Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 52019IE1070

    Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Transporturile, energia și serviciile de interes general, ca factori determinanți pentru creșterea durabilă în UE cu ajutorul revoluției digitale”(aviz din proprie inițiativă)

    EESC 2019/01070

    JO C 353, 18.10.2019, p. 79–89 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    Date of document:
    17/07/2019; data votului
    Date of vote:
    17/07/2019
    Date lodged:
    24/01/2019
    Author:
    Comitetul Economic şi Social European
    Responsible body:
    EESC_TEN
    Form:
    Aviz din proprie inițiativă
    Internal reference:
    AVIS-SECTION 2019/1070 FIN
    Session:
    545

    18.10.2019   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 353/79

    Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Transporturile, energia și serviciile de interes general, ca factori determinanți pentru creșterea durabilă în UE cu ajutorul revoluției digitale”

    (aviz din proprie inițiativă)

    (2019/C 353/13)

    Raportor: domnul Alberto MAZZOLA

    Coraportor: doamna Evangelia KEKELEKI

    Decizia Adunării Plenare

    24.1.2019

    Temei juridic

    Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

    Aviz din proprie inițiativă

    Secțiunea competentă

    Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională

    Data adoptării în secțiune

    3.7.2019

    Data adoptării în sesiunea plenară

    17.7.2019

    Sesiunea plenară nr.

    545

    Rezultatul votului

    (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)

    183/13/19

    1.   Concluzii și recomandări

    1.1.

    		 CESE consideră că sistemele europene solide de transport, energie și servicii de interes general sunt esențiale pentru un continent pe deplin integrat, care este pus în fața provocărilor globale pe care le presupune creșterea competitivă durabilă într-un mediu modern, digitalizat și inteligent, capabil să abordeze teme precum creșterea economică, prosperitatea, oportunitățile de ocupare a forței de muncă, sărăcia, inegalitățile, schimbările climatice, pacea și justiția, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Participarea activă și implicarea cetățenilor europeni – în calitate de antreprenori, producători, lucrători, consumatori, prosumatori, investitori și utilizatori finali – trebuie plasate, în opinia CESE, în centrul opțiunilor și acțiunilor privind politicile.

    1.2.

    		 CESE este ferm convins că desăvârșirea pieței unice a UE rămâne în continuare cel mai important pilon pentru a consolida creșterea digitală europeană. CESE solicită Comisiei Europene (CE) să implementeze și să verifice punerea corectă în aplicare a legislației aprobate, atât cea care vizează întreprinderile, cât și cea dedicată consumatorilor, și îndeamnă Comisia să revizuiască Cartea albă privind piața unică, pentru a elabora o strategie de finalizare a pieței unice până în 2025, pentru a consolida întreprinderile, precum și pentru a asigura o mai bună protecție a lucrătorilor și consumatorilor, care să includă servicii europene din sectorul transporturilor și din cel energetic, precum și servicii de interes general noi, inteligente și complet interconectate și interoperabile.

    1.3.

    		 CESE recomandă dezvoltarea unui cadru de reglementare care să stimuleze concurența și inovarea și care să confere cetățenilor și întreprinderilor încredere, ajutându-i să conștientizeze beneficiile tehnologiilor digitale utilizate în transporturi, energie și servicii de interes general pentru cetățeni, consumatori, întreprinderi și lucrători, inclusiv beneficiile tuturor acestor servicii combinate într-o singură „persoană electronică”. CESE propune să se treacă de la conceptul de proprietate asupra datelor la o definire a drepturilor persoanelor și entităților juridice în materie de date. Consumatorii ar trebui să dețină controlul asupra datelor produse de aparatele conectate, astfel încât să li se asigure dreptul la viața privată.

    1.4.

    		 Libera circulație a datelor este esențială. Prin urmare, CESE solicită soluții eficiente, care să elimine problemele asociate cu accesibilitatea, interoperabilitatea și transferul datelor, asigurând în același timp o protecție adecvată a acestora și a vieții private, precum și o concurență mai amplă și o gamă mai largă de opțiuni pentru consumatori. Trebuie să se aplice aceleași condiții întreprinderilor publice și celor private, cu reciprocitate în ceea ce privește schimburile de date și compensarea costurilor.

    1.5.

    		 CESE solicită Comisiei Europene și statelor membre să aloce resurse suficiente și competențele necesare pentru aplicarea și monitorizarea eficientă a legislației existente. În plus, CESE solicită statelor membre să adopte rapid propunerea Comisiei privind un sistem de acțiuni colective în despăgubire la nivelul UE. Trebuie garantat că numai cazurile bine fundamentate vor merge mai departe, evitându-se astfel utilizarea excesivă a litigiilor.

    1.6.

    		 CESE are o poziție clară cu privire la măsura în care este acceptabil din punct de vedere etic ca responsabilitatea alegerii să fie delegată sistemelor bazate pe inteligența artificială (IA): toate sistemele automatizate, indiferent cât de sofisticate ar fi, trebuie să funcționeze în conformitate cu principiul bazat pe controlul uman asupra mașinii.

    1.7.

    		 CESE solicită Comisiei să publice orientări și clarificări cu privire la Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) pentru a asigura o aplicare uniformă și un nivel ridicat de protecție a datelor și a consumatorilor, inclusiv pentru autovehiculele conectate și automatizate, și să revizuiască normele privind răspunderea pentru produsele cu defect și cele privind asigurările, pentru a le adapta la o situație în care deciziile vor fi din ce în ce mai mult luate prin intermediul programelor informatice. Securitatea cibernetică este extrem de importantă pentru a garanta o tranziție sigură și bine acceptată.

    1.8.

    		 CESE îndeamnă Comisia Europeană să dezvolte un cadru adecvat pentru ca sistemele naționale digitalizate de sănătate să partajeze datele privind sănătatea cetățenilor UE în conformitate cu RGPD (cu respectarea condițiilor stricte privind dreptul la viața privată și anonimitate), în scopul cercetării și al inovării efectuate de instituțiile și întreprinderile din UE.

    1.9.

    		 Având în vedere că tehnologia 5G va ridica tehnologia de telefonie mobilă și internet la statutul de tehnologie de interes general , care contribuie în mod semnificativ la „procesul de mutație industrială, revoluționând structura economică din interior, printr-un proces continuu de distrugere a celei vechi și creare a celei noi […]”, CESE îndeamnă instituțiile UE și statele membre să finalizeze piața unică digitală, inclusiv dezvoltarea capacităților de integrare și de utilizare a serviciilor 5G, pentru a apăra și a îmbunătăți competitivitatea industriilor europene, cum ar fi sectorul transporturilor, industria autovehiculelor, sectorul energetic, industria chimică și farmaceutică, industria prelucrătoare, inclusiv IMM-urile, și sectorul finanțelor, în care Europa este o putere mondială de prim rang.

    1.10.

    		 CESE solicită Comisiei Europene să monitorizeze cu strictețe progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea și utilizarea efectivă a tehnologiei 5G și invită statele membre să accelereze procesul. CESE sugerează adoptarea unei politici europene care să impună fiecărei țări să aibă cel puțin doi furnizori, dintre care cel puțin unul european.

    1.11.

    		 În plus, pentru a putea evalua riscurile pe care radiațiile electromagnetice le-ar putea prezenta pentru sănătatea oamenilor și mediu, CESE cere Comisiei să realizeze un studiu de evaluare a impactului biologic al radiațiilor de tip 5G.

    1.12.

    		 CESE subliniază că transformarea digitală a sistemelor energetice și de transport europene impune noi seturi de competențe ale lucrătorilor și angajaților de la toate nivelurile și subliniază necesitatea unor legături mai strânse între furnizorii de educație și formare și industrie, prin care să fie promovate mecanisme pe scară largă menite să îmbunătățească alfabetizarea digitală și capacitățile digitale pe tot parcursul vieții și să asigure formare permanentă: Fondul Social European trebuie să contribuie la finanțarea acestor domenii. Sunt necesare, de asemenea, măsuri de educație și formare profesională pentru cetățeni și consumatori, astfel încât aceștia să nu fie excluși de pe piața digitală din cauza lipsei de acces la rețeaua de comunicații electronice sau din cauza analfabetismului digital. CESE consideră că este necesar să se îmbunătățească igiena cibernetică, inclusiv prin campanii de sensibilizare a persoanelor și a întreprinderilor (1).

    1.13.

    		 În vederea organizării tranziției către o mobilitate cu emisii zero și emisii scăzute de dioxid de carbon, CESE sprijină următoarele obiective: o abordare integrată și sistemică neutră din punct de vedere tehnologic; autovehicule și infrastructură cu emisii zero și cu emisii scăzute de dioxid de carbon; trecerea treptată pe termen lung la combustibili alternativi și cu emisii zero; creșterea eficienței – de exemplu, în cadrul Cerului Unic European (Single European Sky – SES), prin valorificarea la maximum a tehnologiilor digitale – de exemplu, prin intermediul Sistemului european de management al traficului feroviar (European Rail Traffic Management System – ERTMS), și stabilirea inteligentă a prețurilor, precum și încurajarea în continuare a integrării multimodale și a tranziției către moduri de transport mai durabile; capacitarea cetățenilor printr-o conectivitate tot mai mare, pentru a putea alege „mobilitatea ca serviciu”.

    1.14.

    		 În opinia CESE, contribuția sectorului energetic la decarbonizare ar trebui să fie canalizată prin diverse acțiuni:

    —

    utilizarea tehnologiilor emergente esențiale pentru o economie circulară, neutră din punct de vedere climatic și eficientă din punct de vedere energetic;

    —

    concentrarea pe rețelele inteligente pentru a integra și a optimiza utilizarea diverselor surse regenerabile de energie;

    —

    tehnologii ecologice utilizate în producția, stocarea, transportul, distribuția și consumul de energie, variația cererii de energie, eficiența energetică, clădiri și sisteme de microgenerare;

    —

    o strategie specială pentru industriile și regiunile mari consumatoare de energie;

    —

    un sistem mai solid de comercializare a certificatelor de emisii;

    —

    consolidarea instrumentelor pentru siguranța fizică și securitatea cibernetică a structurilor și rețelelor.

    1.15.

    		 CESE subliniază că:

    —

    marile infrastructuri interconectate ale rețelelor energetice, de transport și de comunicații europene reprezintă punctele nodale esențiale ale pieței unice și sunt necesare pentru ca UE să rămână printre liderii mondiali în ceea ce privește progresele și concurența;

    —

    prioritatea în domeniul transportului de a finaliza rețeaua TEN-T necesită investiții de aproximativ 500 de miliarde EUR numai pentru rețeaua centrală, până în 2030;

    —

    investițiile pentru 5G realizate de actorii de pe piață în Europa sunt estimate la 60-100 de miliarde EUR anual pentru următorii cinci ani; conectivitatea zonelor rurale ar necesita investiții în valoare de 127 de miliarde EUR;

    —

    realizarea unei economii cu un nivel net zero de emisii de gaze cu efect de seră va necesita investiții suplimentare în valoare de 175-290 de miliarde EUR pe an, pentru un total al investițiilor de 520-575 de miliarde EUR în energie și aproximativ 850-900 de miliarde EUR în sectorul transporturilor.

    1.16.

    		 Pentru a finanța astfel de investiții uriașe, de aproximativ 9-10 % din PIB-ul UE, în principal private și în mare măsură suplimentare, CESE recomandă promovarea unui mediu favorabil investițiilor, inclusiv punerea în aplicare a „regulii de aur a investițiilor” și a unor noi sisteme financiare, prin intermediul instrumentelor de coeziune, BEI, MIE și InvestEU, al programului Orizont Europa și al inițiativelor comune public-private. CESE speră că investitorii publici și cei privați pot suporta aceste investiții și, în acest scop, recomandă simplificarea procedurilor administrative, extinderea fondurilor și a finanțărilor, internalizarea externalităților negative și pozitive și promovarea unui mediu favorabil investițiilor. Activitățile desfășurate în prezent pentru a crea o taxonomie a UE pentru finanțarea ecologizării reprezintă un pas important.

    1.17.

    		 Cu toate acestea, CESE este profund convins că numai un compromis politic și social bazat pe o viziune sistemică comună, care să vizeze realizarea clară a unor obiective intermediare verificabile pe termen scurt și mediu, ar asigura acceptarea unui angajament financiar atât de mare din partea investitorilor privați, precum și o astfel de investiție publică imensă a contribuabilului european.

    2.   Provocări cu caracter transversal

    2.1.

    		 Obiectivele de dezvoltare durabilă reprezintă o solicitare de intervenție din partea tuturor țărilor pentru a se ajunge la un viitor mai bun și mai durabil pentru toți. Ele abordează provocările globale cu care ne confruntăm, inclusiv cele legate de creșterea economică, prosperitate, sărăcie, inegalitate, climă, oportunități de angajare, pace și justiție. ODD reprezintă, de asemenea, un apel urgent la deplasarea lumii pe o traiectorie mai sustenabilă. Digitalizarea este strâns legată de obiectivele de dezvoltare durabilă, deoarece le face realizabile, prin consolidarea autonomiei industriei, a inovării, a infrastructurii și a societății în ansamblu. Există dovezi clare ale legăturii pozitive dintre digitalizare și realizarea multor ODD.

    2.2.

    		 CESE consideră că Europa trebuie să fie deschisă spre dezvoltarea și introducerea unor noi tipuri de modele de afaceri, bazate pe platforme digitale, cu condiția protejării transparenței și a clauzelor sociale.

    2.3.

    		 Deși din ce în ce mai mulți oameni au acces la tehnologiile digitale, există în continuare un decalaj în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor digitale, deoarece unele persoane nu au acces la ele, iar altele sunt mai în măsură să profite de transformarea digitală pentru a avea o viață mai bună.

    2.4.

    		 Transformarea digitală a economiei europene necesită noi competențe, la toate nivelurile. În multe state membre nu poate fi vorba despre o corelare între actorii din domeniul educației și industrie, atât de necesară pentru intensificarea cooperării, pentru a se preveni apariția unor decalaje și neconcordanțe în materie de competențe. Educația și formarea continuă și învățarea pe tot parcursul vieții sunt elemente esențiale pentru adaptarea la transformarea locurilor de muncă și pentru stimularea dezvoltării profesionale. Educația și formarea, inclusiv prin intermediul proiectelor de cercetare, reprezintă o modalitate esențială de a încuraja talentele și de a oferi competențe de nivel înalt, pentru ca UE să rămână competitivă.

    2.5.

    		 În plus, CESE consideră că UE și statele membre trebuie să îi sprijine pe acei lucrători care riscă să își piardă locul de muncă ca urmare a tranzițiilor digitale și energetice. În acest scop, CESE invită Comisia, Parlamentul European și Consiliul să se asigure că Fondul social european și Fondul european de ajustare la globalizare sunt concepute și finanțate în mod corespunzător pentru a face față acestor provocări.

    2.6.

    		 Libera circulație a datelor este esențială. Prin urmare, CESE solicită soluții eficiente, care să elimine problemele asociate cu accesibilitatea, interoperabilitatea și transferul datelor, asigurând în același timp o protecție adecvată a acestora și a vieții private. Trebuie să se aplice aceleași condiții întreprinderilor publice și celor private, cu reciprocitate în ceea ce privește schimburile de date și compensarea costurilor.

    2.7.

    		 CESE solicită Comisiei să asigure condiții de concurență echitabilă și posibilitatea de alegere a consumatorilor în domeniul accesului la date. În industria autovehiculelor, accesul echitabil la datele din interiorul vehiculului va fi esențial pentru a asigura accesul consumatorilor la servicii de mobilitate competitive, convenabile și inovatoare. CESE recomandă Comisiei Europene să ofere orientări cu privire la modul în care Regulamentul general privind protecția datelor și normele privind protecția vieții private se aplică autovehiculelor conectate și automatizate. Provocări similare ar putea apărea, de asemenea, în domeniul transportului public pentru „mobilitate ca serviciu” (MaaS).

    2.8.

    		 De asemenea, CESE solicită Comisiei să revizuiască normele privind răspunderea pentru produse și cele privind asigurarea acestora, pentru a le adapta la o situație în care deciziile vor fi luate din ce în ce mai des cu ajutorul unui software. Începând cu momentul conceperii, în mod implicit, principiile de securitate și siguranță ar trebui aplicate sistematic, pentru a spori încrederea în adoptarea acestor tehnologii.

    2.9.

    		 Securitatea cibernetică este extrem de importantă pentru a garanta o tranziție sigură. Trebuie abordate în mod cuprinzător provocările identificate pentru sectoarele cruciale de la nivelul UE, promovând rolul Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, pentru a reduce riscul apariției unor verigi slabe într-o rețea europeană din ce în ce mai interconectată. CESE salută în special activitatea ENTSO-E (Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică) în această privință.

    2.10.

    		 Sunt generate cantități mari de date de către senzori și prin introducerea progresivă a contoarelor inteligente. Aceste date trebuie prelucrate și puse la dispoziția părților interesate în condiții de siguranță și transparență, astfel încât să fie respectate libertățile individuale. CESE subliniază că, deși potențialul tehnologiilor inteligente este semnificativ, acestea pun la încercare respectarea multor principii consacrate referitoare la protecția consumatorilor, cum ar fi viața privată, răspunderea și siguranța, dar și eforturile de combatere a sărăciei energetice. În ceea ce privește datele, autoritățile de reglementare trebuie să găsească o abordare prin care, pe de o parte, consumatorii să aibă întotdeauna acces la datele pe care le produc și să le controleze și, pe de altă parte, să fie favorizată concurența și să se ofere servicii inovatoare.

    2.11.

    		 Inteligența artificială este pe punctul de a transforma toate sectoarele, generând o serie de provocări. De exemplu, sunt necesare garanții în ceea ce privește transparența proceselor de decizie automate și prevenirea discriminării consumatorilor.

    2.12.

    		 De asemenea, consumatorii trebuie să aibă acces la produse simple și standardizate, în special dedicate acelor consumatori care nu sunt experți, de exemplu persoanele în vârstă și toți cei aflați în situații de vulnerabilitate.

    3.   Transporturile

    3.1.

    		 Pe piața unică europeană, sectorul transporturilor reprezintă 6,3 % din PIB-ul european și oferă aproximativ 13 milioane de locuri de muncă directe în UE: peste 7 % din totalul locurilor de muncă din UE, inclusiv locuri de muncă pentru aproximativ 2,3 milioane de persoane, în industria automobilelor.

    3.1.1.

    		 Transporturile sunt un catalizator esențial al mai multor ODD. Ele aduc o contribuție importantă la realizarea ODD în ceea ce privește dezvoltarea economică, industria și IMM-urile, precum și comerțul și investițiile. Totodată, transporturile prezintă numeroase provocări în ceea ce privește realizarea ODD și a obiectivelor stabilite în Acordul de la Paris” (2).

    3.1.2.

    		 Procesul de elaborare a politicilor în domeniul transporturilor trebuie să se axeze pe finalizarea unei piețe unice echitabile, eficace și complet digitalizate, care să aducă beneficii concrete pentru toți. În prezent, piața unică este încă eterogenă, inclusiv în ceea ce privește raporturile concurențiale pe plan internațional. Sectorul transporturilor îndeplinește o funcție importantă, fiind unul dintre catalizatorii esențiali ai pieței unice în general.

    3.1.3.

    		 „În transportul rutier nu s-a ajuns încă la un echilibru adecvat, valabil pe întregul teritoriu al UE, între liberalizare și clauzele sociale care se aplică conducătorilor auto, în pofida modificărilor recente propuse în legislația rutieră” (3). Lipsa punerii în aplicare este, în prezent, recunoscută în domeniul rutier ca fiind problema principală, alături de un deficit de aproximativ 20 % față de numărul necesar de șoferi.

    3.1.4.

    		 Transportul feroviar de marfă din UE, liberalizat în 2007, nu este încă interoperabil, chiar dacă 50 % din trafic este internațional. Satisfacția pasagerilor ar trebui să crească în continuare. Implementarea ERTMS ar trebui să reprezinte elementul central al strategiei UE privind căile ferate digitale, pentru a permite punerea în practică a avantajelor sale (de exemplu, armonizarea tehnică și operațională, creșterea capacității rețelei, îmbunătățirea fiabilității, reducerea costurilor de întreținere, funcționarea automată a trenurilor etc.).

    3.1.5.

    		 În sectorul aviatic piețele funcționează mai eficient. Tarifele pentru transportul aerian s-au redus de zece ori de când a intervenit liberalizarea, iar numărul rutelor este de șapte ori mai mare, însă costurile pentru infrastructură și servicii s-au dublat. În ceea ce privește diversele forme de angajare a personalului navigant, subzistă încă numeroase probleme și situații de insecuritate, asociate – adesea – cu practici ce reprezintă o încălcare sau eludare a legislației aplicabile. În ceea ce privește eficiența sporită, cerul unic european ar trebui pus în aplicare pe deplin, iar rezultatele s-ar concretiza în rute aeriene directe, un timp de călătorie mai scurt și o reducere de circa 10 % a emisiilor de CO2. Consiliul ar trebui să nu mai blocheze punerea în aplicare a cerului unic european. CESE solicită adoptarea rapidă de către Consiliu a Regulamentului revizuit privind drepturile pasagerilor care utilizează transportul aerian, deoarece este necesară o clarificare pe fond pentru a reduce în mod semnificativ numărul de acțiuni în instanță.

    3.1.6.

    		 Regulamentul privind serviciile portuare (Port Service Regulation – PSR), adoptat recent, împreună cu Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare pentru porturi, furnizează în sfârșit porturilor și părților interesate un cadru legislativ solid, dar, în același timp, flexibil.

    3.2.    Decarbonizarea și emisiile zero

    3.2.1.

    		 Sectorul transporturilor este încă dependent de petrol în proporție de 94 %. Pentru transportul rutier, proporția este de aproximativ 73 %. Sectorul transporturilor este singura industrie a UE care și-a sporit emisiile de CO2 din 1990 până în prezent.

    3.2.2.

    		 În 2018, Comisia Europeană și-a prezentat viziunea privind un viitor neutru din punct de vedere climatic până în 2050. „Realizarea unor reduceri substanțiale ale emisiilor va necesita o abordare bazată pe un sistem integrat. Acesta include: (i) promovarea eficienței vehiculelor în general, a vehiculelor și infrastructurii cu emisii zero și emisii scăzute de dioxid de carbon; (ii) tranziția până în 2050 la transporturi care să utilizeze combustibili alternativi și cu emisii nete zero; (iii) creșterea eficienței sistemului de transport prin valorificarea la maximum a tehnologiilor digitale și stabilirea inteligentă a prețurilor, precum și încurajarea în continuare a integrării multimodale și a tranziției către moduri de transport mai durabile”, prevăzându-se finanțare suficientă pentru tranziția și extinderea rețelei de transport public atât în zonele rurale, cât și în zonele urbane. Cu toate acestea, trecerea la o economie mai ecologică este un pas anevoios, care necesită sacrificii (4).

    3.2.3.

    		 Se estimează că realizarea unei reduceri cu 100 % a emisiilor de CO2 în sectorul transporturilor până în 2050 necesită investiții de aproximativ 800 de miliarde EUR pe an, finanțate în principal de sectorul privat (5). Pentru a sprijini astfel de investiții este necesar un cadru de reglementare solid pentru finanțele sustenabile.

    3.2.4.

    		 În ceea ce privește abordarea neutră din punct de vedere tehnologic, CESE dorește să sublinieze că tehnologiile de propulsie, altele decât prin energie electrică, cum ar fi cele pe bază de hidrogen sau carburanți lichizi în întregime nefosili, precum HVO100, oferă, de asemenea, un mare potențial de mobilitate ecologică (6). O schimbare de paradigmă în ceea ce privește transportul public reprezintă, de asemenea, un mijloc activ de protecție a climei. Și producerea bateriilor electrice va reprezenta un factor relevant pentru independența energetică.

    3.2.5.

    		 CESE este de acord cu faptul că punerea în aplicare a obiectivului OMI în domeniul transportului maritim ar trebui să fie recunoscută ca primă prioritate pentru acest sector, 2023 fiind o etapă importantă pentru aplicarea măsurilor de reducere a emisiilor și de trasare a direcției în ceea ce privește combustibilii viitorului.

    3.2.6.

    		 Investiția în infrastructura pentru combustibili ecologici și alternativi necesită timp și costuri pentru toate modurile de transport și ar trebui să fie însoțită de stimulente corespunzătoare privind utilizarea infrastructurii vizate, în primul rând prin furnizarea tuturor informațiilor necesare utilizatorilor prin intermediul unor platforme deschise.

    3.3.    Zero accidente mortale în transportul rutier, vehicule cu conducere autonomă, mobilitatea ca serviciu

    3.3.1.

    		 95 % din totalul accidentelor rutiere de pe drumurile europene sunt cauzate de erori umane; în 2017, în astfel de accidente și-au pierdut viața peste 25 300 de persoane și 1,2 milioane au fost rănite, costul accidentelor ridicându-se la 120 de miliarde EUR pe an.

    3.3.2.

    		 Tehnologia transportului terestru va fi, cel mai probabil, revoluționată prin digitalizare și automatizare: CESE menționează că noua tehnologie are capacitatea de a îmbunătăți eficiența pieței transporturilor, dar și de a furniza informații analitice, care să contribuie la controlul și punerea în aplicare a legislației existente, precum și la protecția drepturilor omului și a drepturilor sociale.

    3.3.3.

    		 Digitalizarea va fi, de asemenea, esențială pentru dezvoltarea de noi modele de piață, inclusiv diferite tipuri de platforme și economia colaborativă, care este departe de a fi complet dezvoltată și care, cel mai probabil, nu va include acele zone rurale în care transportul public nu este disponibil. CESE invită Comisia Europeană să garanteze siguranța mijloacelor de transport în comun, începând cu scuterele electrice.

    3.3.4.

    		 Prin introducerea conducerii automate, ar trebui să fie posibilă reducerea semnificativă a deceselor sau chiar eliminarea lor în totalitate. CESE consideră însă că vehiculele autonome vor fi acceptate numai atunci când vor oferi același nivel de siguranță ca și alte sisteme de transport pentru pasageri, precum trenurile sau aeronavele de mari dimensiuni. CESE constată că domeniile problematice pot constitui un obstacol pentru acceptarea de către opinia publică, și anume: 1. costurile suplimentare; 2. creșterea complexității conducerii unui autovehicul (7); 3. intervalul mare de timp de „trafic mixt” (conducere automată și manuală), în care numărul accidentelor ar putea crește, iar capacitatea rutieră ar putea scădea; 4. preocupările legate de siguranță și de securitatea cibernetică; și 5. lipsa de securitate juridică privind răspunderea în caz de accident.

    3.3.5.

    		 În opinia CESE, principiul „zero accidente mortale” ar putea fi analizat mai detaliat: nevoia urgentă de armonizare a legislațiilor naționale privind codul rutier și sancțiunile corespunzătoare; accesibilitatea din punctul de vedere al prețului autovehiculelor noi, „sigure” pentru consumatori și întreprinderi; numai oamenii pot, prin definiție, să facă alegeri „etice”, iar mașinile trebuie să funcționeze alături de oameni, și nu să îi înlocuiască; reducerea costurilor polițelor de asigurare de către firmele de asigurări, ca stimulent pentru achiziționarea unor autovehicule mai sigure; orice nou regulament privind accesul la datele privind vehiculele trebuie să respecte principiul siguranței pe primul plan.

    3.3.6.

    		 Soluțiile de mobilitate conectată și automatizată pentru toate modurile de transport, inclusiv transportul public, reprezintă un domeniu important de inovare, în care UE are potențialul de a deveni lider mondial. Acest lucru se poate realiza numai prin cooperare și cu eforturi și investiții publice și private.

    3.3.7.

    		 Mobilitatea-ca-serviciu (MaaS) se referă la tranziția de la modurile de transport aflate în proprietatea personală la soluții de transport public și mobilitate care sunt consumate ca serviciu (8). Conceptul-cheie din spatele MaaS este de a oferi călătorilor soluții de mobilitate în funcție de nevoile lor. Conceptul MaaS privește întregul sistem de transport ca pe o singură entitate. Mobilitatea la cerere poate contribui, de asemenea, la îmbunătățirea accesului la mobilitate pentru cetățenii care locuiesc în zone îndepărtate sau care se confruntă cu dificultăți de mobilitate (de exemplu, persoanele în vârstă și/sau persoanele cu handicap).

    3.4.    Investițiile

    3.4.1.

    		 CESE recunoaște că, în multe zone din Europa, rețeaua actuală a infrastructurii de transport nu dă rezultatele scontate. Având în vedere creșterea constantă a cererii de servicii de transport, sunt necesare investiții semnificative, atât publice cât și private, pentru construirea și îmbunătățirea infrastructurii aferente.

    3.4.2.

    		 Finalizarea la timp a rețelei TEN-T, cu o acoperire geografică optimizată, trebuie să reprezinte o prioritate absolută: rețeaua TEN-T de bază până în 2030 și rețeaua globală până în 2050 sau mai devreme. Numai pentru realizarea rețelei centrale sunt necesare investiții de aproximativ 500 de miliarde EUR, fără a lua în considerare reziliența și modernizarea infrastructurii existente. Aceste investiții nu pot fi finanțate doar prin intermediul granturilor MIE sau al instrumentelor UE, iar resursele statelor membre sunt probabil insuficiente. Există riscul concret al unor întârzieri semnificative.

    3.4.3.

    		 Subvențiile vor continua să joace un rol important în politica de investiții a UE în sectorul transporturilor, în special în cazurile în care investițiile de pe piață sunt mai dificil de realizat. Cu toate acestea, combinarea granturilor cu alte surse de finanțare, cum ar fi Banca Europeană de Investiții sau împrumuturile din sectorul privat, mobilizarea investitorilor din sectorul public și cel privat, inclusiv cooperarea public-privat, reprezintă instrumente suplimentare esențiale.

    3.4.4.

    		 „CESE solicită investiții în tehnologiile și infrastructura pe baza cărora se pot construi sisteme digitale de transport, în special în sistemele de gestionare și control al traficului: SESAR […], ERTMS […] și C-ITS. În plus, de-a lungul rețelei principale TEN-T trebuie să fie puse la dispoziție conexiuni 5G. Instrumentele de finanțare ale UE, precum Mecanismul pentru interconectarea Europei, FEIS și Orizont 2020, ar trebui să sprijine aceste demersuri” (9).

    3.4.5.

    		 „CESE consideră că […] [un] sistem de tarifare rutieră, care respectă principiile «utilizatorul plătește» și «poluatorul plătește» ar avea un efect pozitiv dacă veniturile ar fi contabilizate separat” (10).

    4.   Energie

    4.1.    O piață unică a energiei

    4.1.1.

    		 În 2016, cifra de afaceri din sectorul energetic din UE a fost de 1 881 de miliarde EUR, acest sector angajând direct 1 630 000 de lucrători.

    4.1.2.

    		 Toți europenii ar trebui să aibă acces la energie sigură, durabilă și la prețuri accesibile. Acesta este obiectivul principal al uniunii energetice. CESE își exprimă dezamăgirea față de diferențele semnificative în ceea ce privește prețurile la energie în statele membre, considerându-le un eșec major al pieței unice a energiei. Odată cu punerea în aplicare a uniunii energetice a UE și a pieței unice digitale, se așteaptă ca prețurile să conveargă, cu excepția componentei fiscale.

    Digitalizarea centrată pe om a sectorului energetic este esențială pentru UE, deoarece ea poate permite consumatorilor și prosumatorilor de energie să se afle în centrul chestiunii, contribuind la crearea unui nou model al piețelor de energie.

    4.2.    Digitalizarea și noile tehnologii

    4.2.1.

    		 În contextul Planului SET, digitalizarea oferă noi oportunități furnizorilor prin optimizarea activelor lor valoroase, prin integrarea energiei din surse regenerabile variabile și distribuite și prin reducerea costurilor operaționale; în același timp, ar trebui să fie benefică pentru toți actorii, prin reducerea facturilor la energie pentru public și întreprinderi, prin eficiența energetică și prin participarea la mecanismele flexibile ale cererii. CESE invită Comisia Europeană să evalueze rezultatele obținute și, dacă este necesar, să ia măsuri suplimentare.

    4.3.    Rețeaua energetică inteligentă și sursele regenerabile de energie (SRE)

    4.3.1.

    		 Costurile estimate pentru unele surse regenerabile de energie sunt deja apropiate de prețurile actuale ale pieței.

    4.3.2.

    		 Soluțiile de distribuție a energiei și de control inteligent devin mai ieftine. Rețelele inteligente reprezintă o componentă esențială a acestui sistem emergent; împreună cu digitalizarea, ele vor contribui la crearea unei legături între noile medii energetice. Sistemele energetice inteligente ale viitorului nu se vor dezvolta în mod izolat, ci vor conecta între ele – în mod digital și fizic – diferite tipuri de rețele de energie și transport, oferind oportunități din ce în ce mai mari. Este probabil ca sectorul energiei electrice să fie primul care va resimți aceste evoluții: digitalizarea permite legături mai puternice cu tehnologia de încălzire și cea de răcire, în special în clădiri și în sectorul mobilității, stimulând participarea sporită a părților interesate la lanțurile valorice locale, regionale și europene, implicând comunitățile locale și prosumatorii în comunități și tranzacții energetice, având ca efect stimularea inovării și a întreprinderilor europene.

    4.3.3.

    		 H2020 a oferit finanțare pentru o serie de proiecte demonstrative privind distribuția în rețele, rețelele de transport, depozitarea distribuită, depozitarea la scară largă, SRE și încălzirea și răcirea, acoperind tehnologii pentru consumatori, tehnologii de rețea, servicii auxiliare pentru piață, energia și instalațiile de acumulare a apei, bateriile, turbinele eoliene, energia fotovoltaică, energia termică, biogazul și microgenerarea. CESE salută crearea Fondului pentru inovare, care va oferi un sprijin tot mai mare proiectelor demonstrative.

    4.3.4.

    		 CESE îndeamnă UE să ia mai multe măsuri pentru eradicarea sărăciei energetice. Ar trebui luate măsuri concrete pentru a facilita renovarea în profunzime a clădirilor, iar panourile solare ar trebui să fie instalate, ori de câte ori este util, spre beneficiul persoanelor afectate de sărăcia energetică sau expuse acestui risc. UE ar trebui să țină seama de faptul că persoanele sărace nu își pot permite astfel de măsuri.

    4.3.5.

    		 CESE salută activitatea desfășurată în cadrul Platformei pentru regiunile carbonifere în tranziție. Tranziția energetică afectează, într-adevăr, anumite regiuni mai mult decât altele, în special în acelea în care se concentrează extracția de combustibili fosili, producția de energie electrică și industriile mari consumatoare de energie. Prin urmare, modificarea structurală a regiunilor și sectoarelor cu un consum mare de cărbune și cu emisii ridicate de dioxid de carbon va trebui să fie atent monitorizată și bine gestionată, astfel încât să se asigure o tranziție echitabilă și acceptabilă din punct de vedere social, care să nu lase în urmă niciun lucrător și nicio regiune.

    4.3.6.

    		 Industriile mari consumatoare de energie reprezintă peste 6 milioane de locuri de muncă directe în Europa și constituie baza pentru mai multe lanțuri valorice, inclusiv sistemele de energie curată. Emisiile provenite de la industriile mari consumatoare de energie reprezintă între 60 % și 80 % din emisiile industriale. Provocările legate de decarbonizarea sectoarelor mari consumatoare de energie sunt enorme și va fi nevoie de inovații atât tehnologice, cât și netehnologice (de exemplu, noi modele de afaceri).

    4.4.    Investiții în sectorul energetic

    4.4.1.

    		 Consolidarea pieței europene a energiei, facilitarea tranziției energetice și asigurarea funcționării în siguranță a sistemului se bazează pe rețele de transport adecvate, bine dezvoltate și eficiente din punctul de vedere al costurilor în Europa.

    4.4.2.

    		 Inovarea, cum ar fi transformarea energiei electrice în gaze sau hidrogenul, poate genera rezultate substanțiale; ea poate deveni viabilă din punct de vedere economic dacă va beneficia de un sprijin eficace.

    4.4.3.

    		 Investițiile anuale medii în sectorul energetic în scenariile de reducere cu 100 % a emisiilor de CO2 (11) s-ar ridica la 547 de miliarde EUR pe an (2,8 % din PIB) în perioada 2031-2050, în comparație cu 377 de miliarde EUR (1,9 % din PIB) pentru scenariul de bază. Aceste cifre reprezintă sume considerabile, chiar și pentru o economie dezvoltată.

    5.   Servicii de interes general

    5.1.

    		 Principala linie strategică este de a pune în aplicare o abordare centrată pe oameni pentru furnizarea de servicii de interes general, ca motoare ale creșterii europene durabile. Principiul 20 și ultimul din Pilonul european al drepturilor sociale face referire la „accesul la serviciile esențiale”; acest principiu stabilește că orice persoană are drept de acces la servicii esențiale de bună calitate, inclusiv la apă, salubritate, energie, transporturi, servicii financiare și comunicații digitale. Pentru ca acest principiu să producă efecte, sunt necesare măsuri specifice de dezvoltare durabilă și de coeziune.

    5.2.

    		 Cetățenii și întreprinderile solicită o guvernanță mai deschisă, mai transparentă, mai responsabilă și mai eficace. Economiile de scară și agilitatea obținute prin adoptarea unor arhitecturi de cloud computing vor contribui la tranziția către e-guvernare, e-sănătate, achiziții publice electronice și facturare electronică, permițând serviciilor publice să facă schimb de informații și facilitând interacțiunea dintre cetățeni și întreprinderi.

    5.3.

    		 Ca urmare a digitalizării complete a SIG, există riscul excluderii consumatorilor vârstnici sau analfabeți digital. În consecință, ar trebui menținute unele puncte de livrare convenționale pentru aceste servicii.

    5.4.

    		 CESE recomandă ca semestrul european să includă dispoziții privind responsabilitatea și transparența alocării serviciilor de interes general în statele membre, precum și privind accesul la servicii și funcționarea adecvată a acestora.

    5.5.

    		 Numeroși cetățeni din Uniunea Europeană întâmpină, într-o măsură mai mică sau mai mare, mari dificultăți economice în ceea ce privește accesul la serviciile fundamentale, printre altele în materie de locuințe, energie, comunicații electronice, transport, alimentare cu apă, asistență medicală și servicii sociale.

    5.6.

    		 Lipsa accesului la serviciile de interes general poate depinde de o serie de factori: aceștia pot fi de natură economică, geografică, socială (inegalitate de tratament), fizică (având în vedere handicapurile) sau pot fi legați de neadaptarea la necesități și/sau la progresul tehnic (neadecvare/nivel insuficient de calitate și/sau de securitate). Tehnologiile digitale pot ajuta la depășirea unora dintre aceste provocări.

    5.7.

    		 În cazul serviciilor de sănătate, digitalizarea are potențialul de a oferi o mai bună prevenire a bolilor și un tratament și o diagnosticare mai bune. Instrumente precum dosarul electronic de sănătate (DES) pot permite consumatorilor accesul permanent la antecedentele lor medicale și la rețetele farmaceutice. Aplicațiile mobile pentru sănătate și consultațiile medicale online le pot oferi un sprijin excelent pacienților și consumatorilor în eforturile lor de a-și păstra sănătatea și de a preveni bolile, în special pentru cei care locuiesc în zone îndepărtate. Avantajele oferite de produsele și serviciile digitale de sănătate implică însă și riscuri grave în ceea ce privește viața privată, securitatea și siguranța pacienților, având în vedere că este posibil să devină mai frecvente situațiile de încălcare a securității dosarelor medicale personale și a datelor stocate în instituțiile de sănătate. UE ar trebui să elaboreze un cadru de reglementare cuprinzător pentru a asigura o abordare armonizată.

    5.8.

    		 Având în vedere utilizarea tot mai mare a serviciilor și produselor digitale în materie de sănătate, nu în ultimul rând într-un mediu transfrontalier, este esențial să se armonizeze abordarea răspunderii privind astfel de servicii și produse în întreaga UE. Măsurile legislative, cum ar fi supravegherea strictă a pieței și aplicarea legii, precum și mecanismele eficiente de recurs în cazul produselor și serviciilor de sănătate digitale trebuie să fie puse în aplicare pentru a contribui la protecția eficace a consumatorilor din UE.

    5.9.

    		 CESE îndeamnă Comisia Europeană să elaboreze un cadru adecvat pentru sistemele naționale de sănătate care, în scopul cercetării și inovării efectuate de instituțiile și companiile din UE, să partajeze datele medicale ale cetățenilor UE, în conformitate cu RGPD, respectiv cu respectarea condițiilor stricte privind dreptul la viața privată și anonimitate.

    5.10.

    		 În cazul serviciilor de interes general, operatorii ar trebui să furnizeze servicii digitale, păstrând în același timp alte canale deschise pentru cei care nu sunt conectați, fie din proprie inițiativă, fie prin forța împrejurărilor.

    5.11.

    		 Serviciile de interes general din domeniul transportului public sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității vieții și pentru îndeplinirea obiectivelor de bază ale UE. Este necesar ca autoritățile publice să dispună de o marjă largă de apreciere pentru furnizarea, subcontractarea și organizarea serviciilor de interes general.

    6.   5G

    6.1.    Punerea în aplicare a tehnologiei 5G pe piața unică

    6.1.1.

    		 Autoritățile publice au început să ia măsuri pentru a facilita introducerea tehnologiei 5G pe piața unică, inclusiv alocarea frecvențelor radio 5G. În lunile următoare, operatorii europeni de telefonie mobilă ar trebui să se pregătească pentru desfășurarea și efectuarea de teste în condiții „reale”, întrucât se preconizează că primele telefoane inteligente și terminale 5G vor fi disponibile în prima jumătate a anului 2019. Cu toate acestea, conform situației de la începutul lunii decembrie 2018, doar douăsprezece state membre au desfășurat sau au lansat cel puțin o licitație pentru spectrul de frecvențe.

    6.1.2.

    		 La nivel internațional, toate țările, inclusiv Uniunea Europeană, concurează pentru a fi printre primele care vor lansa 5G pe întregul lor teritoriu. Printre cei cinci furnizori principali de infrastructură se numără doi furnizori europeni, doi din China și unul din Coreea. Nicio întreprindere europeană mare nu se numără printre primele producătoare de aparatură și chipset-uri 5G.

    6.1.3.

    		 CESE avertizează cu privire la faptul că competitivitatea industriilor europene, cum ar fi transporturile și automobilele, energia, industria chimică și industria farmaceutică, industria prelucrătoare, inclusiv IMM-urile și industriile de finanțare, în cadrul cărora Europa reprezintă o putere de vârf, va depinde de capacitatea de a integra și de a utiliza serviciile 5G.

    6.1.4.

    		 CESE știe că unii oameni de știință avertizează cu privire la potențialele pericole reprezentate de radiațiile electromagnetice de tipul 5G pentru sănătatea oamenilor și mediu, îndeosebi de semnalele de radiofrecvență cu debit foarte mare și cu forță mare de pătrundere în clădiri și alte spații închise. CESE cere Comisiei să realizeze un studiu de evaluare a impactului biologic al radiațiilor de tip 5G și a riscului de interferență cu alte intervale de frecvență.

    6.2.    Investiții necesare pentru 5G

    6.2.1.

    		 Investițiile actorilor de pe piața europeană 5G sunt estimate la 60-100 de miliarde EUR anual pentru următorii cinci ani. Ele vor oferi întregii game de factori socioeconomici europeni o conectivitate la nivel de gigabit. Îmbunătățirea conectivității în zonele rurale va necesita o investiție suplimentară de 127 de miliarde EUR.

    6.2.2.

    		 Tehnologia 5G va ridica tehnologia mobilă și internetul la statutul de tehnologie de uz general, cu impact asupra productivității și activității economice într-o gamă largă de industrii, gestionând un număr din ce în ce mai mare de dispozitive și un volum mai mare de date, permițând o utilizare masivă a internetului obiectelor și dezvoltarea serviciilor informatice de importanță critică.

    7.   Observații specifice

    7.1.

    		 De asemenea, CESE solicită instituțiilor UE să ia în considerare cu mare atenție viitoarele provocări, pe care Comitetul le-a abordat deja și le va aborda în viitor, acestea fiind chestiuni importante de luat în considerare în contextul acestor avize:

    —

    Internalizarea tuturor costurilor externe prin stimulente pozitive și negative (12);

    —

    Aplicarea Directivei privind impozitarea energiei ținând cont de CO2, NOx, SOx (13);

    —

    Sistemul de soluții pentru energia descentralizată (14);

    —

    Stabilitatea pieței ETS pentru următoarea perioadă de comercializare a ETS (în 2021) și măsurile ETS pentru perioada de după 2020 (15);

    —

    Platforma digitală de schimb de informații pentru gestionarea fluxurilor de energie electrică (16);

    —

    Gestionarea volumelor mari de date energetice (17);

    —

    Provocările de ordin social și economic legate de eliminarea treptată a cărbunelui (18);

    —

    Reactoare nucleare modulare de mici dimensiuni (50-300 MW), mai ieftine și mai ușor de instalat. Standardele UE necesare (19);

    —

    Rețele de înaltă tensiune la distanță care leagă continente: o perspectivă euro-asiatică (20);

    —

    Securitatea aprovizionării și protecția investițiilor (21);

    —

    Eficiența energetică (22);

    —

    Precertificarea produselor (23);

    —

    Norme în materie de cloud computing (24);

    —

    Platformele de producție din UE (25);

    —

    Telecomunicații și rețele de date (26);

    —

    Fluxul de date trebuie să fie securizat și fiabil (27);

    —

    Proprietatea asupra datelor și drepturile în materie de date (28);

    —

    Stocarea de date în UE (29).

    Bruxelles, 17 iulie 2019.

    Președintele

    Comitetului Economic și Social European

    Luca JAHIER

    (1)  JO C 227, 28.6.2018, p. 86.

    (2)  JO C 367, 10.10.2018, p. 9.

    (3)  JO C 81, 2.3.2018, p. 195.

    (4)  ESPAS, Challenges and choices for Europe (Provocări și alegeri pentru Europa), aprilie 2019.

    (5)  COM(2018) 773 final.

    (6)  JO C 345, 13.10.2017, p. 52, JO C 262, 25.7.2018, p. 75.

    (7)  JO C 440, 6.12.2018, p. 191.

    (8)  JO C 345, 13.10.2017, p. 52.

    (9)  JO C 345, 13.10.2017, p. 52.

    (10)  JO C 81, 2.3.2018, p. 195.

    (11)  COM(2018) 773 final.

    (12)  JO C 190, 5.6.2019, p. 24; JO C 110, 22.3.2019, p. 33.

    (13)  JO C 228, 5.7.2019, p. 37.

    (14)  JO C 34, 2.2.2017, p. 44.

    (15)  JO C 424, 26.11.2014, p. 46; JO C 288, 31.8.2017, p. 75.

    (16)  JO C 34, 2.2.2017, p. 44; JO C 345, 13.10.2017, p. 52; JO C 262, 25.7.2018, p. 86.

    (17)  Studiul final intitulat The ethics of Big Data: Balancing economic benefits and ethical questions of Big Data in EU policy context [„Etica volumelor mari de date: echilibrarea beneficiilor economice și a aspectelor etice ale volumelor mari de date în contextul politicilor UE”]; JO C 242, 23.7.2015, p. 61.

    (18)  JO C 303, 19.8.2016, p. 1.

    (19)  JO C 237, 6.7.2018, p. 38; JO C 341, 21.11.2013, p. 92; JO C 110, 22.3.2019, p. 141.

    (20)  JO C 228, 5.7.2019, p. 95; JO C 143, 22.5.2019, p. 125.

    (21)  JO C 143, 22.5.2012, p. 125; JO C 271, 19.9.2013, p. 153; JO C 424, 26.11.2014, p. 64; JO C 264, 20.7.2016, p. 117.

    (22)  JO C 191, 29.6.2012, p. 142.

    (23)  JO C 228, 5.7.2019, p. 74; JO C 75, 10.3.2017, p. 40; JO C 81, 2.3.2018, p. 176.

    (24)  JO C 487, 28.12.2016, p. 86.

    (25)  Raport de informare al Comisiei consultative pentru mutații industriale a Comitetului Economic și Social European pe tema „Promovarea unui grad mai ridicat de inovare în zonele cu activitate de producție intensă”; JO C 332, 8.10.2015, p. 36; JO C 299, 4.10.2012, p. 12.

    (26)  JO C 125, 21.4.2017, p. 74.

    (27)  JO C 440, 6.12.2018, p. 8, JO C 227, 28.6.2018, p. 86.

    (28)  JO C 288, 31.8.2017, p. 107; JO C 81, 2.3.2018, p. 209; JO C 237, 6.7.2018, p. 32.

    (29)   JO C 345, 13.10.2017, p. 52 , JO C 227, 28.6.2018, p. 11 .

    Top