—

având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului de parteneriat și cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Kazahstan, pe de altă parte (1) și Rezoluția sa din 10 martie 2016 referitoare la libertatea de exprimare în Kazahstan (2),

—

având în vedere Rezoluția sa legislativă din 12 decembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului de parteneriat și cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Kazahstan, pe de altă parte (3),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Kazahstan, inclusiv cele din 18 aprilie 2013 (4) și 15 martie 2012 (5), precum și cea din 17 septembrie 2009 privind cazul lui Yevgeny Zhovtis din Kazahstan (6),

—

având în vedere Acordul consolidat de parteneriat și cooperare (ACP consolidat) semnat la 21 decembrie 2015 la Astana,

—

având în vedere Rezoluțiile sale din 15 decembrie 2011 referitoare la situația aplicării strategiei UE pentru Asia Centrală (7) și din 13 aprilie 2016 referitoare la implementarea și revizuirea Strategiei UE-Asia Centrală (8),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 22 iunie 2015 și din 19 iunie 2017 privind Strategia UE pentru Asia Centrală,

—

având în vedere dialogurile anuale UE-Kazahstan privind drepturile omului,

—

având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât Uniunea Europeană și Kazahstanul au semnat, la 21 decembrie 2015, un Acord consolidat de parteneriat și cooperare (ACP consolidat), menit să asigure un cadru larg pentru dialogul politic consolidat și cooperarea în domeniul justiției și afacerilor interne și în numeroase alte domenii; întrucât acest acord pune un accent puternic pe democrație, statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale, pe principiile economiei de piață și pe dezvoltarea durabilă, precum și pe cooperarea cu societatea civilă, inclusiv implicarea societății civile în elaborarea politicilor publice;

B.

întrucât Kazahstanul a aderat la Comisia pentru democrație prin drept (Comisia de la Veneția) în martie 2012;

C.

întrucât se pare că guvernul Kazahstanului nu a luat nicio măsură pentru a revizui dispozițiile formulate în linii mari la articolul 174 din Codul Penal, care interzice „incitarea” la disensiuni sociale, naționale sau de altă natură și la articolul 274, care interzice „difuzarea de informații despre care se știe că sunt false”, dar continuă să utilizeze aceste dispoziții ca bază pentru a acuza și a închide activiști ai societății civile și jurnaliști;

D.

întrucât numărul deținuților politici din Kazahstan a crescut; întrucât, în 2016, în diferite regiuni din Kazahstan au avut loc manifestații pașnice împotriva schimbărilor din Codul funciar, ceea ce a dus la reținerea a peste 1 000 de participanți (inclusiv 55 de jurnaliști), dintre care peste 30 au fost ulterior arestați; întrucât Grupul de lucru al ONU privind detenția arbitrară a recunoscut natura arbitrară a detenției, lipsa unui proces echitabil și încălcarea gravă a drepturilor în anumite cazuri; întrucât activistul societății civile Maks Bokayev execută o pedeapsă cu închisoarea pentru participarea legitimă la această demonstrație pașnică în masă;

E.

întrucât guvernul Kazahstanului a cooperat cu misiunea la nivel înalt a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și s-a angajat să pună în aplicare o foaie de parcurs pentru a răspunde preocupărilor OIM, dar nu a luat măsuri semnificative pentru a pune în aplicare dispozițiile foii de parcurs, cum ar fi modificarea legislației privind sindicatele; întrucât, în mod similar, nu a pus în aplicare recomandările anterioare ale Comitetului OIM privind aplicarea standardelor pentru a revizui legislația privind sindicatele și a Codului muncii și pentru a lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că Confederația sindicatelor independente din Kazahstan (CITUK) și filialele sale își pot exercita pe deplin drepturile sindicale;

F.

întrucât activiștii sindicali Nurbek Kushakbaev și Amin Eleusinov au fost eliberați condiționat în mai 2018, dar activitățile lor sindicale rămân interzise; întrucât activista Larisa Kharkova se confruntă cu restricții similare, precum și cu hărțuire judiciară constantă, iar Erlan Baltabay, un alt activist sindical din Șimkent, se află sub urmărire penală în urma unor acuzații îndoielnice;

G.

întrucât noua legislație privind ONG-urile a înăsprit normele contabile pentru organizațiile societății civile; întrucât organizațiile pentru drepturile omului sunt supuse presiunii fiscale în legătură cu subvențiile primite de la donatorii internaționali;

H.

întrucât libertatea religioasă și a convingerilor a fost grav subminată; întrucât convingerile religioase sunt folosite de autorități ca pretext pentru detenția arbitrară; întrucât Saken Tulbayev a fost încarcerat după ce a fost acuzat de „incitare la ură religioasă”;

I.

întrucât, la 13 martie 2018, autoritățile au interzis mișcarea pașnică a opoziției „Democratic Choice of Kazakhstan” (DCK), iar peste 500 de persoane au sprijinit DCK în diferite forme; întrucât activiștii civili Almat Zhumagulov și poetul Kenzhebek Abishev au devenit victime ale luptei autorităților din Kazahstan împotriva DCK și au fost condamnați la 8 și, respectiv, 7 ani de închisoare; întrucât Ablovas Dzhumayev a fost condamnat la trei ani de închisoare, iar Aset Abishev la patru ani de închisoare pentru criticarea autorităților online și pentru sprijinirea DCK;

J.

întrucât, în pofida faptului că este protejat de Constituția Kazahstanului, dreptul la libertatea de asociere rămâne în mare măsură restricționat în această țară, iar Legea privind asocierea publică continuă să solicite ca toate asociațiile publice să se înregistreze la Ministerul Justiției; întrucât, în decembrie 2015, noile modificări ale legii respective au impus obligații de raportare și reglementări de stat împovărătoare prin intermediul unui organism desemnat de guvern; întrucât persoanele care desfășoară activități în organizații neînregistrate se pot confrunta cu sancțiuni administrative și penale;

K.

întrucât societatea civilă și activiștii pentru drepturile omului continuă să se confrunte cu represalii și restricții în activitățile pe care le desfășoară, printre aceștia numărându-se activista pentru drepturile omului Elena Semenova, supusă unei interdicții de călătorie pentru „diseminarea de informații false cu bună știință” și activista din Șimkent Ardak Ashim, care a fost acuzată de „incitare la discordie” pentru postările ei critice de pe platformele de comunicare socială și a fost supusă detenției psihiatrice forțate; întrucât, la 10 mai 2018, în timpul vizitei unei delegații a Parlamentului European în Kazahstan, poliția a recurs la utilizarea forței excesive împotriva protestatarilor pașnici care încercau să se întâlnească cu deputații din Parlamentul European; întrucât peste 150 de persoane au fost reținute de poliție și peste 30 de protestatari au fost arestați administrativ; întrucât, la 17 și 18 septembrie 2018, poliția din Kazahstan a reținut mai mulți activiști care doreau să se întâlnească cu deputații din Parlamentul European;

L.

întrucât, în aprilie 2018, au intrat în vigoare noi modificări restrictive ale legislației privind mass-media și informațiile, accesul la informații pe platformele sociale continuă să fie blocat, iar Forbes Kazahstan și Ratel.kz se confruntă cu o anchetă penală deschisă împotriva lor din cauza „difuzării de informații false cu bună știință”; întrucât utilizarea rețelelor sociale este controlată și limitată de autorități; întrucât mai mulți bloggeri și utilizatori ai rețelelor sociale au fost condamnați la închisoare, printre aceștia numărându-se Ruslan Ginatullin, Igor Chupina și Igor Sychev; întrucât bloggerul Muratbek Tungishbayev a fost extrădat din Kârgâzstan în Kazahstan, cu încălcarea gravă a legii și a fost supus unui tratament inuman în Kazahstan;

M.

întrucât impunitatea pentru torturarea și maltratarea prizonierilor și a suspecților rămâne în continuare norma, în ciuda faptului că guvernul s-a angajat să respecte toleranța zero față de tortură; întrucât autoritățile nu au reușit să efectueze o anchetă credibilă cu privire la acuzațiile de tortură în timpul conflictului extins din sectorul petrolier din Zhanaozen din 2011;

N.

întrucât Parchetul de la Almaty nu a găsit nicio dovadă credibilă pentru a susține acuzațiile de tortură cu privire la omul de afaceri Iskander Yerimbetov, condamnat la șapte ani de închisoare pentru fraude la scară largă în octombrie 2018; întrucât Grupul de lucru al ONU privind detenția arbitrară a concluzionat în 2018 că arestarea și reținerea sa au fost arbitrare, a solicitat eliberarea sa și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acuzațiile de tortură în timpul arestului preventiv;

O.

întrucât nivelurile ridicate de violență împotriva femeilor și normele și stereotipurile patriarhale tradiționale ridică obstacole majore în calea egalității de gen în Kazahstan; întrucât ONG-urile afirmă că violența împotriva femeilor este subraportată și că există o rată scăzută de urmărire penală a cazurilor de violență împotriva femeilor, precum și a cazurilor de hărțuire sexuală;

P.

întrucât persoanele LGBTI din Kazahstan se confruntă cu probleme juridice și cu discriminare; întrucât relațiile sexuale cu persoane de același sex, atât în cazul femeilor, cât și al bărbaților, sunt legale în Kazahstan, dar cuplurile de același sex și gospodăriile întemeiate de astfel de cupluri nu sunt eligibile pentru același tip de protecție juridică de care beneficiază cuplurile de sex opus căsătorite;

Q.

întrucât Kazahstanul se situează pe locul 143 din 167 în Indicele democrației mondiale, țara fiind astfel definită ca un regim autoritar,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.