COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 19.1.2016

COM(2016) 7 final

2016/0002(COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei-cadru 2009/315/JAI a Consiliului în ceea ce privește schimbul de informații privind resortisanții țărilor terțe și în ceea ce privește Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) și de înlocuire a Deciziei 2009/316/JAI a Consiliului

{SWD(2016) 4 final}
{SWD(2016) 5 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Pentru o bună funcționare a spațiului comun de justiție și securitate este absolut necesar ca statele membre să coopereze în mod eficient și să facă schimb de informații extrase din cazierele judiciare ale persoanelor condamnate.

Consiliul European și Consiliul Justiție și Afaceri Interne au afirmat în repetate rânduri că este important să se aducă îmbunătățiri actualului Sistem european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS). În Declarația de la Riga din 29 ianuarie 2015 a miniștrilor de justiție și afaceri interne se precizează faptul că schimbul de informații privind condamnările penale este important în orice strategie de combatere a criminalității și a terorismului 1 . La 20 noiembrie 2015, Consiliul Justiție și Afaceri Interne a concluzionat că, dacă statele membre ar utiliza ECRIS la întregul său potențial, iar Comisia ar prezenta o propunere privind extinderea ECRIS pentru a cuprinde resortisanți ai țărilor terțe, justiția penală ar putea răspunde mai bine în cazul radicalizării care duce la terorism și la extremism violent 2 . În concluziile sale din aceeași zi privind combaterea terorismului, Consiliul de miniștri s-a angajat ca statele membre să utilizeze ECRIS la întregul său potențial și a salutat intenția Comisiei de a prezenta, până în ianuarie 2016, o propunere ambițioasă privind extinderea ECRIS pentru a cuprinde resortisanți ai țărilor terțe 3 . Consiliul European din 17 și 18 decembrie 2015 a reiterat faptul că atacurile teroriste recente au demonstrat, înainte de toate, că trebuie intensificat urgent schimbul de informații privind activitatea teroristă, cu precădere în ceea ce privește extinderea Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) astfel încât acesta să acopere și resortisanții țărilor terțe 4 .

Îmbunătățirea ECRIS este prevăzută, de asemenea, în Agenda europeană privind securitatea 5 . Comisia a subliniat valoarea adăugată a măsurilor UE pentru schimbul de informații, cooperarea operațională și alte tipuri de sprijin și s-a angajat să accelereze acțiunile în curs care vizează îmbunătățirea ECRIS pentru resortisanții țărilor terțe și să asigurare punerea în aplicare eficace a acestora.

ECRIS este un sistem electronic care permite schimbul de informații privind condamnările anterioare pronunțate împotriva unei anumite persoane de instanțele penale din UE în scopul unui proces penal împotriva acelei persoane și, în cazul în care acest lucru este permis de legislația națională, în alte scopuri. Sistemul se bazează pe Decizia-cadru 2009/315/JAI a Consiliului și pe Decizia 2009/316/JAI a Consiliului 6 .

Formatele electronice standardizate 8 permit o comunicare eficientă și ușor de înțeles în toate limbile oficiale ale UE și în intervale scurte de timp 9 . Autoritățile centrale desemnate din fiecare stat membru sunt puncte de contact pentru rețeaua ECRIS și îndeplinesc toate atribuțiile, cum ar fi notificarea, stocarea, solicitarea și furnizarea de informații privind cazierele judiciare.

Întrucât resortisanții țărilor terțe nu au niciun stat membru de cetățenie, pentru a obține o situație completă a cazierului judiciar al unei anumite persoane, trebuie trimise cereri separate tuturor statelor membre de condamnare. În general, un stat membru solicitant nu știe în care stat membru (state membre) a fost condamnat anterior un anumit resortisant al unei țări terțe.

În cazul în care un stat membru ar dori să obțină aceste informații, ar trebui să trimită solicitări tuturor statelor membre („cereri globale”). Acest lucru creează o sarcină administrativă în toate statele membre, inclusiv în țările (în majoritatea țărilor) care nu dețin informațiile solicitate. Se estimează că sarcina administrativă a „cererilor globale” s-ar ridica la 78 de milioane EUR pe an dacă statele membre ar solicita informații de fiecare dată când este posibil ca un resortisant al unei țări terț să fie condamnat. Costurile aferente formulării unui răspuns la „cererile globale” nu sunt compensate de un beneficiu echivalent și, în fapt, se pierd, întrucât majoritatea răspunsurilor nu vor da rezultate. Acest lucru este mai ales în dezavantajul statelor membre mai mici, care trebuie să răspundă tuturor cererilor, fără a dispune neapărat de mijloacele necesare. În plus, un număr foarte mare de cereri inutile afectează încrederea în fiabilitatea și funcționarea rețelei ECRIS în general, întrucât utilizatorii pot trage concluzia că ineficiența ECRIS în ceea ce privește resortisanții țărilor terțe ilustrează ineficiența ECRIS în general.

În practică, statele membre evită trimiterea de „cereri globale” și adesea se bazează numai pe informațiile stocate în propriile registre naționale de caziere judiciare. Acest lucru înseamnă că, deseori, autoritățile responsabile din statele membre nu dispun de informații complete cu privire la cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe. De fapt, deși în 2014 au fost condamnați 558 000 de resortisanți ai țărilor terțe în 19 state membre, în ECRIS s-au făcut numai 23 000 de cereri (din partea celor 25 de state membre participante la ECRIS astăzi) referitoare la condamnări ale resortisanților țărilor terțe.

Obiectivul propunerii este pe deplin în conformitate cu prioritatea Comisiei de combatere a criminalității transfrontaliere și a terorismului ca responsabilitate europeană comună într-un spațiu de libertate, securitate și justiție. Aceasta este una dintre inițiativele Agendei europene privind securitatea. Inițiativa va asigura înregistrarea în ECRIS a informațiilor privind cazierele judiciare atât ale resortisanților UE, cât și ale resortisanților țărilor terțe.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

•Coerența cu celelalte politici ale Uniunii

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

•Temeiul juridic

Instrumentul juridic propus este o directivă întemeiată pe articolul 82 alineatul (1) litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Articolul 82 alineatul (1) litera (d) reprezintă temeiul juridic al dreptului Uniunii de a acționa în domeniul cooperării judiciare în materie penală pentru facilitarea cooperării dintre autoritățile judiciare sau echivalente ale statelor membre în materie de urmărire penală și executare a deciziilor. Acțiunea propusă se încadrează perfect în acest domeniu. Propunerea modifică legislația existentă a UE din acest domeniu.

•Subsidiaritate (pentru competență neexclusivă)

•Proporționalitate

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Evaluări ex-post/verificări ale adecvării legislației existente

•Consultări cu părțile interesate

În conformitate cu standardele minime ale Comisiei privind participarea și deschiderea către opiniile părților interesate prezentate în Orientările privind o mai bună legiferare 11 , s-a dezvoltat o amplă strategie de consultare menită să asigure o largă participare pe tot parcursul ciclului de elaborare a politicilor în cazul acestei inițiative. Această strategie a avut la bază diverse consultări specifice (contacte bilaterale, reuniuni ale părților interesate și ale experților, consultări scrise), care s-au concretizat în opțiuni bine documentate și reprezentative. Comisia a strâns o gamă largă și echilibrată de opinii cu privire la această chestiune, dându-le posibilitatea tuturor părților relevante (state membre, autorități naționale, avocați și cadre universitare, organisme de protecție a drepturilor fundamentale, părți interesate de protecția datelor) să își exprime punctul de vedere, în special Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD) și Grupului de lucru „articolul 29”, format din autoritățile de supraveghere a protecției datelor din statele membre.

Toate statele membre s-au declarat în favoarea unei opțiuni de reglementare bazate pe un filtru-index și pe un mecanism de tip rezultat pozitiv/negativ („hit/no hit”). Abordarea descentralizată s-a bucurat de o susținere importantă, cu condiția ca software-ul de implementare să poată fi instalat, integrat și întreținut fără probleme la nivel de stat membru și cu condiția să se acorde sprijin financiar (granturi). Unele state membre au susținut soluția centralizată, întrucât au considerat că aceasta ar necesita mai puține eforturi de implementare la nivelul statelor membre, ar fi mai puțin costisitoare pentru statele membre și ar putea asigura mai bine o abordare comună a statelor membre. Câteva state membre au ezitat între cele două soluții.

Avantajele practice ale amprentelor digitale în ceea ce privește identificarea sigură a unei persoane au fost recunoscute de numeroase state membre. Într-adevăr, acesta este singurul mod în care se poate stabili cu certitudine identitatea unei persoane. Acest aspect este extrem de important, având în vedere faptul că autoritățile judiciare sunt responsabile pentru exactitatea informațiilor înscrise în cazierele judiciare. Unele state membre s-au arătat preocupate de unele aspecte constituționale și au atras atenția asupra problemelor care ar putea apărea dacă introducerea amprentelor digitale în ECRIS ar fi obligatorie. În prezent, multe dintre autoritățile centrale ale statelor membre nu stochează amprente digitale în registrele lor naționale de caziere judiciare și nu sunt conectate la sistemul automat de identificare a amprentelor digitale (AFIS). Unele state membre sunt îngrijorate în legătură cu eventualitatea aplicării unor standarde duble pentru resortisanții UE, pe de o parte, și pentru resortisanții țărilor terțe, pe de altă parte. Situația este diferită în cazul resortisanților țărilor terțe, deoarece unii dintre ei provin din țări în care nu există un registru civil adecvat sau valabil. În acest context, integrarea amprentelor digitale devine o prioritate.

Părțile interesate responsabile cu drepturile fundamentale au recunoscut, în general, efectele pozitive ale unui viitor sistem ECRIS-TCN dintr-o perspectivă globală a justiției, întrucât sistemul va asigura condamnarea adecvată și protejarea copiilor împotriva abuzurilor, precum și efectul pozitiv asupra resortisanților țărilor terțe, întrucât aceștia vor putea să dovedească că nu au antecedente penale pe teritoriul Uniunii 12 . Aceste părți interesate sunt în favoarea unui sistem descentralizat care să dispună de tehnici adecvate de anonimizare.

Aceste părți interesate au subliniat faptul că introducerea unui sistem specific pentru resortisanții țărilor terțe este posibilă din punctul de vedere al egalității, în măsura în care acest lucru este necesar și proporționat. AEPD a estimat că instituirea unui regim diferit pentru informațiile care trebuie stocate și schimbate cu privire la resortisanții țărilor terțe, pe de o parte, și resortisanții statelor membre, pe de altă parte, trebuie justificată în mod corespunzător. Părțile interesate au atras atenția asupra garanțiilor necesare pentru a aborda situația specifică a resortisanților țărilor terțe în contextul migrației, asupra unor aspecte legate de crearea unui filtru-index și de utilizarea amprentelor digitale, asupra drepturilor copilului, precum și asupra drepturilor persoanelor vizate și a necesității unor căi de atac eficiente.

În acest context, ar trebui remarcat faptul că prezenta propunere nu este concepută ca un instrument de reglementare a migrației. Aceasta nu schimbă niciuna dintre prevederile și garanțiile existente în acest domeniu. Considerentele instrumentului juridic propus recunosc în mod explicit respectarea garanțiilor prevăzute în legislația UE și în legislațiile naționale în materie de azil și migrație. Acestea vor fi respectate în cadrul viitorului sistem.

Anumite infracțiuni, cum ar fi intrarea sau șederea neregulamentară sau utilizarea unor vize false sau a unor documente de călătorie false, sunt infracțiuni specifice resortisanților țărilor terțe, iar viitorul sistem ECRIS-TCN nu ar trebui să aibă un impact disproporționat asupra drepturilor resortisanților țărilor terțe care au fost condamnați pentru astfel de infracțiuni. FRA a propus, în acest sens, ca, în cadrul ECRIS-TCN, condamnările legate de intrarea și șederea neregulamentare să nu fie prelucrate în alte scopuri decât în scopul procesului penal. Comisia consideră însă că legislația națională este cea care stabilește în ce măsură informațiile privind cazierele judiciare sunt prelucrate în alte scopuri decât procesul penal, așa cum este cazul în prezent pentru resortisanții UE.

Părțile interesate responsabile cu drepturile fundamentale au recunoscut faptul că identificarea resortisanților țărilor terțe poate fi mai dificilă decât identificarea resortisanților UE. Potrivit FRA, trebuie totuși să se țină seama de necesitatea și proporționalitatea utilizării amprentelor digitale pentru filtrul-index, precum și de soluții alternative, cum ar fi utilizarea pașapoartelor și/sau a permiselor de ședere, și de posibilitățile oferite de bazele de date existente la nivelul UE sau la nivel național. Aceste aspecte trebuie analizate în comparație cu includerea amprentelor digitale ale tuturor categoriilor de resortisanți ai țărilor terțe sau doar ale anumitor categorii.

Cu toate acestea, propunerea prevede obligativitatea stocării amprentelor digitale ale resortisanților țărilor terțe pentru rezolvarea problemelor legate de identificarea resortisanților respectivi. Problemele sunt diferite de cele întâmpinate în identificarea resortisanților UE, în cazul cărora informațiile pot fi mai ușor obținute de la statul membru de cetățenie.

De asemenea, părțile interesate au arătat că copiii resortisanților țărilor terțe pot fi deosebit de expuși la riscurile provenite din schimbul de informații referitoare la condamnări. FRA a sugerat că, având în vedere vulnerabilitatea copiilor, ar trebui găsită o soluție prin care aceștia să fie excluși în totalitate din domeniul de aplicare al ECRIS sau din filtrul-index ori prin care schimburile să se limiteze la infracțiunile foarte grave săvârșite de copii. În același timp, părțile interesate ar dori să se asigure că propunerea permite angajatorilor să verifice în mod eficace dacă unui anumit resortisant al unei țări terțe i s-a interzis exercitarea activităților care implică contacte directe și regulate cu copii ca urmare a unor condamnări penale anterioare.

În acest context, ar trebui subliniat faptul că ECRIS este un instrument descentralizat menit să asigure schimbul de informații conținute în registrele de caziere judiciare ale statelor membre. Legislația națională a statelor membre este cea care stabilește dacă în cazierele judiciare naționale se înscriu sau nu condamnările copiilor, care pot fi astfel schimbate între statele membre. În ceea ce privește accesul la informațiile privind cazierele judiciare prin intermediul ECRIS în procesul de recrutare pentru posturi care implică contacte directe și regulate cu copii, punerea în aplicare a directivei va facilita verificarea condamnărilor anterioare ale resortisanților țărilor terțe în acest sens.

Unele părți interesate au făcut referire la necesitatea de a se asigura faptul că resortisanții țărilor terțe au dreptul de a-și accesa propriile date și de a solicita rectificarea acestora, întrucât inexactitatea informațiilor din cazierele judiciare poate fi mai frecventă în cazurile în care sunt implicați resortisanți ai țărilor terțe. Cu toate acestea, instrumentele juridice referitoare la ECRIS acoperă numai schimbul de informații privind cazierele judiciare, nu afectează drepturile persoanelor de a avea acces la datele care le privesc și care sunt stocate la nivel național. Acest domeniu este reglementat de legislația în materie de protecție a datelor, atât la nivel național, cât și la nivelul UE.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Studiul de fezabilitate intitulat „Establishment of a European Index of Convicted Third Country Nationals” („Constituirea unui index european al resortisanților țărilor terțe condamnați”) a permis o mai bună înțelegere a viitorului mecanism pentru schimburi privind resortisanții țărilor terțe condamnați și o evaluare a impactului acestui index din punct de vedere tehnic, juridic și organizațional 13 . Un studiu de evaluare a impactului, în ceea ce privește TIC, al propunerii legislative asupra unui sistem ECRIS-TCN a oferit o imagine de ansamblu a costurilor pe care UE și statele membre ar urma să le suporte pentru implementarea diferitelor opțiuni 14 . Statisticile Eurostat privind migrația și populația au furnizat dovezi cu privire la amploarea problemei. De asemenea, au avut loc întrevederi cu reprezentanți ai FIU.net 15 , în special cu privire la software-ul Match, un program inteligent de schimb de informații și de cunoștințe bazat pe un filtru-index anonim, dezvoltat pentru FIU.net.

•Evaluarea impactului

În prezent, statele membre utilizează ECRIS pentru a căuta resortisanți ai țărilor terțe doar în 5 % din cazuri. Datorită avantajelor pe care le prezintă soluția propusă, se preconizează o creștere considerabilă a utilizării ECRIS. În cazul în care statele membre ar trebui să trimită în mod sistematic „cereri globale”, s-a estimat că sarcina administrativă pe care ar reprezenta-o formularea unui răspuns ar fi cel mai costisitor element (estimat la maximum 78 de milioane EUR) din totalul activităților desfășurate cu ajutorul ECRIS; soluția propusă permite economisirea unor astfel de costuri.

•    Drepturi fundamentale

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Pachetul financiar prevăzut pentru punerea în aplicare a directivei pentru perioada ianuarie 2017 - decembrie 2020 este de 10 760 000 EUR 18 . Pachetul financiar propus este compatibil cu actualul cadru financiar multianual, iar costurile vor fi acoperite prin intermediul programului „Justiție”. Profilul angajamentelor este rezultatul ajustărilor necesare preconizate la nivelul UE și la nivel național în cursul primilor trei ani. Costurile de întreținere se vor stabiliza la 1 602 000EUR pe an, începând cu cel de al treilea an de punere în aplicare. Detalii suplimentare sunt furnizate în fișa financiară legislativă care însoțește prezenta propunere.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

La doi ani după adoptare, Comisia va evalua în ce măsură a fost pus în aplicare instrumentul în statele membre și cât de eficace sunt acțiunile pe care statele membre le-au întreprins în vederea atingerii obiectivelor prezentate mai sus. Pe baza acestei evaluări, Comisia va decide cu privire la măsurile ulterioare corespunzătoare.

•Explicația detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

2016/0002 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei-cadru 2009/315/JAI a Consiliului în ceea ce privește schimbul de informații privind resortisanții țărilor terțe și în ceea ce privește Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) și de înlocuire a Deciziei 2009/316/JAI a Consiliului

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 82 alineatul (1) litera (d),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Uniunea și-a fixat obiectivul de a oferi cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție, fără frontiere interne, în interiorul căruia este asigurată libera circulație a persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate privind prevenirea criminalității și combaterea acestui fenomen.

(2)Acest obiectiv impune ca informațiile privind condamnările pronunțate în statele membre să poată fi luate în considerare în afara statului membru de condamnare, atât în cadrul unor noi procese penale, astfel cum se prevede în Decizia-cadru 2008/675/JAI a Consiliului 19 , cât și pentru a preveni comiterea de noi infracțiuni.

(3)Acest obiectiv presupune efectuarea schimbului de informații extrase din cazierele judiciare între autoritățile competente din statele membre. Acest schimb de informații este organizat și facilitat de normele prevăzute în Decizia-cadru 2009/315/JAI a Consiliului 20 și de către Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), care a fost instituit în conformitate cu Decizia 2009/316/JAI a Consiliului 21 .

(4)Cu toate acestea, cadrul juridic al ECRIS nu acoperă într-o măsură suficientă particularitățile cererilor referitoare la resortisanți ai țărilor terțe. Deși în prezent este posibil schimbul de informații privind resortisanții țărilor terțe prin intermediul ECRIS, nu există nicio procedură sau mecanism care să permită un schimb eficient.

(5)În cadrul Uniunii, informațiile privind resortisanții țărilor terțe nu sunt colectate în statul membru de cetățenie, ca în cazul resortisanților statelor membre, ci sunt stocate numai în statele membre în care s-au pronunțat condamnările. Prin urmare, situația completă a antecedentelor penale ale unei anumite persoane poate fi stabilită numai dacă se solicită informații din partea tuturor statelor membre.

(6)Astfel de cereri globale impun o sarcină administrativă tuturor statelor membre, inclusiv celor care nu dețin informații privind respectivul resortisant al unei țări terțe. În practică, acest efect negativ descurajează statele membre să solicite informații privind resortisanții țărilor terțe și le determină să limiteze informațiile din cazierele judiciare la informațiile stocate în registrul lor național.

(7)Schimbul de informații privind condamnările penale este important în orice strategie de combatere a infracționalității și a terorismului. Utilizarea ECRIS la întregul său potențial de către statele membre ar contribui la răspunsul justiției penale la radicalizarea care duce la terorism și la extremism violent.

(8)Recentele atacuri teroriste au demonstrat în special faptul că trebuie îmbunătățit urgent schimbul de informații relevante, în special în ceea ce privește extinderea ECRIS la resortisanții țărilor terțe.

(9)Prin urmare, ar trebui instituit un sistem prin care autoritatea centrală a unui stat membru să poată afla rapid și eficient care este statul membru în care sunt stocate informațiile privind cazierul judiciar al unui resortisant al unei țări terțe, astfel încât să poată fi utilizat apoi cadrul existent al ECRIS.

(10)Pentru a asigura identificarea, obligațiile statelor membre în ceea ce privește condamnările resortisanților țărilor terțe ar trebui să includă și amprentele digitale. Această obligație include stocarea de informații, inclusiv de amprente digitale, răspunsul la cererile de informații din partea altor autorități centrale, asigurarea faptului că un extras de cazier judiciar solicitat de către un resortisant al unei țări terțe este completat, după caz, cu informații din alte state membre, precum și efectuarea de modificări tehnice în vederea aplicării tehnologiilor de ultimă generație necesare pentru a asigura buna funcționare a sistemului de schimb de informații.

(11)Pentru a compensa faptul că nu există un singur stat membru în care să fie stocate informațiile referitoare la un anumit resortisant al unei țări terțe, instrumentele informatice descentralizate ar trebui să permită autorităților centrale ale statelor membre să afle în ce alte state membre sunt stocate informații privind cazierul său judiciar. În acest scop, fiecare autoritate centrală ar trebui să distribuie celorlalte state membre un filtru-index care să includă, în formă anonimizată, datele de identificare ale resortisanților țărilor terțe condamnați în statul său membru. Datele cu caracter personal ar trebui să fie astfel anonimizate încât persoana vizată să nu fie identificabilă. Statul membru destinatar poate să compare apoi aceste date cu propriile sale informații printr-un sistem de tip rezultat pozitiv/negativ („hit/no hit”), pentru a afla dacă în alte state membre sunt disponibile informații privind un anumit cazier judiciar și, în cazul unui răspuns pozitiv, care sunt statele membre respective. Statul membru destinatar ar trebui să urmărească ulterior un rezultat pozitiv utilizând cadrul ECRIS. În ceea ce privește resortisanții țărilor terțe care dețin și cetățenia unui stat membru, informațiile cuprinse în index ar trebui să fie limitate la informațiile disponibile în cazul resortisanților statelor membre.

(12)În contextul schimbului informatizat de informații extrase din cazierele judiciare ale statelor membre, ar trebui să se aplice Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului 22 , pentru a se asigura un nivel adecvat de protecție a datelor în cazul în care are loc un schimb de informații între statele membre și pentru a le permite totodată statelor membre să impună standarde de protecție mai ridicate în cazul prelucrării datelor la nivel național.

(13)Infrastructura comună de comunicații utilizată pentru schimbul de informații privind cazierele judiciare ar trebui să fie serviciile transeuropene securizate de telematică între administrații (sTESTA) sau orice nouă versiune a acestora sau orice altă rețea securizată.

(14)Fără a aduce atingere posibilității de utilizare a programelor financiare ale Uniunii în conformitate cu normele aplicabile, fiecare stat membru ar trebui să suporte propriile costuri rezultate din punerea în aplicare, administrarea, utilizarea și întreținerea propriei baze de date privind cazierele judiciare, precum și din efectuarea, administrarea, utilizarea și întreținerea modificărilor tehnice necesare pentru a putea folosi ECRIS.

(15)Prezenta directivă respectă drepturile și libertățile fundamentale, precum și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, inclusiv dreptul la protecția datelor cu caracter personal, principiul egalității în fața legii și interdicția generală a discriminării. Prezenta directivă ar trebui să fie pusă în aplicare în conformitate cu aceste drepturi și principii.

(16)Deoarece obiectivul prezentei directive, și anume realizarea unui schimb rapid și eficient de informații privind cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, ci, având în vedere sinergia și interoperabilitatea necesare, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat.

(17)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Deciziei-cadru 2009/315/JAI, principiile Deciziei 2009/316/JAI a Consiliului ar trebui să fie incluse în decizia-cadru, iar Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 23 .

(18)În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei directive, nu are nicio obligație în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(19)În conformitate cu articolele 1 și 2 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul menționat, aceste state membre nu participă la adoptarea prezentei directive, nu au obligații în temeiul acesteia și nu fac obiectul aplicării sale.

[sau]

În conformitate cu articolul 3 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, aceste state membre și-au notificat dorința de a participa la adoptarea și la aplicarea prezentei directive.

(20)Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului 24 și a emis un aviz la ... 25 .

(21)Prin urmare, Decizia-cadru 2009/315/JAI ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Decizia-cadru 2009/315/JAI se modifică după cum urmează:

(1)Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

Obiect

Prezenta decizie-cadru

(a)    definește modul în care statul membru de condamnare comunică informații privind condamnările altor state membre;

(b)    definește obligațiile statului de condamnare în materie de stocare și specifică metodele care trebuie aplicate de către acesta pentru a răspunde cererilor de informații extrase din cazierele judiciare;

(c)    instituie un sistem informatic descentralizat pentru schimbul de informații privind condamnările, întemeiat pe bazele de date privind cazierele judiciare din fiecare stat membru, denumit Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS).”.

(2)La articolul 2 se adaugă următoarele litere:

„(d)„stat membru de condamnare” înseamnă statul membru în care se pronunță o condamnare;

(e)„resortisant al unei țări terțe” înseamnă un resortisant al unei țări care nu este stat membru sau un apatrid sau o persoană a cărei cetățenii este necunoscută în statul membru în care se pronunță o condamnare împotriva sa.”

(3)La articolul 4, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a se asigura că, atunci când condamnările pronunțate pe teritoriul său sunt înregistrate în cazierul judiciar, dacă persoana condamnată este resortisant al unui alt stat membru sau al unei țări terțe, se includ informații referitoare la cetățenia sau cetățeniile persoanei respective.”

(4)Se introduce următorul articol:

„Articolul 4a

Obligațiile statului membru de condamnare cu privire la condamnările resortisanților țărilor terțe

(1) Statul membru în care se pronunță o condamnare împotriva unui resortisant al unei țări terțe stochează următoarele informații, cu excepția situației în care, în cazuri individuale excepționale, acest lucru nu este posibil:

(a)informații privind persoana condamnată [numele complet, data nașterii, locul nașterii (orașul și țara), sexul, cetățenia și – dacă este cazul – numele anterior/numele anterioare];

(b)informații privind natura condamnării (data condamnării, denumirea instanței, data la care hotărârea a devenit definitivă);

(c)informații privind infracțiunea care a determinat condamnarea (data săvârșirii infracțiunii care a atras condamnarea și denumirea sau încadrarea juridică a infracțiunii, precum și o trimitere la dispozițiile legale aplicabile);

(d)informații privind conținutul condamnării (și anume pedeapsa aplicată, precum și eventuale sancțiuni suplimentare, măsuri de siguranță și hotărâri ulterioare care modifică executarea pedepsei);

(e)numele părinților persoanei condamnate;

(f)numărul de referință al condamnării;

(g)locul infracțiunii;

(h)dacă este cazul, interdicțiile rezultate din condamnare;

(i)numărul actului de identitate al persoanei condamnate sau numărul și tipul documentului de identificare al persoanei condamnate;

(j)amprentele digitale ale persoanei;

(k)dacă este cazul, pseudonimul și/sau numele de împrumut.

(2) Autoritatea centrală creează un filtru-index conținând informații anonimizate de tipul celor menționate la alineatul (1) literele (a), (e), (i), (j) și (k) referitoare la resortisanții țărilor terțe condamnați în statul său membru. Autoritatea centrală transmite acest filtru-index, precum și orice actualizare a acestuia, tuturor statelor membre.

(3)Orice modificare sau ștergere a informațiilor menționate la alineatul (1) atrage imediat modificarea sau ștergerea identică a informațiilor stocate în conformitate cu alineatul (1) și conținute în filtrul-index creat în conformitate cu alineatul (2) de către autoritatea centrală din statul membru de condamnare.

(4)Alineatele (2) și (3) se aplică filtrului-index și în ceea ce privește resortisanții țărilor terțe care au cetățenia unui stat membru, în măsura în care informațiile menționate la alineatul (1) literele (a), (e), (i), (j) și (k) sunt stocate de autoritatea centrală cu privire la resortisanții statelor membre.

(5)Alineatul (1) se aplică condamnărilor pronunțate după [12 luni de la adoptare].

Alineatul (2) se aplică informațiilor deja incluse în cazierul judiciar la [12 luni de la adoptare] și informațiilor privind condamnările pronunțate după [12 luni de la adoptare].”

(5)Se introduce următorul articol:

„Articolul 4b

Utilizarea filtrelor-index

(1)În scopul de a identifica statele membre care dețin informații privind cazierul judiciar al unui resortisant al unei țări terțe, autoritățile centrale ale statelor membre pot efectua o căutare în filtrele-index transmise în conformitate cu articolul 4a pentru a compara informațiile din aceste filtre-index cu propriile informații de tipul celor menționate la articolul 4a alineatul (2). Filtrele-index nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele menționate la articolul 6.

(2)Prezentul articol se aplică și resortisanților țărilor terțe care au cetățenia unui stat membru.”

(6)Articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (2) se elimină;

(b)alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)De fiecare dată când un resortisant al unui stat membru solicită informații privind propriul cazier judiciar autorității centrale a unui stat membru, altul decât statul membru de cetățenie, autoritatea centrală respectivă, cu condiția ca persoana în cauză să fie sau să fi fost rezident sau resortisant al statului membru solicitant sau solicitat, transmite o cerere de informații și de date conexe care să fie extrase din cazierul judiciar către autoritatea centrală a statului membru de cetățenie pentru a putea include astfel de informații și date conexe în extrasul care urmează a fi eliberat persoanei în cauză.

În cazul în care un resortisant al unei țări terțe care nu are cetățenia unui stat membru solicită autorității centrale a unui stat membru informații referitoare la propriul cazier judiciar, autoritatea centrală respectivă transmite numai autorităților centrale din statele membre care dețin informații cu privire la cazierul judiciar al persoanei respective o cerere de informații și date conexe care să fie extrase din cazierul judiciar pentru a putea include astfel de informații și date conexe în extrasul care urmează a fi eliberat persoanei în cauză.”

(7)La articolul 7, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)În cazul în care autorității centrale a unui alt stat membru, altul decât statul membru de cetățenie, i se solicită informațiile extrase din cazierul judiciar privind condamnările, în temeiul articolului 6, statul membru solicitat transmite informațiile privind condamnările pronunțate în statul membru solicitat în aceleași condiții ca cele prevăzute la articolul 13 al Convenției europene de asistență judiciară în materie penală.

(4a)În cazul în care informațiile extrase din cazierele judiciare privind condamnările pronunțate împotriva resortisanților țărilor terțe sunt solicitate în temeiul articolului 6 în scopul unui proces penal, statul membru solicitat transmite autorității centrale din statul membru solicitant informații cu privire la toate condamnările care au fost pronunțate în statul membru solicitat și cu privire la toate condamnările care au fost pronunțate în țări terțe și care, ulterior, au fost transmise acestuia și înscrise în cazierul judiciar.

În cazul în care aceste informații sunt solicitate în orice alt scop în afară de cel al unui proces penal, se aplică în consecință alineatul (2) al prezentului articol.”

(8)Articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), cuvintele „articolului 7 alineatele (1) și (4)” se înlocuiesc cu „articolului 7 alineatele (1), (4) și (4a)”;

(b)la alineatul (2), cuvintele „articolului 7 alineatele (2) și (4)” se înlocuiesc cu „articolului 7 alineatele (2), (4) și (4a)”;

(c)la alineatul (3), cuvintele „articolului 7 alineatele (1), (2) și (4)” se înlocuiesc cu „articolului 7 alineatele (1), (2), (4) și (4a)”.

(9)La articolul 11, alineatele (3)-(7) se înlocuiesc cu următorul text:

„(3)Autoritățile centrale ale statelor membre transmit informațiile menționate la articolul 4, filtrul-index menționat la articolul 4a, cererile menționate la articolul 6, răspunsurile menționate la articolul 7, precum și alte informații relevante pe cale electronică, utilizând ECRIS și un format standardizat în conformitate cu standardele prevăzute în actele de punere în aplicare.

(4)În cazul în care modalitatea de transmitere menționată la alineatul (3) nu este disponibilă și atât timp cât aceasta nu este disponibilă, autoritățile centrale ale statelor membre transmit toate informațiile menționate la alineatul (3), cu excepția filtrului-index menționat la articolul 4a, prin orice mijloc care să dea posibilitatea consemnării informațiilor respective și în condiții care să permită autorității centrale a statului membru destinatar să stabilească autenticitatea acestora.

(5) Fiecare stat membru efectuează modificările tehnice necesare pentru a putea utiliza formatul standardizat menționat la alineatul (3) și filtrul-index menționat la articolele 4a și 4b și pentru a transmite pe cale electronică toate informațiile menționate la alineatul (3) altor state membre prin intermediul ECRIS. Statele membre notifică Comisiei data de la care vor putea efectua astfel de transmiteri și vor putea utiliza filtrul-index menționat la articolele 4a și 4b.”

(10)Se introduce următorul articol:

„Articolul 11 a

Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS)

(1)Pentru a face schimb de informații extrase din cazierele judiciare în conformitate cu prezenta decizie-cadru pe cale electronică, se instituie un sistem informatic descentralizat , întemeiat pe bazele de date privind cazierele judiciare din fiecare stat membru, denumit Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS). Acesta este alcătuit din următoarele elemente:

(a)un software de interconectare dezvoltat în conformitate cu un set comun de protocoale, care permite schimbul de informații între bazele de date privind cazierele judiciare din statele membre;

(b)un software pentru filtrul-index dezvoltat în conformitate cu un set comun de protocoale, care permite autorităților centrale să își compare datele în temeiul articolelor 4a și 4b cu datele altor autorități centrale, asigurând, în același timp, protecția deplină a datelor cu caracter personal;

(c)o infrastructură comună de comunicații între autoritățile centrale care oferă o rețea criptată.

ECRIS asigură confidențialitatea și integritatea informațiilor privind cazierele judiciare transmise altor state membre.

(2)Toate datele din cazierele judiciare se stochează exclusiv în baze de date gestionate de statele membre.

(3)Autoritățile centrale ale statelor membre nu au acces on-line direct la bazele de date privind cazierele judiciare ale altor state membre.

(4)Software-ul și bazele de date care stochează, trimit și primesc informații extrase din cazierele judiciare funcționează sub responsabilitatea statului membru implicat.

(5)Infrastructura comună de comunicații funcționează sub responsabilitatea Comisiei. Aceasta îndeplinește cerințele de securitate necesare și răspunde în totalitate necesităților ECRIS.

(6)Comisia asigură software-ul menționat la alineatul (1), sprijin general și asistență tehnică, inclusiv colectarea și întocmirea de statistici.

(7)Fiecare stat membru suportă propriile costuri care rezultă din punerea în aplicare, administrarea, utilizarea și întreținerea propriei baze de date privind cazierele judiciare și ale software-urilor menționate la alineatul (1).

Comisia suportă costurile care rezultă din punerea în aplicare, administrarea, utilizarea, întreținerea și dezvoltarea viitoare a infrastructurii comune de comunicații a ECRIS, precum și din punerea în aplicare și dezvoltarea viitoare a software-urilor menționate la alineatul (1).”

(11)Se introduce următorul articol:

„Articolul 11b

Acte de punere în aplicare

(1)Prin intermediul unor acte de punere în aplicare, Comisia stabilește următoarele elemente:

(a)formatul standardizat menționat la articolul 11 alineatul (3), inclusiv în ceea ce privește informațiile privind infracțiunea care stă la baza condamnării și informațiile privind conținutul condamnării;

(b)normele privind punerea în aplicare la nivel tehnic a ECRIS, filtrul-index menționat la articolele 4a și 4b și schimbul de amprente digitale;

(c)orice altă modalitate de organizare și de facilitare a schimburilor de informații privind condamnările între autoritățile centrale ale statelor membre, inclusiv:

(i)modalitățile de facilitare a înțelegerii și a traducerii automate a informațiilor transmise;

(ii)modalitățile prin care se poate efectua schimbul electronic de informații, în special în ceea ce privește specificațiile tehnice care urmează să fie folosite și, dacă este necesar, procedurile de schimb aplicabile.

(2)Actele de punere în aplicare menționate la alineatul (1) se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12a alineatul (2).”

(12)Se introduce următorul articol:

„Articolul 12 a

Procedura comitetelor

(1)Comisia este asistată de un comitet. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 26 .

(2)Atunci când se face trimitere la prezentul articol, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.”

(13)Se introduce următorul articol:

„Articolul 13 a

Rapoartele întocmite de Comisie și revizuirea

(1) În termen de [24 de luni de la data punerii în aplicare], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei decizii-cadru. În raport se evaluează în ce grad statele membre au luat măsurile necesare pentru a se conforma prezentei decizii-cadru, inclusiv în ceea ce privește punerea în aplicare la nivel tehnic.

(2)Raportul este însoțit, dacă este cazul, de propuneri legislative relevante.

(3)Serviciile Comisiei publică periodic un raport privind schimbul de informații extrase din cazierele judiciare efectuat prin intermediul ECRIS, raport întocmit în special pe baza datelor statistice menționate la articolul 11a alineatul (6). Acest raport se publică pentru prima dată la un an de la prezentarea raportului menționat la alineatul (1).”

Articolul 2

Înlocuirea Deciziei 2009/316/JAI a Consiliului

Decizia 2009/316/JAI se înlocuiește în ceea ce privește statele membre care au obligații în temeiul prezentei directive, fără a se aduce atingere obligațiilor acelor state membre cu privire la termenul de transpunere a deciziei respective în dreptul intern.

Articolul 3

Transpunere

(1)Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până cel târziu la [12 luni de la adoptare]. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

(3)Statele membre efectuează modificările tehnice menționate la articolul 11 alineatul (5) până la [12 luni de la adoptare].

Articolul 4

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 2 se aplică de la [data de transpunere a prezentei directive].

Articolul 5

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre în conformitate cu tratatele.

Adoptată la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.6.Durata și impactul financiar

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

3.2.5.Contribuțiile terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB 27  

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 28  

✓ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/ grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

1.5.2.Valoarea adăugată a implicării UE:

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare:

1.6.Durata și impactul financiar

◻ Propunere/inițiativă pe durată determinată

–◻    Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–◻    Impact financiar din AAAA până în AAAA

✓ Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2017 până în 2018,

–urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 29  

✓ Gestiune directă asigurată de către Comisie

–✓ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻    prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e)

2.2.2.Informații privind sistemul de control intern instituit

2.2.3.Estimarea costurilor și a beneficiilor controalelor și evaluarea nivelului prevăzut de risc de eroare

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–✓    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.Sinteză

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–✓    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite pentru resurse umane și alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–✓    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

–✓    ✓Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

–◻    ◻Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

–◻    ◻Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual.

3.2.5.Contribuția terților

–✓ Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

–◻ Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–✓    ✓Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    ◻Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    ◻asupra resurselor proprii

–◻    ◻asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor.

(1) Declarația de la Riga a miniștrilor europeni de justiție și afaceri interne din 29 ianuarie 2015, documentul nr. 5855/15.

(2) Concluziile Consiliului UE privind îmbunătățirea răspunsului justiției penale la radicalizarea care duce la terorism și la extremism violent, 20 noiembrie 2015, documentul nr. 14419/15.

(3) Concluziile Consiliului UE privind combaterea terorismului din 20 noiembrie 2015, documentul nr. 14406/15.

(4) Concluziile reuniunii Consiliului European din 17 și 18 decembrie 2015, documentul EUCO 28/15.

(5) Agenda Europeană privind securitatea - Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 28 aprilie 2015, COM(2015) 185 final.

(6) Decizia-cadru 2009/315/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009 privind organizarea și conținutul schimbului de informații extrase din cazierele judiciare între statele membre (denumită în continuare „decizia-cadru”), JO L 93, 7.4.2009, p. 23, și Decizia 2009/316/JAI a Consiliului din 6 aprilie 2009 de instituire a Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) în aplicarea articolului 11 din Decizia-cadru 2009/315/JAI, JO L 93, 7.4.2009, p. 33.

(7) Inclusiv informații referitoare la natura infracțiunii, la condamnare și la sancțiunile aferente sau la alte măsuri.

(8) Atunci când fac schimb de informații cu privire la cazierele judiciare prin intermediul ECRIS, statele membre folosesc codurile prevăzute în tabelele cu infracțiuni și sancțiuni, inclusiv parametrii privind stadiul de executare și nivelul de participare și, dacă este cazul, existența unei scutiri totale sau parțiale de răspunderea penală.

(9) În conformitate cu Decizia-cadru 2009/315/JAI, răspunsurile la solicitările care vizează desfășurarea unui proces penal se transmit imediat și, în orice caz, în termen de 10 zile lucrătoare. Pentru detalii, a se vedea articolul 8 din Decizia-cadru 2009/315/JAI.

(10) Decizia-cadru 2008/675/JAI a Consiliului din 24 iulie 2008 privind luarea în considerare a condamnărilor în statele membre ale Uniunii Europene în cadrul unui nou proces penal, JO L 220, 15.8.2008, p. 32.

(11) SWD(2015) 111.

(12) Avizul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) referitor la schimbul de informații privind resortisanții țărilor terțe prin intermediul unui eventual viitor sistem care să completeze Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare din 4.12.2015, FRA – 2015/1 – ECRIS.

(13) Raportul final al proiectului intitulat „Feasibility Study: Establishment of a European Index of Convicted Third Country Nationals” („Studiu de fezabilitate: constituirea unui index european al resortisanților țărilor terțe condamnați”) din 11 iunie 2010 („studiul Unisys”).

(14) Studiul privind evaluarea impactului propunerii legislative, din punctul de vedere al TIC, asupra sistemului ECRIS-TCN în ceea ce privește schimbul de condamnări ale resortisanților țărilor terțe și ale persoanelor apatride (TCN) din data de 4 decembrie 2015 („studiul Kurt Salmon”, care urmează să fie publicat).

(15) FIU.net este o platformă cu sediul în Țările de Jos, care conectează unitățile de informații financiare (FIU) din statele membre. Scopul acestor unități este de a detecta și a stopa activitățile de finanțare a terorismului și de spălare a banilor.

(16) Hotărârea Curții de Justiție din 8 aprilie 2014, Digital Rights Ireland Ltd, C-293/12, ECLI:EU:C:2014:238.

(17) Hotărârea Curții de Justiție din 6 octombrie 2015, Maximilian Schrems/Data Protection Commissioner, C-362/14, ECLI:EU:C:2015:650.

(18) Mai multe detalii sunt prezentate în secțiunea 3.2.1 din fișa financiară legislativă, în tabelul care indică totalul creditelor operaționale.

(19) Decizia-cadru 2008/675/JAI a Consiliului din 24 iulie 2008 privind luarea în considerare a condamnărilor în statele membre ale Uniunii Europene în cadrul unui nou proces penal (JO L 220, 15.8.2008, p. 32).

(20) Decizia-cadru 2009/315/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009 privind organizarea și conținutul schimbului de informații extrase din cazierele judiciare între statele membre (JO L 93, 7.4.2009, p. 23).

(21) Decizia 2009/316/JAI a Consiliului din 6 aprilie 2009 de instituire a Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) în aplicarea articolului 11 din Decizia-cadru 2009/315/JAI (JO L 93, 7.4.2009, p. 33).

(22) Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală (JO L 350, 30.12.2008, p. 60).

(23) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(24) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(25) JO C …

(26) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13). 

(27) ABM (activity based management): gestiune pe activități; ABB (activity-based budgeting): întocmirea bugetului pe activități.

(28) Astfel cum sunt menționate la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(29) Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

(30) Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(31) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(32) Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(33) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

(34) Costurile statelor membre pentru extragerea informațiilor de identificare pot fi compensate prin finanțare din partea UE sub formă de cofinanțare. În plus, dat fiind că anumite state membre nu fac încă schimb de informații prin intermediul ECRIS, se poate prevedea o anumită finanțare din partea UE pentru modernizarea sistemelor lor naționale. Conform evaluărilor, începând din 2019, costurile de întreținere se vor stabiliza la 0,602 milioane EUR pe an.

(35) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(36) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

(37) Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).

(38) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

(39) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(40) AC = personal contractual; AL = personal local; END= expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

(41) Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(42) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costuri de colectare.