13.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 277/23

—

salută eforturile depuse în vederea realizării unui veritabil spațiu de libertate, securitate și justiție prin propuneri bugetare care recunosc importanța asigurării resurselor necesare pentru bugetul destinat imigrării, azilului și securității;

—

afirmă importanța modificărilor propuse pentru autoritățile locale și regionale (ALR), acestea având un impact direct asupra sarcinilor lor și vieții de zi cu zi a cetățenilor Uniunii Europene;

—

subliniază că este important să se răspundă preocupărilor legate de securitate, care decurg dintr-o mobilitate crescută la nivel global, în contextul protecției universale a drepturilor și libertăților fundamentale;

—

salută accentul pus pe flexibilitate și pe obținerea de rezultate, subliniind că acest lucru necesită o bună planificare, precum și participarea și asumarea responsabilității de către toate părțile interesate. Subliniază, prin urmare, necesitatea de a implica, încă din etapa de planificare, autoritățile locale și regionale, precum și alte părți interesate, cum ar fi organizațiile internaționale de profil, societatea civilă și beneficiarii înșiși, deoarece aceștia sunt adesea cei care pun în aplicare programele și proiectele;

—

consideră că accesul la finanțare este mult îmbunătățit prin reformele propuse. Cu toate acestea, încurajează dezvoltarea în continuare a mecanismelor de difuzare a informațiilor privind oportunitățile de finanțare. În țările mai mari, s-ar putea face apel la autoritățile locale și regionale pentru a organiza consultări la nivel regional și local care să permită participarea acelor organizații și părți interesate care își desfășoară activitatea mai departe de principalele orașe.

Raportor

dl Samuel AZZOPARDI (MT-PPE), primarul orașului Victoria, Gozo

Documente de referință

1.

salută eforturile depuse în vederea realizării unui veritabil spațiu de libertate, securitate și justiție prin propuneri bugetare care recunosc importanța asigurării resurselor necesare pentru bugetul destinat imigrării, azilului și securității (1);

2.

sprijină simplificarea instrumentelor existente, prin contopirea acestora în două fonduri;

3.

afirmă importanța modificărilor propuse pentru autoritățile locale și regionale (ALR), acestea având un impact direct asupra sarcinilor lor și vieții de zi cu zi a cetățenilor Uniunii Europene;

4.

subliniază că este important să se răspundă preocupărilor legate de securitate, care decurg dintr-o mobilitate crescută la nivel global, în contextul protecției universale a drepturilor și libertăților fundamentale;

5.

subliniază că acest obiectiv poate fi realizat prin punerea în aplicare a unor instrumente coerente în domeniul libertății, securității și justiției, bazate pe respectarea drepturilor omului, solidaritate și responsabilitate, acordându-se o atenție deosebită egalității de gen și nediscriminării (2);

6.

consideră că este nevoie de un echilibru între cheltuielile legate de securitate și frontiere și cheltuielile în domenii cum ar fi integrarea migranților și condițiile de primire a solicitanților de azil;

7.

susține crearea unui buget bazat pe necesități, care să contribuie la dezvoltarea de sinergii între instrumentele financiare ale UE, în special între fondurile structurale și fondurile din domeniul afacerilor interne. Bugetul Uniunii Europene ar trebui să aloce resurse adecvate domeniului afacerilor interne, atât prin fondurile structurale, cât și prin intermediul unor instrumente specializate destinate spațiului de libertate, securitate și justiție;

8.

subliniază faptul că eliminarea posibilității de a utiliza în mod complementar alte instrumente comunitare și ale Uniunii prin abrogarea Deciziei 2007/125/JAI a Consiliului limitează în mod considerabil flexibilitatea dorită a utilizării instrumentelor financiare și periclitează continuarea fără întrerupere a proiectelor transfrontaliere ale regiunilor în domeniul securității interne, care au fost sprijinite până acum prin finanțarea acordată de FEDER pentru obiectivul 3; se pronunță, de aceea, pentru menținerea complementarității între instrumentele comunitare;

9.

subliniază faptul că în gestionarea bugetului și a instrumentelor financiare este necesar un anumit grad de flexibilitate, oferind posibilitatea unei revizuiri reale la mijlocul perioadei, în conformitate cu prioritățile politice identificate; trebuie totodată subliniat faptul că o astfel de flexibilitate trebuie să fie compatibilă cu alocarea echitabilă a resurselor;

10.

salută inițierea unei politici în domeniul imigrației care să înceapă în țările de origine și să țină cont de nevoile pieței forței de muncă și de schimbările demografice din Europa, conducând spre un sistem avantajos pentru toate părțile, inclusiv țările de origine, care beneficiază deseori de fondurile trimise de cei care lucrează în UE (3);

11.

subliniază necesitatea unei cooperări strânse la nivelul UE pentru a realiza o mai bună coordonare între statele membre cu privire la gestionarea frontierelor externe ale Uniunii, precum și trecerea la un sistem european comun de azil;

12.

subliniază nevoia de transparență în utilizarea bugetului, pe baza unor propuneri, proiecte și rezultate obținute care să fie vizibile, ușor accesibile și de înțeles pentru cetățenii obișnuiți;

13.

salută accentul pus pe flexibilitate și pe obținerea de rezultate, subliniind că acest lucru necesită o bună planificare, precum și participarea și asumarea responsabilității de către toate părțile interesate. Subliniază, prin urmare, necesitatea de a implica, încă din etapa de planificare, autoritățile locale și regionale, precum și alte părți interesate, cum ar fi organizațiile internaționale de profil, societatea civilă și beneficiarii înșiși, deoarece aceștia sunt adesea cei care pun în aplicare programele și proiectele;

14.

subliniază necesitatea unei monitorizări și evaluări independente, pentru a asigura utilizarea eficientă a fondurilor și gestionarea riguroasă de către organizațiile executive. Acest lucru poate fi un stimulent pentru îmbunătățirea performanței instituțiilor. Atât indicatorii calitativi, cât și cei cantitativi trebuie selecționați într-un mod participativ de către toate părțile interesate. Comitetul subliniază faptul că anumiți indicatori calitativi pot fi eficienți și rentabili. CESE solicită, de asemenea, o supraveghere mai bună a fondurilor de către Comisia Europeană și Parlamentul European, pentru a contribui la caracterul independent al monitorizării și evaluării;

15.

consideră că accesul la finanțare este mult îmbunătățit prin reformele propuse. Cu toate acestea, încurajează dezvoltarea în continuare a mecanismelor de difuzare a informațiilor privind oportunitățile de finanțare. În țările mai mari, s-ar putea face apel la autoritățile locale și regionale pentru a organiza consultări la nivel regional și local care să permită participarea acelor organizații și părți interesate care își desfășoară activitatea mai departe de principalele orașe;

16.

subliniază faptul că, pe lângă aspectele pozitive ale simplificării și flexibilității, reformele propuse creează totodată incertitudine cu privire la alocarea resurselor între diferitele sectoare și chestiuni tematice. Prin urmare, subliniază importanța alocării fondurilor în funcție de nevoi, pe baza unei atente analize a acestora, cu stabilirea unor priorități, în cadrul unei abordări bazate pe drepturi. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul unor mecanisme și măsuri de protecție instituite pentru a asigura stabilirea priorităților în mod eficient, inclusiv participarea ALR și a altor părți interesate la elaborarea strategiilor naționale;

17.

subliniază necesitatea de a distribui fondurile în mod uniform în funcție de capacitatea instituțională și de propunerile de proiecte, în loc de a concentra fondurile pe numai câțiva beneficiari;

18.

în cazul în care fondurile sunt insuficiente, consideră că ar trebui acordată prioritate fondurilor destinate protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, inclusiv standardelor de viață minime, chestiunilor specifice de gen și dreptului la azil, precum și resurselor pentru consolidarea capacității autorităților locale și regionale de a gestiona fluxurile migratorii.

19.

subliniază importanța unei abordări participative pentru obținerea unor rezultate reale și sprijină propunerile care obligă statele membre să organizeze parteneriate cu toate autoritățile publice implicate, precum și cu părțile interesate relevante, inclusiv cu societatea civilă și organizațiile internaționale, pentru dezvoltarea, aplicarea și monitorizarea programelor naționale;

20.

prin urmare, solicită consolidarea parteneriatului între părțile interesate și impunerea obligativității acestuia. Indică faptul că, în prezent, principiul care stă la baza proiectului de regulament de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil și migrație (4) ar putea să asigure participarea într-un mod suficient de ferm. În timp ce mecanismele de coordonare sunt obligatorii, în alte domenii, încheierea unui parteneriat oportun este în mare parte facultativă;

21.

sugerează faptul că numirea unei singure autorități responsabile pentru toate acțiunile susținute prin fonduri ar putea fi inoportună, în ciuda simplificării pe care ar putea-o aduce. Pentru a se asigura adoptarea unor decizii corecte, trebuie asigurată transparența și instituite mecanisme de verificare și echilibrare. Este preocupat de faptul că ar putea exista probleme de natură juridică care să nu permită unei autorități delegate să lucreze sub supravegherea autorității responsabile la nivel național și, prin urmare, propune ca reglementările să fie îndeajuns de flexibile încât să satisfacă toate normele naționale aflate în vigoare în UE și să nu oblige statele membre să-și modifice structura constituțională, dacă obiectivele pot fi realizate la fel de bine printr-o abordare în parteneriat.

22.

salută etapele parcurse pe drumul către un sistem european comun de azil, subliniind totodată faptul că acesta trebuie să urmărească să atingă standardele statelor cu sisteme și structuri mai bune și nu să conducă la o scădere generală a calității, în conformitate cu sistemele mai puțin bune din unele state.

23.

ar dori mai multă claritate cu privire la faptul dacă Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) va folosi numai fondurile care îi sunt alocate în mod direct sau dacă va putea avea acces și la fondurile pentru afaceri interne;

24.

ia notă în mod favorabil de recunoașterea importanței ALR în cadrul sistemelor de primire și de azil, precum și pentru integrarea resortisanților țărilor terțe și a migranților legali;

25.

elogiază ideea concentrării asupra persoanelor celor mai vulnerabile, inclusiv asupra victimelor traficului.

26.

subliniază că integrarea trebuie să se concentreze asupra unor acțiuni durabile pe termen lung, ținând seama de faptul că este un proces bidirecțional, în cadrul căruia acțiunile pot viza comunitățile-gazdă sau comunitățile de migranți.

27.

recomandă ca fondurile pentru afaceri interne să susțină și acțiuni recomandate de Comisia Europeană, în conformitate cu strategia guvernanței pe mai multe niveluri propusă de cea de-a doua Agendă europeană privind integrarea (5);

28.

subliniază că practicile administrative de detenție în vigoare în UE se află în vizorul CEDO și al autorităților din domeniul drepturilor omului și evidențiază faptul că finanțarea proiectelor care au legătură cu deținerea persoanelor trebuie să asigure că aceasta este în conformitate cu legislația UE și cu hotărârile CEDO.

29.

subliniază faptul că membrilor familiilor care beneficiază de protecție internațională în state membre diferite ar trebui să li se permită să locuiască împreună și să beneficieze de protecție în același stat membru;

30.

subliniază faptul că regiunile de frontieră ale Europei ar trebui să beneficieze în mai mare măsură de un sprijin adecvat în ceea ce privește azilul și migrația, în special în perioadele extrem de dificile (6);

31.

evidențiază că mecanismele și criteriile pentru transferul în interiorul UE trebuie să fie nediscriminatorii și să se concentreze asupra persoanelor celor mai vulnerabile, ținând totodată seama de considerentele legate de piața forței de muncă din UE, în special în cazul persoanelor care sunt în prezent blocate în regiuni unde accesul la piața forței de muncă este limitat. Aceste mecanisme și criterii nu ar trebui să se concentreze asupra acordării priorității persoanelor cu înaltă calificare și deja integrate în societatea-gazdă;

32.

subliniază faptul că ALR sunt în măsură să participe la crearea unor asemenea mecanisme (7);

33.

este de părere că solidaritatea cu privire la sprijinirea statelor extrem de solicitate ar trebui să fie condiționată de o reputație bună în domeniul drepturilor omului și de respectarea standardelor UE în materie de primire a imigranților, oferind astfel stimulente pentru îmbunătățirea situației;

34.

salută instituirea unui program de relocare al UE și încurajează crearea unui cadru clar, care să fie dezvoltat în parteneriat între EASO, ICNUR și ONG-uri, ținând seama de bunele practici din alte părți ale lumii. UE ar trebui să dea un exemplu, căutând să identifice și să asigure protecția persoanelor celor mai neglijate de comunitatea internațională;

35.

subliniază nevoia de stimulente și de informații cu privire la avantajele legate de sporirea numărului de locuri oferite de statele membre pentru relocare.

36.

subliniază nevoia de a se menține o distincție clară între relocarea din țări terțe și transferul în interiorul UE, precum și între numerele de persoane încadrate în aceste două programe.

37.

reafirmă că, în principiu, programele ar trebui aplicate strict voluntar și în conformitate cu obiectivele cooperării pentru dezvoltare, având drept rezultat integrarea socială pe termen lung a persoanelor în cauză (8). Returnarea trebuie să fie viabilă și să asigure că nu va fi inițiat niciun alt proiect de migrație (9). Acest lucru ar putea fi realizat prin încheierea unor parteneriate cu o organizație internațională de profil, cum ar fi Organizația Internațională pentru Migrație (OIM);

38.

indică faptul că strategiile reușite de returnare nu pot fi evaluate îndeajuns prin indicatorul strict cantitativ al numărului de persoane repatriate. Un indicator potrivit ar putea fi numărul de persoane repatriate în raport cu numărul de cazuri și luându-se în considerare factorii calitativi pe termen lung;

39.

subliniază că implicarea sa în procesul de îmbunătățire a securității interne în Europa este indispensabilă și că este necesar să se consolideze capacitățile ALR;

40.

subliniază că finanțarea asigurată prin Fondul pentru securitate internă trebuie să țină seama de necesitatea realizării unor investiții suplimentare în cercetare și a unor schimburi de experiență în domenii cum ar fi securitatea informatică, medicina legală, protejarea infrastructurilor esențiale și securitatea în mediul urban, precum și de faptul că Comisia Europeană promovează acest scop în conformitate cu nevoia tot mai mare de a face față unor probleme tot mai specifice și mai complexe.

41.

reafirmă importanța implicării ALR în cooperarea în domeniul polițienesc și al securității, aceasta putându-se realiza prin formări, schimburi de bune practici și programe de prevenire, prin intermediul dezvoltării unor instrumente și sisteme comune în domeniul TIC, precum și printr-o comunicare mai bună.

42.

recomandă consolidarea și utilizarea rețelelor existente ale autorităților locale și regionale în fiecare stat membru sau, după caz, instituirea unor rețele noi, pentru a facilita schimbul de bune practici în materie de integrare socială, perfecționare profesională și înțelegere a formelor de extremism violent care iau naștere la nivel local, în cartiere. Acest sistem ar putea sprijini activitatea desfășurată în cadrul recent înființatei rețele europene împotriva radicalizării;

43.

recomandă ca finanțarea prin intermediul FSI să includă consultarea publică la nivel local în statele membre și implicarea persoanelor care se simt izolate de societate. Acest lucru poate contribui la crearea unei înțelegeri nuanțate a experiențelor pe plan local, a conceptelor de terorism și a motivațiilor care stau la baza extremismului.

44.

subliniază importanța examinării riguroase a practicilor din domeniul bancar și din cel al afacerilor, în vederea identificării și urmăririi surselor de finanțare ale terorismului și ale crimei organizate, bazate pe spălarea de bani și pe asocierea activităților infracționale cu întreprinderi care urmăresc un scop legitim;

45.

reamintește, de asemenea, importanța confiscării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni, ceea ce este, fără îndoială, o modalitate importantă de combatere a infracțiunilor de orice fel, în toate domeniile și, prin urmare, salută faptul că Comisia Europeană a propus proiecte de acte legislative în vederea consolidării cadrului juridic al UE privind confiscările (10);

46.

subliniază faptul că, în timp ce parteneriatele public-privat ar putea avea efecte pozitive, privatizarea securității ar trebui evitată;

47.

subliniază nevoia de a finanța în mod corespunzător controalele la frontieră (11). În același timp consideră că, în ceea ce privește abordarea migrației ilegale, există semne de întrebare cu privire la faptul dacă investițiile masive în controalele la frontieră sunt modalitatea cea mai eficientă de a determina schimbări importante și pe termen lung;

48.

subliniază necesitatea unei monitorizări independente a acțiunilor la frontieră de către o organizație cum ar fi ICNUR, pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv a tratamentului specific în funcție de sex;

49.

subliniază că grija pentru viața omenească ar trebui să prevaleze față de orice alte chestiuni și solicită o colaborare sporită și partajarea responsabilităților între statele membre cu privire la persoanele salvate, în vederea asigurării unor stimulente pentru acțiunile de salvare; Consideră că repartizarea în mod automat a responsabilității ar putea contribui la salvarea mai multor vieți omenești pe mare;

50.

salută modificările care vizează creșterea vitezei de răspuns în situații de urgență;

51.

îndeamnă Comisia să își asume angajamentul de a planifica și dezvolta operațiuni transfrontaliere care să presupună participarea activă a regiunilor de frontieră. Acest lucru ar permite regiunilor să își pună laolaltă experiența lor în domeniul protecției civile și să ofere o bază operațională solidă pe care să poată fi construită o forță europeană de răspuns în situații de urgență;

52.

solicită Comisiei să își asume un rol sporit de gestionare directă în situațiile de urgență, pentru a menține un nivel de supraveghere și a contribui la coordonarea transfrontalieră;

53.

încurajează statele membre să înființeze echipe multidisciplinare, pentru intervenții rapide în situații de urgență, în special atunci când situația de urgență prezintă aspecte cum ar fi fluxurile de migrație mixtă, caz în care cunoștințele de specialitate în materie de drept de azil și drepturile omului sunt esențiale.

54.

subliniază faptul că unele situații de urgență pot fi situații pe termen mai lung și că fondurile pentru situații de urgență trebuie să fie disponibile atât timp cât durează urgența;

55.

salută abordarea mai coerentă a aspectelor interne și externe ale gestionării migrației și securității interne, subliniind faptul că sunt necesare cooperarea și dialogul cu țările terțe, atât pentru a face față imigrației ilegale, cât și pentru a se concentra asupra migrației legale;

56.

subliniază faptul că autoritățile locale și regionale, care sunt cele mai apropiate de țările terțe sau care au legăturile cele mai puternice cu acestea, pot asigura conexiuni vitale pentru cooperarea UE cu aceste țări, aducând o contribuție substanțială la îmbunătățirea relațiilor și a condițiilor de trai din orașele și regiunile de origine și de tranzit (12). Prin cooperarea cu autoritățile locale și regionale din țările implicate în procesul de extindere și din țările învecinate (de exemplu, prin intermediul grupurilor de lucru și al comitetelor consultative mixte, CORLEAP, ARLEM), CoR este bine poziționat pentru a promova obiectivele fondurilor dincolo de frontierele UE;

57.

nu vede o linie clară de demarcare între activitățile legate de dezvoltare și cele care nu au legătură cu aceasta în țările terțe și solicită coerență și coordonare între proiectele finanțate în domeniul ajutorului și dezvoltării și proiectele finanțate în domeniul afacerilor interne, în spiritul solidarității și al partajării responsabilităților cu țările terțe;

58.

solicită instituirea unor garanții care să împiedice statele membre să-și urmărească propriile interese naționale prin intermediul componentei externe a fondurilor destinate afacerilor interne, precum și a unor mecanisme care să asigure transparența cooperării bilaterale dintre statele membre și țările terțe.