COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.3.2023

COM(2023) 168 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030

Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030

Întreprinderile europene sunt motoarele societății noastre, creând locuri de muncă, inovare și prosperitate. Competitivitatea și productivitatea se află de zeci de ani în centrul politicii UE, ele fiind condiții esențiale fără de care întreprinderile nu pot prospera.

Confruntată cu crizele succesive recente, UE a adoptat rapid măsuri de răspuns comune și coordonate, demonstrând că forța noastră comună este superioară sumei eforturilor tuturor statelor membre. Perturbările lanțurilor de aprovizionare cauzate de pandemia de COVID-19 și creșterea accelerată a prețurilor energiei ca urmare a folosirii gazelor ca armă de către Rusia au pus la încercare modelul european. Aceste provocări ne-au forțat să aducem ajustări unor politici economice și industriale care își dovediseră utilitatea, pentru a continua să asigurăm prosperitate și stabilitate cetățenilor și întreprinderilor și să fim un actor major pe scena mondială. Cu toate acestea, nu gestionând crize putem să construim o economie solidă și adaptată exigențelor viitorului, care să asigure prosperitatea noastră și să joace un rol proeminent la nivel mondial. Productivitatea economică nu se poate construi doar pe baza unor măsuri luate ca răspuns la o situație dată.

Acum este momentul să ne concentrăm asupra competitivității pe termen lung a UE într-un context geopolitic din ce în ce mai dificil. Este momentul să privim dincolo de 2030, anul care a fost ales ca orizont de timp pentru majoritatea obiectivelor de politică ale UE.

Prezenta comunicare este menită să contribuie la discuțiile liderilor cu privire la competitivitatea și productivitatea pe termen lung a economiei Europei. Întreprinderile europene trebuie să hotărască ce investiții să realizeze pentru viitor, ținând cont de climatul de incertitudine, de constrângerile în materie de aprovizionare și de concurența nu întotdeauna loială din partea întreprinderilor din alte colțuri ale lumii.

UE își poate valorifica punctele forte și poate face mai mult decât numai să încerce să recupereze decalajul în materie de creștere și inovare. Instituirea unui cadru al UE orientat spre viitor, bine definit și coordonat va favoriza dezvoltarea de întreprinderi prospere, capabile să concureze pe piața mondială, cu locuri de muncă atractive și în măsură să stabilească standarde mondiale. Pentru a înscrie economia UE pe o traiectorie de creștere durabilă după 2030, UE și statele membre ale acesteia trebuie să asigure în mod activ îmbunătățiri structurale, investiții cu un focus bine definit și măsuri de reglementare în concordanță cu orientările stabilite în prezenta comunicare. În acest moment decisiv pentru competitivitatea pe termen lung a UE, este cazul să ne schimbăm modul de lucru.

I.Competitivitatea UE în prezent

Uniunea Europeană are multe motive de mândrie. Este una dintre cele trei regiuni economice majore ale lumii, iar comerțul cu bunuri și servicii cu restul lumii reprezintă 16,2 % 1 din comerțul mondial, un procent mai mare decât ponderea UE-27 în PIB-ul mondial, care este de aproape 15 % 2 . Cu toate acestea, o analiză mai atentă arată că, de la mijlocul anilor 1990, creșterea medie a productivității în UE a fost mai slabă decât în alte economii majore, ceea ce a dus la un decalaj tot mai mare în ceea ce privește nivelurile de productivitate. Schimbările demografice adaugă o presiune suplimentară în această privință. Analizele arată că UE nu se află pe picior de egalitate cu alte părți ale lumii nici în cazul unor tehnologii transversale: a rămas în urmă în privința tuturor celor trei dimensiuni ale inovării, producției și adoptării 3 și nu profită de cele mai recente evoluții tehnologice pe care se va clădi creșterea viitoare.

Dubla tranziție ancorată în Pactul verde european 4 și în deceniul digital 5  stimulează creșterea și modernizarea economiei UE, deschizând noi oportunități de afaceri și contribuind la obținerea unui avantaj competitiv pe piețele mondiale. În perioada 1990-2021, economia UE a crescut cu peste 61 %, în timp ce emisiile au scăzut cu 28 %, creșterea fiind astfel decuplată în mod clar de emisiile de CO2. O industrie cu un grad ridicat de digitalizare va fi capabilă să producă într-un mod mai inteligent, mai eficient, mai sigur și mai curat. Productivitatea întreprinderilor care investesc deja în inovarea bazată pe date și în analiza datelor crește cu aproximativ 5 %-10 % mai rapid decât a celor care nu fac astfel de investiții 6 .

Pentru a stimula redresarea în urma pandemiei, Comisia a stabilit o traiectorie de promovare a investițiilor și a reformelor. Pe lângă Mecanismul de redresare și reziliență, multe programe ale UE contribuie la dubla tranziție: de exemplu, 35 % din totalul cheltuielilor din cadrul tuturor programelor UE sunt dedicate atingerii obiectivelor climatice. Prin recentul Plan industrial al Pactului verde 7 , Comisia a prezentat măsurile necesare pentru ca sectorul cu zero emisii nete să rămână competitiv pe termen mediu și a subliniat necesitatea unor proceduri mai rapide și mai simple pentru ca întreprinderile să prospere. Pentru a sprijini implementarea surselor regenerabile de energie, abordarea materiilor prime critice și producția de tehnologii cu zero emisii nete, s-a prevăzut simplificarea administrativă și raționalizarea procedurilor de autorizare, aceste măsuri urmând să fie analizate în vederea unei puneri în aplicare și în alte domenii în timp. Acest lucru s-a realizat în mod punctual și fără a face compromisuri în ceea ce privește menținerea unor standarde ridicate de sustenabilitate.

II.Stimularea competitivității după 2030

În prezent există un consens larg cu privire la modelul european de creștere economică favorabilă incluziunii, bazat pe competitivitate durabilă, securitate economică, comerț, autonomie strategică deschisă și concurență loială, ca sursă de prosperitate. 

Competitivitatea durabilă se bazează pe creșterea productivității, durabilitatea din punctul de vedere al mediului, stabilitate macroeconomică și echitate. Securitatea economică este capacitatea economiei UE de a rezista la șocuri și de a-și proteja propriile interese, datorită unor lanțuri de aprovizionare reziliente și diversificate și a întreprinderilor sale performante. Urmărind o autonomie strategică deschisă, UE se angajează să desfășoare un comerț deschis, asumându-și în același timp responsabilitatea de a modela o lume mai sustenabilă și mai echitabilă, de a-și consolida capacitățile pentru a-și spori reziliența și de a-și afirma punctul de vedere și a condamna practicile coercitive și neloiale.

Se pot trage numeroase învățăminte din istoria Uniunii Europene. Programele și reformele ample la nivel comunitar cu o dimensiune clară de competitivitate, cum ar fi politica comercială comună în anii ’50 și Programul privind piața unică în anii ’80, au stimulat activitatea economică și productivitatea. Putem în prezent să stimulăm din nou prosperitatea și productivitatea prin acțiuni comune mai puternice la nivelul UE. 

Persoanele și întreprinderile sunt atrase în UE de sistemul nostru european de drepturi și valori, bazat pe un model social european puternic, cu șanse egale pentru toți și o economie de piață, care nu lasă pe nimeni în urmă. UE inspiră prin exemplul său în ceea ce privește majoritatea dimensiunilor incluziunii sociale 8 , sprijinite de Pilonul european al drepturilor sociale. Instituțiile solide, cadrul macroeconomic stabil, care include o piață a forței de muncă performantă, situația sustenabilă a datoriei și politica orientată către prețuri stabile vor continua să fie factorii de succes ai competitivității UE. Statul de drept garantează drepturile fundamentale și sprijină existența unui mediu de afaceri stabil, previzibil și favorabil investițiilor, cu un drept la reparație garantat. În aceeași ordine de idei, printre atuurile UE se numără și infrastructura de înaltă calitate și capitalul uman, cu o forță de muncă bine educată și instruită.

În cadrul semestrului european, Comisia va continua să furnizeze analize și să propună recomandări specifice fiecărei țări pentru a elimina principalele blocaje din calea creșterii durabile și favorabile incluziunii în statele membre, asigurând o dinamică eficace a reformelor în vederea instituirii condițiilor adecvate pentru stimularea competitivității și a productivității, inclusiv în ceea ce privește politicile fiscale și stabilitatea macroeconomică.

Pentru a favoriza competitivitatea Europei în viitor, Comisia propune o abordare bazată pe nouă factori determinanți care se susțin reciproc. Pe lângă acești nouă factori determinanți, ca o a doua ramură de acțiune, Comisia va lucra activ în direcția unui cadru de reglementare care să stimuleze creșterea. 

1.O piață unică funcțională

În mod incontestabil, piața unică este și va continua să fie nucleul competitivității UE. Piața unică transpune în realitate cele patru libertăți fundamentale prevăzute în tratat.

Asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața unică și la nivel mondial rămâne o prioritate. Pentru întreprinderi, piața unică este principalul motor al creșterii, al productivității și al competitivității. Pentru consumatorii din întreaga lume, piața unică este o sursă de încredere în faptul că produsele achiziționate în Uniune sunt sigure și de înaltă calitate și sunt fabricate cu respectarea unor standarde ridicate de muncă și de protecție a mediului. Astfel cum s-a subliniat în „Piața unică la 30 de ani”, transpunerea corectă și la timp a dreptului UE este de o importanță crucială pentru a se asigura că legislația privind piața unică produce efectele scontate.

Asigurarea unei politici solide în domeniul concurenței trebuie să rămână în centrul eforturilor noastre, aceasta fiind esențială pentru inovare și pentru scăderea prețurilor pentru consumatorii din UE 11 . În prezent, Comisia efectuează o revizuire a peste 20 de seturi de norme și orientări în materie de concurență la nivelul tuturor instrumentelor sale, pentru a lua în considerare evoluțiile semnificative din ultimii ani, în special digitalizarea și noile modalități prin care sunt oferite bunurile și serviciile, și pentru a reflecta caracterul din ce în ce mai interconectat și globalizat al schimburilor comerciale. De asemenea, Comisia a introdus noi instrumente pentru a contracara noile amenințări la adresa concurenței. Actul legislativ privind piețele digitale garantează că marile companii care furnizează servicii de platformă nu denaturează concurența loială. Regulamentul privind subvențiile străine protejează condițiile de concurență echitabile pentru toate întreprinderile de pe piața unică prin abordarea denaturărilor cauzate de subvențiile străine. În paralel, Comisia va continua să utilizeze pe deplin instrumentele de apărare comercială și comerțul internațional bazat pe norme pentru a combate practicile comerciale neloiale, cum ar fi dumpingul și subvențiile care denaturează concurența.

Consolidarea integrării pieței unice, astfel cum se subliniază în comunicarea „Piața unică la 30 de ani”, necesită eliminarea barierelor și concentrarea asupra unor sectoare specifice. De exemplu, Comisia va depune eforturi pentru a continua punerea în aplicare a principiului înregistrării „doar o singură dată” a datelor, inclusiv prin intermediul ghișeelor unice, în domenii precum fiscalitatea, domeniul vamal și raportarea în scopuri de reglementare 12 . Privind în perspectivă, există un potențial semnificativ de consolidare și finalizare a pieței unice a serviciilor.

Extinderea și aprofundarea în continuare a pieței unice este măsura cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru a asigura productivitatea UE. Nivelul de integrare a comerțului cu bunuri și cu servicii s-a dublat în ultimii 30 de ani, dar integrarea în domeniul serviciilor, care reprezintă aproximativ 70 % din PIB-ul UE, rămâne cu mult sub cea în materie de bunuri.

Pentru a monitoriza acest factor determinant, se propune următorul indicator-cheie de performanță:

2.Acces la capital privat și la investiții

O economie competitivă are nevoie de un acces eficient la finanțare. Sprijinul public joacă un rol esențial ca factor ce contribuie la mobilizarea investițiilor, însă, având în vedere amploarea nevoilor, un volum semnificativ de finanțare privată este esențial. Deși accesul la finanțare s-a îmbunătățit semnificativ în UE în ultimii ani, capitalul de risc (în special pentru întreprinderile în creștere și în curs de extindere) continuă să fie limitat.

Aprofundarea uniunii piețelor de capital este esențială pentru deblocarea investițiilor private, diversificarea surselor de finanțare și alocarea eficientă a capitalului la nivelul întregii UE. Dezvoltarea piețelor de capital și sporirea gradului de integrare transfrontalieră al acestora va permite întreprinderilor să aibă acces la diferite surse de finanțare și oportunități de investiții atunci când își încep activitatea și se extind în Europa. În plus, UE trebuie să combată fragmentarea pentru a facilita investițiile transfrontaliere. Pentru aceasta este nevoie de o mai bună aliniere a legislației în materie de insolvență, un acces simplificat la piețele de capital, în special pentru întreprinderile mai mici, o implicare mai puternică a investitorilor de retail pe piețele de capital, o infrastructură de piață solidă, un acces facil la informațiile financiare și o supraveghere mai integrată.

Comisia este pregătită să sprijine pe deplin Parlamentul European și Consiliul în vederea adoptării rapide a propunerilor sale și a stabilirii unor obiective și mai ambițioase, în prezent și în viitor. Toate propunerile din cadrul Planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital ar trebui adoptate înainte de sfârșitul mandatului actualei Comisii. Nu avem timp de pierdut.

Finalizarea uniunii bancare este, de asemenea, esențială pentru competitivitatea economiei UE. Având în vedere că 75 % din împrumuturile acordate întreprinderilor sunt furnizate de bănci din UE, o uniune bancară puternică este fundamentală pentru stabilitatea financiară. Comisia va da curs declarației Eurogrupului privind revizuirea cadrului referitor la gestionarea crizelor bancare și la asigurarea depozitelor 15 . 

Uniunea piețelor de capital și uniunea bancară nu sunt o politică sectorială – pe ele se sprijină sănătatea întregii economii europene. 

Cadrul fiscal al UE este, de asemenea, esențial pentru sprijinirea creșterii economice și a investițiilor private, în special prin eliminarea barierelor fiscale din calea investițiilor transfrontaliere. După cum a anunțat, Comisia va prezenta propuneri privind instituirea unui sistem la nivelul UE pentru impozitul reținut la sursă și a unui nou cadru pentru impozitarea profitului întreprinderilor din Europa (BEFIT).

Cadrul de reglementare pentru serviciile financiare a suferit modificări substanțiale după criza financiară pentru a asigura stabilitatea și a stimula piețele de capital. Deși un cadru stabil asigură un mediu favorabil afacerilor și securitate juridică pentru participanții la piață, legislația privind serviciile financiare ar trebui să valorifice oportunitățile oferite de inovare și de schimbările tehnologice, abordând totodată riscurile emergente, în concordanță cu strategia privind finanțele digitale și, respectiv, cu strategia privind plățile de retail 16 .

UE s-a impus ca lider în domeniul finanțării durabile la nivel internațional, acționând în direcția convergenței standardelor de raportare de către întreprinderi de informații privind durabilitatea la nivel mondial, în special prin intermediul Platformei internaționale pentru finanțarea durabilă. Comisia va încerca să raționalizeze, în măsura posibilului, punerea în aplicare a obligațiilor de publicare de informații ale întreprinderilor, menținând în același timp nivelul de ambiție al UE în ceea ce privește tranziția verde și furnizând orientări întreprinderilor 17 . Se lucrează în prezent la o evaluare cuprinzătoare a punerii în aplicare a Regulamentului privind publicarea de informații privind finanțarea durabilă.

Fondurile publice de tip seed pot avea un efect de levier pentru investițiile private și pot mobiliza acest tip de investiții. Consiliul European pentru Inovare instituit în cadrul programului Orizont Europa al UE a contribuit până în prezent la dezvoltarea a peste 112 „centauri” 18 și peste 12 „unicorni” prin facilitarea accesului la finanțare și la servicii de consiliere. Programul InvestEU vizează mobilizarea unei finanțări în valoare de peste 372 de miliarde EUR, în principal din surse private, cu accent pe domeniile prioritare, iar Comisia a colaborat cu BEI și cu alți parteneri de implementare pentru a concepe o gamă de produse care să răspundă nevoilor actuale, inclusiv prin produse specifice de investiții cu capital de risc în întreprinderile aflate în faza de început și în faza de creștere. Toate aceste inițiative nu sunt însă suficiente pentru a răspunde nevoilor viitorului. Prin urmare, Comisia evaluează modul în care ar putea fi majorată finanțarea globală pentru InvestEU, mai ales pentru perioada 2024-2027. În plus, un viitor Fond european pentru suveranitate ar avea un rol major în atragerea de investiții private în tehnologiile critice și emergente pentru tranziția verde și cea digitală.

Un volum important de investiții private este dovada încrederii în competitivitatea Europei. Capitalul de risc completează creditele bancare cu modele de finanțare mai diversificate pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile inovatoare tinere. UE trebuie să își intensifice eforturile pentru a oferi oportunități comparabile cu cele oferite de celelalte economii de vârf.

Pentru a monitoriza acest factor determinant, se propun următorii indicatori-cheie de performanță:

3.Investiții publice și infrastructură

Bugetele publice ale UE și ale statelor membre ale acesteia oferă cetățenilor servicii publice și infrastructură de înaltă calitate. Sistemele de sănătate de calitate și o societate educată, pregătită pentru provocările viitorului, sunt elemente fundamentale pentru reziliența economiilor noastre.

Politica de coeziune contribui într-o măsură semnificativă la investițiile publice de la nivelul UE, punând în aplicare prioritățile europene convenite de comun acord și stimulând convergența și reziliența economică. Fondurile de coeziune vor continua să fie relevante pentru competitivitatea Uniunii și în viitor, valorificând potențialul tuturor regiunilor și răspunzând nevoilor lor specifice.

Cadrul european de guvernanță economică trebuie reformat de urgență pentru a dispune de un set de reguli fiscal-bugetare ale UE care să țină seama pe deplin de noua realitate economică și geopolitică. Orientările Comisiei în materie de reforme vizează reunirea angajamentelor fiscal-bugetare, de reformă și de investiții ale fiecărui stat membru într-un cadru comun al UE. Traiectoriile fiscal-bugetare specifice fiecărei țări, precum și angajamentele prioritare în materie de investiții publice și de reforme vor garanta împreună o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, asigurând, în același timp, o reducere susținută și treptată a datoriei.

În perspectivă, menținerea și suplimentarea investițiilor publice în furnizarea de infrastructuri decarbonizate la scară largă vor fi esențiale. Pentru a sprijini creșterea industriei și pentru a beneficia pe deplin de oportunitățile oferite de piața unică, infrastructura energetică, de transport și de conectivitate din întreaga UE trebuie să fie modernizată, iar capacitatea sa, sporită.

Modernizarea infrastructurii europene de transport le va permite cetățenilor și întreprinderilor să beneficieze de servicii de mobilitate și logistică reziliente la schimbările climatice, inteligente, mai sigure și mai eficiente. Conectivitatea este esențială pentru coeziune și, cu atât mai mult, pentru statele membre de la periferia pieței unice. UE ar trebui, de asemenea, să continue să joace un rol de lider în promovarea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial în sectorul aviației și în sectorul maritim.

Pentru aceste infrastructuri, precum și pentru sectorul energetic, proiectele transfrontaliere și multinaționale sunt esențiale. Atât UE, cât și statele sale membre trebuie să simplifice, să accelereze și să armonizeze digitalizarea și procesul de reglementare pentru proiectele de infrastructură, în special pentru interconexiunile și blocajele transfrontaliere.

Spațiul devine din ce în ce mai mult un factor esențial pentru buna funcționare a economiilor noastre și pentru securitate și apărare. Există sinergii multiple între sectorul spațial și cel al apărării 19 . Exploatarea acestora și consolidarea în continuare a inițiativelor emblematice ale UE în domeniul spațial (Galileo, Copernicus și IRIS) vor permite UE să își atingă obiectivele geopolitice și strategice (de exemplu apărarea frontierelor, securitatea, gestionarea situațiilor de urgență, reducerea dependențelor), să stimuleze inovarea și să consolideze creșterea economică europeană.

Achizițiile publice pot stimula lanțurile de aprovizionare prin sporirea cererii. Utilizate în mod strategic, punând accentul nu numai pe preț, achizițiile publice pot promova securitatea aprovizionării și sustenabilitatea și pot spori reziliența ecosistemelor industriale. Actul privind industria cu zero emisii nete 20 reprezintă un pas în această direcție. De asemenea, ar trebui să se faciliteze participarea la achiziții publice a IMM-urilor inovatoare și sustenabile sau a consorțiilor care cuprind astfel de IMM-uri. Atunci când este posibil, procedurile de ofertare ar trebui să fie concepute astfel încât să permită participarea IMM-urilor, inclusiv la proiecte din cadrul Strategiei „Global Gateway”.

Pentru a furniza bunuri publice de înaltă calitate, precum și pentru a stimula atragerea de investiții private, sunt necesare niveluri adecvate de investiții publice. Finanțele publice sustenabile și creșterea economică pot asigura marja de manevră bugetară necesară.

Pentru a monitoriza acest factor determinant, se propune următorul indicator-cheie de performanță:

4.Cercetare și inovare

Europa rămâne o putere în domeniul științelor, iar coordonarea cercetării în UE în funcție de prioritățile comune s-a îmbunătățit. Cu toate acestea, în comparație cu concurenții săi, Europa nu investește suficient în cercetare și inovare. Investițiile în inovare realizate astăzi se vor traduce într-o competitivitate sporită în viitor. Pentru ca industria UE să rămână competitivă, aceasta trebuie să accelereze ritmul inovării, în special pentru tranziția verde și cea digitală și pentru sectoarele care modelează, de asemenea, economia și societatea viitorului. Bugetele UE și ale statelor membre pun la dispoziție fonduri semnificative. Cu toate acestea, cheltuielile private pentru C-D sunt relativ scăzute față de cele ale țărilor comparabile cu UE de la nivel mondial. Acest domeniu trebuie să beneficieze și de finanțare privată pe o scară mai largă. Pe lângă accelerarea finanțării, ar trebui și să se asigure un mediu de afaceri favorabil pentru ca start-upurile și IMM-urile inovatoare să se poată extinde și să rămână în UE. Consiliul European pentru Inovare combină granturile și capitalurile proprii și urmărește tocmai să ofere condițiile adecvate pentru a permite start-upurilor să se extindă fără să se mute pentru a găsi finanțare.

Pentru ca investițiile în cercetare și inovare să crească, Comisia încurajează statele membre să ofere stimulente fiscale generale pentru activitățile de cercetare și inovare. Parteneriatele public-privat și măsurile de sprijin pentru cercetare, dezvoltare și inovare, inclusiv în cadrul proiectelor importante de interes european comun (PIIEC), sunt esențiale pentru reducerea riscurilor inovării.

Politica de coeziune sprijină convergența regiunilor mai puțin dezvoltate prin susținerea cercetării, a inovării și a specializării inteligente, însă UE are nevoie ca toate regiunile sale să exceleze în materie de inovare. Noua agendă europeană de inovare vizează accelerarea și consolidarea inovării în întreaga UE. Acest lucru este deosebit de important pentru domeniile de viitor precum tehnologiile curate, biotehnologiile și digitalizarea, marcate de o productivitate a muncii mai mare decât sectoarele tradiționale 25 . UE trebuie să valorifice potențialul acestor tehnologii, pregătindu-și industria să fie competitivă după 2030, pentru a se situa pe o poziție de lider, și nu doar a călca pe urmele altora în aceste domenii cu potențial ridicat de creștere. 

Tehnologiile curate sunt în prezent nucleul tranziției verzi și reprezintă unul dintre cele mai promițătoare domenii în care UE poate și ar trebui să își dezvolte în continuare avantajul comparativ. UE rămâne lider în domeniul tehnologiilor de producție curate și inteligente și ar trebui să își valorifice în mod deosebit poziția de lider în domeniul circularității și al brevetelor verzi cu valoare ridicată. UE s-ar putea baza, de asemenea, pe poziția sa de forță în domeniul materialelor avansate și al tehnologiilor pentru neutralitatea climatică în industriile energointensive și ar putea transforma și dezvolta industria autovehiculelor și cea a transporturilor.

Pe lângă tehnologiile curate, biotehnologia poate oferi soluții pe bază de bioresurse cu valoare ridicată pentru o gamă largă de utilizări și sectoare, cum ar fi sănătatea, și poate înlocui materialele fosile sau extrase și importate cu materiale regenerabile cultivate pe plan intern. În ceea ce privește biotehnologia albastră, colectarea, prelucrarea și utilizarea datelor privind oceanele și activitățile umane conexe au potențialul de a cuceri piețele mondiale. O bioeconomie circulară oferă un potențial imens de explorare a posibilităților de substituție în situațiile în care resursele naturale sunt limitate.

În calitatea sa de instituție de finanțare a UE, Grupul BEI stimulează investițiile publice pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea de proiecte și tehnologii inovatoare, aliniate la prioritățile UE. Acesta contribuie la atragerea investitorilor privați prin furnizarea de finanțare de risc, precum și de expertiză tehnică și financiară pentru proiecte inovatoare, inclusiv în cadrul InvestEU.

UE a înregistrat prea puține progrese în direcția atingerii obiectivului de a consacra 3 % din PIB până în 2030 pentru cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare, și, dacă se mențin tendințele actuale, nivelul pe care îl va atinge se va situa cu mult sub acest procent. Vor fi necesare eforturi și mai mari pentru a rămâne competitivi și după 2030. În timp ce numărul mare de brevete este o dovadă a creativității și a inovării din UE, introducerea pe piață poate fi facilitată prin spații de testare în materie de reglementare și sprijin sub formă de finanțare.

Pentru a monitoriza acest factor determinant, se propun următorii indicatori-cheie de performanță:

5.Energia

Pentru a-și menține competitivitatea, UE are nevoie de o aprovizionare fiabilă și sigură cu energie la prețuri accesibile și de o piață a energiei bine integrată, capabilă să facă față perturbărilor. Prețurile energiei sunt în mod tradițional mai ridicate în UE decât în alte regiuni ale lumii, iar acest decalaj a crescut recent din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Prețurile energiei vor rămâne mai mari în UE decât pentru unii dintre concurenții săi de la nivel mondial și în următorii câțiva ani. Planul REPowerEU 27 vizează consolidarea independenței energetice a UE și îndeplinirea accelerată a obiectivelor de decarbonizare ale Pactului verde european. Mai multe acte legislative sunt în curs de negociere sau au fost aprobate recent pentru a spori nivelul de ambiție în domeniul surselor regenerabile de energie și al eficienței energetice și pentru a stabiliza piețele și a-i proteja pe consumatori în fața prețurilor ridicate ale energiei.

Adoptarea mai rapidă pe scară largă a energiei din surse regenerabile și eficiența energetică sunt esențiale pentru îmbunătățirea condițiilor de bază ale economiei noastre, reducerea prețurilor energiei și asigurarea, totodată, a independenței noastre energetice. Acest lucru va necesita investiții semnificative în producția de energie, în rețelele energetice, precum și în capacitățile industriale din aceste sectoare. Revizuirea organizării pieței energiei electrice 28 va oferi stimulente suplimentare în favoarea investițiilor private în sursele regenerabile de energie. În urma Planului industrial al Pactului verde și sub rezerva aprobării de către organismele sale de conducere, BEI și-a exprimat disponibilitatea de a-și majora contribuția la planul REPowerEU de la 30 de miliarde EUR la 45 de miliarde EUR; s-ar putea mobiliza astfel investiții totale de peste 150 de miliarde EUR pentru susținerea capacității industriei cu zero emisii nete și implementarea sa.

În plus, electrificarea economiei necesită modernizarea rețelei pentru a sprijini integrarea surselor regenerabile de energie și digitalizarea sistemului energetic. Stocarea energiei va juca, de asemenea, un rol important în asigurarea flexibilității și a securității aprovizionării, facilitând integrarea producției de energie din surse regenerabile, sprijinind rețeaua și permițând furnizarea de energie atunci când se înregistrează vârfuri de cerere. 

UE a stabilit obiective ambițioase pentru producerea de energie din surse regenerabile și acum trebuie să le îndeplinească pentru a-și spori independența energetică și a reduce treptat diferența de costuri față de alte părți ale lumii.

Pentru a monitoriza acest factor determinant, se propun următorii indicatori-cheie de performanță:

6.Circularitate

O economie circulară oferă o ocazie importantă de a reduce dependența de resurse și deșeurile și de a spori productivitatea resurselor, ocuparea forței de muncă și creșterea economică. Economia circulară are, de asemenea, potențialul de a crea o nouă gamă de servicii, modele de afaceri circulare precum produsul ca serviciu, schimburile colaborative și fabricarea la cerere, precum și soluții digitale. Politicile UE privind economia circulară sprijină obiectivul său de a-și reduce dependențele comerciale. Produsele care sunt concepute pentru a fi reparate, reutilizate și reciclate și pentru a obține mai multă valoare din materiale vor fi esențiale pentru economia circulară. Simbioza industrială, procesul prin care deșeurile și produsele secundare ale unei industrii devin materii prime pentru alte sectoare, este un alt domeniu de creștere industrială sustenabilă.

Existența unei piețe a materiilor prime secundare care funcționează bine va fi esențială în perioadele în care resursele sunt limitate. În acest scop, Actul privind materiile prime critice 33 va încuraja reciclarea, obiectivul de politică fiind de a satisface 15 % din cererea UE cu materii prime critice reciclate. Acest lucru va contribui la consolidarea cadrului privind deșeurile și circularitatea pentru astfel de materii prime și va promova reciclarea eficientă din punctul de vedere al utilizării materialelor pentru a asigura o piață secundară puternică.

Faptul că există norme comune aplicabile în întreaga UE ajută întreprinderile să facă față mai ușor dificultăților. Odată adoptate, normele de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile vor stimula utilizarea eficientă a energiei și a resurselor, sporind rata de recuperare și reciclare a materialelor din produsele ajunse la sfârșitul ciclului lor de viață și evitând și reducând la minimum producția de deșeuri. Pașaportul digital al produsului care va însoți produsele le va permite consumatorilor și întreprinderilor să aibă acces cu ușurință la informații esențiale privind consumul de energie, conținutul reciclat, sustenabilitatea și potențialul de reparare și de reciclare al produselor în UE. În procesul de stabilire a unor norme de proiectare ecologică adaptate exigențelor viitorului li se va da prioritate sectoarelor cu o utilizare intensivă a materialelor și a resurselor, identificate în Planul de acțiune privind economia circulară 34 , iar normele în pregătire care vor promova dreptul la reparare vor sprijini concurența în sectorul reparațiilor.

Odată cu creșterea cantităților de produse și materiale reciclate, reparate și reutilizate, circularitatea va îmbunătăți sustenabilitatea, va stimula inovarea, va sprijini crearea de locuri de muncă, va conduce la scăderea costurilor de producție pentru industria UE și va reduce dependențele în ceea ce privește materiile prime, inclusiv cele critice.

Pentru a monitoriza acest factor determinant, se propune următorul indicator-cheie de performanță:

7.Digitalizare

Tehnologiile digitale au un impact profund asupra competitivității economiei UE în ansamblu, stimulând eficiența și inovarea. Adoptarea și integrarea acestora în întreaga economie vor fi vitale pentru competitivitatea și productivitatea generală. În același timp, pentru a-și păstra poziția de lider în sectorul industrial, UE trebuie să își asume un rol de lider în ceea ce privește sectoarele „verticale” esențiale ale tehnologiilor digitale, de la inteligența artificială la informatica cuantică, microelectronică și realitatea virtuală, și să implementeze infrastructuri digitale, de la securitate cibernetică și 5G la cloud computing și date în cloud.

Sunt în curs de a fi dezvoltate la nivel transfrontalier infrastructuri digitale sigure, securizate și sustenabile, în domenii precum rețelele 5G, conectivitatea prin satelit și cloud computingul. Viitoarea rețea de conectivitate va îmbina transmisia cu stocarea datelor informatice și va fi conectată în toate colțurile planetei prin intermediul cablurilor submarine și al rețelelor noastre prin satelit. UE trebuie să înceapă planificarea și dezvoltarea conectivității viitoare.

Inteligența artificială oferă numeroase posibilități noi de stimulare a competitivității. Pentru a elimina distanța dintre etapa de cercetare și etapa introducerii pe piață, împreună cu statele membre, Comisia cofinanțează unități de testare și experimentare în care întreprinderile să își testeze în medii reale cele mai recente tehnologii bazate pe IA. Comisia va promova potențialul utilizării aplicațiilor inteligenței artificiale și în administrațiile publice.

Pe baza succesului întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță 37 , UE va accelera cercetarea și inovarea în domeniul informaticii cuantice, al comunicațiilor cuantice și al detectării cuantice, care vor avea un impact decisiv și vor crea oportunități în diferite sectoare de aplicare, inclusiv în domeniul financiar, al logisticii și al comunicațiilor electronice, precum și în domeniul securității și apărării naționale. Semiconductorii sunt deja esențiali pentru reziliența industriei și vor deveni și mai necesari. Actul european privind cipurile 38 va sprijini competitivitatea ecosistemului semiconductorilor din UE, sporind suveranitatea tehnologică a UE și asigurând securitatea aprovizionării.

Privind în perspectivă, Web 4.0, un mediu în care totul va fi interconectat fără discontinuități, va fi revoluționar. Organizațiile și întreprinderile investesc deja în gemenii digitali, care oferă simulări digitale exacte ale unui obiect. Aceștia vor permite o planificare și o previzionare mai eficiente ale nevoilor și ale perioadelor de indisponibilitate și vor preveni defecțiunile. Comisia dezvoltă un geamăn digital al Pământului (Destinația Pământ) pentru a modela și a simula fenomenele naturale, care va fi disponibil la jumătatea anului 2024. Lansarea geamănului digital al oceanelor, platforma europeană Digital Twin Ocean, este prevăzută pentru sfârșitul anului 2024. Vor urma și alți gemeni digitali, cum ar fi gemenii digitali ai orașelor sau „geamănul virtual al omului” ca ajutor inovator pentru cercetarea medicală (preconizat să fie disponibil cel mai devreme în 2025).

O lume din ce în ce mai conectată nu este lipsită de riscuri. Securitatea cibernetică este esențială pentru securitate și reziliență. Cadrul legislativ al UE pentru securitatea cibernetică este în curs de consolidare, inclusiv prin propunerea de act privind reziliența cibernetică, care vizează protejarea produselor conectate – acesta va stabili standarde comune ridicate, care vor aduce beneficii și industriei europene a securității cibernetice la nivel global. De asemenea, Comisia ajută IMM-urile să devină mai reziliente din punct de vedere cibernetic prin intermediul centrelor de inovare digitală. Investițiile în cercetarea și dezvoltarea tehnologiilor de vârf în materie de securitate cibernetică și implementarea acestora la toate nivelurile economiei reprezintă o necesitate și o oportunitate pentru sectorul european al securității cibernetice.

Digitalizarea este fundamentul competitivității viitoare și trebuie depuse eforturi pentru ca UE să recupereze decalajul și să devină lider în acest sector-cheie la nivel mondial. Programul de politică privind deceniul digital a stabilit obiectivele care trebuie atinse până în 2030. Obiectivul nostru este ca peste 90 % dintre IMM-uri să atingă un nivel de intensitate digitală de bază și ca cel puțin 75 % dintre întreprinderi să utilizeze servicii de tip cloud computing, volume mari de date sau tehnologii de IA 39 .

Pentru a monitoriza acest factor determinant, se propun următorii indicatori-cheie de performanță:

8.Educație și competențe

Sistemele de educație și formare de înaltă calitate și favorabile incluziunii din UE reprezintă unul dintre cele mai mari atuuri ale sale 40 , fiind esențiale pentru competitivitatea sa. Cu toate acestea, Europa se confruntă deja cu un deficit de specialiști, inclusiv din cauza schimbărilor demografice. Existența unei forțe de muncă cu competențele necesare este esențială pentru reușita dublei tranziții, permițând întreprinderilor să se extindă în sectoarele cu potențial de creștere. Prin urmare, este imperativ să se favorizeze nu numai oferirea de oportunități de formare adaptate la nevoile actuale sau viitoare, ci și recunoașterea de către întreprinderi și autoritățile publice a competențelor și a calificărilor dobândite, precum și să se ofere condiții suficient de atractive pentru ca lucrătorii actuali sau potențiali să profite de astfel de oportunități pentru a-și îmbunătăți competențele și a le exercita în locuri de muncă de înaltă calitate.

Agenda europeană pentru competențe 41 din 2020 este foaia de parcurs menită să asigure faptul că UE dispune de forța de muncă calificată de care are nevoie pentru a prospera în contextul tranzițiilor digitale și verzi și pentru a stimula competitivitatea economică și ocuparea forței de muncă. În agendă se recunoaște că persoanele trebuie să se perfecționeze în permanență, dar și să se recalifice, deoarece a crescut probabilitatea ca acestea să își schimbe locurile de muncă și chiar sectoarele de activitate de-a lungul carierei lor. Acest lucru necesită acces la formare, dar și la servicii de orientare și validare. Dialogul structural privind educația și competențele digitale urmărește să asigure un set de competențe orientate spre viitor ca bază a competitivității pe termen lung.

Anul European al Competențelor 2023 va pune accentul pe competențe pentru a ajuta lucrătorii și întreprinderile, în special IMM-urile, să abordeze lipsa de personal calificat din UE. Prin acest eveniment se va promova îmbrățișarea unei mentalități de deschidere față de recalificare și perfecționare, ajutând oamenii să obțină competențele adecvate pentru a avea locuri de muncă de calitate.

Ghișeele unice de la nivel național/regional pot facilita accesul persoanelor la toate serviciile legate de competențe. Comisia va continua să faciliteze schimbul de bune practici pe baza instrumentelor existente, cum ar fi conturile personale de învățare pe tot parcursul vieții.

Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a oferi o soluție durabilă la lipsa de personal calificat care afectează economia UE, promovând o abordare de tip „competențele înainte de toate”. Acest lucru poate fi deosebit de benefic pentru persoanele care provin din grupuri defavorizate sau subreprezentate, deoarece o astfel de abordare valorifică și recunoaște competențele efective, nu calificările formale.

Avansarea către o piață unică a competențelor depinde de asigurarea portabilității competențelor în întreaga UE. Comisia va încuraja utilizarea deplină a dispozițiilor Directivei privind recunoașterea calificărilor profesionale, în special în ceea ce privește cadrele comune de formare și testele comune de formare. Comisia va examina, de asemenea, cum s-ar putea facilita validarea și recunoașterea atestărilor, inclusiv a calificărilor care nu intră în domeniul de aplicare al Directivei privind recunoașterea calificărilor profesionale.

Trebuie să valorificăm potențialul femeilor și al tinerilor prin măsuri de îmbunătățire a ratei de participare a femeilor în toate sectoarele și la toate nivelurile și de promovare a integrării timpurii a tinerilor pe piața forței de muncă. În plus, trebuie să încurajăm egalitatea de șanse și participarea la piața muncii a tuturor, inclusiv a persoanelor care provin din medii defavorizate, a minorităților și a persoanelor cu handicap. Inițiativa aflată în pregătire de actualizare a cadrului de calitate pentru stagii își propune să abordeze situația acestor persoane. Integrarea pe piața muncii a persoanelor cu un nivel scăzut de instruire și a altor grupuri subreprezentate va fi benefică în general pentru societate și va contribui la abordarea actualei contracții a forței de muncă din UE. Migrația legală poate contribui, de asemenea, la atenuarea celor mai presante deficite de forță de muncă și de personal calificat. În acest an, Comisia va prezenta o inițiativă privind recunoașterea competențelor și a calificărilor resortisanților țărilor terțe prin combinarea unor măsuri sistemice pe termen lung de îmbunătățire a recunoașterii cu acțiuni pe termen scurt, pentru a aborda unele dintre cele mai stringente deficite de personal calificat din UE.

Munca tehnică și manuală trebuie revalorizată și promovată, astfel încât să crească numărul profesioniștilor care sunt atrași să își dezvolte cariera în aceste domenii. Educația și formarea profesională (EFP) trebuie să fie integrate în reformele economice planificate și în strategiile regionale și sectoriale, astfel încât să se asigure disponibilitatea în timp util a competențelor necesare pentru profesiile viitorului. Inițiativa UE privind centrele de excelență profesională joacă un rol important: acestea colaborează strâns cu întreprinderile, inclusiv cu IMM-urile, și contribuie la dezvoltarea regională, promovează antreprenoriatul, inovarea, clusterele industriale și strategiile de specializare inteligentă. De asemenea, Comisia continuă să sprijine uceniciile prin intermediul Alianței europene pentru ucenicii (EAfA), care a reușit în ultimii 10 ani să propună peste 1 milion de stagii de ucenicie prin intermediul a 400 de angajamente. La nivel mai general, pornind de la inițiative precum Recomandarea Consiliului din 2020 privind EFP, trebuie să se asigure atât o ofertă consistentă de oportunități de educație și formare, cât și atractivitatea unor astfel de oportunități de învățare pentru potențialii cursanți. Comisia va continua să colaboreze strâns cu statele membre pentru a asigura nu numai un număr semnificativ de cursuri de formare, ci și calitatea rezultatelor învățării și adaptarea lor la nevoile sectoriale.

Existența unor sisteme de educație solide și disponibilitatea unei forțe de muncă calificate, bazate pe un sistem european cu egalitate de șanse și locuri de muncă de calitate, sunt esențiale pentru a ajuta întreprinderile să prospere și să îi păstreze pe cei mai buni lucrători în cadrul lor. Indicatorul-cheie de performanță privind participarea la programe de educație și formare va fi disponibil o dată la doi ani pentru a monitoriza modul în care lucrătorii își adaptează competențele la cerințele în schimbare. O tendință puternică de creștere a ICP TIC va permite nu numai monitorizarea sprijinului digital în întreprinderi, ci și a evoluției participării femeilor în acest domeniu.

Pentru a monitoriza acest factor determinant, se propun următorii indicatori-cheie de performanță:

9.Comerț și autonomie strategică deschisă

Datorită comerțului deschis și diversificat, UE este mai prosperă, mai competitivă și mai rezilientă. Într-un mediu geopolitic în schimbare, UE trebuie să continue să își consolideze lanțurile de aprovizionare și să își reducă dependențele comerciale în ceea ce privește materiile prime critice 43 , precum și în ceea ce privește alte produse și tehnologii strategice cu privire la care UE este într-o poziție de dependență față de țări terțe, construind în același timp parteneriate și valorificând potențialul oferit de polii de creștere externi. Comerțul liber, bazat pe norme și echitabil este o condiție prealabilă pentru securitatea și diversificarea aprovizionării UE.

UE va continua să depună eforturi cu scopul de a deschide piețele pentru întreprinderile din UE prin aprofundarea legăturilor cu aliații și cu partenerii săi comerciali. Mai precis, Comisia va continua să promoveze rețeaua UE de acorduri de liber schimb (ALS), valorificându-le în același timp la maximum pe cele deja existente prin punerea în aplicare și asigurarea respectării lor efective. De asemenea, UE va continua să colaboreze cu Organizația Mondială a Comerțului, inclusiv în ceea ce privește reformarea acesteia, și va promova normele comerciale multilaterale drept modalitatea cea mai eficace de a asigura condiții de concurență echitabile pentru operatorii economici din întreaga lume.

UE ar trebui să joace în continuare un rol de lider în cooperarea internațională, în beneficiul reciproc al tuturor părților. UE va continua să construiască parteneriate nu numai prin acorduri comerciale, ci și prin alte acorduri de cooperare cu partenerii cu privire la chestiuni de interes reciproc. Inițiativa „Global Gateway”, oferta pozitivă a UE destinată piețelor emergente și economiilor în curs de dezvoltare pentru a promova dubla tranziție și dezvoltarea umană, este esențială în acest sens. În plus, UE urmărește să încheie acorduri referitoare la normele privind comerțul digital, vizând în acest sens mai ales partenerii din Asia și bazându-se, atunci când este relevant, pe parteneriate digitale 44 , promovând astfel drepturile și valorile UE. Consiliul UE-India pentru comerț și tehnologie este un alt exemplu de modalitate de consolidare a parteneriatelor noastre internaționale cu partenerii strategici. Materiile prime critice sunt, de asemenea, un domeniu în care UE va încerca să își extindă rețeaua de parteneriate și să coopereze în cadrul unui viitor club pentru materiile prime care să reunească țările consumatoare și țările bogate în resurse pentru a stimula investițiile durabile.

De asemenea, UE va continua să colaboreze și mai strâns cu SUA, în calitatea sa de partener cu valori comune puternice. UE și SUA depun eforturi pentru a pune în aplicare o nouă inițiativă transatlantică privind comerțul durabil cu scopul de a promova obiectivele comune de realizare a unui comerț verde și durabil și de a sprijini tranziția către o economie rezilientă și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, într-o manieră în care ambele părți să se susțină reciproc 45 . Astfel cum au convenit președintele Biden și președinta von der Leyen la 10 martie, UE și SUA își vor aprofunda cooperarea în ceea ce privește diversificarea lanțurilor de aprovizionare cu materii prime critice și baterii și securitatea economică.

Pentru a pune în aplicare obiectivele de mai sus, UE și statele membre nu își pot permite să fie doar reactive, de aceea sunt pe cale să instituie un cadru coordonat în materie de securitate economică care să abordeze riscurile într-un mod direcționat, protejând în același timp beneficiile comerțului deschis și ale cooperării digitale. De asemenea, UE va utiliza în mod strategic instrumentele autonome disponibile, cum ar fi instrumentele de apărare comercială (IAC), Regulamentul privind subvențiile străine, Instrumentul pentru achiziții publice internaționale sau instrumentul UE propus de contracarare a acțiunilor coercitive.

Accesul reciproc pe piață și eliminarea barierelor din calea comerțului (atât pentru bunuri, cât și pentru servicii) vor oferi mai multe oportunități de comerț, investiții, inovare și creștere a productivității.

Pentru a monitoriza acest factor determinant, se propune următorul indicator-cheie de performanță:

III.Un cadru de reglementare care să stimuleze creșterea

Calitatea administrației publice și cea a cadrului de reglementare sunt esențiale pentru competitivitatea Uniunii. UE a devenit un organism ale cărui standarde înalte în domenii de politică precum protecția consumatorilor, concurența, mediul și siguranța la locul de muncă sunt urmate și de alții și care oferă stabilitate și certitudine în materie de reglementare. Atunci când elaborează o nouă reglementare, Comisia se bazează pe unul dintre cele mai avansate sisteme pentru o mai bună reglementare, clasat printre cele mai bune de către OCDE. Cu toate acestea, i se mai pot aduce îmbunătățiri.

Prin noua verificare din perspectiva competitivității se asigură faptul că evaluările impactului propunerilor legislative prezintă într-o manieră integrată impactul preconizat al fiecărei propuneri asupra competitivității costurilor și prețurilor, asupra competitivității internaționale și asupra capacității de inovare, precum și asupra competitivității IMM-urilor. În completarea acestei verificări, Comisia va analiza care ar fi modalitatea optimă de evaluare a impactului cumulativ al diferitelor măsuri de politică la nivelul UE, în vederea elaborării unei metodologii. În plus, abordarea bazată pe principiul numărului constant vizează evitarea sarcinilor inutile, astfel încât costurile administrative, cum ar fi obligațiile de raportare, certificarea sau etichetarea să fie contrabalansate prin măsuri compensatorii în același domeniu de politică. Viitoarea analiză anuală a sarcinii de reglementare va prezenta primele rezultate promițătoare în acest sens.

Obligațiile de raportare sunt necesare pentru a monitoriza și a asigura respectarea corespunzătoare a legislației, însă acestea implică anumite costuri, în special pentru IMM-uri. Simplificarea în continuare a obligațiilor de raportare și reducerea în continuare a sarcinii administrative reprezintă o prioritate pentru Comisie 46 . Până în prezent, s-au realizat verificări ale adecvării 47 în mai multe domenii de politică și s-au identificat posibilități de simplificare a cerințelor și de reducere a costurilor de raportare. Comisia va introduce noi măsuri pentru a raționaliza și a simplifica cerințele de raportare pentru întreprinderi și administrații, urmând să prezinte primele propuneri în acest sens pentru fiecare dintre domeniile tematice legate de tranziția verde, tranziția digitală și economie înainte de toamnă. Obiectivul ar trebui să fie reducerea acestor sarcini cu 25 %, fără a submina obiectivele de politică aferente. Având în vedere activitatea legislativă majoră din cursul mandatului actual al Comisiei, acesta este un moment deosebit de oportun pentru intensificarea acestor eforturi. Astfel de măsuri au potențialul nu numai de a reduce birocrația și de a simplifica mediul de reglementare, ci și de a elibera resurse calificate, în beneficiul competitivității întreprinderilor. Același lucru se poate aplica și altor subiecte transversale, cum ar fi simplificarea/digitalizarea normelor de etichetare.

Existența unor norme bine concepute la nivelul UE are avantajul de a simplifica viața cetățenilor și a întreprinderilor, în special a IMM-urilor, inclusiv în domenii în care acestea înlocuiesc mozaicul alcătuit din cele 27 de cadre naționale cu un set unic de norme. Comisia va continua să dezvolte o abordare în materie de reglementare care să fie mai favorabilă inovării, printr-o mai mare utilizare a spațiilor de testare în materie de reglementare, care permit testarea unor soluții noi într-un mediu controlat pentru o perioadă limitată de timp. Comisia a propus deja astfel de spații de testare pentru inteligența artificială și industriile cu zero emisii nete și va propune acest lucru și în sectorul farmaceutic. Pe această bază, Comisia va lua în considerare în mod activ o extindere a acestei practici și la alte domenii/sectoare.

De asemenea, Comisia va lua în considerare aplicarea, ori de câte ori este posibil, a unor modele de reglementare care să stimuleze 48 mai degrabă decât să prescrie și, prin urmare, să diminueze costurile de conformare, dar să obțină aceleași rezultate. 

Competitivitatea depinde de capacitatea de reînnoire. Comisia va continua să evalueze periodic legislația UE pentru a vedea dacă aceasta rămâne adecvată scopului. În domeniile care fac obiectul unor schimbări tehnologice semnificative, Comisia va analiza posibilitatea de a utiliza mai bine clauzele de încetare a efectelor și de revizuire în propunerile sale legislative pentru a se asigura că reglementările rămân adaptate exigențelor viitorului. În cazul în care, pentru a oferi stabilitate și previzibilitate actorilor de pe piață și altor părți interesate, este necesară adoptarea în timp util a unor acte legislative esențiale, Comisia va urmări să obțină un angajament politic clar din partea Parlamentului European și a Consiliului, în calitate de colegiuitori. 

După adoptare, Comisia va continua să sprijine statele membre în vederea transpunerii corecte, integrale și la timp a legislației UE. Acest dialog va fi continuat. Statele membre au obligația de a aplica în mod corect ceea ce au convenit în calitate de legiuitori europeni, inclusiv de a se abține de la practica, încă frecventă, prin care adaugă obligații normative sau administrative în plus față de ceea ce este necesar și impun sarcini inutile întreprinderilor și cetățenilor atunci când transpun directivele UE în dreptul intern (așa-numita „suprareglementare”). Multe dintre beneficiile practice ale armonizării în cadrul pieței unice se pot pierde dacă punerea în aplicare variază foarte mult de la un stat membru la altul. De asemenea, transpunerea trebuie să aibă loc în timp util, pentru a se reduce la minimum riscul de insecuritate în ceea ce privește situația juridică, în special pentru întreprinderi. În acest sens, statele membre și autoritățile regionale și locale sunt încurajate să efectueze o revizuire a proceselor actuale de transpunere a legislației UE.

O administrație publică puternică este indispensabilă pentru ca sectorul public să continue punerea în aplicare a politicilor UE. Comisia va prezenta o serie de acțiuni 49 menite să aprofundeze și să consolideze cooperarea administrativă, să sprijine autoritățile în vederea îmbunătățirii competențelor funcționarilor publici și să faciliteze schimbul de practici și de personal pentru a sprijini punerea în aplicare a unor reforme specifice, elaborarea de inițiative de politică sau introducerea de noi instrumente și metode de management.

Acest indicator-cheie de performanță reflectă cât de ușor li se pare întreprinderilor să respecte reglementările guvernamentale și cerințele administrative. O tendință ascendentă va reflecta măsura în care UE și statele sale membre, în mod colectiv, pot asigura un cadru legislativ și administrativ favorabil creșterii economice.

Pentru a monitoriza acest factor determinant, se propune următorul indicator-cheie de performanță:

Concluzie 

Având în vedere concurența mondială puternică și noul context geopolitic, competitivitatea nu poate fi considerată niciodată de la sine înțeleasă. Ea merită o atenție politică la cel mai înalt nivel politic. Atenția reînnoită acordată competitivității pe termen lung înseamnă asumarea de către Uniunea Europeană a unei atitudini proactive cu privire la promovarea atractivității sale economice și a poziției sale în cadrul economiei mondiale.

UE se află într-un moment hotărâtor pentru următorul deceniu și are nevoie de susținerea comună a mediului de afaceri și a decidenților politici pentru a înscrie Europa pe o traiectorie adecvată către viitor. Întreprinderile funcționează cu planuri pe termen lung și au nevoie de condiții-cadru previzibile și competitive pentru investițiile lor. Acestea decid unde va avea loc creșterea economică în viitor.

Prezenta comunicare evidențiază principalii factori determinanți ai competitivității pe termen lung. Factorii determinanți sunt interconectați și nu există un răspuns unic la provocările cu care ne confruntăm în prezent. Într-un mediu în continuă schimbare, acești factori determinanți vor fi măsurați pe baza indicatorilor-cheie de performanță, a obiectivelor și a cadrelor de monitorizare care au fost deja elaborate în politicile sectoriale 50 , în Tabloul de bord al pieței unice, în programul de politică privind deceniul digital și în semestrul european. Comisia intenționează să prezinte anual date actualizate cu privire la acești indicatori în Tabloul de bord privind piața unică și competitivitatea. Astfel, aceștia pot oferi o imagine combinată a situației competitivității UE pentru Consiliul European din martie, precum și Parlamentului European, care să servească drept bază și punct de plecare pentru discuțiile referitoare la eventualele măsuri de politică necesare. Indicatorii vor ghida, de asemenea, Comisia în activitatea sa de zi cu zi și pe colegiuitori în vederea finalizării legislației care are un impact asupra competitivității Europei. Angajamentul statelor membre față de reforme și transmiterea unor mesaje ferme și convergente întreprinderilor, susținute de investițiile și de punerea în aplicare necesare, vor permite dezvoltarea competitivității viitoare pe baza solidității Europei.

Între timp, Comisia își va examina în mod activ reglementările, va evalua dacă acestea sunt adecvate scopului urmărit și va depune eforturi pentru a pune la punct o abordare în materie de reglementare care să fie mai favorabilă inovării. Un cadru de reglementare clar, sprijinul pentru inovații-cheie, o forță de muncă calificată, precum și cerințe de raportare reduse, atunci când este posibil, sunt factori care vor crea un mediu de afaceri în care industria UE să se poată dezvolta pe termen lung.

Consiliul European și Parlamentul European sunt invitate să aprobe prioritățile identificate în prezenta comunicare și să facă un bilanț periodic al progreselor înregistrate.

Anexă – ICP pentru monitorizarea competitivității industriei UE

(1)

  Calcule proprii pe baza indicatorilor de dezvoltare mondială ai Băncii Mondiale ( https://databank.worldbank.org/source/world-development-indicators )

(2)

  Ghidul statistic al DG Comerț – august 2022 (europa.eu)

(3)

Este vorba despre automatizarea de nivel următor, viitorul conectivității, infrastructura distribuită, calculul de nouă generație, IA aplicată, viitorul programării, arhitectura de încredere și biorevoluția. UE este lider în materie de producție și adoptare de materiale de nouă generație și în domeniul tehnologiilor curate. Sursa: McKinsey securing-europes-competitiveness-addressing-its-technology-gap-september-2022.pdf (mckinsey.com)

(4)

COM(2019) 640 final.

(5)

COM(2021) 118 final.

(6)

OECD (2015). Data-driven innovation: big data for growth and well-being, OECD Publishing, Paris.

(7)

COM(2023) 62 final.

(8)

Inegalitatea veniturilor măsurată prin coeficientul Gini este de 30, comparativ cu 41 în SUA și 39,7 în China. Tendințele privind inegalitatea globală a veniturilor indică o scădere constantă: Indicatorii din tabloul de bord social – Pilonul european al drepturilor sociale – Eurostat (europa.eu) .

(9)

  Legal obstacles in Member States to Single market rules , Departamentul tematic pentru politici economice, științifice și privind calitatea vieții, Direcția Generală Politici Interne, Parlamentul European, noiembrie 2020

(10)

Comunicare: Piața unică la 30 de ani, COM(2023) 162 final.

(11)

COM(2021) 713 final.

(12)

Inițiative precum ghișeul unic pentru TVA pentru comerțul electronic, care se aplică din iulie 2021; propunerea privind punctul unic de acces european (ESAP), menită să îmbunătățească accesul public la informațiile financiare și privind durabilitatea ale entităților, în curs de negociere [COM(2021) 723 final] sau sistemul tehnic „doar o singură dată”(OOTS), accesibil prin intermediul portalului digital unic al UE.

(13)

Investițiile publice ca % din formarea brută de capital fix totală. PIB și cheltuieli – investiții pe sectoare – date ale OCDE.

(14)

Dacă este evaluată pe baza fluxurilor (2021; sursa: InvestEU pentru UE; The National Venture Capital Association pentru SUA.

(15)

  Declarația Eurogrupului privind viitorul uniunii bancare din 16 iunie 2022 – Consilium (europa.eu)

(16)

COM(2020) 591 final și COM(2020) 592 final. De exemplu, Comisia va propune un cadru favorabil pentru posibila emitere a unei monede euro digitale de către Banca Centrală Europeană.

(17)

Comisia a furnizat deja orientări privind obligațiile de publicare de informații, de exemplu în ceea ce privește taxonomia, și va furniza orientări suplimentare în legătură cu Regulamentul privind publicarea de informații privind finanțarea durabilă înainte de jumătatea anului 2023.

(18)

„Centaurii” sau „unicornii aspiranți” desemnează start-upuri evaluate la peste 100 de milioane EUR. Unicornii sunt start-upuri evaluate la peste 1 miliard EUR.

(19)

Strategia spațială a UE pentru securitate și apărare, JOIN(2023) 9.

(20)

COM(2023)161 final.

(21)

Date din Tabloul de bord al investițiilor în cercetarea și dezvoltarea industrială.

(22)

  Science, research and innovation performance of the EU 2022 .

(23)

Date furnizate de ESTAT.

(24)

Date furnizate de OCDE.

(25)

De exemplu, productivitatea întreprinderilor care investesc în inovarea bazată pe date și în analiza datelor crește cu aproximativ 5 %-10 % mai rapid decât cea a întreprinderilor care nu fac astfel de investiții (OCDE: Data-driven innovation: big data for growth and well-being, 2015).

(26)

Prețurile energiei, Agenția Internațională a Energiei (2022). În T3 2022, prețul energiei electrice pentru consumatorii industriali a fost de 192,59 USD/MWh, față de 94,22 USD/MWh în SUA.

(27)

COM(2022) 230 final.

(28)

COM(2023) 148 final și COM(2023) 147 final.

(29)

 Growth Within: A Circular Economy Vision For a Competitive Europe, McKinsey Centre for Business and Environment & Ellen Macarthur Foundation, iunie 2015.

(30)

  Circular economy - material flows - Statistics Explained (europa.eu) ; https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Circular_economy_-_material_flows

(31)

Date furnizate de Eurostat .

(32)

Date furnizate de Eurostat .

(33)

COM(2023) 160.

(34)

COM(2020) 98 final. Comisia colaborează cu părțile interesate pentru a stabili prioritățile avute în vedere în definirea acestor norme care au potențialul de a modela piața și care vor fi revizuite periodic pentru a ține pasul cu evoluțiile tehnologice. Consultare publică pe tema „Noi priorități în materie de produse pentru proiectarea ecologică a produselor sustenabile”

(35)

  ICT global market share by country 2022 | Statista

(36)

Date furnizate de Eurostat.

(37)

Datorită EuroHPC, UE dispune în prezent de 8 supercalculatoare în funcțiune, 2 dintre acestea fiind printre primele 10 cele mai puternice supercalculatoare din lume.

(38)

Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2085 de instituire a întreprinderilor comune din cadrul programului Orizont Europa în ceea ce privește întreprinderea comună pentru cipuri, COM(2022) 47 final.

(39)

Decizia (UE) 2022/2481 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de instituire a programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital, JO L 323, 19.12.2022, p. 4.

(40)

Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani care au absolvit cu succes studii terțiare a crescut de la 32,2 % în 2010 la 41,2 % în 2021, în timp ce ponderea globală a persoanelor care au părăsit timpuriu sistemul de educație și formare a scăzut în UE cu 3,5 puncte procentuale între 2011 și 2021, ajungând la 9,7 %. Sursa: Early leavers from education and training - Statistics Explained (europa.eu)

(41)

COM(2020) 274 final.

(42)

Comisia Europeană, Raportul privind competitivitatea europeană pe 2007.

(43)

COM(2023) 165 final și COM(2023) 160 final.

(44)

În acest context, UE va colabora cu Coreea de Sud și Singapore cu privire la normele privind comerțul digital și va urmări să instituie forme de cooperare cu partenerii din cadrul ASEAN în ceea ce privește comerțul digital.

(45)

În urma anunțului făcut în cadrul reuniunii ministeriale a Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie din decembrie 2022.

(46)

De exemplu: Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice, care a corelat planificarea în domeniul mediului cu cea în domeniul climei și a simplificat monitorizarea progreselor înregistrate; grupul la nivel înalt privind sarcina administrativă din 2007.

(47)

De exemplu, verificarea adecvării raportării și monitorizării în domeniul politicii de mediu a UE, SWD(2017) 230, care a analizat 180 de obligații de raportare prevăzute în 60 de acte legislative.

(48)

Prin stimulente economice sau financiare.

(49)

Spațiul administrativ european în UE (ComPAct).

(50)

Cadrul pentru dezvoltare durabilă, indicele economiei și societății digitale, pilonul social, Tabloul de bord privind inovarea și multe altele oferă o perspectivă mai detaliată asupra evoluțiilor conexe din UE.

(51)

  Integrarea bunurilor și a serviciilor| Tabloul de bord al pieței unice (europa.eu)

(52)

  Transpunere | Tabloul de bord al pieței unice (europa.eu)

(53)

  Reziliența economică | Tabloul de bord al pieței unice (europa.eu)

(54)

  Acces la finanțare | Tabloul de bord al pieței unice (europa.eu)

(55)

  https://ec.europa.eu/economy_finance/ameco_dashboard

(56)

  Baza de date – Știință, tehnologie și inovare – Eurostat (europa.eu)

(57)

Cereri de brevete depuse la Oficiul European de Brevete în funcție de țara de reședință a solicitanților, modul de afișare implicit din setul de date al Eurostat.

(58)

  Statistici | Eurostat (europa.eu) , codul datelor online: SDG_09_40.

(59)

  Statistici | Eurostat (europa.eu) , codul datelor online: NRG_IND_REN.

(60)

Tranșa IC, consum între 500 și 2 000 MWh, modul de afișare implicit din setul de date al Eurostat.

(61)

  Statistici | Eurostat (europa.eu) , codul datelor online: NRG_PC_205.

(62)

  Statistici | Eurostat (europa.eu)

(63)

  Care este nivelul de digitalizare al întreprinderilor din UE? - Products Eurostat News - Eurostat (europa.eu)

(64)

  Statistici | Eurostat (europa.eu) , codul datelor online: ISOC_CICCE_USE. Dimensiunea întreprinderii: 10 angajați sau mai mult.

(65)

  Statistici | Eurostat (europa.eu) , codul datelor online: ISOC_EB_BD. Dimensiunea întreprinderii: 10 angajați sau mai mult.

(66)

  Statistici | Eurostat (europa.eu) , codul datelor online: ISOC_EB_AI. Dimensiunea întreprinderii: 10 angajați sau mai mult.

(67)

Acest indicator va fi implementat începând cu 2022, datele urmând să fie disponibile o dată la doi ani.

(68)

  Circabc (europa.eu) – datele DG EMPL din Ancheta privind educația adulților, cu excepția „formării ghidate la locul de muncă”.

(69)

  Statistici | Eurostat (europa.eu) Ocuparea forței de muncă și activitatea în funcție de sex și vârstă – date anuale. Codul datelor online: LFSI_EMP_A.

(70)

  Statistici | Eurostat (europa.eu) Specialiști angajați în sectorul TIC, procent din totalul populației ocupate. Codul datelor online: ISOC_SKS_ITSPT.

(71)

  Statistici | Eurostat (europa.eu) Specialiști angajați în sectorul TIC, în funcție de sex. Codul datelor online: ISOC_SKS_ITSPS.

(72)

Estimări. Baza de calcul: 189,7 milioane de persoane ocupate în 2021 – Ocuparea forței de muncă – statistici anuale – Statistici explicate (europa.eu)

(73)

  ASMR 2023.pdf (europa.eu) – Figura 1.

(74)

Comerțul mondial cu bunuri și servicii – prezentare generală – Statistici explicate (europa.eu).

(75)

  Administrație receptivă și sarcina de reglementare | Tabloul de bord al pieței unice (europa.eu)