This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 62018CN0134
Case C-134/18: Request for a preliminary ruling from the Arbeidsrechtbank Antwerpen (Belgium) lodged on 19 February 2018 — Maria Vester v Rijksdienst voor Ziekte- en Invaliditeitsverzekering (Riziv)
Cauza C-134/18: Cerere de decizie preliminară introdusă de Arbeidsrechtbank Antwerpen (Belgia) la 19 februarie 2018 – Maria Vester/Rijksinstituut voor ziekte- en invaliditeitsverzekering (Riziv)
Cauza C-134/18: Cerere de decizie preliminară introdusă de Arbeidsrechtbank Antwerpen (Belgia) la 19 februarie 2018 – Maria Vester/Rijksinstituut voor ziekte- en invaliditeitsverzekering (Riziv)
JO C 182, 28.5.2018, p. 9–9
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
28.5.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 182/9 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Arbeidsrechtbank Antwerpen (Belgia) la 19 februarie 2018 – Maria Vester/Rijksinstituut voor ziekte- en invaliditeitsverzekering (Riziv)
(Cauza C-134/18)
(2018/C 182/09)
Limba de procedură: neerlandeza
Instanța de trimitere
Arbeidsrechtbank Antwerpen
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Maria Vester
Pârât: Rijksinstituut voor ziekte- en invaliditeitsverzekering (Riziv)
Întrebările preliminare
Există o încălcare a articolelor 45 și 48 din Tratatul din 25 martie 1957 privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) atunci când ultimul stat membru competent la începutul incapacității de muncă refuză dreptul la prestația de invaliditate în temeiul articolului 57 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 (1) al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială după expirarea unei perioade de așteptare de 52 de săptămâni de incapacitate de muncă, în cursul căreia s-au acordat prestații de boală, iar celălalt stat membru, care nu este ultimul stat membru competent, aplică o perioadă de așteptare de 104 săptămâni pentru analizarea dreptului la o prestație prorata de invaliditate, în conformitate cu dreptul său național?
În acest caz, este compatibil cu dreptul la libera circulație ca persoana în cauză să depindă de asistența socială în cursul acestei perioade de așteptare sau articolele 45 și 48 TFUE obligă statul care nu este ultimul stat membru competent să analizeze dreptul la prestațiile de invaliditate după expirarea perioadei de așteptare prevăzute în legislația ultimului stat competent, chiar dacă dreptul național al statului membru care nu este ultimul competent nu permite acest lucru?
(1) JO 2004, L 166, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 82.