52019IP0098

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52019IP0098 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52019IP0098

Rezoluția Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la stadiul dezbaterii privind viitorul Europei (2018/2094(INI))

JO C 449, 23.12.2020, p. 90–101 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Date of document:: 13/02/2019; data votului
Date of vote:: 13/02/2019
Date of debate:: 11/02/2019

Author:: Parlamentul European, Comisia pentru afaceri constituţionale, Comisia pentru afaceri economice şi monetare, Comisia pentru afaceri juridice, Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Comisia pentru comerţ internaţional, Comisia pentru control bugetar
Form:: Rezoluție din proprie inițiativă
Parliamentary term:: a opta legislatură
Internal reference:: 2018/2094(INI)
Session:: 2018-2019

Treaty:

Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene , Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene , Tratat privind Uniunea Europeană

Legal basis:

Link

Select all documents mentioning this document

Instruments cited:

Link

EUROVOC descriptor:

Subject matter:

Principii, obiective şi sarcini ale tratatelor

Directory code:

01.10.00.00 Probleme generale, financiare şi instituţionale / Principiile, obiectivele şi misiunea tratatelor

HTML

PDF

Official Journal

23.12.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 449/90

P8_TA(2019)0098

Stadiul dezbaterii privind viitorul Europei

Rezoluția Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la stadiul dezbaterii privind viitorul Europei (2018/2094(INI))

(2020/C 449/10)

Parlamentul European,

—	având în vedere ratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—	având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—	având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, Carta socială europeană, Protocolul adițional la acestea și versiunea revizuită a acestora,

—	având în vedere articolul 295 din TFUE,

—	având în vedere reuniunea informală a celor 27 de șefi de stat sau de guvern din 29 iunie 2016,

—	având în vedere Declarația și Foaia de parcurs de la Bratislava a celor 27 de state membre din 16 septembrie 2016,

—	având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (1),

—	având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2017 referitoare la un pilon european al drepturilor sociale (2),

—	având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona (3),

—	având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene (4),

—	având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la capacitatea bugetară pentru zona euro (5),

—	având în vedere Rezoluția sa din 16 martie 2017 referitoare la implicațiile constituționale, juridice și instituționale ale politicii de securitate și apărare comune: posibilitățile oferite de Tratatul de la Lisabona (6),

—	având în vedere Cartea albă a Comisiei din 1 martie 2017 și cele cinci documente de reflecție ulterioare (COM(2017)2025, COM(2017)0206, COM(2017)0240, COM(2017)0291, COM(2017)0315, COM(2017)0358),

—	având în vedere Declarația de la Roma din 25 martie 2017,

—	având în vedere notificarea Regatului Unit din 29 martie 2017 referitoare la intenția sa de a părăsi Uniunea Europeană,

—	având în vedere Rezoluția Comitetului Economic și Social European cu privire la Cartea albă a Comisiei privind viitorul Europei și alte aspecte din 6 iulie 2017 (7),

—	având în vedere Rezoluția Comitetului Regiunilor cu privire la Cartea albă a Comisiei privind viitorul Europei – Reflecții și scenarii pentru UE-27 până în 2025 din 12 mai 2017 (8),

—	având în vedere diferitele contribuții ale parlamentelor naționale la Cartea albă a Comisiei și la documentele de reflecție privind viitorul Europei,

—	având în vedere discursul din 12 septembrie 2018 al președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, privind starea Uniunii în 2018,

—	având în vedere discursul din 2017 al președintelui Comisiei Jean-Claude Juncker privind starea Uniunii din 13 septembrie 2017 și foaia sa de parcurs pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică din 24 octombrie 2017 (COM(2017)0650),

—	având în vedere discursul de la Sorbona din 26 septembrie 2017 al președintelui Franței, Emmanuel Macron, intitulat „Inițiativa pentru Europa: o Europă suverană, unită și democratică”,

—	având în vedere summitul informal de la Tallinn al șefilor de stat sau de guvern ai UE din 29 septembrie 2017,

—	având în vedere Agenda liderilor adoptată la reuniunea Consiliul European din 19-20 octombrie 2017,

—	având în vedere Proclamația interinstituțională privind Pilonul european al drepturilor sociale din 17 noiembrie 2017 a Consiliului, Parlamentului și Comisiei,

—

având în vedere foaia de parcurs a Comisiei pentru aprofundarea uniunii economice și monetare (UEM) a Europei din 6 decembrie 2017 (COM(2017)0821) și în special propunerea de instituire a unui Fond Monetar European (COM(2017)0827), propunerea de integrare în cadrul juridic al Uniunii a dispozițiilor de fond ale Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța (COM(2017)0824) și comunicarea privind un ministru european al economiei și finanțelor (COM(2017)0823),

—	având în vedere reuniunea Consiliului European din 14-15 decembrie 2017 și reuniunea liderilor și reuniunile la nivel înalt ale zonei euro care au avut loc în marja acesteia,

—	având în vedere scrisoarea din 20 decembrie 2017 din partea a 26 de parlamente naționale în numele a 20 de state membre, privind transparența procesului de luare a deciziilor în Consiliu,

—

având în vedere declarația din 10 ianuarie 2018 adoptată în cadrul summitului țărilor din sudul Uniunii Europene (Cipru, Franța, Grecia, Malta, Portugalia și Spania), intitulată „Bringing the EU forward in 2018”, precum și declarația privind viitorul Europei a țărilor Grupului de la Vișegrad (Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia) la 26 ianuarie 2018 și declarația comună a miniștrilor de finanțe din Finlanda, Danemarca, Estonia, Irlanda, Letonia, Lituania, Țările de Jos și Suedia din 6 martie 2018,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 13 februarie 2018, intitulată „O Europă care răspunde așteptărilor: opțiuni instituționale pentru a eficientiza activitatea Uniunii Europene” (COM(2018)0095),

—	având în vedere Recomandarea (UE) 2018/234 a Comisiei din 14 februarie 2018 privind consolidarea caracterului european și a desfășurării eficiente a alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European (9),

—	având în vedere reuniunea informală a celor 27 de șefi de stat sau de guvern din 23 februarie 2018,

—	având în vedere Rezoluția sa din 1 martie 2018 referitoare la situația drepturilor fundamentale în UE în 2016 (10),

—	având în vedere Rezoluția sa din 19 aprilie 2018 referitoare la aplicarea dispozițiilor tratatului privind parlamentele naționale (11),

—	având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 din 2 mai 2018 (COM(2018)0322),

—	având în vedere propunerea Comisiei de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene din 2 mai 2018 (COM(2018)0325),

—	având în vedere reuniunea la nivel înalt UE-Balcanii de Vest din 17 mai 2018,

—	având în vedere Raportul special al Ombudsmanului European referitor la ancheta strategică OI/2/2017/TE privind transparența procesului legislativ al Consiliului din 16 mai 2018,

—	având în vedere Declarația de la Meseberg din 19 iunie 2018,

—	având în vedere reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie 2018,

—	având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 9 octombrie 2018, intitulat „Reflecții asupra Europei: vocea autorităților locale și regionale în serviciul restabilirii încrederii în Uniunea Europeană”,

—	având în vedere dezbaterile privind viitorul Europei cu șefii de stat sau de guvern, găzduite de Parlamentul European,

—	având în vedere scrisoarea transmisă de Comisia pentru afaceri juridice,

—	având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizele Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru control bugetar și Comisiei pentru agricultură și dezvoltare regională (A8-0427/2018),

întrucât Uniunea Europeană este un exemplu de integrare supranațională fără egal care a adus prosperitate și bunăstare încă de la inovatoarea Declarație Schuman la 9 mai 1950; întrucât securitatea comună, respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului și a bunăstării popoarelor sale s-au aflat în centrul aspirațiilor și acțiunilor sale;

întrucât libera circulație a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului și a persoanelor, moneda unică, programul Erasmus, politicile regionale, agricole și de coeziune și programul Orizont 2020 sunt realizările fundamentale ale Uniunii, printre multe altele, care contribuie la bunăstarea cetățenilor europeni; întrucât Uniunea trebuie să dispună de competențele și resursele adecvate pentru a face față provocărilor secolului 21;

C.	întrucât, în ultimii ani, Uniunea s-a confruntat cu numeroase crize care i-au pus la încercare robustețea și capacitatea de a acționa hotărât și unitar;

întrucât în perioada 2014-2017 au fost puse în aplicare politici monetare și macroeconomice mai echilibrate din punct de vedere social și mai eficace, precum politicile non-standard ale Băncii Centrale Europene, flexibilitatea Pactului de stabilitate și de creștere și Planul de investiții pentru Europa, care au contribuit la redresarea economică și socială a UE;

întrucât, deși Europa a reușit să limiteze anvergura celor mai critice momente ale crizei economice și, parțial, să le și depășească, sunt în continuare necesare reforme importante și urgente în domeniul guvernării economice în general și în zona euro în special, precum și în ceea ce privește consolidarea pieței unice și redresarea și dezvoltarea standardelor sociale ale statului social european;

întrucât, având în vedere numeroasele probleme interne și externe actuale și viitoare cu care se confruntă Uniunea într-un mediu global instabil și parțial ostil, în special cele privind migrația, declinul demografic, terorismul, securitatea, schimbările climatice, menținerea ordinii multilaterale mondiale, finalizarea UEM, globalizarea, comerțul internațional liber, echitabil și bazat pe norme, afacerile externe și apărarea, dezvoltarea pilonului social și combaterea populismului anti-UE, a intoleranței și xenofobiei, UE ar trebui să promoveze printre membrii săi un spirit de cooperare și solidaritate pe baza articolelor 2 și 3 din TUE și pe baza Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, iar obiectivul consacrat de Tratatul de la Lisabona de creare a unei uniuni tot mai profunde între popoarele Europei ar trebui să continue să inspire acțiunile întreprinse de Uniune în vederea consolidării integrării europene și rezolvării efective acestor probleme;

întrucât Parlamentul este foarte îngrijorat de ascensiunea mișcărilor populiste, xenofobe și antieuropene în întreaga Europă; întrucât Uniunea și statele sale membre trebuie să își accentueze eforturile pentru a apăra și a promova valorile democratice, principiile de bază și obiectivele integrării europene;

întrucât referendumul din Regatul Unit din iunie 2016 care a condus la notificarea din partea Regatului Unit de la 29 martie 2017 referitoare la intenția sa de a părăsi Uniunea Europeană a intensificat dezbaterea privind viitorul Uniunii; întrucât negocierile aferente preconizatei retrageri a Regatului Unit din UE au arătat nivelul ridicat de interdependență a statelor membre și măsura în care ne bazăm cu toții pe instrumente și politici comune, precum și costurile oricărei retrageri;

întrucât intensificarea dezbaterii privind viitorul Europei se reflectă, în afara rezoluțiilor Parlamentului privind viitorul Europei din 16 februarie 2017, în Declarația și foaia de parcurs de la Bratislava, în Cartea albă a Comisiei privind viitorul Europei, în Declarația de la Roma, în Agenda liderilor adoptată de Consiliul European în octombrie 2017, precum și în diverse contribuții individuale sau în grup ale statelor membre, ale Comitetul Economic și Social European și ale Comitetului Regiunilor, precum și în dezbaterile în plen din Parlamentul European cu șefii de stat sau de guvern privind viitorul Europei, în reuniunile comisiilor interparlamentare și în organizarea de dialoguri cu cetățenii și de consultări cu diverse instituții, organisme și state membre;

întrucât sondajul Parlametru realizat între 8 și 26 septembrie 2018 arată că 62 % dintre respondenți consideră că statutul de membru al țărilor lor este un lucru bun și că 68 % dintre respondenți consideră că țara lor a beneficiat de statutul său de membru al UE, cel mai ridicat rezultat măsurat din 1983;

K.	întrucât valorile și principiile care stau la baza Uniunii definesc un cadru cu care orice cetățean european se poate identifica, indiferent de diferențele politice sau culturale legate de identitatea națională;

L.	întrucât viitoarele alegeri pentru Parlamentul European oferă o ocazie de a face bilanțul dezbaterii privind viitorul Europei, având în vedere și principalele priorități instituționale ale Parlamentului European, ale Comisiei și ale Consiliului pentru noul mandat;

întrucât UE traversează o perioadă deosebit de importantă în procesul său de construcție, dată fiind natura și dimensiunea problemelor cu care se confruntă, și întrucât acestea nu pot fi rezolvate decât printr-o colaborare mai strânsă și printr-o mai bună integrare și solidaritate între statele membre, profitând pe deplin de dispozițiile actuale ale Tratatului de la Lisabona și, ulterior, prin revizuirea tratatelor în vederea îmbunătățirii procesului decizional instituțional și a asigurării unui echilibru adecvat între competențe;

întrucât reformele instituționale ar trebui să aibă în vedere procese mai democratice de luare a deciziilor, sporind transparența procesului decizional și responsabilitatea Uniunii și a instituțiilor sale; întrucât, având în vedere aceste obiective, este adecvat și oportun să se promoveze o participare civică semnificativă la proiectul european, să se organizeze consultări și să se promoveze dialoguri periodice cu cetățenii și cu asociațiile reprezentative, în conformitate cu cerințele articolului 11 din TUE;

întrucât Uniunea are nevoie de o structură guvernamentală mai puternică, cu un control democratic sporit al Parlamentului European, pentru a face față dificultăților actuale și viitoare; întrucât transparența și integritatea instituțiilor și organelor UE sunt esențiale pentru a întări încrederea cetățenilor;

P.	întrucât declarația comună franco-germană de la Meseberg conține o serie de reflecții și propuneri de întărire a cooperării europene, în special în domeniul guvernanței economice;

Q.	întrucât promovarea unei dimensiuni europene a culturii și educației este esențială pentru consolidarea cetățeniei europene, ținând seama de faptul că Uniunea se confruntă cu un deficit de cunoaștere care face generațiile mai tinere să considere realizările Uniunii ca de la sine înțelese;

reamintește că rezoluțiile Parlamentului din 16 februarie 2017 privind viitorul Europei au subliniat importanța cadrului instituțional unic și a metodei comunitare și au sugerat mai multe propuneri și inițiative de o importanță deosebită pentru integrarea europeană, care pot contribui la construirea viitorului Europei;

subliniază că Uniunea trebuie să ia măsuri de răspuns la problemele legate de viitorul său printr-o mai profundă și mai bună integrare politică, cu respectarea deplină și promovarea drepturilor omului, a valorilor fundamentale și democratice și prin colaborare; subliniază că cetățenii doresc o Europă care le protejează drepturile, bunăstarea și modelul social pe baza suveranității comune, ceea ce necesită o integrare politică pe măsură; invită șefii de stat și de guvern să urmeze această cale într-un nou spirit de solidaritate și de colaborare;

subliniază că șefii de stat și de guvern care au luat cuvântul în plen în timpul dezbaterilor privind viitorul Europei au recunoscut că este necesar să se facă față problemelor viitorului și să se facă mai bine ceea ce poate fi realizat doar împreună;

își reafirmă convingerea că integrarea diferențiată trebuie să rămână deschisă tuturor statelor membre și să continue să acționeze ca o metodă de integrare și solidarizare europeană mai profundă, care nu trebuie confundată cu ideea Europei à la carte; insistă asupra nevoii de a evita orice percepție referitoare la crearea unei apartenențe de prim rang și de rangul doi în cadrul Uniunii în dezbaterea actuală privind integrarea diferențiată;

reamintește că integrarea diferențiată nu ar trebui să fie un mod de a reduce integrarea politică;

subliniază că criza a generat un dezechilibru între principalele instituții ale Uniunii și că Consiliul European își exercită propria inițiativă politică în detrimentul dreptului de inițiativă al Comisiei și întărește metoda interguvernamentală; consideră, cu toate acestea, că metoda comunitară este cea mai potrivită pentru funcționarea Uniunii; reamintește numeroasele rezoluții adoptate de Parlament în această privință și își reiterează solicitarea adresată Consiliului European de a respecta pe deplin limitele competențelor sale, așa cum sunt consacrate, în special, în articolul 15 din TUE;

reafirmă că unanimitatea pe care o solicită tratatele în anumite chestiuni fundamentale, reprezintă un obstacol aproape insurmontabil în momente și decizii importante și susține, prin urmare, în ceea ce privește procedurile de luare a deciziilor, principiul votului cu majoritate calificată (VMC) în Consiliu și, în materie de legiferare, utilizarea procedurii legislative ordinare în toate domeniile în care acest lucru este posibil; reamintește că, în temeiul tratatelor actuale, acest lucru poate fi realizat prin utilizarea diferitelor clauze-pasarelă sau, în cazul unei cooperări consolidate, prin utilizarea articolului 333 din TFUE;

salută în acest sens anunțul făcut de președintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din 13 septembrie 2017 și din 12 septembrie 2018 referitor la intenția de a propune utilizarea VMC în Consiliu în unele domenii de politică, însă regretă că regulamentul privind CFM nu se numără printre subiectele enumerate;

salută în special faptul că Comisia a propus să se utilizeze votul cu majoritate calificată în domeniul politicii externe și de securitate comune (PESC) în ceea ce privește pozițiile referitoare la drepturile omului în cadrul forurilor internaționale, deciziile de stabilire a unor regimuri de sancțiuni și deciziile de a lansa sau de a pune în practică misiuni civile în situații de criză în străinătate, având în vedere importanța accelerării procesului decizional și a eficientizării acestuia, precum și necesitatea ca Uniunea să aibă o abordare unitară;

10.

își reiterează propunerea de a transforma Consiliul într-o adevărată cameră legislativă pe picior de egalitate cu Parlamentul, așa cum a schițat în rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona și de a îmbunătăți transparența procesului său de luare a deciziilor; subliniază, în acest context, raportul special al Ombudsmanului privind transparența procesului legislativ al Consiliului și scrisoarea delegațiilor la COSAC din 20 decembrie 2017 care solicită o mai mare transparență a procesului decizional, mai ales din partea Consiliului și a organismelor informale, cum ar fi Eurogrupul, în concordanță cu cererile similare formulate de Parlament în această privință;

11.

consideră că există diferite posibilități pentru a conferi mai multă flexibilitate Comisiei prin adaptarea structurii și a metodelor de lucru ale colegiului comisarilor, de exemplu prin numirea unor vicepreședinți responsabili pentru un grup de politici sau prin numirea unor comisari de rang superior, respectiv inferior;

12.

Reamintește că, deși Parlamentul nu dispune de un drept oficial de inițiativă legislativă în baza tratatelor actuale, acesta poate solicita Comisiei să prezinte orice propunere adecvată privind aspecte care, în opinia sa, necesită un act al Uniunii în scopul punerii în aplicare a tratatelor și reamintește Comisiei, în conformitate cu articolul 10 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (12), obligația de a acorda o atenție promptă și detaliată cererilor de propuneri pentru acte ale Uniunii; reamintește, de asemenea, că acest acord interinstituțional conține și dispoziții privind programarea anuală și multianuală interinstituțională, care oferă Parlamentului un instrument suplimentar de orientare a agendei legislative;

13.

reamintește propunerea sa potrivit căreia, în cazul unei posibile revizuiri viitoare a tratatelor, dreptul de inițiativă legislativă să fie atribuit și Parlamentului European, în calitate de reprezentant direct al cetățenilor UE;

14.

insistă asupra necesității de a întări dreptul de control al Parlamentului și de a acorda Parlamentului puteri specifice reale și clar delimitate;

15.

ia act de raportul din 10 iulie 2018 al Grupului operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”, prezentând recomandări privind un nou mod de lucru în ceea ce privește subsidiaritatea și proporționalitatea; întrucât multe dintre aceste recomandări au fost deja subliniate de Parlament, în special în ceea ce privește rolul parlamentelor naționale în cadrul Uniunii și reforma dorită a sistemului de avertizare timpurie; reamintește că Grupul operativ a constatat că există valoare adăugată europeană în toate domeniile existente ale activității UE și, prin urmare, nu a identificat nicio competență sau domeniu de politică prevăzut în tratat care ar trebui să reintre definitiv, integral sau parțial, în sfera de competență a statelor membre;

16.

salută recomandările diferitelor instituții care solicită un rol mai activ al parlamentelor naționale, în special în ceea ce privește controlul acțiunilor guvernelor lor în instituțiile europene; reamintește, de asemenea, rolul fundamental al autorităților locale și în special al parlamentelor regionale cu competențe legislative;

17.

subliniază importanța cooperării la nivel interinstituțional, care a primit un nou cadru prin acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, respectând în același timp prerogativele fiecărei instituții, așa cum sunt consacrate în tratate, și subliniază că simplificarea este un exercițiu în desfășurare cu scopul de a facilita înțelegerea proceselor și a procedurilor la nivelul UE, pentru a se asigura că se iau în considerare opiniile tuturor părților interesate relevante și, în ultimă instanță, pentru a facilita participarea cetățenilor la activitățile Uniunii Europene;

18.

salută Proclamația comună privind Pilonul european al drepturilor sociale, semnată de Consiliu, Parlament și Comisie în cadrul Summitului social pentru creștere și locuri de muncă echitabile de la Göteborg; subliniază că competențele și instrumentele necesare pentru realizarea pilonului sunt deținute în principal de autoritățile locale, regionale și naționale, precum și de partenerii sociali și de societatea civilă, iar Semestrul european oferă un cadru pentru urmărirea performanțelor statelor membre în această privință; reamintește, în acest context, și că dialogul social s-a dovedit a fi un instrument indispensabil pentru îmbunătățirea elaborării politicilor și a legislației UE și pentru creșterea legitimității sociale a acestora;

19.

constată lipsa caracterului obligatoriu al Pilonului social, care nu poate, ca atare, să schimbe orientarea UE de la politicile macroeconomice, piața internă și politica fiscală la obiectivele de politică socială; subliniază că clauza socială orizontală consacrată la articolul 9 din TFUE impune Uniunii să acorde atenția cuvenită impactului pe care legislația UE îl are asupra standardelor sociale și asupra ocupării forței de muncă, cu o consultare corespunzătoare a partenerilor sociali;

20.

subliniază că protecția mediului trebuie să devină o prioritate de prim rang pentru UE, având în vedere degradarea actuală a mediului și că aceasta trebuie integrată în toate politicile și acțiunile Uniunii; subliniază că UE ar trebui să ia măsuri eficace pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a crește ponderea energiei din surse regenerabile în amestecul energetic și economiile de energie la nivelurile necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite în Acordul de la Paris;

21.

solicită iar statelor membre să semneze și să ratifice Carta socială europeană revizuită și Convenția europeană de securitate socială (ETS nr. 78);

22.

subliniază importanța continuării procesului de aprofundare și completare a uniunii economice și monetare (UEM) pentru a contribui la menținerea stabilității monedei unice și la o mai mare convergență economică, fiscală și a politicilor privind piața forței de muncă, precum și a standardelor sociale între statele membre; reiterează că, cu excepția clauzei de neparticipare a Danemarcei, fiecare stat membru este obligat să adopte moneda euro; sprijină măsurile suplimentare pentru dezvoltarea Mecanismului european de stabilitate (MES);

23.

subliniază, în acest sens, că este nevoie de un angajament politic ferm, de o administrare eficientă și de o responsabilitate democratică la nivel european și național, în special de exercitarea unui control parlamentar în diferitele etape ale semestrului european atât de către Parlamentul European, cât și de către parlamentele naționale, pentru a asigura guvernanței economice și financiare a zonei euro o legitimitate socială, economică și democratică sporită și pentru a îmbunătăți monitorizarea recomandărilor Uniunii;

24.

reamintește punctul său de vedere, formulat în Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la posibilele evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene, că politica fiscală și economică ar trebui să devină o „competență partajată” între Uniune și statele membre;

25.

ia act de convergența pozițiilor adoptate de Franța și Germania cu privire la ideea unei capacități bugetare pentru zona euro; își reiterează opinia că o astfel de capacitate trebuie dezvoltată în cadrul UE;

26.

ia act de propunerea Comisiei de instituire a unei Funcții europene de stabilizare a investițiilor și discută noi instrumente bugetare care vizează stabilizarea;

27.

ia act de propunerea Comisiei privind un Program de sprijin pentru reforme; subliniază că este important să nu se slăbească puterile de codecizie și de supraveghere ale Parlamentului privind utilizarea fondurilor UE; este preocupat de faptul că, în perioada 2011-2017, nu au fost puse în aplicare pe deplin decât 9 % dintre recomandările specifice fiecărei țări; ia act de mecanismul de convergență, care va stimula și ajuta statele membre din afara zonei euro să pună în aplicare reformele și să îndeplinească criteriile necesare introducerii monedei euro prin politici fiscale și economice sustenabile;

28.

salută viitorul program InvestEU și subliniază că fondul ar trebui să reducă în continuare deficitul de investiții în UE; sprijină investițiile în bunuri tangibile și intangibile, inclusiv în patrimoniul cultural, pentru a stimula creșterea, investițiile și ocuparea forței de muncă, acordând o atenție deosebită întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor), întreprinderilor cu capitalizare mică și medie și întreprinderilor sociale, contribuind astfel la creșterea bunăstării și la o distribuție mai echitabilă a veniturilor, precum și la coeziune economică, socială și teritorială în Uniune;

29.

ia act de Comunicarea Comisiei privind un ministru european al economiei și finanțelor; subliniază faptul că contopirea funcțiilor de vicepreședinte al Comisiei responsabil cu afaceri economice și de președinte al Eurogrupului ar putea îmbunătăți responsabilitatea parlamentară la nivel european;

30.

consideră că viitorul buget al UE ar trebui să promoveze valoarea adăugată europeană în ceea ce privește impactul socioeconomic, să sprijine modernizarea politicilor UE, să asigure finanțarea necesară pentru a face față noilor probleme și să continue să contribuie la convergența economică și socială și la coeziunea dintre statele membre și din interiorul acestora, astfel încât să crească solidaritatea, stabilitatea, egalitatea europeană și creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv în lumina angajamentelor asumate de UE în temeiul Acordului de la Paris, să asigure respectarea și promovarea valorilor fundamentale prevăzute la articolele 2 și 3 din TUE și să fie dotat cu noi resurse proprii, ținând seama de lucrările Grupului la nivel înalt privind resursele proprii;

31.

salută faptul că propunerea Comisiei privind resursele proprii introduce noi resurse proprii reale, conform solicitărilor Parlamentului, dar regretă că nu au fost introduse alte surse posibile de venit; își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerea Comisiei privind CFM pentru perioada 2021-2027, deoarece din aceasta lipsește un angajament financiar pentru a face față problemelor cu care UE se confruntă în prezent, precum și celor care se prefigurează; regretă poziția adoptată de unele state membre care refuză să furnizeze UE mai multe resurse, în pofida recunoașterii unanime a necesității de a face față noilor probleme și responsabilități și, prin urmare, a nevoii de resurse financiare suplimentare; subliniază că cheltuielile de la nivelul UE pot contribui la economisirea la nivel național prin evitarea duplicării și prin intermediul economiilor de scară;

32.

subliniază importanța asigurării creșterii convergenței economice și sociale în cadrul procesului semestrului european; recunoaște importanța creării Pilonului european al drepturilor sociale; constată că semestrul european a fost consolidat și raționalizat, dar subliniază că o mai bună implicare a parlamentelor naționale ar contribui la îmbunătățirea asumării responsabilității la nivel național, ceea ce ar conduce la o mai bună punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, îmbunătățind astfel procesul semestrului european; observă că este în primul rând responsabilitatea statelor membre să aleagă politici fiscale și economice adecvate și sustenabile;

33.

regretă faptul că, până în prezent, nu a existat nicio monitorizare practică în ceea ce privește solicitarea sa de a adopta un cod de convergență – care urmează să fie adoptat prin codecizie – în vederea creșterii eficienței coordonării politicilor economice; reamintește, în plus, deși recunoaște că semestrul european a fost deja raționalizat, că Parlamentul a solicitat încheierea unui acord interinstituțional pentru a conferi Parlamentului un rol mai important în semestrul european; reamintește, în acest context, propunerea sa, reflectată în special în rezoluția sa privind punerea în aplicare a dispozițiilor Tratatului de la Lisabona privind parlamentele naționale, potrivit căreia calendarele bugetare de la nivel național și european trebuie să fie mai bine coordonate pe parcursul întregului proces, în vederea implicării într-o mai mare măsură a Parlamentului European și a parlamentelor naționale în semestrul european;

34.

subliniază importanța angajamentului față de procesul de finalizare a uniunii bancare și nevoia de a asigura deschiderea și tratamentul egal al tuturor statelor membre care participă la uniunea bancară; reamintește că finalizarea uniunii bancare, care include un sistem european de asigurare a depozitelor și un mecanism de sprijin bugetar pentru Fondul unic de rezoluție, trebuie continuată, la fel ca și măsurile care vizează reducerea riscurilor;

35.

salută propunerile de combatere a spălării banilor prezentate de Comisie în contextul revizuirii Sistemului european de supraveghere financiară (SESF); încurajează Consiliul să finalizeze negocierile legislative cu Parlamentul înainte de sfârșitul actualei legislaturi, deoarece politicile de combatere a spălării banilor trebuie consolidate pentru a evita în viitor situațiile în care instituțiile financiare facilitează în mod activ spălarea banilor;

36.

invită Comisia, susținută de autoritățile europene de supraveghere, să identifice și să elimine obstacolele din calea pieței interne și să contribuie la garantarea protecției consumatorilor; consideră că una dintre principalele priorități ale Comisiei ar trebui să fie asigurarea aplicării efective a legislației UE;

37.

solicită Comisiei să acorde prioritate regulamentelor, mai degrabă decât directivelor, ca instrument legislativ pentru legislația privind uniunea bancară și serviciile financiare, acolo unde este nevoie și după caz, pentru a evita fragmentarea și situația în care autoritățile de supraveghere sunt nevoite să se confrunte cu diferite regimuri naționale;

38.

accentuează nevoia urgentă de a finaliza uniunea piețelor de capital; subliniază că piețele de capital bine integrate și active completează uniunea bancară, datorită contribuției pe care o aduc partajării private a riscurilor, ceea ce ajută la creșterea convergenței economice și la atenuarea viitoarelor șocuri, putând determina o mai bună alocare a fondurilor acolo unde este necesar; solicită efectuarea unui studiu complet privind cadrul cel mai adecvat pentru a ține cont mai bine de evoluția rapidă a serviciilor financiare; subliniază faptul că un acces mai bun la surse suplimentare de finanțare ar fi deosebit de util pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri, promovând creșterea lor solidă și dezvoltarea lor durabilă;

39.

salută eforturile depuse până în prezent și consideră că este necesară continuarea revizuirii cuprinzătoare a legislației existente în materie de TVA; subliniază necesitatea de a intensifica lupta împotriva fraudei fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a evaziunii fiscale; ia act de activitatea Comisiei în domeniul impozitării echitabile a economiei digitale;

40.

invită toate instituțiile și organismele UE, inclusiv Comisia, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiții și mecanismul unic de supraveghere, să depună și mai multe eforturi de comunicare pentru a-și explica mai bine activitatea și pentru a îmbunătăți informațiile puse la dispoziția cetățenilor UE;

41.

subliniază că Europa este și ar trebui să continue să fie o forță pozitivă în lume prin promovarea valorilor sale, a multilateralismului și a dreptului internațional; reamintește că Uniunea și statele sale membre contribuie în cea mai mare măsură la ajutorul internațional pentru dezvoltare;

42.

salută decizia Consiliului de instituire a cooperării structurate permanente (PESCO), a procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) și a Fondului european de apărare (FEA) ca pași importanți pentru o politică de apărare comună și ia act de propunerile anumitor state membre privind un Consiliu de Securitate al UE și o inițiativă europeană de intervenție; reamintește solicitarea sa de înființare a unui Consiliu permanent al miniștrilor apărării, prezidat de vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și subliniază importanța unei responsabilități democratice adecvate pentru deciziile luate în acest domeniu și necesitatea unei cooperări consolidate între Parlamentul European și parlamentele naționale în această privință;

43.

salută consolidarea mecanismului european de protecție civilă și solicită încă o dată crearea unui corp european de protecție civilă, întrucât tratatele existente reprezintă o bază pertinentă în acest scop;

44.

reamintește că Uniunea se află în curs de aderare la Convenția europeană a drepturilor omului; solicită includerea dispozițiilor Tratatului Euratom în TUE și TFUE;

45.

regretă absența unui acord între statele membre cu privire la prioritățile și punerea în aplicare a unei politici în domeniul imigrației cuprinzătoare la nivelul UE, care ar permite organizarea și reglementarea fluxurilor migratorii, controlul mai eficient al frontierelor externe ale UE, cooperarea cu țările de origine și de tranzit și garantarea respectării drepturilor fundamentale ale migranților și ale solicitanților de azil, printre alte obiective; subliniază că trebuie depășite contradicțiile evidente între interesele exprimate de statele membre, precum și nemulțumirile exprimate de cetățeni pentru a nu periclita proiectul de integrare europeană, care suferă ca rezultat direct al instrumentalizării problemei migrației de către partidele eurosceptice;

46.

își reiterează poziția privind revizuirea sistemului Dublin; subliniază, de asemenea, importanța consolidării parteneriatului său cu Africa și ia act de Comunicarea Comisiei din 12 septembrie 2018 intitulată „Îmbunătățirea căilor legale către Europa: o parte indispensabilă a unei politici echilibrate și globale privind migrația” (COM(2018)0635);

47.

subliniază importanța politicii agricole comune (PAC) sprijinită de un buget bine finanțat; reamintește importanța centrală a PAC în istoria Uniunii; constată rolul fundamental pe care îl joacă în asigurarea unor regiuni rurale dinamice și a unei aprovizionări sigure cu alimente; constată că viitoarea reformă a PAC este o oportunitate pentru a consolida îndeplinirea obiectivelor acesteia; scoate în evidență faptul că PAC este una dintre cele mai vechi politici și trebuie să rămână și una dintre cele mai importante și mai integrate politici; subliniază că ea va continua să contribuie la construirea viitorului Europei printr-o mai bună integrare, conservare a mediului și siguranță și securitate alimentară pentru cetățenii Uniunii; observă că politicile agricole și de dezvoltare rurală au un potențial ridicat din punct de vedere al producerii de bunuri publice; subliniază că agricultura europeană joacă un rol vital în ceea ce privește aprovizionarea cu alimente a lumii și în asigurarea de locuri de muncă pentru 46 milioane de persoane; subliniază rolul jucat de PAC în menținerea sănătății și a stării și calității solului, a apei și a altor resurse naturale; subliniază rolul esențial al agriculturii în contextul priorităților Uniunii de a reduce efectul schimbărilor climatice și de a promova o dezvoltare durabilă; subliniază că este important ca PAC să fie reformată și finanțată în mod corespunzător pentru a răspunde la numeroasele probleme cu care Uniunea va trebui să se confrunte în viitor; subliniază că PAC nu vizează numai activitățile agricole și fermierii, ci și sprijinirea și dezvoltarea comunităților rurale mai mari în care aceștia operează;

48.

subliniază că politica comercială comună trebuie să rămână un pilon fundamental al politicii externe a Uniunii, dat fiind faptul că are implicații directe asupra vieților cetățenilor, și că trebuie să sprijine Uniunea să se adapteze la noul său rol într-o lume în care coexistă mai mulți actori majori la nivel mondial; îndeamnă Consiliul, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să coopereze în următoarele domenii:

a)	consolidarea politicii comerciale comune prin integrarea acesteia în cadrul de politici mai larg; asumarea rolului de lider în politica comercială mondială la nivel multilateral și bilateral;

asumarea poziției de lider în apărarea unui sistem comercial mondial deschis, bazat pe reguli, echitabil și durabil, orientat către dezvoltare, garantarea faptului că întreprinderile din UE pot funcționa la nivel mondial într-un cadru care asigură condiții egale, norme previzibile, concurență echitabilă și obligații definite, care ar trebui să includă o colaborare constructivă cu privire la o poziție comună a Uniunii în cadrul negocierilor interguvernamentale ale ONU referitoare la răspunderea pentru încălcări ale drepturilor omului, precum și promovarea responsabilității întreprinderilor și a obligației de diligență în cadrul lanțurilor de aprovizionare și de producție;

informarea completă și imediată a Parlamentului cu privire la negocieri și la mandatul Consiliului, precum și de-a lungul întregului proces de punere în aplicare a acordurilor internaționale, cu scopul de a veghea ca Parlamentul să fie în măsură să își exercite competențele și prerogativele; simplificarea și scurtarea proceselor de negociere și consolidarea controlului Parlamentului pe întreaga durată a acestora; creșterea transparenței față de cetățenii UE prin publicarea înainte de începerea negocierilor a directivelor de negociere (a mandatelor) pentru acordurile comerciale; respectarea deplină a dispozițiilor tratatului și a jurisprudenței recente a UE, conform căreia politica comercială comună este o competență exclusivă a Uniunii;

includerea sistematică în acordurile comerciale de capitole privind comerțul digital, IMM-urile, dispoziții obligatorii și executorii privind comerțul și dezvoltarea durabilă, precum și privind egalitatea de gen, și asumarea unui rol de lider în aceste domenii în cadrul discuțiilor multilaterale; apărarea confidențialității datelor cetățenilor UE;

consolidarea coerenței politicii comerciale comune cu PESC, politica europeană de dezvoltare și politica privind clima, în vederea garantării valorilor și obiectivelor stabilite la articolul 3 alineatul (5) din TUE și la articolele 21, 207 și 208 din TFUE, cu respectarea deplină a Consensului european privind dezvoltarea;

49.

consideră că Uniunea ar trebui să continue să promoveze comerțul internațional, apărând în același timp standardele sociale, de mediu și în domeniul muncii; atrage atenția cu privire la războaiele comerciale, care generează doar perdanți și cresc tensiunile politice și de securitate;

50.

reamintește că, potrivit articolului 17 alineatul (7) din TUE, „ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcția de președinte al Comisiei”; subliniază hotărârea sa de a continua procesul care presupune desemnarea de Spitzenkandidaten (candidați „cap de listă”) pentru alegerea viitorului președinte al Comisiei și salută sprijinul Comisiei și al anumitor state membre în acest sens; subliniază că, în procesul de învestitură a președintelui Comisiei, este extrem de important să aibă loc consultări adecvate cu Parlamentul, deoarece după alegeri acesta va determina candidatul care poate fi sprijinit de majoritatea membrilor care îl compun și va transmite Consiliului European rezultatul deliberărilor sale interne; reamintește că candidatul trebuie să fi fost desemnat „cap de listă” de către unul dintre partidele politice europene și că trebuie să fi candidat pentru postul de președinte al Comisiei în perioada premergătoare alegerilor europene; consideră că această practică și-a dovedit meritele, întărind legitimitatea socială a alegerilor europene și rolul supranațional al Parlamentului European ca exponent al cetățeniei europene și al democrației europene; atrage din nou atenția asupra faptului că, în procedura de învestire a președintelui Comisiei, Parlamentul European este gata să respingă orice candidat care nu a fost desemnat cap de listă în perioada premergătoare alegerilor europene;

51.

regretă tentația frecventă și răspândită de a atribui Bruxelles-ului deciziile nepopulare și de a degreva autoritățile naționale de responsabilitățile și politicile proprii, dat fiind faptul că această atitudine nedreaptă și oportunistă dăunează Europei, promovează sentimentele antieuropene și naționalismul și discreditează instituțiile UE; consideră, în plus, că atribuirile false sunt contrare imperativului de responsabilitate a acțiunii guvernamentale; subliniază că implementarea și aplicarea corespunzătoare a legislației UE sunt esențiale pentru realizarea politicilor Uniunii și pentru promovarea încrederii reciproce între Uniune, statele membre și cetățeni și își exprimă îngrijorarea față de acțiunile statelor membre care nu acționează în mod deliberat în acest fel;

52.

subliniază nevoia unei evaluări mai riguroase a consecințelor sociale și de mediu ale politicilor UE, ținând seama și de costul lipsei legislației la nivel european (așa-numitul „cost al non-Europei”);

53.

subliniază necesitatea de a se acorda o atenție deosebită dreptului administrativ al UE, așa cum se arată în rezoluția sa din 9 iunie 2016 care face apel la o administrație a Uniunii Europene deschisă, eficientă și independentă (13);

54.

subliniază necesitatea de a consolida spațiul public european ca zonă democratică supranațională; subliniază faptul că problemele majore cu care se confruntă Europa trebuie abordate și discutate dintr-o perspectivă europeană și nu doar dintr-una națională și aplicând pe deplin dispozițiile articolelor 10 și 11 din TUE; subliniază că, din acest motiv, democrația europeană trebuie să accentueze dimensiunea europeană a obiectivelor și problematicii sale, promovând, în același timp, o cetățenie întemeiată pe valorile comune ale Uniunii Europene, însoțită de o educație instituțională europeană extinsă și de un cadru societal deliberativ, mai participativ, precum și o campanie mai europeană și mai puțin națională pentru următoarele alegeri europene din 2019;

55.

salută abordarea adoptată de Uniune în cadrul negocierilor privind retragerea în bune condiții a Regatului Unit din Uniunea Europeană și subliniază unitatea remarcabilă de care au dat dovadă instituțiile UE și statele membre; constată că experiența acumulată în cadrul negocierilor a demonstrat caracterul extrem de complex al acestor decizii;

56.

subliniază încă o dată că nici suveranitatea națională, nici principiul subsidiarității nu pot justifica sau legitima refuzul sistematic al unui stat membru de a respecta valorile fundamentale ale Uniunii Europene, care au inspirat redactarea articolelor introductive din tratatele europene și la care toate statele membre au subscris de bună voie și pe care s-au angajat să le respecte; subliniază, de asemenea, că susținerea acestor valori este esențială pentru coeziunea proiectului european, pentru respectarea drepturilor tuturor europenilor și pentru încrederea reciprocă între statele membre; solicită din nou Comisiei să prezinte rapid o propunere care să pună în aplicare Rezoluția Parlamentului European din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale;

57.

reamintește că, potrivit Curții de Justiție (cauzele conexate C-8/15 P până la C-10/15 P (14)), instituțiile europene sunt obligate să respecte și să susțină dispozițiile din Carta drepturilor fundamentale a UE chiar și atunci când acționează în afara cadrului juridic al UE;

58.

reiterează că, în contextul dezbaterii privind viitorul Europei, este necesară o reflecție asupra modului în care ar putea fi reformat sistemul bugetar al Uniunii astfel încât să se poată asigura un buget suficient pentru a garanta finanțarea politicilor preconizate, un echilibru mai bun între previzibilitate și capacitatea de reacție, precum și asupra modului de a se garanta că mecanismele de finanțare globale nu devin mai complexe decât este necesar pentru îndeplinirea obiectivele politicilor Uniunii și pentru asigurarea responsabilității; consideră că trebuie întărită condiționalitatea prealabilă a politicilor, acolo unde este necesar, fără a pune în pericol operaționalitatea programelor, cu scopul de a garanta o gestiune financiară bună și eficientă a execuției cheltuielilor Uniunii;

59.

subliniază importanța axării în special pe utilizarea mai eficientă a finanțării și pe mecanismele democratice de control bugetar ale UE; solicită tuturor instituțiilor UE să își perfecționeze procedurile și practicile menite să apere interesele financiare ale Uniunii și să contribuie activ la un proces de descărcare de gestiune orientat spre rezultate; consideră, în acest context, că procedura de descărcare de gestiune este un instrument indispensabil de asigurare a responsabilității democratice față de cetățenii Uniunii și reamintește dificultățile întâmpinate în mod repetat care au fost generate de lipsa cooperării din partea Consiliului; insistă asupra faptului că Consiliul trebuie să fie răspunzător și transparent, ca și celelalte instituții; subliniază că nu ar trebui să existe excepții de la această abordare;

60.

atrage atenția asupra fenomenului corupției, care are consecințe financiare semnificative și care reprezintă o amenințare serioasă la adresa democrației, a statului de drept și a investițiilor publice; subliniază importanța protecției banilor contribuabililor UE împotriva fraudei și a altor activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii;

61.

reafirmă că, având în vedere stadiul actual al proiectului de integrare, UE trebuie să epuizeze toate căile posibile pentru a asigura punerea în aplicare deplină a Tratatului de la Lisabona; atrage atenția că o revizuire ulterioară a tratatelor ar trebui să fie efectuată în urma convocării unei convenții – care să garanteze includerea prin reprezentanții ce fac parte din ea și să asigure o platformă de reflecție și de colaborare cu părțile interesate și cu cetățenii – cu scopul de a discuta și de a trage concluzii în urma diverselor contribuții ale instituțiilor și altor organisme ale Uniunii la procesul de reflecție privind viitorul Europei și pe baza propunerilor prezentate de șefii de stat sau de guvern, de parlamentele naționale și de societatea civilă, precum și în urma consultării cetățenilor;

62.

subliniază că procesul de reflecție asupra viitorului Europei a început deja pe baza diferitele poziții adoptate de Parlament, Consiliul European și Comisia privind reforma UE; regretă că, în pofida acestor poziții, au fost prevăzute doar reforme marginale; subliniază că, odată ce noul Parlament și noua Comisie sunt instalate, ar trebui să valorifice activitățile realizate în mandatele precedente și să înceapă să lucreze de la propunerile prezentate;

63.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 215, 19.6.2018, p. 162.

(2) JO C 242, 10.7.2018, p. 24.

(3) JO C 252, 18.7.2018, p. 215.

(4) JO C 252, 18.7.2018, p. 201.

(5) JO C 252, 18.7.2018, p. 235.

(6) JO C 263, 25.7.2018, p. 125.

(7) JO C 345, 13.10.2017, p. 11.

(8) JO C 306, 15.9.2017, p. 1.

(9) JO L 45, 17.2.2018, p. 40.

(10) Texte adoptate, P8_TA(2018)0056.

(11) Texte adoptate, P8_TA(2018)0186.

(12) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(13) JO C 86, 6.3.2018, p. 126.

(14) Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 20 septembrie 2016, Ledra Advertising Ltd și alții / Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană, ECLI:UE:C:2016:701.

Top

All

Choose the experimental features you want to try