Avizul Comitetului Economic și Social European privind Dialogul social în cadrul tranziției verzi

(aviz exploratoriu la solicitarea Președinției cehe)

(2022/C 486/14)

Raportoare:

Lucie STUDNIČNÁ

Sesizare	Președinția cehă a Consiliului, 26.1.2022
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea responsabilă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	5.9.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	21.9.2022
Sesiunea plenară nr.	572
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	162/1/7

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Abordarea urgenței climatice a devenit prioritatea politică numărul unu. Modelul economic care a fost stabilit de la revoluția industrială trebuie să facă obiectul unei revizuiri fundamentale. Transformarea colosală necesară pentru trecerea la o economie circulară digitalizată și neutră din punct de vedere climatic implică eforturi considerabile de ajustare. Agresiunea Rusiei față de Ucraina nu a făcut decât să accentueze necesitatea acestei tranziții, impunând în același timp societății costuri și sarcini enorme.

1.2.

Ca parte integrantă a modelului social european și ca motor al competitivității europene, dialogul social trebuie să fie semnificativ la toate nivelurile – european, național, sectorial și regional, precum și la nivelul locului de muncă. Statele membre ar trebui să recunoască importanța dialogului social și faptul că acesta reprezintă o valoare adăugată și o parte importantă a procesului decizional. CESE subliniază că dialogul social ar trebui consolidat și promovat în mod activ. Aceasta înseamnă, de asemenea, că partenerii sociali trebuie să dispună de competențe adecvate și că aceștia trebuie să aibă acces la sprijin din partea experților.

1.3.

Prin urmare, implicarea puternică a organizațiilor sindicale și a federațiilor patronale prin intermediul unui dialog social solid și implicarea societății civile trebuie să constituie o parte componentă a întregului cadru al politicii de acțiune climatică. Statele membre trebuie să depună un efort mai mare în ceea ce privește implicarea lucrătorilor în tranziția către o societate durabilă și garantarea adeziunii lor la acest proces, iar această sarcină nu le revine doar statelor membre, ci și instituțiilor UE.

1.4.

Organizațiile sindicale joacă un rol esențial în pregătirea și reprezentarea lucrătorilor în procesul transformării socioecologice; prin urmare, trebuie garantat un dialog social activ și coerent, astfel încât acțiunile climatice să ofere rezultate pentru lucrători, să asigure o tranziție justă și să nu lase cu adevărat pe nimeni în urmă.

1.5.

Dialogul social trebuie să fie însoțit de un dialog civil continuu și solid, mai ales cu societatea civilă organizată, și de implicarea părților interesate. Pentru o tranziție justă către o economie neutră din punct de vedere climatic, este important să se construiască societăți mai echitabile, să se eradicheze sărăcia și să se abordeze problemele de adaptare inerente tranziției verzi. Organizațiile societății civile reprezintă milioane de persoane aflate în situații vulnerabile și persoane care sunt excluse în mod sistematic și, prin urmare, constituie o voce importantă care trebuie inclusă în deciziile legate de tranziție. O cooperare strânsă cu Comitetul Regiunilor pe această temă ar permite integrarea dimensiunii regionale.

1.6.

Este extrem de important să se acorde prioritate justiției sociale și punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. În plus, UE trebuie să promoveze și să sprijine în mod activ și negocierea colectivă, astfel încât lucrătorii să poată modela medii profesionale durabile, precum și locuri de muncă verzi, competitive și decente. Astfel, UE nu numai că va deveni mai justă și mai echitabilă, ci și mai competitivă și mai rezilientă.

1.7.

Este esențial ca toate locurile de muncă create prin tranziție să respecte Declarația OIM cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, care include dreptul la un loc de muncă decent, libertatea de asociere și de negociere colectivă, absența discriminării, a muncii forțate și a muncii copiilor și eliminarea violenței și a hărțuirii la locul de muncă.

1.8.

CESE propune o cartografiere sistematică a funcționării dialogului social la nivelul statelor membre. În plus, sunt necesare studii comparative suplimentare pentru a explora rolul dialogului social în cadrul planurilor naționale privind energia și clima, la fel ca în cazul PNRR.

1.9.

Ca parte a efortului general de consolidare a dimensiunii sociale a Pactului verde european, structurile de dialog social trebuie să fie sprijinite și consolidate în mod activ prin stimulente și finanțare, acordând o atenție deosebită statelor membre și sectoarelor în care aceste instituții sunt slabe.

1.10.

În conformitate cu recomandarea fără caracter obligatoriu a Consiliului privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică, CESE subliniază că ar trebui furnizate orientări statelor membre cu privire la modul de abordare a efectelor sociale și asupra ocupării forței de muncă ale tranziției. Ar trebui luate în considerare anumite propuneri, inclusiv cea prezentată în avizul CESE pe tema „«Pregătiți pentru 55»: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate” (1), care constă în a încuraja statele membre să creeze „comisii pentru o tranziție justă”.

1.11.

CESE subliniază importanța informării și consultării în timp util pe durata procesului de restructurare. În conformitate cu Directiva privind drepturile de consultare și de participare, drepturile de informare, consultare și participare ale lucrătorilor (2) trebuie consolidate la toate nivelurile administrației UE, naționale și locale. Deciziile luate fără consultare ar trebui evitate și furnizarea de informații în avans ar trebui să devină obligatorie.

2.   Observații generale

Contextul avizului

2.1.

Prezentul aviz exploratoriu a fost solicitat de Președinția cehă a UE în cadrul evaluării dimensiunii sociale a Pactului verde european și, în special, a rolului dialogului social.

2.2.

Abordarea urgenței climatice a devenit prioritatea politică numărul unu. Întregul sistem de producție și consum trebuie să facă obiectul unei revizuiri fundamentale. Deși beneficiile acestei transformări către o economie circulară digitalizată și neutră din punct de vedere climatic sunt indiscutabile, ea implică eforturi considerabile de ajustare și costuri uriașe pentru societate.

2.3.

Procesul de restructurare fundamental pe care trebuie să îl traverseze economiile noastre în câteva decenii pentru a atinge zero emisii nete este un proces bazat pe politici care va avea efecte disparate asupra persoanelor, în funcție de caracteristicile lor socioeconomice, precum și asupra întreprinderilor, în special a IMM-urilor. Factorii de decizie au o responsabilitate semnificativă în acest sens.

2.4.

Schimbările climatice creează, fără nicio îndoială, noi inegalități, iar măsurile de atenuare și adaptare, dacă sunt aplicate fără politici în materie de tranziție justă, ar putea crea câștigători și perdanți. Recunoscând acest lucru, anunțul privind Pactul verde european din 2019 a inclus promisiunea de a „nu lăsa pe nimeni în urmă”.

2.5.

Acest proces de tranziție în curs de desfășurare a fost agravat și mai mult de două evenimente extraordinare: criza provocată de pandemia de COVID-19 și schimbarea fundamentală a situației geopolitice a Europei din cauza agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Ambele au sporit sarcinile asupra societății pe termen scurt, deși ar putea contribui, totodată, și la accelerarea transformării.

Dialogul social

2.6.

În cursul ultimelor decenii, schimbările majore legate de mijloacele de producție au adus cu ele adesea probleme de adaptare sau de tranziție, mai ales atunci când aceste schimbări au generat locuri de muncă mai puțin sigure și slab remunerate, lăsând multe persoane, cum ar fi femeile și comunitățile vulnerabile, fără acces la munca decentă. Prin urmare, trebuie abordate o serie de probleme tranzitorii, precum contractualizarea, formele precare de ocupare a forței de muncă, privatizarea și restructurarea, pentru a genera o economie justă, în care sărăcia să fie eradicată. Această chestiune este abordată și în Recomandarea Consiliului privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică, adoptată în cadrul Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori din 16 iunie 2022.

2.7.

Promovarea dialogului social este consacrată în Tratatul privind funcționarea UE. Inițiativa „Un nou început pentru dialogul social” (2016) a recunoscut importanța dialogului social pentru redresare și competitivitate. Mai multe avize ale CESE (3) și o rezoluție (4) au evidențiat recent importanța dialogului social în cadrul transformărilor conexe.

2.8.

Dialogul social și-a dovedit, de asemenea, contribuția pozitivă la un proces de restructurare reușit; întreprinderile cu un dialog social funcțional au performanțe mai bune, sunt mai competitive și reziliente și plătesc salarii mai mari.

2.9.

CESE subliniază că toate nivelurile de dialog social, și anume european, național, sectorial și regional, precum și nivelul locului de muncă, au funcții esențiale, dar distincte, în gestionarea și facilitarea transformării verzi. Cu toate acestea, structurile și instituțiile de la aceste niveluri au puncte forte foarte diferite.

2.10.

Dialogul social trebuie să fie însoțit de un dialog civil continuu și solid, mai ales cu societatea civilă organizată, și de implicarea părților interesate. Pentru o tranziție justă către o economie neutră din punct de vedere climatic, este important să se construiască societăți mai echitabile, să se eradicheze sărăcia și să se abordeze problemele de adaptare inerente tranziției verzi. Organizațiile societății civile reprezintă milioane de persoane aflate în situații vulnerabile și persoane care sunt excluse în mod sistematic și, prin urmare, constituie o voce importantă care trebuie inclusă în deciziile legate de tranziție. O cooperare strânsă cu Comitetul Regiunilor pe această temă ar permite integrarea dimensiunii regionale.

2.11.

Instituțiile și actorii dialogului social au niveluri diferite de capacitate și de influență în cadrul statelor membre, în parte din cauza diversității modelelor de relații sociale și industriale din statele membre, dar, în unele cazuri, politicile și recomandările în materie de descentralizare ca urmare a crizei financiare și a celei din cadrul zonei euro au contribuit în mod activ la slăbirea lor. CESE subliniază că un dialog social funcțional reprezintă o caracteristică importantă a economiei sociale europene de piață și salută faptul că acest lucru a fost recunoscut de Comisia Europeană, cel mai recent în recomandările sale adresate Consiliului.

2.12.

În cadrul efortului general de consolidare a dimensiunii sociale a Pactului verde european, structurile de dialog social trebuie sprijinite și consolidate în mod activ, acordându-se o atenție deosebită statelor membre și sectoarelor în care aceste instituții sunt slabe.

Tranziția justă

2.13.

O tranziție justă înseamnă că abordarea atât a efectelor asupra ocupării forței de muncă, cât și a celor distributive ale trecerii la o economie cu zero emisii nete ar trebui să fie privită ca parte integrantă a cadrului de politică privind clima (de exemplu, pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”) și nu doar ca măsuri corective suplimentare. Aceste aspecte acoperă mai multe dimensiuni, cum ar fi efectele distributive ale politicilor de decarbonizare, pierderile de locuri de muncă și tranzițiile profesionale, protecția drepturilor sociale de bază și includerea cetățenilor și a societății civile organizate în procesul decizional.

2.14.

Fondul pentru o tranziție justă și Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice propus în cadrul pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55” sunt unele dintre principalele măsuri ale UE anunțate până în prezent, vizând atenuarea impactului tranziției asupra regiunilor celor mai afectate, a persoanelor vulnerabile și a întreprinderilor. CESE salută faptul că Comisia a propus, de asemenea, o recomandare a Consiliului privind asigurarea unei tranziții juste către neutralitatea climatică, pentru a pune la dispoziția statelor membre orientări privind modul de abordare a efectelor sociale și asupra ocupării forței de muncă ale tranziției.

2.15.

Testul decisiv care permite să se stabilească dacă tranziția este justă trebuie să fie eficiența în ce privește abordarea problemelor de adaptare cu care se confruntă întreprinderile, angajații și cetățenii, de exemplu, prin încurajarea restructurării activităților întreprinderilor, perfecționarea și reconversia angajaților și evitarea sărăciei energetice și a celei în materie de mobilitate, pentru a garanta că nimeni nu este lăsat în urmă; în special măsura în care femeile și bărbații ale căror locuri de muncă vor dispărea sau vor fi reduse sau amenințate în orice alt mod vor fi implicați, vor primi garanția unui viitor util, satisfăcător și sigur în cadrul unui loc de muncă de calitate și vor fi ajutați să se formeze astfel încât să îndeplinească aceste roluri.

2.16.

Amploarea provocării nu ar trebui subestimată. Aceasta va implica elaborarea unor obiective economice și sociale bine gândite și integrate pe termen mediu și lung, care să vizeze garantarea productivității și incluziunii, ținând cont în mod corespunzător de specificitățile diverselor state membre și implicând partenerii sociali de la nivel național, regional și local în toate etapele de elaborare a politicilor, inclusiv prin dialog social și negocieri colective, acolo unde este cazul. Acestea implică redirecționarea deliberată și conștientă a resurselor la nivel național și central către zonele și regiunile afectate. În afară de stimularea noilor investiții prin granturi, împrumuturi, furnizarea de expertiză, și de sprijinirea funcționării MIMM-urilor, întreprinderile nou-înființate pot fi sprijinite prin participarea la capital, în timp ce ar putea fi create și noi întreprinderi publice. Pe lângă angajarea de resurse publice, va fi necesară optimizarea flexibilității normelor privind ajutoarele de stat și chiar suspendarea acestora în anumite circumstanțe.

2.17.

Este esențial ca această restructurare pe scară largă, care include transformarea a zeci de milioane de locuri de muncă în Europa, să aibă loc într-un mod echilibrat și gestionat și să fie orientată spre viitor; în acest sens, este esențial un dialog social funcțional. Fondul pentru o tranziție justă pentru sprijinirea lucrătorilor aflați în tranziție către noi locuri de muncă ar trebui extins atât în ceea ce privește resursele sale, cât și domeniul său de aplicare, prin măsuri care să vizeze sectoare specifice.

2.18.

Cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economică, socială și de mediu – sunt puternic interconectate și trebuie abordate prin utilizarea unui cadru politic cuprinzător și coerent. Orientările OIM din 2015 privind o tranziție justă oferă un set de instrumente practice pentru administrații și partenerii sociali în ceea ce privește gestionarea acestui proces de transformare.

2.19.

Orientările OIM din 2015 menționează că „consensul social puternic privind obiectivul și căile de dezvoltare durabilă este fundamental”. Dialogul social trebuie să facă parte integrantă din cadrul instituțional pentru elaborarea și punerea în aplicare a politicilor la toate nivelurile. Ar trebui să aibă loc consultări adecvate, în cunoștință de cauză și permanente cu toate părțile interesate relevante.

Dialogul social în cadrul tranziției verzi

2.20.

Dialogul social nu trebuie să fie doar o formalitate, ci trebuie să aibă semnificație la toate nivelurile – european, național, sectorial și regional, precum și la nivelul locului de muncă. Aceasta înseamnă, de asemenea, că partenerii sociali trebuie să dispună de competențe adecvate și că aceștia trebuie să aibă acces la sprijin din partea experților.

2.21.

CESE recunoaște că instituțiile de dialog social au un caracter foarte inegal la nivelul UE, ca urmare a diverselor modele și tradiții naționale și industriale din diferite state membre.

2.22.

CESE propune o cartografiere și o monitorizare sistematice ale funcționării dialogului social la nivelul statelor membre (5), fiind necesare, de asemenea, studii comparative suplimentare pentru a evalua și monitoriza rolul dialogului social în cadrul planurilor naționale privind energia și clima, la fel ca în cazul PNRR.

2.23.

CESE consideră că inițiativele existente menite să abordeze provocările sociale ale transformării verzi au rămas fragmentate. Mecanismul pentru o tranziție justă este limitat și abordează o mică parte a procesului de tranziție. Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice propus va avea un domeniu de aplicare și un scop limitat și, mai presus de toate, va echilibra efectele distributive regresive ale unui ETS2 prevăzut pentru transport și clădiri (a se vedea, în special, avizul CESE privind Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice) (6). Deși CESE salută propunerea de recomandare a Consiliului privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică, el observă și că această propunere fără caracter obligatoriu nu oferă platforma politică cuprinzătoare de care are nevoie UE pentru a gestiona impactul tranziției asupra lucrătorilor afectați, precum și asupra regiunilor și persoanelor vulnerabile afectate.

2.24.

CESE subliniază că UE are nevoie de un cadru solid pentru a garanta condiții de concurență echitabile pentru gestionarea tranziției. Un astfel de cadru solid al tranziției juste la nivelul UE ar trebui, printre altele, să abordeze anticiparea și gestionarea schimbărilor, cu participarea semnificativă a lucrătorilor și întreprinderilor și cu implicarea cetățenilor în transformarea verde.

2.25.

CESE subliniază importanța informării și consultării în timp util pe durata procesului de restructurare. Deciziile luate fără consultare ar trebui evitate și furnizarea de informații în avans ar trebui să devină obligatorie.

2.26.

CESE solicită promovarea dialogului social și a implicării părților interesate la toate nivelurile, precum și asigurarea faptului că noile locuri de muncă verzi sunt locuri de muncă de calitate, în conformitate cu Agenda OIM privind munca decentă și cu Pilonul european al drepturilor sociale. În spiritul recomandării Consiliului privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică, și făcând trimitere, de asemenea, la avizul CESE referitor la Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, un astfel de fond ar trebui să abordeze o gamă mai amplă de efecte distributive ale politicilor privind clima, cu măsuri specifice împotriva sărăciei energetice și din perspectiva transporturilor, sprijinind și facilitând abordabilitatea și accesibilitatea tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru gospodăriile cu venituri mai reduse.

3.   Observații specifice

3.1.

CESE consideră că este esențial să se recunoască complementaritatea dintre politicile privind clima, cele privind mediul și cele sociale. Dimensiunea socială ar trebui să facă parte integrantă dintr-un cadru cuprinzător de politică privind clima, de la conceperea sa până la punerea în aplicare. Aceasta include întregul Pact verde european și toate politicile concrete de punere în aplicare în cadrul pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”.

3.2.

CESE recunoaște, de asemenea, că acest proces de restructurare va avea efecte masive asupra locurilor de muncă, a relațiilor de muncă și a distribuției veniturilor. Toate nivelurile societății și ale economiei vor fi afectate, de la nivel transnațional la nivelul locului de muncă, iar dialogul social ar trebui să joace un rol esențial în gestionarea acestui proces într-un mod orientat spre viitor.

3.3.

CESE salută cadrul puternic și ambițios de politică privind clima pe care Comisia Europeană l-a instituit în cadrul Pactului verde european, sprijinit de măsurile legislative conexe, dar subliniază și că, în pofida tuturor declarațiilor pozitive, dimensiunea sa socială este în continuare insuficient dezvoltată.

3.4.

Dimensiunea socială a Pactului verde european rămâne în primul rând în mâinile statelor membre ale UE și ale partenerilor sociali naționali, întrucât aceștia sunt cel mai bine plasați pentru a înțelege situația și a propune măsuri la nivel local, regional și național. Cu toate acestea, provocările sociale și cele legate de ocuparea forței de muncă ale tranziției verzi acoperă mai multe dimensiuni, cum ar fi pierderile de locuri de muncă și tranzițiile profesionale, recalificarea și perfecționarea forței de muncă, efectele distributive ale politicilor de decarbonizare, precum și protecția drepturilor sociale și participarea cetățenilor. Prin urmare, sunt necesare acțiuni și măsuri coordonate la nivelul UE pentru a însoți și a sprijini inițiativa națională. Dacă nu sunt bine abordate la un nivel adecvat, este posibil ca măsurile de atenuare a schimbărilor climatice să intensifice și să exacerbeze inegalitățile sociale.

Transformarea tranziției juste în realitate – cerințe de guvernanță/reglementare pentru consolidarea dialogului social

3.5.

Tranzițiile de pe piața forței de muncă, planurile sociale și căile către noi locuri de muncă durabile și decente, cu un angajament pe termen lung față de dezvoltarea regională și comunitară reprezintă tot atâtea elemente esențiale ale unei foi de parcurs pentru o tranziție justă.

3.6.

Programele de formare adaptate nevoilor individuale și ale pieței forței de muncă și puse la dispoziție de centre de tranziție pentru ocuparea forței de muncă cu scop special ar trebui încurajate. Aceasta necesită implicarea într-un dialog social proactiv la nivel comunitar și regional, în cooperare cu toate părțile interesate. Organizațiile sindicale și angajatorii ar trebui să acționeze împreună pentru a sprijini programele de tranziție a forței de muncă.

3.7.

Spre deosebire de setul amplu și coordonat de instrumente juridice obligatorii în materie de mediu, elementele sociale adecvate ale pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55” sunt fragmentate, iar propunerea de recomandare a Consiliului nu are un efect juridic obligatoriu.

3.8.

Aceste caracteristici trebuie consolidate, iar dialogul social ar trebui să devină un element obligatoriu al principalelor politici naționale instituite pentru a atinge obiectivele politicii climatice pentru 2050, inclusiv planurile naționale privind energia și clima, PNRR și planurile pentru o tranziție justă.

3.9.

Pentru ca dialogul social să aducă rezultate, încrederea reciprocă și ambiția comună de a obține rezultate care să aducă valoare adăugată tuturor părților implicate reprezintă factori importanți.

3.10.

În unele state membre ale UE, acest tip de dialog social există deja, în altele nu. Acolo unde se aplică cazul din urmă, dialogul social ar trebui încurajat în mod activ, de exemplu prin impunerea unui schimb în timp util de anumite informații și prin oferirea unui dialog social ca mijloc de soluționare a diverselor probleme administrative și de drept al muncii, prin facilitarea accesului la finanțare, prin facilitarea deciziilor în materie de planificare, de autorizații de construire etc. Pentru a preveni abuzurile, astfel de beneficii ar trebui legate de obligația de a obține rezultate.

3.11.

CESE este conștient de faptul că, în unele state membre, aceasta va reprezenta o chestiune de schimbare a culturii și că ar putea dura un anumit timp pentru a se realiza. Totuși, CESE este convins că timpul și efortul investite vor fi deosebit de utile.

3.12.

Dimensiunea socială a Pactului verde european trebuie legată de Pilonul european al drepturilor sociale, și trebuie să se reflecte în procesul semestrului european.

3.13.

În februarie 2021, Comisia a publicat un raport (7) privind consolidarea dialogului social, care a contribuit la planul de acțiune privind punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, prezentat în martie 2021. Planul de acțiune conține un angajament din partea Comisiei de a prezenta o inițiativă privind sprijinirea dialogului social la nivelul UE și la nivel național în 2022. CESE crede cu fermitate că aceste viitoare recomandări ale Comisiei vor avea o contribuție importantă la atingerea acestui obiectiv.

---

(1)  JO C 275, 18.7.2022, p. 101.

(2)  JO L 80, 23.3 2002, p. 29.

(3)  Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Tranziția industrială către o economie europeană verde și digitală: cerințele de reglementare și rolul partenerilor sociali și al societății civile”(JO C 56, 16.2.2021, p. 10); avizul CESE pe tema „Niciun pact verde fără un pact social” (JO C 341, 24.8.2021, p. 23). Avizul CESE pe tema „Dialogul social ca pilon important al sustenabilității economice și al rezilienței economiilor”(JO C 10, 11.1.2021, p. 14).

(4)  Rezoluție pe tema „Propunerile CESE pentru reconstrucție și redresare după criza provocată de pandemia de COVID-19: «UE trebuie să fie ghidată de voința de a fi o comunitate cu destin comun»”, bazată pe lucrările subcomitetului „Redresare și reconstrucție după COVID-19” (JO C 311, 18.9.2020, p. 1).

(5)  Rezoluția CESE (JO C 155, 30.4.2021, p. 1); Avizul CESE (JO C 220, 9.6.2021, p. 38).

(6)  JO C 152, 6.4.2022, p. 158.

(7)  Raport privind consolidarea dialogului social, autor: Andrea Nahles.