Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Compatibilitatea politicii comerciale a UE cu Pactul verde european”

(aviz din proprie inițiativă)

(2020/C 429/10)

Raportor:

domnul John BRYAN

Decizia Adunării Plenare	20.2.2020
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	8.7.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	18.9.2020
Sesiunea plenară nr.	554
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	216/1/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută Pactul verde european, în special strategia „De la fermă la consumator” și strategia în domeniul biodiversității, care sunt ambițioase, vor avea un impact major asupra agriculturii și sectorului agroalimentar din UE și vor juca un rol central în viitoarele acorduri comerciale.

1.2.

CESE este de părere că UE trebuie să răspundă crizei cauzate de pandemia de COVID-19 prin punerea în aplicare de urgență a Planului european de redresare economică, pentru ca economia UE să fie relansată și să devină pe deplin operațională cât mai curând posibil, ținând seama de riscurile pentru sănătate și mediu. Pactul verde ar trebui să facă parte integrantă din procesul de redresare.

1.3.

În condițiile în care economia mondială se confruntă cu o recesiune fără precedent, cauzată de criza generată de COVID-19, comerțul în condiții de concurență echitabile, bazat pe reguli, nu a fost niciodată mai important pentru a impulsiona redresarea economică. Este esențial ca piața unică de la nivelul UE, precum și schimburile comerciale internaționale să rămână deschise și funcționale. CESE consideră că UE nu poate permite ca politica sa comercială să alunece într-o poziție defensivă.

1.4.

Învățămintele fundamentale pe care UE trebuie să le rețină în urma crizei provocate de COVID-19 includ: 1. importanța majoră a conceptelor armonizate de sănătate, securitate alimentară și suveranitate alimentară pentru Europa; 2. necesitatea unei PAC robuste și a unui lanț durabil și rezilient de furnizare a alimentelor și a produselor esențiale din domeniul sănătății; 3. necesitatea ca UE să dispună de un buget solid, bazat pe resurse proprii, bine finanțat, pentru a face față crizei; 4. importanța comerțului și a protejării pieței unice a UE, în scopul de a preîntâmpina renaționalizarea și repetarea situațiilor similare Brexitului.

1.5.

CESE solicită evaluarea integrală a impactului strategiei „De la fermă la consumator” din cadrul Pactului verde european și al Strategiei în domeniul biodiversității asupra acordurilor comerciale, sectorului agricol și agroalimentar al UE, printr-o evaluare detaliată a impactului.

1.6.

Este cunoscut faptul că comerțul agricol joacă un rol esențial în realizarea majorității sau chiar a tuturor ODD, că OMC joacă un rol important în atingerea ODD și că acest lucru ar fi mult mai dificil în absența unui mecanism eficient privind comerțul multilateral.

1.7.

CESE propune ca toate acordurile comerciale viitoare încheiate de UE să includă și strategiile „De la fermă la consumator” din cadrul Pactului verde european și cea în domeniul biodiversității, ca standarde de durabilitate globale, admițând faptul că integrarea și punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) și a unor standarde mai înalte în acordurile comerciale multilaterale este extrem de dificilă. Pe termen mai scurt, par a fi posibile progrese mai importante privind ODD și standardele esențiale de mediu și de natură socială în cadrul acordurilor comerciale bilaterale.

1.8.

UE ar trebui să garanteze că acordurile comerciale nu vor externaliza problema și nu vor spori defrișările în alte țări.

1.9.

CESE consideră că este esențial ca viabilitatea și competitivitatea sectorului agricol și agroalimentar al UE să nu fie erodate prin impunerea unor costuri și a unor standarde mai ridicate în lumina strategiei „De la fermă la consumator” din cadrul Pactului verde european și a Strategiei UE în domeniul biodiversității, pe care concurenții nu doresc să le adopte și să le pună în aplicare.

1.10.

CESE consideră că trebuie să existe o mai mare coerență și coordonare între toate politicile UE, precum strategia „De la fermă la consumator” din cadrul Pactului verde european și Strategia UE în domeniul biodiversității, PAC, politica comercială și politica socială.

1.11.

Agricultura, în concordanță cu modelul fermei de familie din UE, joacă un rol esențial în punerea în aplicare a strategiei „De la fermă la consumator” din cadrul Pactului verde european și a celor în domeniul biodiversității și este esențial să existe un buget PAC adecvat, care să acopere solicitările suplimentare impuse asupra fermierilor.

1.12.

În ceea ce privește transformarea terenurilor pentru producția ecologică, trebuie evaluat impactul scăderii producției. Trebuie aprofundată cercetarea, pentru a defini mai bine conceptul de „agricultură ecologică” și pentru a evalua contribuția netă reală a agriculturii ecologice la sustenabilitatea globală, inclusiv la biodiversitate.

1.13.

Toate acordurile comerciale ale UE trebuie să respecte dispozițiile UE privind măsurile sanitare și fitosanitare și să adere la principiul precauției.

2.   Context

Pactul verde european

2.1.

Pactul verde european (1) este o comunicare și un angajament ambițios, care își propun să abordeze provocările în domeniul climatic și cel al mediului.

2.2.

Pactul verde european este o nouă strategie de creștere care are ca scop transformarea UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care să nu mai existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică este decuplată de utilizarea resurselor.

2.3.

Pactul verde european își propune să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al UE, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. Această tranziție trebuie să fie echitabilă și favorabilă incluziunii. Ea trebuie să pună oamenii pe primul plan și să acorde atenția cuvenită regiunilor, industriilor și lucrătorilor.

2.4.

Comisia Europeană a declarat că Pactul verde european face parte integrantă din strategia Comisiei de punere în aplicare a Agendei ONU pentru 2030 și a ODD (2).

2.5.

Principalele obiective prevăzute în Pactul verde european sunt evidențiate în figura (3) de mai jos:

Strategia „De la fermă la consumator” și Strategia UE în domeniul biodiversității

2.6.

În cadrul Pactului verde, scopul strategiei „De la fermă la consumator” (4) este acela de a transforma sistemul alimentar al UE într-un standard global de sustenabilitate.

2.7.

Strategia UE în domeniul biodiversității (5) își propune să inverseze actuala tendință de pierdere a diversității și să refacă natura.

2.8.

Printre obiectivele principale ale strategiilor „De la fermă la consumator” și în domeniul biodiversității se numără: — reducerea utilizării pesticidelor chimice cu 50 % până în 2030; — reducerea pierderilor de nutrienți cu 50 % și a utilizării îngrășămintelor cu 20 % până în 2030; — reducerea comercializării de produse antimicrobiene pentru animalele de fermă cu 50 % până în 2030; — revizuirea și îmbunătățirea legislației privind bunăstarea animalelor, pe baza dovezilor științifice; — extinderea suprafețelor cultivate în regim de agricultură ecologică la nivelul UE cu 25 %, până în 2030; — clarificarea normelor în materie de concurență pentru inițiativele colective de consolidare a poziției fermierilor în lanțul de aprovizionare; — dezvoltarea unui model ecologic, care să recompenseze fermierii pentru sechestrarea carbonului prin PAC sau mecanisme de piață; — plantarea a 3 miliarde de copaci până în 2030; — inversarea tendinței existente, de scădere a numărului de insecte polenizatoare; — readucerea a 25 000 km din apele curgătoare ale UE în starea de curgere liberă; — protejarea a 30 % din suprafețele terestre și maritime ale UE; — stimularea consumului alimentar sustenabil și promovarea unei alimentații sănătoase și accesibile pentru toți.

2.9.

Pe scurt, strategiile își propun să asigure o hrană accesibilă și sustenabilă pentru europeni, să combată schimbările climatice, să protejeze mediul înconjurător și să păstreze biodiversitatea.

2.10.

CESE salută strategia „De la fermă la consumator” și strategia în domeniul biodiversității și obiectivele stabilite (6).

Politica comercială a UE

2.11.

O preocupare esențială în ceea ce privește politica comercială a UE, astfel cum reiese din scrisoarea de mandat din decembrie 2019 a președintei Comisiei adresată domnului Phil HOGAN, comisar pentru comerț, este un mediu concurențial echitabil și angajamentul Europei față de sistemul multilateral bazat pe norme (7). Președinta anunță faptul că comisarul pentru comerț își va asuma răspunderea pentru realizarea ODD în domeniul politicii comerciale, solicitând ca fiecare nou acord comercial să includă un capitol specific dedicat dezvoltării durabile.

2.12.

UE subliniază că va susține tranziția globală către sisteme agroalimentare sustenabile, în concordanță cu obiectivele strategiei „De la fermă la consumator” și cu ODD. Prin intermediul politicilor sale externe, inclusiv prin politica comercială, UE va urmări dezvoltarea de alianțe ecologice privind sistemele alimentare sustenabile cu toți partenerii săi, în cadrul unor foruri bilaterale, regionale și multilaterale. UE va asigura punerea în aplicare și respectarea integrală a prevederilor privind schimburile comerciale și dezvoltarea durabilă în toate acordurile comerciale, inclusiv prin activitatea responsabilului cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială la nivelul UE.

3.   Domenii importante de discuție

Importanța și valoarea comerțului

3.1.

UE este cea mai mare economie din lume, cu un PIB pe cap de locuitor de 25 000 EUR și 450 de milioane de consumatori (8). Este cel mai mare bloc comercial din lume. UE este principalul partener comercial pentru 80 de țări.

3.2.

Comerțul și investițiile au o importanță fundamentală pentru UE. Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Comerț pentru toți” a subliniat că peste 36 de milioane de locuri de muncă din UE depind de exporturi și că se preconizează că 90 % din creșterea economică globală în următorii 15 de ani va avea loc în afara Europei.

3.3.

Comerțul intern și extern de pe piața unică a UE, desfășurat în virtutea unei politici libere, echitabile și bazate pe norme și reglementări pe piața internațională este de o importanță esențială pentru UE și pentru cele 450 de milioane de cetățeni ai săi (9). Schimburile comerciale de produse și servicii care au loc între UE și restul lumii se ridicau în 2018 la valoarea de 3 936 de miliarde EUR.

3.4.

Statisticile UE privind comerțul agroalimentar (10) arată că anul 2019 a fost un an record. Valoarea exporturilor de produse agroalimentare a atins o cifră totală de 151,2 miliarde EUR, în timp ce importurile au înregistrat o valoare de 119,3 miliarde EUR, aducând suma totală a schimburilor comerciale din anul respectiv la valoarea de 270,5 miliarde EUR. Excedentul comercial a crescut cu 10,9 miliarde EUR comparativ cu 2018, atingând un nivel record de 31,9 miliarde EUR. Industria alimentară joacă un rol vital în comerț și exporturi.

3.5.

CESE a subliniat anterior importanța comerțului agricol pentru dezvoltarea viitoare a agriculturii și a activităților agricole din UE în contextul securității alimentare la nivel mondial (11).

3.6.

CESE a adoptat un aviz privind rolul agriculturii în negocierile comerciale multilaterale, bilaterale și regionale în lumina conferinței ministeriale a OMC de la Nairobi (12). Avizul argumentează că OMC rămâne un forum viabil și eficient pentru negocierile comerciale, în special în domeniul agriculturii.

3.7.

OMC nu a reușit să promoveze comerțul multilateral și să soluționeze criza din cadrul mecanismului de soluționare a litigiilor, ceea ce reprezintă o amenințare gravă la adresa multilateralismului și a comerțului bazat pe norme.

3.8.

Totuși, aceasta nu ar trebui să diminueze rolul unei OMC funcționale în contextul comerțului global și nici importanța unui sistem multilateral bazat pe norme și reglementări, promovat de UE.

3.9.

În avizul privind reformarea OMC în scopul adaptării sale la evoluțiile din comerțul global, CESE este convins nu numai de urgența unor reforme, în special în ceea ce privește funcționarea Organului de apel al OSL, ci și de necesitatea ca membrii OMC să se angajeze în direcția unor schimbări mai ambițioase și sistemice. Aceste propuneri susținute de CESE vizează în principal trei domenii: standardele de muncă și munca decentă, obiectivele privind schimbările climatice și atingerea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă pentru 2030 (13).

3.10.

CESE consideră că UE nu poate permite ca politica sa comercială să alunece într-o poziție defensivă. În contextul crizei COVID-19 și al impulsului de redresare economică de la nivelul UE și de la nivel global, importanța și valoarea comerțului nu au fost niciodată mai vitale.

3.11.

CESE consideră că UE trebuie să adopte o abordare ambițioasă pentru a impulsiona și a facilita redresarea economică, prin Pactul verde european și planul european de redresare.

3.12.

Pactul verde european trebuie să stabilească un echilibru între menținerea unui sector comercial puternic, protejarea locurilor de muncă și a mediului și păstrarea competitivității europene. În mod similar, strategia nu poate genera un avantaj concurențial pentru importurile din afara UE pe piața UE, inclusiv la produsele ecologice din afara UE care urmează să fie importate în UE, care trebuie să fie produse în conformitate cu aceleași reglementări ale UE care se aplică producătorilor din UE (14). Ar fi necesar să se introducă un sistem european de trasabilitate și de certificare a calității ecologice, cu etichetare separată, în format lizibil, a produselor fabricate în UE ca „produse ecologice de proveniență UE” și a produselor fabricate la nivel internațional ca „produse ecologice de proveniență non-UE”. În plus, ar fi necesară introducerea unui sistem de acreditare independent și dinamic la nivelul UE, în locul organismelor unice de acreditare de la nivel național, care acționează în numele unei autorități publice; astfel ar putea fi abordate în mod specific aspectele legate de acreditarea organismelor de control și prevenirea fraudelor cu produse ecologice în cadrul activităților comerciale și a altor activități din acest sector.

3.13.

Funcționarea eficace și corectă a pieței unice a UE este esențială. CESE consideră că nu trebuie să se ajungă la o renaționalizare a piețelor UE.

3.14.

CESE recunoaște importanța și valoarea comerțului întemeiat pe norme și reglementări care se desfășoară în condiții de concurență echitabile și contribuția majoră a acestuia la redresarea economică ulterior pandemiei de COVID-19.

Comerț și dezvoltare durabilă

3.15.

Dezvoltarea durabilă semnifică satisfacerea nevoilor prezentului, oferind garanția că generațiile viitoare își vor putea satisface, la rândul lor, propriile nevoi. Agenda ONU pentru 2030 stabilește 17 ODD și 169 de ținte.

3.16.

Strategiile „De la fermă la consumator” și cele în domeniul biodiversității depășesc aplicabilitatea ODD și prevăd un nou set de criterii, în scopul de a crea „un nou standard global privind sustenabilitatea”.

3.17.

Legislația UE prevede promovarea dezvoltării durabile în toate politicile relevante ale UE, inclusiv politica comercială și politica în domeniul concurenței. Politica comercială a UE urmărește să asigure că dezvoltarea economică merge mână în mână cu dreptatea socială, respectarea drepturilor omului și standarde ridicate în materie de muncă și de mediu, în conformitate cu normele fitosanitare ale UE și cu principiul precauției.

3.18.

De-a lungul anilor, CESE a elaborat o serie de avize cu privire la diferite aspecte ale comerțului și ale dezvoltării durabile, inclusiv un aviz dedicat capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă din acordurile de liber schimb ale UE (15), precum și un aviz privind rolul central al comerțului și al investițiilor în realizarea și punerea în aplicare a ODD (16).

3.19.

În primul dintre cele două avize menționate, CESE îndeamnă Comisia să fie mai ambițioasă în ceea ce privește consolidarea aplicabilității efective a angajamentelor din capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă (CDD) și subliniază abordarea restrânsă față de CDD în ceea ce privește interesele consumatorului. De asemenea, evidențiază problemele legate de finanțare și resurse în privința grupurilor consultative interne (GCI) și utilizarea sancțiunilor.

3.20.

În cel de al doilea aviz menționat, CESE consideră că ODD, împreună cu Acordul de la Paris, vor schimba fundamental agenda comercială globală, în special comerțul cu bunuri industriale și produse agricole. Totuși, CESE subliniază faptul că ODD nu au caracter juridic obligatoriu și nu există un mecanism de soluționare a litigiilor. Avizul evidențiază rolul comportamentului responsabil în afaceri pentru realizarea ODD și subliniază faptul că aportul sectorului privat va fi unul crucial. Totodată, se lansează un îndemn pentru efectuarea unei evaluări complete a impactului efectelor probabile pe care implementarea ODD și a Acordului de la Paris le vor avea asupra politicii comerciale și în materie de concurență a UE, inclusiv în ceea ce privește agricultura.

3.21.

Este cunoscut faptul că comerțul agricol joacă un rol esențial în realizarea majorității sau chiar a tuturor ODD și că OMC joacă un rol important în realizarea lor și că acest lucru ar fi mult mai dificil în absența unui mecanism eficient privind comerțul multilateral (17).

3.22.

Apar întrebări importante în legătură cu strategiile „De la fermă la consumator” din cadrul Pactului verde european și cu cele în domeniul biodiversității, cu politica comercială a UE și cu dezvoltarea durabilă, printre care: cât de realist este că UE poate stabili și pune în aplicare un nou set de standarde mai înalte, care depășesc nivelul ODD? Poate UE să își convingă partenerii comerciali să accepte punerea în aplicare a CDD? Poate UE să meargă chiar și mai departe și să convingă partenerii comerciali sau chiar statele membre ale UE să se implice în sensul unei dezvoltări durabile la un nivel mai înalt, prin Pactul verde european? Cât de mult va promova UE ODD și/sau strategiile „De la fermă la consumator” și cele în domeniul biodiversității în viitoarele negocieri comerciale? Ce costuri va genera Pactul verde european pentru fermierii europeni și pentru sectorul agricol? Ce impact va avea el asupra competitivității comerciale a UE?

3.23.

CESE este de părere că UE ar trebui să pună în aplicare legislația care impune întreprinderilor obligația de diligență în întregimea lanțurilor lor de aprovizionare pentru a identifica, a preveni și a atenua riscurile de mediu și sociale, precum și încălcarea drepturilor omului.

Punerea în aplicare

3.24.

În acordurile de liber schimb, UE trebuie să se concentreze mai mult pe aplicarea și realizarea ODD și a normelor. Monitorizarea adecvată și riguroasă, punerea în aplicare și asigurarea respectării tuturor aspectelor din ce în ce mai detaliate și cuprinzătoare ale acordurilor comerciale este foarte importantă, în special atunci când se abordează domeniile intangibile ale dezvoltării durabile, de exemplu, protecția mediului și schimbările climatice. Pentru monitorizarea chestiunilor esențiale, precum despădurirea, ar trebui să se utilizeze cele mai recente tehnologii, precum cea de care dispune Centrul Comun de Cercetare (JRC) (18).

3.25.

Procedurile de monitorizare și punere în aplicare trebuie să fie clare, rapide, eficiente și transparente din punct de vedere financiar; costurile trebuie partajate echitabil, ținându-se seama de ceea ce își pot permite micii fermieri.

Transporturi și energie

3.26.

Pactul verde european trebuie să pună un accent mult mai mare pe politica în domeniul transporturilor și energiei. Transporturile reprezintă 24 % din emisiile globale de CO2; se estimează că ele vor atinge 40 % din totalul emisiilor până în 2030 (19). Utilizarea energiei, în general, ar trebui să facă obiectul unei evaluări aprofundate, ca și necesitatea unor stimulente mai interesante pentru energia din surse regenerabile.

Strategiile „De la fermă la consumator” din cadrul Pactului verde european și cele în domeniul biodiversității

3.27.

Strategiile „De la fermă la consumator” din cadrul Pactului verde european și cele în domeniul biodiversității trebuie să sprijine ferm sustenabilitatea economică a fermierilor europeni și a sectorului agricol și să îmbunătățească funcționarea piețelor, contribuind în același timp la un sector agroalimentar mai sustenabil din punct de vedere economic, social și al mediului înconjurător. Acest lucru este în concordanță cu viziunea CESE privind „economia durabilă de care avem nevoie” (20).

3.28.

În avizul său pe tema unei politici alimentare cuprinzătoare în UE (21) CESE a solicitat elaborarea unei politici alimentare mai sustenabile, care să asigure o alimentație sănătoasă prin sisteme alimentare durabile, asociind agricultura cu nutriția, cu serviciile ecosistemice și cu lanțuri de aprovizionare care să protejeze sănătatea publică a tuturor categoriilor de populație ale societății europene.

3.29.

Strategia „De la fermă la consumator” reflectă numeroase idei din aceste avize, iar CESE a contribuit la crearea unei dinamici în acest sens.

3.30.

În ceea ce privește propunerea referitoare la reducerea utilizării pesticidelor, fermierii trebuie să poată înlocui aceste produse cu alternative sigure și sustenabile, care să asigure producția și securitatea alimentară. Cercetarea și inovarea bazate pe principii științifice solide sunt esențiale pentru implementarea unor soluții alternative și sustenabile de combatere a dăunătorilor.

3.31.

Utilizarea îngrășămintelor trebuie redusă pe baza dovezilor științifice în cadrul planurilor de gestionare a substanțelor nutritive și al studiilor privind solul, ținând seama de necesarul de nutrienți pentru culturi, utilizând precizie în aplicare și menținând echilibrul nutrițional al solului.

3.32.

Reducerea utilizării substanțelor antimicrobiene este deosebit de importantă din punctul de vedere al sănătății umane și al siguranței [abordarea de tip „O singură sănătate” (22)].

3.33.

Îmbunătățirea sănătății și a bunăstării animalelor reprezintă un obiectiv important și necesar, însă, din păcate, nu este întotdeauna recompensat pe piață, iar costurile aferente deseori nu sunt recuperate. PAC cuprinde o politică robustă, care garantează că animalele din Europa sunt crescute în conformitate cu cele mai înalte standarde de trasabilitate, de sănătate și de bunăstare a animalelor și de mediu din lume. Din punct de vedere al comerțului internațional, reciprocitatea în ceea ce privește standardele privind bunăstarea animalelor ar trebui să reprezinte una dintre principalele cerințe care să fie incluse în acordurile comerciale încheiate cu țările terțe.

3.34.

În contextul țintelor de reducere stabilite în strategia „De la fermă la consumator” pentru antimicrobiene, pesticide și îngrășăminte, trebuie să se țină seama, utilizând analiza comparativă, de progresele deja înregistrate în multe state membre în ultimii ani.

3.35.

În privința conversiei unei suprafețe mai mari de teren în scopul obținerii unei producții ecologice, va trebui evaluat impactul scăderii producției generate de această abordare. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a defini mai bine termenul „ecologic” și pentru a determina contribuția netă efectivă a agriculturii ecologice la sustenabilitatea globală. Totodată, costurile de producție pot fi mai mari în ceea ce privește agricultura ecologică, fapt care, din nou, este posibil să nu se reflecte la nivelul vânzării cu amănuntul. Aceasta poate duce la o situație în care agricultura ecologică, având costuri mai ridicate, să nu mai fie viabilă. De asemenea, UE trebuie să evalueze impactul de piață, din punct de vedere al majorării de preț/viabilității unei creșteri de patru ori mai mari a producției ecologice.

PAC și strategia „De la fermă la consumator” din cadrul Pactului verde european și Strategia UE în domeniul biodiversității

3.36.

Actualul proces de reformă a PAC a început în 2018, cu propuneri legislative prezentate în iunie 2018 (23). Noua PAC își propune obiective mai ambițioase, în special în ceea ce privește mediul înconjurător și schimbarea climatică.

3.37.

Propunerile din noua PAC prevăd următoarele obiective specifice: — sprijinirea veniturilor fiabile ale fermelor și a rezilienței pe întregul teritoriu al UE, în vederea îmbunătățirii securității alimentare; — îmbunătățirea orientării spre piață și sporirea competitivității, inclusiv concentrarea mai mare asupra cercetării, a tehnologiei și a digitalizării; — îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric; — contribuția la energia durabilă, precum și la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea; — promovarea dezvoltării durabile și a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale precum apa, solul și aerul; — contribuția la protejarea biodiversității, la îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și la conservarea habitatelor și a peisajelor; — atragerea tinerilor fermieri și facilitarea dezvoltării întreprinderilor din zonele rurale; — promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei și a silviculturii durabile; — îmbunătățirea răspunsului dat de agricultura UE exigențelor societății referitoare la hrană și la sănătate, inclusiv la alimentele sigure, hrănitoare și sustenabile, precum și la bunăstarea animalelor.

3.38.

Una dintre cerințele specifice conform noii PAC este ca plățile directe să fie condiționate de cerințele referitoare la mediul înconjurător și la schimbările climatice. Statele membre vor trebui să ofere programe ecologice pentru a-i sprijini pe fermieri să meargă mai departe de cerințele obligatorii.

3.39.

Noile propuneri privind PAC specifică faptul că cel puțin 30 % din fiecare alocare națională pentru dezvoltare rurală va fi dedicată măsurilor privind mediul și clima. Se preconizează că 40 % din bugetul total al PAC va contribui la combaterea schimbărilor climatice (24).

3.40.

În cadrul PAC, statele membre au obligația de a elabora planuri strategice care să stabilească modul de îndeplinire a obiectivelor specifice ale PAC. Statele membre vor stabili obiective cu privire la ceea ce doresc să realizeze în perioada de programare, utilizând indicatori de rezultat definiți de comun acord.

3.41.

În decursul ultimilor doi ani, instituțiile UE au înregistrat deja progrese considerabile în promovarea propunerilor PAC și este foarte important ca Pactul verde european să nu inverseze această evoluție. Alinierea planurilor strategice din PAC cu Pactul verde european se va dovedi dificilă, însă trebuie realizată.

Orientarea pieței UE și prețul echitabil

3.42.

Strategia „De la fermă la consumator” din cadrul Pactului verde european și cea în domeniul biodiversității prevăd foarte clar faptul că fermierul mediu din UE câștigă la momentul de față circa o jumătate din venitul lucrătorului mediu, raportat la ansamblul economiei.

3.43.

Pentru a obține un venit sustenabil, este important ca fermierii europeni să primească de la piață un preț corect pentru alimente, care să depășească costul de producție. Strategia „De la fermă la consumator” trebuie să transmită un semnal pieței că standardele înalte de producție alimentară ale fermierilor europeni contează și trebuie plătite. Strategia „De la fermă la consumator” trebuie să ofere acest lucru prin inițiative de interzicere a practicilor comerciale neloiale (25), evitarea comercializării sub prețul de producție și garantarea că prețul de piață este distribuit în mod echitabil de-a lungul lanțului de aprovizionare.

Buget

3.44.

Propunerile privind cadrul financiar multianual (CFM), inclusiv reducerea bugetului PAC cu 9 % în termeni reali, nu sunt compatibile cu obiectivele ambițioase prevăzute de Pactul verde prin cele două strategii: „De la fermă la consumator” și cea din domeniul biodiversității.

3.45.

Îndeplinirea obiectivelor strategiilor exclude o reducere a bugetului PAC. Bugetul trebuie să fie majorat pentru a ține seama de cerințele suplimentare impuse fermierilor și pentru a lua în considerare inflația și pentru a menține plățile de bază pentru fermieri și sprijinul pentru exploatațiile agricole din cadrul programului de dezvoltare rurală.

3.46.

Orice reducere a producției și a veniturilor fermierilor, generată de punerea în aplicare a acestei strategii, trebuie compensată.

3.47.

CESE își reiterează sprijinul pentru o majorare a bugetului UE la 1,3 % din VNB pentru a asigura finanțarea adecvată a PAC și a noilor obiective de politică și provocărilor identificate (26).

Baza științifică

3.48.

Acțiunea climatică trebuie să aibă la bază o măsurare precisă a activității la nivel de fermă. În prezent, modul în care este contabilizat metanul nu reflectă datele științifice actualizate (27), iar fermierii nu primesc credite pentru sechestrarea carbonului pe pășunile lor și în gardurile vii. Aceste aspecte trebuie abordate în cadrul strategiei „De la fermă la consumator” și a celei în domeniul biodiversității, pentru a oferi garanția că toate emisiile generate și sechestrate de acest sector sunt calculate în mod echitabil și exact.

Tranziția echitabilă

3.49.

O tranziție echitabilă pentru toți este de o importanță capitală în cadrul noii politici ecologice. Costurile aferente punerii în aplicare a unei noi politici trebuie suportate de toți, de la fermieri și procesatori la distribuitori și consumatori. Trebuie să definim conceptul de „a nu lăsa pe nimeni în urmă” (28) și să protejăm persoanele cele mai vulnerabile de consecințele nedorite ale noii politici.

Asigurarea echivalenței standardelor

3.50.

Acordul SPS al OMC din 1995 acoperă aplicarea reglementărilor privind siguranța alimentară și sănătatea animalelor și a plantelor. Articolul 5 alineatul (7) se referă la principiul precauției, consacrat în prezent în Tratatul de la Lisabona. Orice încercare de a-l modifica altfel decât la nivel multilateral ar avea implicații profunde asupra ordinii comerciale mondiale și a credibilității viitoare a Acordului SPS, în sine (29).

3.51.

UE trebuie să insiste asupra unor standarde echivalente, mult mai ferme, privind mediul înconjurător, bunăstarea animalelor și aspectele fitosanitare, aplicabile țărilor terțe care exportă în UE și similare celor care le sunt impuse fermierilor europeni. Importurile care nu corespund standardelor UE nu pot fi utilizate pentru a înlocui produsele europene cu standarde ridicate, produse cu respectarea strategiei „De la fermă la consumator” și a celei privind biodiversitatea. În mod similar, Europa nu își poate externaliza ambiția de a atinge țintele privind schimbarea climatică prin relocarea emisiilor de dioxid de carbon.

3.52.

De asemenea, UE ar trebui să evite orice tentație de a face concesii majore în domeniul agriculturii, caz în care și-ar submina producția internă. În mod similar, UE trebuie să elimine aplicarea standardelor duble în agricultură, mai ales în legătură cu acordurile SPS și BTC, în țările partenere.

Munca

3.53.

Cercetările arată că ALS reprezintă un instrument adecvat pentru îmbunătățirea situației forței de muncă în țările partenere (30). OIM, într-un studiu privind prevederile în materie de muncă din 76 dintre cele peste 260 de acorduri de liber schimb existente în 2016, a concluzionat că combinația dintre cooperarea tehnică, mecanismele de verificare și participarea societății civile a contribuit la îmbunătățirea situației drepturilor în materie de muncă în diferite sectoare.

Evaluarea impactului

3.54.

O legislație bună este aceea care, înainte de a fi adoptată, este supusă unui control corespunzător. Orice măsuri propuse ca parte a strategiei „De la fermă la consumator” și a strategiei UE în domeniul biodiversității trebuie să treacă printr-un proces detaliat de evaluare a impactului normativ, inclusiv o analiză comparativă, înainte de luarea oricărei decizii politice sau de reglementare.

Silvicultura și despădurirea

3.55.

Creșterea suprafeței forestiere în UE este o evoluție pozitivă și va avea un impact foarte benefic asupra schimbărilor climatice. Ea trebuie să fie însoțită de o finanțare solidă, astfel încât agricultorii să nu piardă venituri, având în vedere durata investițiilor.

3.56.

Politica comercială a UE trebuie să fie foarte atentă, în timp ce urmărește atingerea țintelor stabilite în Pactul verde european și în strategia „De la fermă la consumator”, ca importurile UE să nu agraveze fenomenul despăduririlor în țările terțe care sunt parteneri comerciali ai UE. Câteva exemple în acest sens includ importurile de soia și de carne de vită din țările Mercosur (Brazilia), importurile de carne de vită și de oaie din Australia, precum și importurile de ulei de palmier din Indonezia.

3.57.

CESE îndeamnă Comisia să informeze mai bine și să sporească nivelul de conștientizare în rândul consumatorilor europeni cu privire la problema despăduririi, îmbunătățind etichetarea de mediu a produselor și instituind un observator european al despăduririi și un mecanism de avertizare timpurie.

3.58.

CESE îi solicită Comisiei să sprijine, alături de populațiile locale, reîmpădurirea zonelor defrișate și împădurirea, în special în America de Sud, Africa Subsahariană și țările emergente. Comisia ar trebui, de asemenea, să furnizeze asistență financiară și tehnică țărilor terțe (inclusiv actorilor statali și nestatali) pentru a conserva, în special, ecosistemele forestiere „vechi”.

3.59.

CESE solicită Comisiei să îmbunătățească calitatea și credibilitatea etichetelor „zero defrișări importate”, prin încurajarea convergenței instrumentelor și extinderea certificărilor existente, bazându-se pe cartografierea prin teledetecție a utilizării terenurilor, prin sprijinirea producătorilor la punerea în aplicare și întărirea controalelor de-a lungul lanțurilor de aprovizionare.

4.   Impactul COVID-19

4.1.

Criza cauzată de coronavirus face vizibilă vulnerabilitatea noastră față de lanțurile de producție globalizate și comerțul internațional bazat pe principiul „Just in time”, care ne împiedică să avem la dispoziție bunuri esențiale în cazul unui șoc: măști, medicamente esențiale etc. Crize cum este aceasta se vor întâmpla din nou. Relocarea activităților din industrie, agricultură și servicii ar trebui să permită o mai mare autonomie față de piețele internaționale, recâștigarea controlului asupra metodelor de producție și inițierea unei tranziții sociale și ecologice a activităților.

4.2.

Pandemia ne-a reamintit că trăim în relație strânsă cu natura și că trebuie să protejăm biodiversitatea și să prevenim defrișările.

4.3.

Impactul crizei actuale cauzate de pandemia de COVID-19 asupra economiei mondiale este atât de grav, încât Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat că lumea se confruntă cu cea mai gravă recesiune economică de la Marea Depresiune din anii 1930.

4.4.

FMI prognozează că PIB-ul la nivel mondial va scădea cu 3 % în 2020, în timp ce alte instituții estimează declinul global între 2,3 % și 4,8 % și costurile aferente între 2 000 și 4 000 de miliarde USD. FMI a prevăzut că economia Statelor Unite se va contracta cu 5,9 %, iar zona euro cu 7,5 % în 2020 (31). PIB-ul UE pentru al doilea trimestru al anului 2020 a scăzut cu 15 % și, în ansamblu, economia se va micșora cu 7 % în 2020 (32).

4.5.

Unul dintre principalele efecte negative ale Marii Depresiuni din anii 1930 a fost reprezentat de absența securității și a suveranității alimentare, care a generat penuria alimentară și foametea în unele țări din Europa și în unele dintre statele Statelor Unite, fapt care a condus, la rândul său, la neliniști sociale și la proliferarea grupărilor politice extremiste.

4.6.

Unul dintre învățămintele importante ale crizei cauzate de pandemia de COVID-19 se referă la importanța securității și a suveranității alimentare a UE, acesta subliniind, din nou, importanța esențială pentru UE a unei PAC bine finanțate.

4.7.

Caracterul urgent al crizei cauzate de pandemia de COVID-19 ar trebui să întărească importanța PAC pentru UE (33) și să consolideze obiectivele inițiale de politică ale PAC prevăzute la articolul 39 din TFUE, în special: — asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru comunitățile agricole, în special prin majorarea venitului individual al lucrătorilor din agricultură; — garanția că produsele ajung la consumatori la prețuri rezonabile.

4.8.

Importanța unui răspuns economic ferm din partea UE la criza provocată de COVID-19 nu poate fi subliniată îndeajuns. Răspunsul Comisiei din perspectiva agriculturii a fost, până la momentul de față, dezamăgitor, întrucât măsurile de urgență destinate pieței au implicat o finanțare de doar 78 de milioane EUR.

4.9.

În ceea ce privește revitalizarea economiei europene ca urmare a crizei cauzate de pandemia de COVID-19, UE a lansat Planul de redresare „Next Generation EU”, implicând o sumă suplimentară de 750 de miliarde EUR, care, împreună cu bugetul UE pentru perioada 2021-2027, însumează 1 850 de miliarde EUR.

4.10.

Importanța unui răspuns economic ferm din partea UE la criza provocată de COVID-19 nu poate fi subliniată îndeajuns. Răspunsul Comisiei Europene trebuie să contribuie la refacerea și consolidarea economiei, a securității alimentare, a lanțurilor de aprovizionare durabile, a furnizării și, în legătură cu abordarea de tip „O singură sănătate”, a disponibilității dispozitivelor medicale, precum și a agriculturii și a sectorului agroalimentar, astfel încât să se asigure protecția mediului.

---

(1)  COM(2019) 640 final.

(2)  ODD.

(3)  COM(2019) 640 final – figura 1.

(4)  Strategia „De la fermă la consumator”.

(5)  Strategia UE în domeniul biodiversității.

(6)  A se vedea avizele CESE „De la fermă la consumator: o strategie alimentară durabilă” și „Strategia UE pentru 2030 în domeniul biodiversității” pe tema F2F și biodiversitate (a se vedea paginile 51 și 259 din prezentul JO).

(7)  A se vedea scrisoarea.

(8)  https://ec.europa.eu/trade/policy/eu-position-in-world-trade/

(9)  Eurostat.

(10)  https://ec.europa.eu/info/news/2019-record-year-eu-agri-food-trade-2020-mar-27_en#moreinfo

(11)  Avizul CESE pe tema „Importanța comerțului agricol pentru dezvoltarea viitoare a agriculturii și a economiei agricole în UE în contextul securității alimentare la nivel mondial” (JO C 13, 15.1.2016, p. 97).

(12)  Avizul CESE pe tema „Rolul agriculturii în negocierile comerciale multilaterale, bilaterale și regionale în lumina conferinței ministeriale a OMC de la Nairobi” (JO C 173, 31.5.2017, p. 20).

(13)  http://www.eesc.europa.eu/ro/node/63550

(14)  A se vedea legislația UE privind sectorul agriculturii ecologice: https://ec.europa.eu/info/food-farming-fisheries/farming/organic-farming/legislation_ro

(15)  Avizul CESE pe tema „Capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă (CDD) din acordurile de liber schimb (ALS) încheiate de UE” (JO C 227, 28.6.2018, p. 27).

(16)  Avizul CESE pe tema „Rolul esențial al comerțului și investițiilor în realizarea și punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD)” (JO C 129, 11.4.2018, p. 27).

(17)  Idem nota de subsol 12.

(18)  https://ec.europa.eu/info/departments/joint-research-centre_ro

(19)  Avizul CESE pe tema „Rolul politicilor comerciale și de investiții ale UE în consolidarea performanțelor economice ale UE” (JO C 47, 11.2.2020, p. 38), în special capitolul 5, referitor la comerț și la dezvoltarea durabilă, în special în ceea ce privește ODD și Acordul de la Paris.

(20)  Avizul CESE pe tema „Economia durabilă de care avem nevoie” (JO C 106, 31.3.2020, p. 1).

(21)  Avizul CESE pe tema „Contribuția societății civile la dezvoltarea unei politici alimentare globale în UE” (JO C 129, 11.4.2018, p. 18).

(22)  https://onehealthejp.eu/about/

(23)  https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/budget-may2018-modernising-cap_ro.pdf

(24)  https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_18_3985

(25)  Avizul CESE pe tema „Îmbunătățirea lanțului de aprovizionare cu alimente” (JO C 440, 6.12.2018, p. 165).

(26)  https://www.eesc.europa.eu/ro/our-work/opinions-information-reports/opinions/cap-legislative-proposals.

(27)  Allen, M. R., Shine, K. P., Fuglestvedt, J. S., Millar, R. J., Cain, M., Frame, D. J. and Macey, A. H., (2018) A solution to the misrepresentations of CO2-equivalent emissions of short-lived climate pollutants under ambitious mitigation. („O soluție pentru prezentarea eronată a emisiilor echivalente de CO2 a poluanților cu ciclu de viață scurt cu efect nociv asupra climei în condiții ambițioase de atenuare”) npj Climate and Atmospheric Science, 1(1), p. 16.

(28)  Avizul CESE pe tema „Să nu lăsăm pe nimeni în urmă” (JO C 47, 11.2.2020, p. 30).

(29)  Idem nota de subsol 12.

(30)  Innovation in the social pillars of sustainable development („Inovarea în cadrul pilonilor sociali ai dezvoltării durabile”) de dr. Evita Schmieg (Institutul german pentru afaceri internaționale și securitate – SWP).

(31)  https://blogs.imf.org/2020/04/14/the-great-lockdown-worst-economic-downturn-since-the-great-depression/

(32)  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52020DC0456

(33)  Avizul CESE pe tema „PAC – propuneri legislative” (JO C 62, 15.2.2019, p. 214).