Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Stimularea competitivității, a inovării, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă prin promovarea la nivel mondial a cooperării în materie de reglementare, prin sprijinirea unui sistem de comerț multilateral reînnoit și prin reducerea subvențiilor care provoacă distorsiuni pe piață”

(aviz din proprie inițiativă)

(2020/C 364/05)

Raportor:	Georgi STOEV
Coraportor:	Thomas STUDENT

Decizia Adunării Plenare	20.2.2020
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	CCMI
Data adoptării în secțiune	26.6.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	16.7.2020
Sesiunea plenară nr.	553
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	211/1/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Anumite perturbări precum cea provocată de COVID-19 amenință să „înghețe” economia mondială și viața socială. Impactul acestei crize ar putea determina recesiune în SUA, UE, Japonia și alte regiuni ale lumii, o creștere extrem de lentă în China și pierderi imense de producție. Guvernele trebuie să contracareze daunele economice prin politici fiscale și monetare și să facă față schimbărilor preconizate ale paradigmei economice. CESE subliniază necesitatea unor modele de afaceri și mecanisme de apărare comercială eficiente, în special în ceea ce privește Asia, observând că 36 de milioane de locuri de muncă din UE depind de potențialul de export al UE și că ponderea ocupării forței de muncă în UE în domeniul vânzării de bunuri și servicii în restul lumii în totalul ocupării forței de muncă a crescut de la 10,1 % în 2000 la 15,3 % în 2017 (1). Se impune o reacție fiscală, economică și socială la criză pentru a preveni impactul negativ al acesteia asupra acestor sectoare, precum și a altor sectoare.

1.2.

Ca parte a unei reformulări generale a politicii industriale impuse de durabilitatea mediului și de digitalizare, criza COVID-19 ar trebui să determine UE să stimuleze sectoarele care produc echipamente medicale și produse farmaceutice, pentru a asigura suveranitatea comună a UE și autosuficiența în aceste sectoare. Elaborarea acestui aviz a început înainte de izbucnirea unei crize economice și sanitare imprevizibile, care a impus schimbări în economii și în modelele de globalizare pe termen scurt, mediu și lung. Deși această criză nu este tema principală a avizului, ea are și va avea un impact enorm asupra sectoarelor și subiectelor dezbătute în cele ce urmează. Este deja evident că această criză împinge anumite regiuni ale lumii spre un nou val de protecționism și de naționalism economic, atât la nivel mondial, cât și în interiorul UE. Informațiile despre toți acești factori sunt luate în calcul și actualizate, pe cât posibil, în mod orizontal, în acest aviz.

1.3.

CESE împărtășește opinia potrivit căreia întreprinderile și schimburile comerciale internaționale au potențialul de a contribui la creșterea globală datorită gradului mai ridicat de specializare, economiilor de scară, lanțurilor valorice globale avansate și răspândirii cercetării și a tehnologiilor. De asemenea, ar trebui să se aducă în discuție trecerea de la lanțurile valorice la rețele generatoare de valoare, de la linearitate la circularitate și de la tangibilitate la intangibilitate, ceea ce va presupune agilitate din partea industriei pentru a se adapta.

1.4.

CESE evidențiază faptul că politica UE trebuie să prevină situațiile în care participanții la dezvoltare industrială devin victime ale dumping-ului economic, social și ecologic ca practică neloială. Cu privire la politicile urgente care vor fi puse în aplicare, UE se confruntă cu următoarele provocări: piața SUA pentru exporturile UE, potențiala colaborare dintre UE și SUA, rolul viitor al Chinei și necesitatea reformării OMC. Industriile ar trebui să devină catalizatori de soluții pentru provocările societății și cele de mediu, care să creeze valori noi pentru societate.

1.5.

CESE recunoaște că nereglementarea globalizării duce la accentuarea inegalităților, la exercitarea de presiuni în jos asupra întreprinderilor, a salariilor și a condițiilor de muncă, precum și la destabilizarea securității sociale. Acest aspect ar putea deveni o amenințare reală pentru modelele sociale europene. Globalizarea nereglementată are efecte negative și asupra standardelor de calitate a mediului. CESE este îngrijorat că întreprinderile și locurile de muncă din Europa sunt sub presiunea practicilor comerciale neloiale neconforme cu standardele economiei de piață, care nu respectă acordurile internaționale sociale și de mediu. Industria UE ar trebui să se dezvolte pornind de la avantajul său unic, combinând valori europene, noi tehnologii și o abordare în perspectivă. Piața unică este esențială pentru industria europeană și pentru răspândirea inovării, nu doar în privința tehnologiilor digitale, ci și a altor tehnologii-cheie favorizante, precum biotehnologia. De asemenea, pentru a asigura acceptarea din partea societății a transformării industriale, se poate sublinia rolul coeziunii sociale și regionale, precum și al dialogului social.

1.6.

Strategia industrială și politica comercială ale UE nu ar trebui să submineze eforturile acesteia de a acorda asistență pentru dezvoltare țărilor terțe, iar CESE recomandă adoptarea unei abordări echilibrate, care să coordoneze mai bine și să combine ajutoarele naționale de dezvoltare, în raport cu economiile mai fragile. CESE își exprimă îngrijorarea că escaladarea măsurilor luate în caz de neconformare cu cerințele OMC și noile dispoziții netarifare discriminatorii pot duce la impunerea unor sarcini de reglementare reciproce excesive, situație care riscă să devină noua regulă în comerțul mondial. Programele de sprijin și de monitorizare existente ale UE ar trebui reevaluate, în conformitate cu normele UE în materie de concurență, pentru a sprijini statele membre ale UE, partenerii, întreprinderile și angajații UE afectați negativ de criza economică și de războaiele comerciale și a reduce sarcina asupra lor.

1.7.

CESE consideră că, pentru a face față provocărilor externe, piața internă a UE ar trebui să devină „cel mai bun loc pentru investiții”. Noua strategie industrială și toate celelalte pârghii ar trebui evaluate din perspectiva capacității lor de a promova și sprijini investițiile în infrastructura industrială, energetică, de transport și digitală, printr-o abordare extinsă privind conectivitatea. Revizuirea normelor în materie de fuziuni, achiziții și ajutoare de stat ar putea consolida poziția de egalitate a UE față de concurența la nivel mondial. Toate nivelurile de guvernanță ar trebui să asigure distribuirea echitabilă a beneficiilor globalizării și atenuarea efectelor negative la nivel global, regional și local.

Un sistem comun de evaluare a investițiilor străine directe ar contribui la o imagine mai clară a intereselor în active strategice, cum ar fi infrastructurile și tehnologiile critice și securitatea aprovizionării cu factori de producție esențiali. Mai mult ca oricând, sunt necesare instrumente eficiente de apărare a schimburilor comerciale – prin utilizarea directivelor privind achizițiile publice – și o rețea solidă de acorduri de liber schimb (ALS) pentru combaterea practicilor ilicite, accentuarea convergenței în materie de reglementare și promovarea standardelor de durabilitate, fiind astfel reduse distorsiunile pe piață.

1.8.

CESE este preocupat de atitudinea negativă manifestată recent față de comerțul internațional și globalizare, precum și de escaladarea mișcărilor populiste care cer intensificarea naționalismului. În opinia sa, protecționismul și naționalismul nu pot oferi răspunsurile potrivite la probleme economice și sociale. Reforma pe termen mediu și prioritățile de investiții sunt necesare pentru a redresa economiile în vederea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii, cu integrarea tranziției ecologice și a transformării digitale. UE ar trebui să ia toate măsurile posibile pentru a menține democrația intactă, în ciuda unor circumstanțe pandemice.

1.9.

CESE consideră că Pactul verde ar trebui să integreze noua strategie industrială și noua politică comercială, alături de politica economică, de reglementare și în domeniul concurenței, într-un efort global de a proteja mediul, fără a crea amenințări la adresa pieței unice, precum și a întreprinderilor și locurilor de muncă din Europa, și să stabilească obiective ambițioase în materie de mediu pentru întreaga industrie.

1.10.

CESE împărtășește opinia potrivit căreia unul dintre mesajele-cheie privind stabilitatea economică este că statele membre ar trebui să acorde o atenție corespunzătoare calității finanțelor publice, promovând investițiile necesare și orientate spre viitor.

2.   Considerații generale

2.1.

Dată fiind presiunea constantă la care este supus sistemul multilateral, întreprinderile din UE cu activități la nivel mondial se confruntă cu o creștere a fricțiunilor și incertitudinilor, cu creșterea protecționismului și cu tensiunile actuale dintre partenerii comerciali ai UE. Lanțurile valorice globale se restrâng, iar tendința generală de revenire la regionalizare se face simțită la nivel mondial. UE se află, împreună cu SUA și China, în centrul acestei dinamici, iar o serie de sectoare-cheie se confruntă cu o presiune considerabilă. Se impune luarea unor decizii fundamentale pentru creșterea posibilității de a evita riscul de marginalizare și pentru menținerea rolului global al UE. Se impune de urgență revizuirea investițiilor pe teritoriul Uniunii și orientarea spre susținerea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, cu asigurarea de lichidități și de stabilitate în sectorul financiar, menținerea pieței unice și asigurarea fluxului de bunuri esențiale. Un astfel de obiectiv poate fi realizat doar prin combinarea unor măsuri precum: aplicarea unor reglementări și politici și întreprinderilor din țări terțe care exercită activități în UE, acțiuni în infrastructură, investiții în bunuri publice (inclusiv sănătate, educație, infrastructură digitală), reciprocitate în achiziții publice, o politică comercială eficace, independență digitală.

2.2.

Competitivitatea industriei UE la nivel mondial este îngreunată de întoarcerea la unilateralism, de lipsa unei guvernanțe globale eficiente cu privire la chestiuni economice și comerciale, de asimetria piețelor și de perturbarea acestora din cauza concurenților subvenționați, în special a întreprinderilor de stat, și a crizei. Investițiile întreprinderilor din UE în cercetare și inovare au ca scop corelarea competitivității și a durabilității, dar aceste investiții și riscurile asumate pot deveni ineficiente prin accesul redus la piețele internaționale și prin concurență neloială. În acest cadru, IMM-urile sunt mai vulnerabile decât oricând.

2.3.

În aceste condiții, alianțele pe care UE le promovează ar putea contribui la promovarea intereselor sale în cadrul organizațiilor multilaterale, cum ar fi Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și Organizația Națiunilor Unite (ONU). Prin urmare, strategia industrială recent adoptată și raportul anual al Comisiei privind punerea în aplicare a ALS reprezintă un pas către o mai mare transparență, dar oferă și un instrument eficace pentru a furniza societății civile informații de bază obiective cu privire la acordurile comerciale negociate de UE. În pofida unor elemente pozitive, pachetul global al strategiei industriale recent adoptate nu a convins pe toată lumea că va aduce o diferență perceptibilă pentru întreprinderi, pentru forța de muncă și societatea civilă, care se străduiesc să crească competitivitatea și creșterea economică a Europei.

2.4.

Adoptarea unei politici industriale europene robuste și apărarea intereselor comerciale ale Uniunii sunt compatibile cu obiectivul prioritar al politicii sale externe: consolidarea multilateralismului în jurul instituțiilor sistemului ONU. Reformele necesare legate de acestea ar trebui să facă posibilă trecerea la o lume guvernată de norme echitabile și pe baza unor principii democratice.

3.   Valorificarea potențialului perspectivelor antreprenoriale

3.1.

CESE este de acord cu punctul de vedere al Comisiei conform căruia întreprinderile din UE pot beneficia de strategia industrială și de acordurile comerciale ale UE doar dacă dispun de informații pertinente cu privire la conținutul acestor strategii și acorduri și dacă înțeleg modul în care ele funcționează în practică.

3.2.

CESE constată cu îngrijorare că natura complexă a regulilor privind originea și a formularelor administrative impuse de partenerii comerciali ai UE pentru acordarea de preferințe întreprinderilor din UE și eforturile depuse pentru a dovedi originea preferențială par a fi disproporționate pentru IMM-urile din UE, dacă sunt puse în balanță cu dimensiunea contractelor încheiate de către acestea.

3.3.

CESE propune ca, pentru țările implicate în situații de concurență, de muncă sau de standarde de durabilitate neloiale, să se prevadă și dispoziții pentru explorarea unor aspecte esențiale legate de dezvoltarea unor mecanisme alternative de soluționare a litigiilor și de aplicarea unor mecanisme de soluționare online a litigiilor. CESE consideră ca fiind binevenită procedura provizorie multipartită de arbitraj anunțată recent de către CE ca o soluție temporară de menținere a unei funcții independente și în două etape de soluționare a litigiilor.

3.4.

CESE reamintește că cele mai multe activități comerciale ale IMM-urilor se desfășoară preponderent în cadrul pieței unice (2), doar aproximativ jumătate dintre acestea comercializându-și produsele în afara UE (3), și observă, de asemenea, că activitatea de export a IMM-urilor este puternic concentrată în unele state membre și regiuni, șase state membre (4) reprezentând peste două treimi din totalul activităților și schimburilor comerciale ale IMM-urilor în UE.

3.5.

CESE și CCMI salută activitățile avansate ale Comisiei pe portalul online, care va integra două baze de date (baza de date privind accesul pe piață și serviciul de asistență pentru comerț) și care abordează complexitatea și lipsa de coerență a regulilor de origine și a procedurilor vamale și introduce un calculator gratis online pentru regulile de origine, oferind un sprijin suplimentar IMM-urilor din UE.

3.6.

CESE consideră că Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă, alături de reprezentanțele diplomatice și consulare ale statelor membre, ar putea juca un rol important în promovarea strategiei, serviciilor și schimburilor comerciale ale UE cu țări terțe, pentru a facilita atât investițiile din exterior, cât și oportunitățile de export pentru întreprinderile și forța de muncă din Europa.

3.7.

De asemenea, CESE salută instrumentele utilizate de Comisia Europeană pentru a promova și sprijini IMM-urile din UE în eforturile lor de internaționalizare, astfel încât să devină mai competitive pe plan mondial, și subliniază necesitatea ca aceste instrumente să adopte o abordare ascendentă; Pe lângă aceste inițiative, noua paradigmă poate oferi mai multe oportunități IMM-urilor și altor actori regionali.

3.8.

CESE privește cu îngrijorare situația legată de chestiunile nerezolvate cu partenerii comerciali ai UE, astfel cum sunt prezentate în raportul Comisiei, în special faptul că produsele din UE se confruntă în continuare cu obstacole la accesul pe piețele din țările partenere. Recunoașterea reciprocă nebirocratică a standardelor tehnice ar trebui să reprezinte o prioritate majoră.

3.9.

CESE evidențiază că, așa cum a subliniat un studiu al Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) (5) bazat pe o analiză a fluxurilor comerciale în unele state membre, performanțele la export ale UE sunt strâns corelate cu PIB-ul, iar schimburile comerciale sunt foarte concentrate în câteva state membre.

3.10.

CESE reamintește că impactul teritorial neuniform al globalizării a fost recunoscut de către Comisie în documentele sale de reflecție privind Valorificarea oportunităților oferite de globalizare și Viitorul finanțelor UE, subliniind că, deși beneficiile globalizării sunt răspândite la scară largă, costurile sunt adesea localizate.

3.11.

CESE pune un accent deosebit pe rolul politicii de coeziune în asigurarea unei mai bune competitivități a UE prin investiții specifice în sectoare-cheie cum ar fi infrastructurile de rețea, cercetarea și inovarea, serviciile TI, acțiunile de protecție a mediului și de combatere a schimbărilor climatice, ocuparea forței de muncă de calitate și incluziunea socială.

3.12.

CESE subliniază rolul pe care îl poate juca Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) pentru a-i ajuta pe cei care devin șomeri în urma schimbărilor structurale cauzate de globalizare, digitalizare, migrație și schimbările climatice. Având în vedere amploarea crizei economice și de ocupare a forței de muncă care se profilează, FEAG ar trebui să fie consolidat din punct de vedere financiar, iar normele sale ar trebui să fie mai flexibile, în funcție de natura și amploarea crizei, și legate de Fondul pentru o tranziție echitabilă.

3.13.

CESE este de acord că măsurile flexibile de muncă și telemunca joacă un rol important în păstrarea locurilor de muncă și a producției, însă în pofida eforturilor de a atenua impactul social al crizei, se preconizează că aceasta va determina o creștere semnificativă a șomajului și a inegalităților la nivel de venituri. Politica revizuită a UE privind Pactul verde ar putea juca un rol important în a garanta că globalizarea generează efecte economice, sociale, teritoriale și ecologice pozitive pentru întreprinderi, angajați și pentru societatea civilă și contribuie la reducerea distorsiunilor pe piață.

3.14.

CESE are convingerea că s-ar putea recurge la un mecanism care să abordeze „amprenta de carbon” în producție și ar putea fi depuse eforturi pentru decarbonizarea industriilor pentru a asigura condiții de concurență echitabile; însă observă că o astfel de măsură trebuie să abordeze în mod echilibrat preocupările legate de mediu, schimburi comerciale și echitate pentru a evita distorsiunile pe piață, declanșarea unor măsuri de retorsiune împotriva țărilor UE și astfel daunele asupra industriei UE și a locurilor de muncă din acest sector.

3.15.

CESE împărtășește opinia potrivit căreia este esențial să se reducă decalajul în performanța productivității între economii, regiuni și firme extrem de productive și toate celelalte și că productivitatea ar putea fi sprijinită de către instituții eficace și sisteme fiscale eficiente.

3.16.

Este necesară o nouă politică industrială care să fie orientată spre stimularea activităților cu un conținut mai ridicat de inovare și generarea unei valori adăugate mai mari, acestea fiind indisolubil asociate cu promovarea calității și a locurilor de muncă noi. Dacă este înțelept concepută și corect aplicată, o astfel de politică ar putea contribui la evitarea influențelor negative ale altor scăderi ale PIB-ului, ale fragmentării pieței unice și ale perturbațiilor de la nivelul lanțurilor valorice.

4.   Atenuarea impactului negativ al unor evoluții singulare

4.1.

CESE îi îndeamnă pe toți actorii instituționali principali să revizuiască legăturile dintre UE-27 și Regatul Unit, care vor defini în mare măsură impactul retragerii Regatului Unit asupra economiilor lor; trebuie concepute măsuri adecvate pentru sectoarele care riscă să fie puternic afectate negativ.

4.2.

CESE regretă că decizia SUA de a introduce tarife suplimentare pentru produsele europene, care contracarează ajutorul acordat de UE producătorului Airbus, va afecta în principal produsele agricole și agroalimentare provenite din statele membre ale UE. Eficacitatea măsurilor de salvgardare ale UE în sectorul siderurgic, care se află în mod tradițional în centrul atenției CCMI, ar trebui să fie reevaluată în lumina mediului economic în declin al industriei siderurgice, pentru a evita prejudicierea în continuare a întreprinderilor siderurgice europene și a asigura condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile și forța de muncă din UE. CESE subliniază că taxele vamale pe care SUA le aplică oțelurilor au dus la deturnări comerciale grave în cazul produselor siderurgice din țările terțe care caută să intre într-o măsură din ce în ce mai mare pe piața europeană, aceste produse fiind utilizate în special în contracte de construcție a infrastructurii publice.

4.3.

CESE observă că, deși nicio țară nu se poate izola de globalizare fără a suporta costuri enorme, riscul prăbușirii sistemului comercial multilateral este real și, prin urmare, UE trebuie să reflecteze asupra acestui aspect. Comitetul salută, în acest sens, programul de lucru al Comisiei pentru 2020, care prezintă o inițiativă de reformare a OMC până la sfârșitul anului 2020, și planul de redresare propus.

4.4.

CESE împărtășește opinia potrivit căreia UE trebuie să adopte o abordare mai hotărâtă pentru a asigura efectiv reciprocitatea în practică și a combate protecționismul în accesul la piețele de achiziții publice din țări terțe. Piața achizițiilor publice chineze și protecția drepturilor de proprietate intelectuală prezintă divergențe notabile de la standardele internaționale și, în pofida aderării la OMC, China este în continuare o piață în mare măsură protejată. În plus, China nu a aderat încă la Acordul OMC privind achizițiile publice (AAP), în pofida promisiunii făcute când a fost acceptată în organizație. Dezbaterea privind China a devenit mai aprinsă în UE. Programele sale ambițioase, precum inițiativele „O centură, un drum” sau „Made in China 2025” și „Orientările 16+1” (Budapesta 2017, Sofia 2018 și Dubrovnik 2019) (6), au atras atenția unei serii de actori publici și privați, inclusiv instituțiilor UE. Chestiunea 5G a adus securitatea digitală în prim-plan, oferind un teren fertil pentru realizarea de progrese în direcția independenței digitale a UE. Promovarea programelor UE pentru investiții în cercetare și inovare pare a fi abordarea cea mai rațională și susceptibilă de a oferi rezultate în acest sens.

4.5.

Recomandările de politică și măsurile concrete ar trebui să țină seama de două trăsături strategice. Prima este că G20, care ar fi putut deveni un forum politic global, complementar sistemului Națiunilor Unite, astfel încât să abordeze și dezechilibrele și inegalitățile la nivel mondial, a pierdut o mare parte din ponderea sa. A doua, strâns legată de aceasta, este că UE nu dispune de o „politică economică externă” eficientă. Politica industrială și alte politici ale UE care influențează factorii legați de producție, energie, piața internă, cercetare și inovare, transporturi etc. nu se corelează cu dimensiunea externă a comerțului și a serviciilor externe ale UE sau o fac doar în parte, aspect valabil și în cazul agențiilor statelor membre de creditare a exporturilor, care ar trebui să-și reunească eforturile. Confruntarea UE cu principalii actori internaționali este îngreunată de această necorelare, rolul său în forurile multilaterale și internaționale și în prevenirea distorsiunilor pe piață reducându-se.

5.   Impactul crizei generate de pandemia de COVID-19

5.1.

Criza provocată de COVID-19 a avut un impact macroeconomic și fiscal extraordinar, care este încă un fenomen activ. CESE împărtășește opinia potrivit căreia nu au existat soluții alternative la politicile financiare și monetare expansive din UE și de la nivel global anunțate recent. Provocările majore includ o redresare incompletă și neuniformă, precum și o creștere a șomajului. Deși măsurile de politică ar trebui să limiteze creșterea șomajului, măsurile de politică necesare vor genera deficite publice și vor determina creșterea datoriei publice.

5.2.

CESE subliniază faptul că această criză are implicații grave pe termen lung pentru UE. Având în vedere că factorul politic a întârziat implicarea coordonată a UE în combaterea pandemiei, ar putea apărea un fenomen general de pierdere a încrederii în politică.

5.3.

Printre alte riscuri se numără durata mai mare a pandemiei decât s-a presupus, instabilitatea financiară la nivel mondial și în UE, creșterea fenomenului de protecționism, fragmentarea pieței unice și înrădăcinarea unor divergențe structurale.

5.4.

CESE are convingerea că Europa are nevoie urgentă de un nou proiect de integrare internă, de o strategie economică, socială (inclusiv coordonarea în domeniul sănătății publice), fiscală, energetică și de mediu comună și de o politică comercială coerentă. Absența unei strategii europene eficace este alarmantă și trebuie înlocuită de o nouă abordare europeană colectivă.

5.5.

Este nevoie de un pachet masiv de investiții pentru redresare și reconstrucție, pentru a sprijini economia UE după criză, ca parte componentă a noului cadru financiar multianual, în completarea acțiunilor întreprinse deja de Mecanismul european de stabilitate, Banca Europeană de Investiții și Banca Centrală Europeană. Planul necesar de redresare pentru investiții ar fi finanțat în continuare din fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și din obligațiuni de redresare, care să fie clar definite sub aspectul problemelor provocate de criza generată de coronavirus și să fie garantate de bugetul UE. În acest context, CESE consideră că planul de redresare prezentat recent de către Comisia Europeană este un prim pas concret în această direcție.

5.6.

CESE subliniază că, în vremuri de criză și în cadrul strategiei UE de ieșire din criză, este esențial, de asemenea, ca schimburile comerciale să fie bazate pe reguli. Statele membre ale UE trebuie să respecte piața unică și să garanteze că nu există bariere interne în calea comerțului intra-UE prin lansarea unor negocieri mai ample cu privire la un acord multilateral care să ducă la condiții echitabile de concurență, inclusiv la posibila liberalizare permanentă a tarifelor privind echipamentele medicale și să contribuie la garantarea funcționării libere a lanțurilor de aprovizionare globale în acest sector crucial. Pe lângă aceste măsuri, liberalizarea tarifelor și finanțarea exporturilor (care ar trebui să fie bine coordonate între respectivele organisme ale UE și statele membre) ar putea reduce presiunea asupra întreprinderilor și ar preveni denaturarea pieței.

---

(1)  http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2018/november/tradoc_157516.pdf

(2)  EPRS, CETA implementation: SMEs and regions in focus (Punerea în aplicare a CETA: accent asupra IMM-urilor și regiunilor), studiu realizat la solicitarea CoR, 18 noiembrie 2019, disponibil la adresa http://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document.html?reference=EPRS_IDA(2019)644179

(3)  Flash Eurobarometru 42, Internaționalizarea întreprinderilor mici și mijlocii, octombrie 2015.

(4)  Belgia, Germania, Spania, Italia, Țările de Jos și Regatul Unit.

(5)  EPRS, Interactions between trade, investment and trends in EU industry: EU regions and international trade (Interacțiunile dintre comerț și investiții și tendințe în industria UE: regiunile UE și comerțul internațional), studiu realizat la solicitarea CoR, 27 octombrie 2017, disponibil la adresa http://www.europarl.europa.eu/thinktank/ro/document.html?reference=EPRS_STU(2017)608695

(6)  2017: https://www.fmprc.gov.cn/mfa_eng/wjdt_665385/2649_665393/t1514534.shtml;

2018: https://www.fmprc.gov.cn/mfa_eng/wjdt_665385/2649_665393/t1577455.shtml;

2019: https://www.fmprc.gov.cn/mfa_eng/wjdt_665385/2649_665393/t1655224.shtml.