricte în utilizarea fondurilor Orizont 2020;

7.

reiterează (1) faptul că trebuie făcuți pași îndrăzneți la nivel practic, pentru a atribui tuturor nivelurilor de guvernare din statele membre – local, regional, precum și central – o responsabilitate mai mare și pentru a implica toate celelalte părți interesate. În acest sens, este necesar să se recunoască în cadrul programelor naționale de reformă rolul important al autorităților regionale și locale la elaborarea și punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020. De asemenea, trebuie să se recunoască responsabilitatea comună a tuturor actorilor principali, punându-se accentul, prin intermediul pactelor teritoriale, pe activitățile CDI regionale;

8.

solicită orașelor și regiunilor să joace un rol central în realizarea unor noi tipuri de acorduri de asociere în participațiune pentru parteneriatele public-privat-populație, concentrându-se pe sporirea rolului utilizatorilor, pe inovarea deschisă și pe punerea în valoare a cunoștințelor la nivel de excelență, pentru a încuraja activitatea CDI necesară găsirii unor soluții inovatoare la provocările societale. Dacă se fixează drept obiectiv ca Europa să devină un lider global în abordarea marilor provocări societale, așa cum s-a afirmat deja în Orizont 2020, activitățile CDI trebuie să fie prin natura lor multidisciplinare, multisectoriale, multidimensionale și multiculturale, necesitând astfel o puternică participare în viața reală. Laboratoarele nu mai sunt de mult timp instalații universitare tradiționale, ci ecosisteme de inovare regionale ca standuri de testare pentru crearea rapidă de prototipuri în cazul multor inovații axate pe utilizatori: noi produse, procese, structuri și sisteme transformative și modulabile. Acestea nu pot fi create și menținute fără participarea activă a autorităților locale și regionale;

9.

subliniază că, pentru realizarea sinergiei vizate între politica regională și politica în materie de cercetare, este nevoie să se introducă o componentă regională în Orizont 2020. De aceea, Comitetul solicită menținerea instrumentelor și programelor din cadrul Orizont 2020, cum ar fi „Regiunile cunoașterii” (RoK) și „Laboratoarele vii”. Aceste programe sunt adaptate la nivel regional, au un impact regional puternic, consolidează potențialul regional de inovare și merg mai departe decât simplul „schimb de cunoștințe”;

10.

solicită să nu se pună capăt programului RoK – nici chiar din motive legate de faptul că activități similare sunt organizate și finanțate într-o măsură considerabilă din fondurile politicii de coeziune. În schimb, programul RoK ar trebui implementat ca un instrument de dezvoltare a excelenței regionale, iar volumul său ar trebui sporit considerabil. RoK poate fi extrem de important pentru a stimula și sprijini regiunile să adopte specializarea inteligentă, devenind o rampă de colaborare europeană sporită și de învățare comparativă. Învățarea comparativă este un proces bazat pe crearea comună a unor schimbări sistemice prin evaluare comparativă și învățare colaborativă;

11.

propune ca programului RoK să îi revină un rol special în finanțarea cercetării cu privire la modul de integrare a activităților regionale în diferite inițiative emblematice în vederea unei colaborări europene de succes. Astfel, unul dintre obiectivele RoK ar trebui să constea în sprijinirea competitivității ecosistemelor regionale bazate pe cercetare în domeniile Agendei digitale și tehnologiilor eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, atât la nivel european, cât și mondial, creând astfel noi oportunități de afaceri pentru IMM-urile participante, care joacă un rol esențial în introducerea pe piață și în punerea în practică a soluțiilor inovatoare;

12.

își exprimă îngrijorarea față de faptul că nici cadrul financiar multianual al Uniunii propus pentru perioada 2014-2020, nici programul Orizont 2020 nu se referă la viitorul Programului Energie inteligentă Europa (EIE), care a avut o importanță majoră pentru inovare pe parcursul actualei perioade de programare, în ceea ce privește guvernanța locală, ingineria financiară, atragerea actorilor locali și a cetățenilor, viziunea pe termen lung și crearea de rețele, și a permis lansarea unor inițiative precum Convenția primarilor. Solicită așadar o rubrică bugetară separată, destinată soluțiilor netehnologice în cadrul programului Orizont 2020, în spiritul și în linia Programului EIE;

Al 2-lea mesaj-cheie:

Sistemul cu trei componente al programului Orizont 2020 aduce o valoare adăugată extinsă cercetării europene.

13.

Pentru a mări impactul regional al activităților europene de CDI, trebuie abordate mai multe aspecte:

a)

sensibilizarea publicului cu privire la inovare și cu privire la impactul și caracterul modulabil al CDI;

b)

dezvoltarea unui sistem de măsurare a valorii pentru a contribui la intensificarea colaborării regionale în vederea abordării marilor provocări societale și la crearea și operarea unor platforme comune de inovare deschisă și parteneriate public-privat-populație;

c)

încurajarea dialogului dintre știință și societate și, astfel, aprofundarea înțelegerii naturii sistemice a inovației și previziunii.

COMITETUL REGIUNILOR

14.

subliniază că următoarele aspecte sunt esențiale în ceea ce privește CDI în regiunile din întreaga Europă:

a)

definirea rolului CDI în reînnoirea unor procese tradiționale din sectorul public, inclusiv în luarea deciziilor;

b)

sporirea relevanței și a gradului de utilizare a rezultatelor inițiativelor emblematice ale UE și, pe această bază, accelerarea punerii în aplicare a acestor activități;

c)

dobândirea deprinderii de a se exploata și a se introduce pe piață actualele cunoștințe din cercetare și inovare prin parteneriate public-privat și prin diseminarea celor mai bune practici și a altor cunoștințe relevante;

15.

subliniază că structura în trei componente a Orizont 2020 creează oportunități pentru îndeplinirea obiectivelor strategice ale Strategiei Europa 2020. Ținând seama de faptul că Orizont 2020 se concentrează pe activitatea CDI la nivelul UE, care ar trebui să catalizeze activitatea CDI în statele membre și în regiuni, la redefinirea regulilor și practicilor Orizont 2020 ar trebui să se ia în considerare următoarele recomandări:

a)

În ceea ce privește criteriile de evaluare și de finanțare, accentul se pune pe excelența la nivel mondial; toate activitățile se bazează pe expertiză științifică. Cu toate acestea, ar trebui subliniat faptul că fiecare componentă trebuie să aibă propriile criterii de excelență: în prima componentă, criteriul ar trebui să fie excelența științifică, în a doua, excelența inovațiilor industriale și reînnoirea întreprinderilor, iar în treia ar trebui să fie excelența și impactul inovațiilor societale;

b)

În cadrul componentei prioritare „Excelența științifică”, un accent sporit ar trebui să se pună pe importanța naturii multidisciplinare a tehnologiilor viitoare și emergente. Criteriile evaluării de impact ar trebui să includă, pe lângă publicațiile științifice și brevetele de invenție, și alte forme ale fluxului de cunoștințe între diverșii actorii, de la creatorii de cunoaștere, trecând prin utilizatorii cunoașterii și până la beneficiarii finali;

c)

În cadrul componentei „Poziția de lider în sectorul industrial”, un accent puternic ar trebui pus pe combinarea mai multor tehnologii în CDI pentru a spori potențialul de creștere al întreprinderilor europene și în special al IMM-urilor. În acest context ar putea fi promovată participarea IMM-urilor la parteneriate public-privat. Abordarea complexității industriale necesită și o flexibilitate sporită a CDI, ceea ce implică participarea crescută a IMM-urilor. Tehnologiile ar trebui privite ca factori de încurajare a unei dezvoltări rapide, chiar și la nivelul unor schimbări radicale, ceea ce evidențiază faptul că accentul principal ar trebui pus pe integrarea digitalizării, comportamentului uman și dinamicii pieței;

d)

În cadrul componentei „Provocări societale”, accentul ar trebui pus pe combinarea celei mai bune expertize europene cu proiecte de creare comună de cunoștințe pe scară largă, permițând Europei să pună în aplicare schimbări sistemice ample, care să reînnoiască structurile, depășind granițele tradiționale. Cercetarea de orientare unidisciplinară nu este suficientă pentru a crea un volum de cunoștințe care să rezolve marile provocări societale Accentul ar trebui direcționat către activitățile CDI multidisciplinare, care produc conceptele și componentele necesare în cadrul acelor schimbări ce reînnoiesc structurile la nivel de sistem. În centrul cercetării se află experimentarea și crearea de proiecte-pilot. Un bun exemplu este domeniul operațional extins Orașe inteligente. Un element esențial în acest context îl reprezintă caracterul modulabil al rezultatelor în condiții diferite în întreaga Europă;

e)

Deoarece și pe termen scurt sunt necesare rezultate de anvergură mondială, ar trebui utilizată în special componenta „Provocări societale” pentru reînnoirea cadrului politic care în prezent este prea rigid și, de asemenea, prea izolat de practicile din lumea reală. Programele diferite utilizează diferite scheme de finanțare în conformitate cu obiectivele lor. O soluție ar putea consta într-o politică de finanțare în mai multe faze, în cadrul căreia fiecare fază ar fi dotată cu resurse corespunzătoare, iar rezultatele ar fi evaluate pe baza unor criterii care pun accentul pe necesitatea unei calități excelente. Numai proiectele de succes, care întrunesc aceste criterii de excelență, ar continua la nivelul următor. Nivelurile ar putea să includă faze de proiect precum 1) fezabilitatea, 2) experimentarea, 3) crearea comună de cunoștințe și 4) derularea și modularea. Prima fază se concentrează pe crearea de soluții prin interacțiune amplă și deschisă. A doua fază ar viza testarea diverselor alternative și conceptualizarea sistemului. În cea de-a treia fază, cercetători de vârf ar urma să specifice componentele necesare. A patra fază ar fi compusă din mai multe experimente paralele, aplicate, de creare simultană de cunoștințe noi, care ar spori impactul societal al proiectului;

f)

Dacă ar fi aplicată în mod transparent și s-ar disemina rezultatele în mod eficient, practica unor proiecte în mai multe faze, descrisă mai sus, ar furniza și regiunilor și altor beneficiari ai fondurilor de coeziune o cantitate imensă de informații utile despre expertiza deja existentă și agenții potențiali din cadrul activităților de dezvoltare.

Al 3-lea mesaj-cheie:

Regiunile și orașele ar trebui să includă CDI ca o parte esențială a agendei lor politice principale. Programul Orizont 2020 și fondurile de coeziune ar trebui utilizate pentru a crea conceptele, instrumentele și condițiile prin care administrația locală și regională să poată promova activ inovarea, să își poată asuma riscuri și să poată investi în punerea în practică a CDI, așa încât să se poată asigura soluții adaptate la nivel regional.

16.

Ar trebui ca regiunile să fie mai bine pregătite pentru a profita de pe urma cercetării. Este necesar să se pună un accent mai puternic pe acest aspect și să i se aloce mai multă finanțare. Competențele, practicile și instrumentele dezvoltate ar trebui utilizate apoi pentru a asigura utilizarea la scară europeană a rezultatelor cercetării. Acest obiectiv poate fi atins doar prin intensificarea sinergiilor în utilizarea tuturor instrumentelor de finanțare, adică a resurselor puse la dispoziție de Orizont 2020, de politica de coeziune, precum și a resurselor locale, regionale și naționale. Utilizarea în comun a resurselor nu este însă suficientă, necesitând în plus schimbări în cultura operațională și în practicile administrative. Va trebui, mai ales, să se sporească gradul de colaborare dintre regiuni și de învățare în comun în ceea ce privește utilizarea eficientă a RIS3 (strategiilor naționale/regionale de inovare pentru specializarea inteligentă).

17.

Cu toate acestea, complementaritatea programului Orizont 2020 cu alte programe de finanțare ale UE, printre care și fondurile structurale, trebuie să asigure faptul că până și acele regiuni și orașe care nu sunt eligibile pentru finanțarea din astfel de fonduri sunt sprijinite în dezvoltarea așa-numitei constelații „tripartite” (care implică autoritățile locale și regionale, institutele de cunoaștere și industria) cu privire la inovare și valorificarea cunoașterii. În acest scop și având în vedere relevanța programului Orizont 2020 pentru UE în ansamblu, bugetul programului ar trebui să prevadă alocarea de fonduri specifice pentru cercetarea și dezvoltarea bazate pe astfel de relații de colaborare.

18.

Este, de asemenea, necesară o schimbare de mentalitate, pentru a îndeplini obiectivele stabilite. CoR solicită regiunilor inovatoare să formeze consorții europene, care să integreze diferite capacități pentru a crea inovații societale majore, care să fie aplicate la nivel european. El solicită totodată consolidarea capacităților regiunilor și orașelor de a utiliza Orizont 2020 și alte inițiative similare. Ar trebui să se acorde atenție, în special, utilizării depline a digitalizării și a noilor tehnologii-cheie pentru modernizarea politicii regionale de inovare. De asemenea, CoR încurajează regiunile să se îndrepte spre inovarea deschisă, în contextul unei viziuni axate pe factorul uman a parteneriatelor dintre actorii din sectoarele public și privat, în cadrul cărora universitățile și alte instituții de cercetare joacă un rol crucial.

COMITETUL REGIUNILOR

19.

subliniază rolul complementar al Orizont 2020 în ceea ce privește CDI în statele membre. Punerea în aplicare a Orizont 2020 ar trebui să conducă în special la programe și alte instrumente de finanțare care să catalizeze politicile de inovare europene, să încurajeze spiritul inovator și să sporească participarea corporatistă, în special a IMM-urilor. În acest sens, este necesară încurajarea asumării de riscuri care însoțește adesea inovațiile importante; de asemenea, este necesară o finanțare sporită a IMM-urilor, mai cu seamă în ceea ce privește crearea rapidă de prototipuri, introducerea pe piață și punerea în practică a soluțiilor inovatoare;

20.

solicită schimbări în rolul Centrului Comun de Cercetare, astfel încât acesta să contribuie cu ultimele rezultate din CDI la luarea deciziilor la nivel local și regional. Această orientare ar trebui realizată în strânsă coordonare cu noile evoluții ale platformei de specializare inteligentă. În loc de a pune accentul pe rapoarte și alte publicații, rezultatele ar trebui să se concentreze într-o măsură mult mai mare pe finanțarea experimentelor și pe crearea rapidă a unor prototipuri, pe aplicarea cunoștințelor obținute din cercetare la procesele de schimbare practică din întreaga Europă, sporind astfel capitalul de reînnoire la nivelul local și regional;

21.

acordă o atenție specială modalităților de asigurare a faptului că se vor dezvolta și adopta noi instrumente eficiente cu o puternică dimensiune regională. Orientările politice există în cadrul Orizont 2020. Programul specific de punere în aplicare a Orizont 2020 menționează explicit elemente cu relevanță regională și coordonarea cu sursele de finanțare ale politicii de coeziune. Printre prioritățile referitoare la provocările societale se numără un element care privește eliminarea decalajelor din Europa în ceea ce privește cercetarea și inovarea, de exemplu, prin conlucrarea strânsă între institute de cercetare și regiuni mai puțin dezvoltate, prin recunoașterea excelenței în regiunile mai puțin dezvoltate și prin facilitarea schimbului de practici cu privire la politici la nivel regional;

22.

transmite un mesaj clar autorităților locale și regionale pentru a încuraja participarea lor activă în cadrul Orizont 2020. Pentru a obține beneficii cât mai mari de la programul Orizont 2020, autoritățile locale și regionale se confruntă cu provocarea de a dezvolta cooperarea teritorială și paneuropeană. În acest scop, ele trebuie să exploateze și potențialul Grupării Europene de cooperare teritorială (GECT) (2). În special, ele trebuie să fie capabile să elaboreze platforme comune (cum ar fi forumurile de inovare și bancurile de testare pentru cooperare, bazate pe integrarea lumii reale cu cea virtuală), pentru a promova inovarea deschisă și ecosistemele regionale de inovare. Cooperarea economică activă ar rezulta în economii de scară și în crearea unor piețe mai largi pentru întreprinderile locale, precum și în alte evoluții locale. Specializarea inteligentă – ca principiu de orientare central, atât al programului Orizont 2020, cât și al politicii de coeziune – deschide noi perspective pentru toate aceste aspecte;

23.

evidențiază faptul că punerea în aplicare a Orizont 2020 ar trebui să întărească natura sistemică a lanțului CDI și fazele sale finale, cu alte cuvinte, comercializarea rezultatelor cercetării pe piețe. Extinderea activităților de inovare deschisă face necesare mai multe activități de cercetare legate de spiritul de inovare și de ecosistemele de inovare. Așadar, activitățile CDI multidisciplinare ar trebui să se concentreze în special pe factorii de stimulare a schimbărilor inovatoare, incluziv pe previziune, capital uman, competențe reînnoite și indicatori pentru evaluarea inovării;

24.

propune ca obiectiv strategic pentru Orizont 2020 crearea unei culturi europene a inovării deschise prin intermediul unor programe specifice și al altor instrumente, de exemplu pentru a implica utilizatorii finali, cetățenii și organizațiile societății civile, dezvoltând metode și instrumente bazate pe TIC pentru inovarea deschisă. Acest obiectiv ar trebui să includă activități orientate către acumularea de experiențe modulabile în domeniul managementului, metodelor, instrumentelor și aplicațiilor de inovare deschisă. Este necesară o abordare experimentală, mai ales în domeniile în care inovațiile asociate digitalizării pot avea un impact enorm, ca de exemplu orașele inteligente și mobilitatea inteligentă.

Al 4-lea mesaj - cheie

Reînnoirea programului-cadru înseamnă simplificarea practicilor acestuia și sporirea impactului proiectelor CDI finanțate de UE

25.

Raționalizarea practicilor administrative reprezintă una din cele mai mari așteptări legate de Orizont 2020. Obiectivul ar trebui să constea în stabilirea unor teme de cercetare și în crearea unor sisteme de finanțare flexibile și transparente, care să fie suficient de atractive pentru ca universitățile, centrele de cercetare și întreprinderile să dorească o colaborare europeană amplă și să aloce sume considerabile din propriile lor bugete acestor activități. În ceea ce privește modalitățile adecvate de control, monitorizarea modului în care sunt cheltuite fondurile ar putea fi considerată suficientă atunci când se bazează pe contabilitatea și auditul de rutină, conforme normelor în vigoare, ale fiecărui operator. Acest lucru ar reduce în mod considerabil numărul de audituri realizate de UE și de personalul din administrațiile statelor membre, aducându-l la niveluri chiar mai scăzute decât cele prevăzute.

COMITETUL REGIUNILOR

26.

solicită să se simplifice procedurile administrative și subliniază că practicile administrative ar trebui, întotdeauna, să încurajeze și să sprijine realizarea obiectivelor de conținut ale proiectelor. Un ghișeu unic al Comisiei Europene ar putea preîntâmpina fragmentarea coordonării proiectelor inovatoare. Acest lucru este important mai cu seamă în cazul proiectelor multidisciplinare sau al celor finanțate din diverse fonduri europene;

27.

consideră că este absolut necesară modificarea articolului 24 din proiectul de regulament privind normele de participare [COM(2011) 810 final], care abordează costurile indirecte. Modelul propus în prezent este cel al cuantumului uniform, conform căruia costurile indirecte sunt stabilite prin aplicarea unui procent fix de 20 % din totalul costurilor directe eligibile. Acest lucru ar duce în multe cazuri la dificultăți enorme în acoperirea costurilor indirecte efective. Va trebui ca procentul să fie sporit semnificativ sau, ca și în cazul costurilor indirecte, să se accepte sumele cheltuite efectiv;

28.

salută alinierea programului Orizont 2020 și a politicii de coeziune, și conectarea diverselor programe și instrumente financiare ale UE. Cu toate acestea, planurile din cadrul programului Orizont 2020 ar trebui definite mai în amănunt, pentru a garanta schimbările necesare. Acest lucru înseamnă că fiecare program ar trebui să adopte criterii care să servească propriilor sale obiective, însă și să respecte principiul comun conform căruia proiectul trebuie să includă măsuri eficiente care să permită transmiterea rezultatelor cercetării către părțile neimplicate în proiectul respectiv, pentru a fi utilizate de către acestea. Pentru a spori impactul, utilizarea fondurilor ar trebui să fie mai flexibilă. Ceea ce contează este rezultatul, și nu procedurile administrative;

29.

reiterează sprijinul pentru abordarea sugerată de Parlamentul European, bazată pe „știință și tehnologie” sau „știință și inovare”, ancorată în criterii solide de calitate științifică/tehnică, bazându-se pe practici de gestionare realiste, recunoscând similitudinile și diferențele dintre știință, dezvoltarea tehnologiei și difuzarea comercială (3);

30.

subliniază importanța unei colaborări strânse între activitățile finanțate de Orizont 2020 și cele finanțate de fondurile politicii de coeziune. În noua perioadă de programare, fondurile politicii coeziunii ar trebui utilizate în scopul subliniat de CoR în avizul său privind simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare. CoR îndeamnă la crearea de noi mecanisme prin care să poată fi alocate fonduri autorităților locale și regionale, pentru ca acestea să poată achiziționa rezultatele proiectelor de cercetare de succes, astfel încât să răspundă cerințelor în materie de competențe, impuse de dezvoltarea regională inovatoare (4);

31.

propune ca următoarele măsuri să se aplice unei părți însemnate a programelor Orizont 2020, fiecare program trebuind să sublinieze temele cele mai relevante din perspectiva obiectivelor sale:

a)

Unul din punctele cele mai slabe ale sistemului actual provine din faptul că nu se exploatează suficient cunoștințele existente. La începutul fiecărui proiect, ar trebui să se prevadă timp suficient și alte resurse necesare pentru a colecta și analiza cunoștințele deja existente referitoare la subiectul respectiv. Rezultatele acestei faze a proiectului ar trebui puse la dispoziția publicului, inclusiv a părților neimplicate în proiect, pentru a îmbunătăți difuzarea informației și a înlesni utilizarea sa pretutindeni.

b)

Ar trebui accentuată mai mult decât înainte importanța îndeplinirii obiectivelor în materie de rezultate. În practică, acest lucru implică, de exemplu, ca descrierile programelor și aplicațiile proiectelor să pună accentul pe impactul societal al activităților de CDI, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Ar trebui investite mai multe resurse în creșterea impactului; de asemenea, ar trebui amplificate proiectele-pilot și activitățile de diseminare a rezultatelor, extinzându-le la întregul ciclu de viață al proiectului. Ar trebui să se aloce resurse includerii de noi parteneri în diversele faze ale proiectului, prin implicarea, în special, a co-creatorilor de cunoaștere și a celor care pun în aplicare rezultatele în diferitele regiuni și domenii.

c)

Deschiderea, colaborarea și rapiditatea de reacție ar trebui sporite ca parte a „culturii” proiectelor, și cu scopul de a rezerva o parte din bugetul fiecărui proiect (în general între 10 și 20 %) acelor măsuri nespecifice adoptate în timpul proiectului pentru a reacționa la schimbările externe și la evoluțiile din domeniul respectiv, adică acelor măsuri planificate în cursul derulării proiectului. Această finanțare ar putea, de asemenea, să se utilizeze pentru a implica noi parteneri în proiect, în situațiile în care se consideră că un actor care nu a fost inclus din primul moment în proiectul respectiv dispune de cunoștințe tehnice valoroase pentru acel proiect.

d)

În cadrul domeniului de aplicare al Regulamentelor financiare, ar trebui elaborate mecanisme pentru a permite alocarea unor proporții mici din finanțare pentru dezvoltarea în continuare a rezultatelor deosebite ale anumitor proiecte. Un astfel de sprijin ar urma să fie condiționat de îndeplinirea criteriilor de excelență și ar funcționa în primul rând ca stimulent pentru direcționarea rezultatelor deosebite către etapa următoare a ciclului de inovare (de exemplu de la cercetare la demonstrație și la comercializare).

e)

Triunghiul cunoașterii (sinergia dintre cercetare, educație și inovare) ar trebui să constituie unul din principiile fundamentale, nu doar în cadrul Institutului European de Inovare și Tehnologie, ci în întregul program Orizont 2020. Toate proiectele ar trebui să planifice activități în vederea punerii în aplicare a triunghiului cunoașterii.

Al 5-lea mesaj-cheie:

Ecosistemele de inovare, tehnologiile generice esențiale, achizițiile publice și infrastructurile de cercetare necesită evoluții complexe

32.

Orizont 2020 trebuie să garanteze că metodele și procesele avansate de parteneriat dintre universități și sectoarele economice sunt aplicate în toate părțile Europei. Atenția trebuie îndreptată spre mărirea potențialului de obținere a unor rezultate care să ofere mai multe forme de inovare în urma cercetării, precum și spre întreprinderile profitabile, inclusiv cele active în sectorul public.

33.

Produsele care au succes pe plan internațional – fie ele produse în sensul strict al cuvântului, fie sisteme, servicii ori cadre operaționale mai ample – sunt rezultatul expertizei de nivel mondial bazate pe lanțuri de valoare și pe ecosisteme. Orizont 2020 trebuie să fie capabil să creeze condiții pentru lanțurile funcționale de inovare. Doar astfel se va putea răspunde marilor provocări societale și nevoii de regenerare industrială.

COMITETUL REGIUNILOR

34.

subliniază rolul tehnologiilor generice esențiale (TGE) în cadrul Orizont 2020. Tehnologiile nu ar trebui dezvoltate doar în cadrul unor programe științifice și tehnologice individuale; mai degrabă, ele ar trebui corelate încă din etapa de cercetare-dezvoltare cu lanțurile de valori industriale și rețelele globale de valorificare a inovării, precum și cu activitățile de dezvoltare a ecosistemelor regionale și a clusterelor de inovare și de consolidare a expertizei. Crearea de campusuri la nivel regional și-ar putea aduce o contribuție în acest sens. Acest lucru este important, întrucât permite ca activitățile de dezvoltare a produselor de câtre întreprinderi mici, dar și de cele mai mari, să depășească etapele inițiale dificile;

35.

solicită să se profite pe deplin de nevoia sectorului public de noi servicii, produse și tehnologii, folosind-o ca pe o pârghie pentru stimularea cererii de inovare prin intermediul achizițiilor publice. CoR a recunoscut (5) enorma putere de cumpărare a achizițiilor publice, care reprezintă 17 % din PIB-ul UE-27, și rolul esențial al achizițiilor publice ca vectori ai inovării și motoare evidente ale acțiunilor întreprinse pe plan social, la nivelul mediului înconjurător etc. Acest potențial ar trebui exploatat la nivelul guvernanței regionale, naționale și europene și sprijinit prin intermediul unor măsuri adecvate de consolidare a capacităților;

36.

își reafirmă convingerea că Spațiul european de cercetare (SEC) ar putea fi consolidat dacă achizițiile publice de servicii de cercetare și de dezvoltare ar fi incluse în procedurile de achiziții publice; reamintește avizul CoR privind Cartea verde privind piața achizițiilor publice (6) și avizul CoR privind achizițiile publice înainte de comercializare (7), cu condiția ca acest lucru să nu implice ca serviciile respective să fie expuse concurenței;

37.

recunoaște rolul fundamental al orașelor, care reprezintă contextul unor ample inovări ce generează schimbări sistemice, cu un mare potențial pentru a răspunde provocărilor ecologice, sociale și economice dificile actuale. Instituțiile politice și universitare ar trebui să aducă un sprijin mai important procesului de transformare care permite dezvoltarea, testarea și potențarea acestor inovări care generează schimbări sistemice în contextele urbane;

38.

subliniază că implicarea deplină a autorităților regionale și locale este esențială pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru creștere și locuri de muncă, și în special a Uniunii inovării, pe baza găsirii unor soluții adaptate la nivel regional. Evidențiază rolul important pe care-l joacă aceste autorități în relațiile dintre întreprinderi, universități sau centre de cercetare și organismele publice (prin intermediul modelului tripartit sau al unor abordări similare);

39.

subliniază importanța investițiilor în infrastructurile de cercetare paneuropene. Pentru a asigura implicarea actorilor locali și regionali în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, dimensiunea inovării ar trebui să fie corect reprezentată în toate aspectele cadrului SEC, adică prin dezvoltarea SEC în direcția unui Spațiu european al cercetării și inovării. Infrastructurile de cercetare sunt resurse esențiale care completează centrele și echipamentele de cercetare ale universităților și ale altor instituții. Infrastructurile de cercetare atrag, de asemenea, excelenți cercetători la nivel global și ar trebui considerate platforme comune pentru cercetătorii din diferite discipline și poluri esențiale pentru cooperarea dintre mediul universitar, profesioniștii din sectoarele public și privat și alți actori societali.

Al 6-lea mesaj-cheie:

Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) poate avea o valoare adăugată specială și la nivel regional

40.

Comisia subliniază (8) faptul că centrele de colocație ale EIT joacă un rol major în consolidarea conectivității locale și globale a comunităților cunoașterii și inovării (CCI) în ansamblu, prin strânsa cooperare cu autoritățile regionale, în special cele implicate în elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor de inovare regionale pentru specializarea inteligentă (RIS3). Un exemplu excelent de dezvoltare a unui concept îl constituie Comunitățile regionale de inovare și implementare (CRI) ale CCI Clima. Acestea oferă un model de inovare regional original la nivel paneuropean, care folosește regiunile ca standuri de încercare, conectând dezvoltarea capacității de conducere și avantajele regionale la provocările globale.

COMITETUL REGIUNILOR

41.

salută propunerea Comisiei de a crea noi CCI în următoarele domenii tematice: într-o primă etapă, inovarea pentru un stil de viață sănătos și îmbătrânire activă, materii prime și alimentație pentru viitor, iar într-o a doua etapă, mobilitatea urbană, producția cu valoare adăugată și societăți sigure și inteligente. Rolul CCI este deosebit de important în ceea ce privește încurajarea și sprijinirea inovării deschise printr-o digitalizare avansată, stimulând astfel inovarea în întreaga Europă;

42.

îndeamnă EIT să își continue misiunea fundamentală de dezvoltare și promovare activă a difuzării de bune practici pentru integrarea triunghiului cunoașterii cu scopul de a dezvolta o cultură comună a inovării și a schimbului de cunoștințe. Pe viitor, EIT ar trebui să înlesnească exploatarea experiențelor CCI în toate regiunile europene și să creeze o cultură a colaborării care să poată servi drept model în Europa și în afara acesteia;

43.

sprijină planurile de dezvoltare structurală ale guvernanței EIT. Deosebit de relevantă este propunerea inclusă de Comisie (9) în regulamentul său, conform căreia EIT ar trebui să colaboreze direct cu reprezentanții naționali și regionali și cu alte părți interesate din cadrul lanțului inovării, generând efecte benefice de ambele părți. Pentru a face ca acest dialog și aceste schimburi să fie mai sistematice, ar trebui să fie organizat un forum al părților interesate ale EIT, care să reunească comunități mai largi de părți interesate în jurul problemelor de interes general. CoR ar trebui să joace rolul de punte între acest forum și regiuni;

44.

propune ca CCI din cadrul EIT să își asume sarcina de a organiza activități de formare privind managementul la nivel înalt pentru factorii de decizie regionali, astfel încât aceștia să învețe să profite de oportunitățile existente în materie de utilizare a CDI ca parte esențială a procesului de decizie la nivel local, precum și de o învățare comparativă în rețea între regiunile europene. Acest lucru este deosebit de relevant, dat fiind că rețeaua EIT este motorul de inovare european care aduce laolaltă principalii actori din domeniul educației, cercetării și întreprinderilor.

II.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENT

Amendamentul 1

Considerentul 19

Textul propus de Comisie

Amendament CoR

 

Expunere de motive

Întrucât se urmărește ca Europa să devină un lider global în abordarea marilor provocări societale, așa cum se afirmă în Orizont 2020, activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare trebuie să aibă o componentă regională mai puternică. Laboratoarele pentru inovare nu mai sunt structuri universitare tradiționale, ci ecosisteme de inovare regionale care operează ca standuri de testare pentru crearea rapidă de prototipuri în cazul multor inovații axate pe utilizatori: noi produse, servicii, procese, structuri și sisteme transformative și modulabile.

Pentru a garanta o astfel de evoluție, ar trebui să existe o dimensiune regională specială în bugetul Orizont 2020, în vederea modernizării activităților tripartite. Ar trebui să se pună un accent special pe cercetare și inovare cu privire la conceptele și metodele necesare pentru sporirea impactului societal al fluxurilor de cunoaștere între diverși actori, de la creatori de cunoaștere la utilizatori de cunoaștere și până la beneficiarii finali. Fondurile structurale pot fi utilizate pentru a acoperi o parte a acestor costuri. Complementaritatea fondurilor structurale cu Orizont 2020 acoperă doar o parte a costurilor de dezvoltare și doar acele regiuni și orașe eligibile pentru o astfel de finanțare. Prin urmare, chestiunea se pune pentru acele regiuni și orașe care nu sunt eligibile sau care sunt eligibile doar pentru o mică parte a fondurilor și, prin urmare, nu sunt capabile să utilizeze aceste fonduri pentru dezvoltarea de activități tripartite privind inovarea și valorificarea cunoașterii.

Amendamentul 2

Considerentul 26

Textul propus de Comisie

Amendament CoR

Pentru a obține un impact maxim, Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt educația, spațiul, mediul, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă, cultura și media, precum și cu fondurile politicii de coeziune și cu politica de dezvoltare rurală, care pot contribui în mod special la consolidarea pe plan național și regional a capacităților de cercetare și inovare, în contextul strategiilor de specializare inteligentă.

Pentru a obține un impact maxim, Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt educația, spațiul, mediul, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă, cultura și media, precum și cu fondurile politicii de coeziune și cu politica de dezvoltare rurală, care pot contribui în mod special la consolidarea pe plan național și regional a capacităților de cercetare și inovare, în contextul strategiilor de specializare inteligentă.

Amendamentul 3

Articolul 4

Textul propus de Comisie

Amendament CoR

Orizont 2020 joacă un rol central în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, oferind un cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării de către Uniune, având rolul de mobilizare a investițiilor private, de creare de noi locuri de muncă și de asigurare a unei creșteri durabile pe termen lung și a competitivității în Europa.

Orizont 2020 joacă un rol central în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, oferind un cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării de către Uniune, având rolul de mobilizare a investițiilor private, de creare de noi locuri de muncă și de asigurare a unei creșteri durabile pe termen lung și a competitivității în Europa.

Expunere de motive

Nu doar fondurile structurale, ci și Orizont 2020 ar trebui să ofere finanțare pentru dezvoltarea activităților tripartite legate de inovare și de valorificarea cunoașterii. Modernizarea abordării tripartite este de o importanță crucială pentru a încuraja și a sprijini regiunile să adopte specializarea inteligentă și să creeze o cale către excelența europeană prin colaborarea sporită și învățarea bazată pe repere. În acest scop, Orizont 2020 trebuie să includă finanțare pentru universitățile și regiunile inovatoare, pentru a elimina decalajul în materie de cercetare și inovare în Europa, prin crearea de parteneriate între institutele de cercetare excelente și regiunile mai puțin dezvoltate, prin recunoașterea excelenței în regiunile mai puțin dezvoltate și prin facilitarea învățării cu privire la politica de inovare la nivel regional.

Amendamentul 4

Articolul 5 alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendament CoR

Articolul 5

Obiectivul general, prioritățile și obiectivele specifice

1.   Orizont 2020 contribuie la dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare în cadrul Uniunii, prin mobilizarea de fonduri suplimentare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și inovare. Astfel, Orizont 2020 sprijină punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și a altor politici ale Uniunii, precum și realizarea și funcționarea spațiului european de cercetare (ERA). Indicatorii de performanță relevanți sunt prevăzuți în introducerea la anexa I.

Articolul 5

Obiectivul general, prioritățile și obiectivele specifice

1.   Orizont 2020 contribuie la dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare în cadrul Uniunii, prin mobilizarea de fonduri suplimentare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și inovare. Astfel, Orizont 2020 sprijină punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și a altor politici ale Uniunii, precum și realizarea și funcționarea spațiului european de cercetare (ERA). Indicatorii de performanță relevanți sunt prevăzuți în introducerea la anexa I.

Expunere de motive

Întregul program Orizont 2020 subliniază importanța inovării. Doar cercetarea în sine nu este suficientă; aceasta ar trebui să genereze inovare, dezvoltare economică și bunăstare. Așa cum se propune la punctul 39 al avizului, ar fi mai potrivită utilizarea denumirii de Spațiul european de cercetare și inovare, în loc de Spațiul european de cercetare. Acest amendament ar trebui să se aplice întregului proiectul de regulament.

Amendamentul 5

Articolul 5 alineatul (3)

Textul propus de Comisie

Amendament CoR

Articolul 5

Obiectivul general, prioritățile și obiectivele specifice

3.   Centrul Comun de Cercetare contribuie la îndeplinirea obiectivului general și a priorităților stabilite la alineatele (1) și (2), asigurând sprijin științific și tehnic politicilor Uniunii. Liniile generale ale activităților sunt stabilite în partea IV a anexei I.

Articolul 5

Obiectivul general, prioritățile și obiectivele specifice

3.   Centrul Comun de Cercetare contribuie la îndeplinirea obiectivului general și a priorităților stabilite la alineatele (1) și (2), asigurând sprijin științific și tehnic politicilor Uniunii. Liniile generale ale activităților sunt stabilite în partea IV a anexei I.

Expunere de motive

Așa cum se afirmă la punctul 20 din aviz, Centrul Comun de Cercetare ar trebui, de asemenea, să contribuie cu ultimele rezultate din CDI la luarea deciziilor la nivel local și regional. Această orientare ar trebui realizată în strânsă coordonare cu noile evoluții ale platformei de specializare inteligentă. În loc de a pune accentul pe rapoarte și alte publicații, rezultatele ar trebui să se concentreze într-o măsură mult mai mare pe finanțarea experimentelor și pe crearea rapidă a unor prototipuri, pe aplicarea cunoștințelor obținute din cercetare la procesele de schimbare practică din întreaga Europă, sporind astfel capitalul de reînnoire la nivelurile local și regional.

Amendamentul 6

Articolul 7 alineatul (1) litera b) punctul ii)

Textul propus de Comisie

Amendament CoR

b) ii)

au un bilanț anterior pozitiv de participare la programele de cercetare și inovare ale Uniunii;

Expunere de motive

Elimină automat nou-veniții.

Amendamentul 7

Articolul 12 alineatul (1) și alineatul (2)

Textul propus de Comisie

Amendament CoR

Articolul 12

Consultanță externă și angajament societal

Articolul 12

Consultanță externă și angajament societal

1.   În vederea punerii în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, se iau în considerare expertiza și contribuțiile furnizate de: grupuri consultative de experți independenți, de nivel înalt, instituite de Comisie; structuri de dialog, create în temeiul acordurilor internaționale în domeniul științei și tehnologiei; activități orientate spre viitor; consultări publice specifice și procese transparente și interactive care asigură sprijin cercetării și inovării responsabile.

1.   În vederea punerii în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, se iau în considerare expertiza și contribuțiile furnizate de: grupuri consultative de experți independenți, de nivel înalt, instituite de Comisie; structuri de dialog, create în temeiul acordurilor internaționale în domeniul științei și tehnologiei; activități orientate spre viitor; consultări publice specifice și procese transparente și interactive care asigură sprijin cercetării și inovării responsabile.

2.   De asemenea, se va ține cont și de aspectele relevante ale agendelor de cercetare și inovare stabilite de platformele tehnologice europene, de inițiativele de programare în comun și de parteneriatele europene pentru inovare.

2.   De asemenea, se va ține cont și de aspectele relevante ale agendelor de cercetare și inovare stabilite de platformele tehnologice europene, de inițiativele de programare în comun și de parteneriatele europene pentru inovare.

 

   

Expunere de motive

Acest amendament se bazează pe punctele 8-11 din aviz.

Amendamentul 8

Articolul 13 alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendament CoR

Articolul 13

Acțiuni transversale

1.   Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor de bază și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, promovării funcționării și realizării ERA, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile, inclusiv aspectelor legate de gen în domeniul cercetării, sporirii atractivității profesiei de cercetare, precum și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor.

Articolul 13

Acțiuni transversale

1.   Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării de bază și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, promovării funcționării și realizării ERA, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile, inclusiv aspectelor legate de gen în domeniul cercetării, sporirii atractivității profesiei de cercetare, precum și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor.

Expunere de motive

Așa cum se afirmă la punctul 34 din aviz, rolul tehnologiilor generice esențiale ar trebui văzut dintr-o perspectivă mult mai vastă decât cea a dezvoltării tehnologice, adică tehnologiile ar trebui corelate încă din etapa de cercetare-dezvoltare cu lanțurile de valori industriale și rețelele globale de valorificare a inovării, precum și cu activitățile de dezvoltare a ecosistemelor regionale și a clusterelor de inovare și de consolidare a expertizei. Această perspectivă poate fi exprimată mai bine dacă se face referire la „competențele de bază și tehnologiile industriale generice esențiale”.

Amendamentul 9

Articolul 20

Textul propus de Comisie

Amendament CoR

Articolul 20

Parteneriatele public-public

Articolul 20

Parteneriatele public-public

1.   Orizont 2020 contribuie la consolidarea parteneriatelor public-public, în cadrul cărora acțiunile la nivel regional, național sau internațional sunt puse în aplicare în comun în cadrul Uniunii.

Se acordă o atenție deosebită inițiativelor de programare în comun între statele membre.

1.   Orizont 2020 contribuie la consolidarea parteneriatelor public-public, în cadrul cărora acțiunile la nivel regional, național sau internațional sunt puse în aplicare în comun în cadrul Uniunii.

Se acordă o atenție deosebită inițiativelor de programare în comun între statele membre.

2.   Parteneriatele public-public pot fi finanțate în cadrul sau prin intermediul priorităților menționate la articolul 5 alineatul (2), în special prin:

2.   Parteneriatele public-public pot fi finanțate în cadrul sau prin intermediul priorităților menționate la articolul 5 alineatul (2), în special prin:

(a)

un instrument ERA-NET care folosește granturi pentru a sprijini pregătirea parteneriatelor public-public, crearea de structuri de relaționare, proiectarea, punerea în aplicare și coordonarea activităților comune, precum și finanțarea complementară a cererilor comune specifice și a acțiunilor de natură transnațională.

(a)

un instrument ERA-NET care folosește granturi pentru a sprijini pregătirea parteneriatelor public-public, crearea de structuri de relaționare, proiectarea, punerea în aplicare și coordonarea activităților comune, precum și finanțarea complementară a cererilor comune specifice și a acțiunilor de natură transnațională.

(b)

participarea Uniunii la programele desfășurate de mai multe state membre în temeiul articolului 185 din TFUE.

(b)

participarea Uniunii la programele desfășurate de mai multe state membre în temeiul articolului 185 din TFUE.

În sensul literei (a), finanțarea complementară depinde de existența unui nivel semnificativ de angajamente financiare anterioare ale entităților participante la cererile și acțiunile comune. Instrumentul ERA-NET poate include un obiectiv de armonizare a normelor și modalităților de punere în aplicare a cererilor și acțiunilor comune. De asemenea, instrumentul poate fi folosit pentru a pregăti o inițiativă în temeiul articolului 185 din TFUE.

În sensul literei (a), finanțarea complementară depinde de existența unui nivel semnificativ de angajamente financiare anterioare ale entităților participante la cererile și acțiunile comune. Instrumentul ERA-NET poate include un obiectiv de armonizare a normelor și modalităților de punere în aplicare a cererilor și acțiunilor comune. De asemenea, instrumentul poate fi folosit pentru a pregăti o inițiativă în temeiul articolului 185 din TFUE.

În sensul literei (b), astfel de inițiative sunt propuse numai în cazurile în care este nevoie de o structură specifică de punere în aplicare și în cazul în care există un nivel ridicat de angajament din partea țărilor participante la integrarea științifică, administrativă și financiară. În plus, propunerile de inițiative prevăzute la litera (b) sunt identificate pe baza tuturor criteriilor următoare:

În sensul literei (b), astfel de inițiative sunt propuse numai în cazurile în care este nevoie de o structură specifică de punere în aplicare și în cazul în care există un nivel ridicat de angajament din partea țărilor participante la integrarea științifică, administrativă și financiară. În plus, propunerile de inițiative prevăzute la litera (b) sunt identificate pe baza tuturor criteriilor următoare:

(a)

o definiție clară a obiectivului urmărit și relevanța acestuia în raport cu obiectivele Orizont 2020, precum și obiectivele mai ample de politică ale Uniunii;

(a)

o definiție clară a obiectivului urmărit și relevanța acestuia în raport cu obiectivele Orizont 2020, precum și obiectivele mai ample de politică ale Uniunii;

(b)

angajamente financiare clare ale țărilor participante, inclusiv angajamente anterioare punere în comun a investițiilor naționale și/sau regionale pentru domeniul cercetării și inovării transnaționale;

(b)

angajamente financiare clare ale țărilor participante, inclusiv angajamente anterioare punere în comun a investițiilor naționale și/sau regionale pentru domeniul cercetării și inovării transnaționale;

(c)

valoarea adăugată a acțiunii la nivelul Uniunii;

(c)

valoarea adăugată a acțiunii la nivelul Uniunii;

(d)

masa critică, în raport cu dimensiunea și numărul programelor implicate, similitudinea activităților și ponderea cercetării relevante pe care o reglementează;

(d)

masa critică, în raport cu dimensiunea și numărul programelor implicate, similitudinea activităților și ponderea cercetării relevante pe care o reglementează;

(e)

eficacitatea articolului 185 din TFUE ca cea mai adecvată modalitate de îndeplinire a obiectivelor.

(e)

eficacitatea articolului 185 din TFUE ca cea mai adecvată modalitate de îndeplinire a obiectivelor.

Expunere de motive

Rolul activ al regiunilor este esențial pentru îndeplinirea obiectivelor Orizont 2020. Trebuie subliniată necesitatea unei flexibilități mai mari și a unui rol sporit al regiunilor în crearea IPC-urilor.

Un alt obiectiv al prezentului amendament este de a recurge la logica aplicabilă statelor membre și în cazul participării UE la programe desfășurate de autoritățile regionale. Aceasta ar fi în conformitate cu spiritul articolului 185 din TFUE.

Bruxelles, 19 iulie 2012

Președinta Comitetului Regiunilor

Mercedes BRESSO


(1)  CdR 72/2011 fin.

(2)  CdR 230/2010 fin.

(3)  CdR 67/2011 fin.

(4)  CdR 230/2010 fin.

(5)  CdR 373/2010 fin.

(6)  CdR 70/2011 fin.

(7)  CdR 58/2008 fin.

(8)  COM(2011) 822 final.

(9)  COM(2011) 817 final.


Top