Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52019AE1772

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii[COM(2019) 125 final – 2019/0070 (COD)]

EESC 2019/01772

JO C 282, 20.8.2019, pp. 49–50 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

20.8.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 282/49


Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii

[COM(2019) 125 final – 2019/0070 (COD)]

(2019/C 282/08)

Raportor: Panagiotis GKOFAS

Sesizare

Parlamentul European, 14.3.2019

Consiliu, 27.3.2019

Temei juridic

Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului

Data adoptării în secțiune

23.5.2019

Data adoptării în sesiunea plenară

19.6.2019

Sesiunea plenară nr.

544

Rezultatul votului

(voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)

171/01/04

1.   Context

1.1.

La 13 martie 2019, prin Decizia Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei 1313/2013/UE, a fost aprobat un nou mecanism de protecție civilă al Uniunii (UCPM). Mecanismul de protecție civilă al Uniunii oferă un cadru de cooperare și asistență în caz de situații de urgență majore, indiferent dacă acestea apar în interiorul sau în exteriorul UE. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de peste 300 de ori începând cu 2001. Toate statele membre ale UE, două țări din SEE (Islanda și Norvegia), precum și Muntenegru, Serbia, Republica Macedonia de Nord și Turcia fac parte din mecanismul de protecție civilă, alături de Organizația Națiunilor Unite (Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre în perioada 2015-2030) și alte organizații internaționale relevante. Actul prevede înființarea unei rezerve de resurse suplimentare, rescEU, în scopul de a furniza asistență în situațiile în care capacitățile generale existente sunt insuficiente. RescEU va include în special mijloace aeriene de combatere a incendiilor forestiere, precum și resurse pentru a răspunde la urgențe medicale și la incidente chimice, biologice, radiologice și nucleare. Rețeaua europeană de cunoștințe în materie de protecție civilă, destinată măsurilor de formare și schimbului de cunoștințe, va fi, de asemenea, un factor strategic în ceea ce privește pregătirea și prevenirea.

1.2.

Prin această modificare, prevenirea riscurilor ar trebui îmbunătățită prin impunerea obligației ca statele membre să își dezvolte în continuare evaluarea capabilității lor de management al riscurilor și planificarea managementului riscurilor, în special atunci când statele membre sunt afectate simultan de același tip de dezastre, fie naturale, fie cauzate de om, sau legate de schimbări climatice neașteptate sau de cutremure puternice imprevizibile și dese, care provoacă pierderi de vieți omenești, distrugerea masivă a ecosistemelor, a infrastructurilor civile și publice, afectând activitățile economice și întreprinderile mici (1).

2.   Concluzii

2.1.

CESE salută această propunere de revizuire și consolidare a actualului cadru al UCPM.

2.2.

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a UCPM și a instituirii și organizării Rețelei europene de cunoștințe în materie de protecție civilă, CESE poate contribui, în cadrul unor grupuri consultative specifice, la revizuirea periodică a orientărilor privind cartografierea riscurilor, precum și prin intermediul unor inițiative interinstituționale adecvate (de exemplu, „Forumul anual al societății civile pentru evaluarea și atenuarea riscurilor și prevenire și pregătire în caz de dezastre”), împreună cu parteneri sociali și economici recunoscuți și reprezentativi, precum și cu rețelele regionale transfrontaliere ale orașelor reziliente.

2.3.

CESE solicită Consiliului, Parlamentului și Comisiei să analizeze fezabilitatea și să planifice punerea în aplicare a unui centru european de formare și cunoaștere conectat la structurile naționale și subnaționale existente, care să includă centrele de excelență, rețele specializate, rețele de cercetare independente și alți experți care pot furniza analize privind intervenția imediată în situații de dezastre neobișnuite. Centrul de cunoaștere ar putea fi un instrument actualizat în permanență, concret și accesibil, oferind competențe de bază în ceea ce privește reducerea efectivă a riscurilor tinerilor profesioniști, dar și voluntarilor cu experiență în domeniul formării în materie de gestionare a situațiilor de urgență, în vederea asigurării rezilienței comunități locale; în măsura în care este posibil, el ar putea fi extins, astfel încât să includă unele țări terțe, în special cele din vecinătate, grupurile vulnerabile din zonele izolate, actorii din domeniul mobilității și turismului, mass-media etc.

2.4.

CESE consideră că este necesar să fie integrate în mod adecvat noile obiective și abordări ale UCPM în cadrul politicilor structurale și de investiții existente. Este esențial să se asigure o dimensiune teritorială, plasată sub responsabilitatea comunității (în special în zonele îndepărtate, insulare, muntoase și rurale). Acțiunea comunității locale reprezintă metoda cea mai rapidă și cea mai eficace de limitare a daunelor cauzate de dezastre.

Bruxelles, 19 iunie 2019.

Președintele

Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER


(1)  Facem referire aici la atelierul de lucru care a avut loc la Napoli la 10 februarie 2018, organizat în parteneriat de CESE și Comisia Europeană (DG ECHO), în colaborare cu reprezentanți ai Confederației Europene a Sindicatelor (CES) și ai Uniunii Europene a Artizanatului și a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (UEAPME), reprezentanți ai CoR, organizații ale societății civile (WWF, CIME), organizații naționale ale IMM-urilor (Confederația elenă a profesioniștilor, meșteșugarilor și comercianților – GSEVEE, CMA Corsica, Confederația națională a artizanatului și a micilor întreprinderi – CNA) și reprezentanți ai sindicatelor, cu specialiști universitari de la nivel european și național, cu rețele de cercetare și formare (Universitatea „La Sapienza”, Universitatea „Federico II”, Institutul de vulcanologie de la Napoli – INGV, „Academia IMM-urilor”din Avignon, centrul „Anodos”), rețeaua orașelor și regiunilor europene reziliente (Atena, Napoli și Salonic), cu participarea mass-mediei și a presei de specialitate.


Top