Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 62009CN0106

    Cauza C-106/09 P: Recurs introdus la 18 martie 2009 de Comisia Comunităților Europene împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a treia extinsă) pronunțate la 18 decembrie 2008 în cauzele conexate T-211/04 și T-215/04, Government of Gibraltar și Regatul Unit/Comisia Comunităților Europene

    JO C 141, 20.6.2009, p. 22–23 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    Date of document:
    18/03/2009
    Date lodged:
    18/03/2009
    Author:
    Curtea de Justiţie
    Form:
    Informații juridice
    Authentic language:
    engleză
    Link
    Select all documents mentioning this document
    Case affecting:
    Instruments cited in case law:
    Link

    20.6.2009   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 141/22

    Recurs introdus la 18 martie 2009 de Comisia Comunităților Europene împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a treia extinsă) pronunțate la 18 decembrie 2008 în cauzele conexate T-211/04 și T-215/04, Government of Gibraltar și Regatul Unit/Comisia Comunităților Europene

    (Cauza C-106/09 P)

    2009/C 141/41

    Limba de procedură: engleza

    Părțile

    Recurentă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: R. Lyal, V. Di Bucci, N. Khan, agenți)

    Celelalte părți în proces: Government of Gibraltar, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Regatul Spaniei

    Concluziile recurentei

    Recurenta solicită Curții:

    —

    anularea Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a treia extinsă) din 18 decembrie 2008, notificată Comisiei la 5 ianuarie 2009, în cauzele conexate T-211/04 și T-215/04, Government of Gibraltar și Regatul Unit/Comisia;

    —

    respingerea cererilor de anulare formulate de guvernul Gibraltarului și de Regatul Unit; și

    —

    obligarea guvernului Gibraltarului și a Regatului Unit la plata cheltuielilor de judecată,

    sau, în subsidiar,

    —

    trimiterea cauzelor la Tribunalul de Primă Instanță în vederea unei noi examinări; și

    —

    soluționarea odată cu fondul a cererii privind cheltuielile de judecată.

    Motivele și principalele argumente

    Comisia susține că hotărârea atacată trebuie anulată pentru următoarele motive:

    Tribunalul de Primă Instanță a comis o eroare în evaluarea relației dintre articolul 87 alineatul (1) CE și competența statelor membre în materie fiscală;

    Tribunalul de Primă Instanță a comis o eroare în interpretarea și în aplicarea articolului 87 alineatul (1) CE prin impunerea unei constrângeri nejustificate în materia aprecierii măsurilor presupuse că ar constitui ajutor de stat;

    Tribunalul de Primă Instanță a comis o eroare în interpretarea și în aplicarea articolului 87 alineatul (1) CE prin impunerea unei constrângeri nejustificate în exercitarea competenței de control cu privire la identificarea sistemului fiscal comun sau „normal”;

    Tribunalul de Primă Instanță a comis o eroare în interpretarea și în aplicarea articolului 87 alineatul (1) CE întrucât a considerat că sistemul fiscal comun sau „normal” poate rezulta din aplicarea de tehnici diferite unor contribuabili diferiți;

    Tribunalul de Primă Instanță a comis o eroare în interpretarea și în aplicarea articolului 87 alineatul (1) CE întrucât a considerat că sistemul fiscal comun sau „normal” nu fusese identificat în mod corespunzător de Comisie, iar aceasta nu efectuase în mod corespunzător evaluarea impusă pentru a demonstra caracterul selectiv al măsurilor în cauză;

    Tribunalul de Primă Instanță a comis o eroare în interpretarea și în aplicarea articolului 87 alineatul (1) CE întrucât a omis să examineze cele trei elemente de selectivitate identificate în decizia atacată.

    Top